SUPORT DE CURS

ASISTENT DE GESTIUNE

BAZELE CONTABILITATII

CAPITOLUL 1- NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Contabilitatea importanta, obiect si metoda

Contabilitatea a aprut i a evoluat pe msura dezvoltrii activitii de producie i de comercializare a bunurilor. Produs al unei activiti practice i teoretice ndelungate, contabilitatea s-a afirmat ca un sistem de cunoatere i gestiune a resurselor societii separate patrimonial. De-a lungul istoriei, contabilitatea a cunoscut o evoluie a scopului su, de la tehnic de nregistrare a tranzaciilor comerciale, ctre un mijloc de control, avnd un caracter probatoriu, apoi apare ca un instrument de gestiune. n momentul de fa constatm tot mai mult o miz social pentru diverii protagoniti ai informaiei contabile. n gndirea unor specialiti, contabilitatea apare ca tehnica sau arta nregistrrii, clasificrii, prelucrrii i a stocrii informaiilor exprimate valoric referitoare la tranzaciile i evenimentele cu caracter financiar care au loc n cadrul entitii juridice.Dei practica a anticipat drumul parcurs de contabilitate influennd cercetarea aplicat n domeniul contabilitii, pe baza acestor aspecte practice au fost conturate funcii, concepte, principii, procedee i instrumente tiinifice acestei discipline, care-i confer caracter tiinific.

1.1.1. Contabilitatea componenta a evidentei economice

Definitie: Prin evidenta se intelege consemnarea in cadrul unor inscrisuri intr-o anumita ordine a evenimentului, tranzactiilor si operatiunilor care au avut loc cu scopul de a servi necesitatilor utilizatorilor.Informatiile reflectate cu ajutorul evidentei economice se adreseaza managerilor, actionarilor, organismelor de finantare, organelor fiscale si altor utilizatori.Evidenta economica se prezinta sub trei forme:1.Evidenta operativa2.Evidenta statistica3.Evidenta contabilaEvidenta contabila este considerata forma principala a evidentei economice, deoarece inregistreaza, urmareste si controleaza in mod permanent, pe baza de documente, acele evenimente care se pot exprima valoric.Evidenta contabila se individualizeaza fata de celelalte forme prin urmatoarele trasaturi:a)Caracterul documentar al inregistrarilor - presupune ca la baza oricarui eveniment, tranzactie, inregistrat in contabilitate, se afla un inscris care justifica operatiunea respectiva;b)Folosirea obligatorie a etalonului valorii. Practica economica cunoaste mai multe categorii de etaloane ale evidentei economice: etaloane naturale; etalonul timp; etalonul valoric.

1.1.2. OBIECTIVELE CONTABILITATIIObiectivele specifice contabilitatii sunt:1.Culegerea, prelucrarea, inmagazinarea si stocarea datelor;2.Inregistrarea sistematica a datelor in conturi pe baza principiului dublei inregistrari;3.Calculatia costurilor de productie si de desfacere;4.Inventarierea periodica a patrimoniului in vederea punerii de acord a datelor din contabilitate cu cele privind situatia reala, la un moment dat;5.Verificarea realitatii si corectitudinii inregistrarilor contabile, periodic, prin intermediul balantelor de verificare;6.Generalizarea si sintetizarea informatiei financiar-contabile cu ajutorul bilantului contabil si a contului de profit si pierdere;7.Elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli.Categoriile de utilizatori ai informatiei contabile sunt: utilizatorii interni: managerii, directorii, administratorii ce au nevoie de informatii contabile pentru a-si fundamenta deciziile; utilizatorii externi: finantatorii intreprinderii, partenerii comerciali, creditorii, puterea publica si alti utilizatori.Conceptia juridica cu privire la obiectul contabilitatii

Conceptia juridicaconsidera ca obiectul contabilitatii il formeaz patrimoniul unui subiect de drept, privit din punctul de vedere al relatiilor juridice, adica totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unor persoane fizice sau juridice, precum si bunurile la care se refera.Conform teoriei juridice, patrimoniul este alctuit din urmtoarele componente:1)Subiectul de drepturi si obligatii, respectiv persoana fizica sau juridica2)Obiectele de drepturi si obligatii, respectiv bunurile economice Daca se are n vedere echilibrul valoric al componentelor ce alctuiesc patrimoniul, atunci ecuatia patrimoniului se poate prezenta astfel:

Bunuri economice = Drepturi + Obligatii

Patrimoniul este constituit din totalitatea bunurilor economice, privite sub dublu aspect, respectiv:a)aspectul componentei materiale Activul patrimonialb)aspectul surselor de provenienta Pasivul patrimonial

Conceptia economica cu privire la obiectul contabilitatii

Conceptia economicadefineste ca obiect al contabilitatii circuitul capitalului privit sub aspectul destinatiei lui, respectiv capital fix si capital circulant, si sub aspectul modului de dobandire, respectiv capital propriu si capital strin.Capitalul fix (active imobilizate) reprezinta bunuri care participa la mai multe cicluri de exploatare, care se inlocuiesc dupa o perioada de utilizare de regula mai mare de un an, pe parcursul careia se consuma treptat. Din aceasta categorie fac parte: constructiile, masinile si utilajele, mobilierul, etc.Capitalul circulant (active circulante) reprezinta bunuri care se consuma sau isi schimba forma de existenta dupa fiecare ciclu de exploatare finalizat. Din aceasta categorie fac parte disponibilitatile banesti in lei si in valuta, creantele, materiile prime, piesele de schimb, ambalajele, mrfurile, etc.Capitalul propriueste dobandit de o organizatie prin contributia proprietarilor (asociati sau actionari), prin autofinantare (capitalizarea profitului) sau prin subventii primite. Capitalul propriu corespunde drepturilor proprietarilor asupra patrimoniului.Capitalul strain, denumit si capital atras sau imprumutat, se refera la obligatiile pe termen scurt si lung fata de furnizori, salariati, bugetul statului, bnci, etc. Capitalul strain corespunde obligatiilor titularului de patrimoniu.Daca se are in vedere echilibrul celor dou aspecte ale capitalului conform conceptiei economice, atunci ecuatia patrimoniului se poate exprima astfel:

Active imobilizate + Active circulante = Capital propriu + DatoriisauActive patrimoniale = Pasive (surse) patrimoniale2..PRINCIPIILE CONTABILE GENERAL ADMISE

Principiile contabile fundamentale, general admise, constau in postulate, reguli, conventii care fixeaza regulile jocului de intocmire si de interpretare a situatiilor financiare si care le permit sa devina limbaj international.Principiile contabile general admise sunt subordonate obiectivului fundamental al contabilitatii si anume situatiile financiare trebuie sa dea o imagine fidela a intreprinderii. ntrebarea care se pune se refer la coninutul fidelitii situaiilor financiare: trebuie sa se tina cont de situatia societatilor concurente? De valoarea obtinuta prin vanzarea unui teren?De beneficiile previzionale?Raspunsul cel mai simplu ar fi: situatiile financiare dau o imagine fidela daca respecta principiile contabile.Pornind de la diversitatea de principii si reguli, in continuare se va adopta schema gruparii acestora in: principiile inregistrarii si tinerii contabilitatii; principiile partied duble; principiile cuantificarii; principiile observarii si alte principii.A: PRINCIPIILE INREGISTRARII CONTABILE: Principiul inregistrarii complete si continue Principiul uniformitatii inregistrarii contabile Principiul fundamentarii documentare a inregistrarii contabile Principiul tinerii contabilitatiia)Principiul inregistrarii complete si continue - consta in reprezentarea in scrisa tuturor operatiilor economice si financiare care modifica masa patrimoniului unei entitati contabile. Continuitatea in timp a inregistrarii contabile se asigura prin aceea ca, in toate cazurile, in cadrul registrelor de contabilitate evidenta incepe cu starea initiala si se termina cu starea finala, care la randul sau devine o componenta a lucrarilor contabile de deschidere pentru perioada urmatoare.b)Principiul uniformitatii inregistrarii contabile impune respectarea unui formalism care sa garanteze ireversibilitatea inregistrarilor contabile. Astfel, asa cum se degaja din art.2 din Legea contabilitatii nr.82/1991, registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordant cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si completate, astfel incat sa permita, in orice moment, identificarea si controlul operatiunilor patrimoniale effectuate. Este problema acuratetei inregistrarilor in cadrul registrelor de contabilitate.De asemenea, registrele de contabilitate se numeroteaza inainte sau pe masura intocmirii lor, iar la inchiderea inregistrarilor acestea se bareaza, nefiind admisa inregistrarea unor operatii ulterioare. Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiilor economice si financiare se intocmeste lunar balanta de verificare.Ireversabilitatea vizeaza si modul de reconstiture a documentelor contabile de corectare a erorilor contabile in mod current in procesul de prelucrare si stocare a datelor si ulterior dupa inchiderea exercitiului financiar.

c) Principiul fundamentarii documentare a inregistrarii contabile impune consemnarea operatiilor patrimoniale in momentul efectuarii lor intr-un inscris denumit document justificativ care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.

d) Principiul tinerii contabilitatii potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr.82/1991 actualizata si completata prin Ordonanta Guvernului nr.22/1996, contabilitatea se tine , dupa caz, de catre personalul angajat al entitatilor patrimoniale sau personae autorizate (contabili autorizati sau experti contabili). In caz contrar, potrivit legii, daca cifra de afaceri anuala realizata este sub limita stabilita de lege, raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii revine patronului, care are obligatia de a anexa la bilantul contabil declaratia de asumare a raspunderii in acest sens.B: PRINCIPIILE PARTIDEI DUBLE Principiul dublei reprezentari Principiul dublului calcul al rezultatului contabil Principiul inregistrarii cronologice si sistematice Principiul inregistrarii analitice si sinteticea)Principiul dublei reprezentari potrivit acestuiarelatiile dintre structurile patrimoniale (stocurile de active si passive) la un moment dat, precum si miscarile de valori economice sunt analizate si evidentiate ca un raport de echivalenta (raport de schimb, ecuatie valorica) intre doi termeni: destinatia/alocarea(investirea)/utilizarea valorilor, de pe o parte, provenienta/finantarea/reproductia valorilor, pe de alta parte.Semnificatia termenilor ecuatiei se diferentiaza in raport cu obiectul dublei reprezentari. Astfel, in cazul in care acest obiect il constituie situatia financiara a patrimoniului luat in totalitatea sa, termenii ecuatiei sunt cei de activ si pasiv, cu semnificatia de mai jos:ACTIVUL = PASIVUL Destinatia = provenientaalocarea(investirea)= finantareautilizarea elementelor patrimoniale = resursa acelorasi elemente

Daca obiectul dublei reprezentari il formeaza activitatile interne transformatoare, raportul de echivalenta se stabileste intre cheltuieli si venituri , iar ecuatia este de forma :CHELTUIELI VENITURI = REZULTATE Utilizarea/consumul de obtinerea/productia de bogatie sau de resurse bogatie sau de resurseIn situatia in care obiectul dublei reprezentari il constituie miscarile individuale de valori economice , raportul de schimb este cel dintre debit si credit, ecuatia este de forma:DEBIT = CREDIT Destinatia = Provenienta Alocarea = Finantarea Utilizarea valorii economice x = Resursa valorii economice x

b)Principiul dublului calcul al rezultatului contabil. Rezultatul contabil se calculeaza prin doua relatii, prima bazata pe proprietatea detinuta iar cea de-a doua pe activitatea desfasurata.Rezultatul calculate pe baza proprietatii detinute se intemeiaza pe ecuatia fundamental a patrimoniului de forma :situatia neta a patrimoniului = activul patrimoniului datorii. Prin compararea situatiei nete la sfarsitul perioadei (N) cu situatia neta la inceputul perioadei (N-1) se determina cresterea-micsorarea proprietatii detinute.Cresterea dezvaluie profitul, iar micsorarea piederea.Deci,Rezultatul = Situatia neta - Situatia netala N a patrimoniului la N a patrimoniului la N-1Cea dea doua relatie a rezultatului, consecinta economica activitatea detinuta, se bazeaza pe raportul sintetic si analytic dintre venituri si cheltuieli. In acest caz, formula este:Rezultatul = Venituri - Cheltuielic)Principiul inregistrarii cronologice si sistematice. Operatiile economice si financiare generate de miscarea patrimoniului sunt inregistrate in contabilitate in ordine cronologica, adica a succesiunii lor in timp, cat si intr-o forma grupata dupa un anumit sistem, pe elementele si structurile componente ale patrimoniului.

d)Principiul inregistrarii analitice si sintetice. Inregistrarea analitica presupune individualizarea patrimoniului pe partile sale componente in scopul cunoasterii trasaturilor lor specifice. Trasaturile comune si generale ale elementelor ce constituie obiectul contabilitatii sunt dezvaluite prin inregistrarea sintetica. In felul acesta, metoda contabilitatii asigura o cunoastere a obiectului sau pornind de la parte catre intreg.

C: PRINCIPIILE DE OBSERVARE Principiul entitatii contabile Principiul continuitatii activitatii Principiul independentei exercitiilor sau delimitarii in timp Principiul permanentei metodelor Principiul intangibilitatii bilantului de deschiderea)Principiul entitatii contabile potrivit acestui principiu trebuie facuta distinctie intre patrimonial firmei utilizat in afaceri si patrimonial persoanelor care au furnizat acestei resurse financiare. Exemplu, la o firma proprietate personala, trebuie fcuta o separare intre patrimonial afacerii si patrimoniul personal al proprietarului. Sau la o societate comerciala pe actiuni, patrimonial social al firmei este altul decat al actionarilor care au contribuit la subscrierea actiunilor la constituirea capitalului social.b)Principiul continuitatii activitatii conform acestui principiu se considera ca intreprinderea isi continua activitatea fara a lua in considerare cazul particular de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii sale.Daca acest principiu nu ar fi existat, intreprinderea ar fi putut sa-si inscrie activele in bilant la o valoare foarte mica, c ear fi corespuns valorii ramase.De exemplu, un pom (mar) figureaza in bilantul unui agricultor pentru 1000 u.m. deoarece valoarea sa de intrare a fost de 1000 u.m.(a se vedea principiul costului istoric); daca agricultorul estimeaza ca lemnul sau nu poate fi folosit pentru incalzire, il va face sa figureze in activul sau pentru valoarea de 50 u.m. Aceasta ide nu ar fir ea daca pomul ar trebui scos din pamant in viitorul apropiat; dar tinand cont de faptul ca scopul este de a produce fructe, va fi contrar principiului continuitatii de a modifica valoarea de intrare de 1000 u.m.

c) Principiul independentei exercitiilor sau delimitarii in timp . Acest principiu are la origine decuparea vietii intreprinderii in exercitiile sociale. El implica faptul ca intreprinderea trebuie sa intocmeasca conturile in fiecare an inregistrand numai cheltuielile si veniturile aferente anului respective.Exemplu, in exercitiul N s-au platit chirii in suma de 100.000 u.m.din care 60.000 u.m. in mod anticipat pentru exercitiul N+1. In rezultatul exercitiului N vor fi retinute la pozitia cheltuieli doar suma de 40.000 u.m.sau in exercitiul N s-au vandut produse finite in valoare de 100.000 u.m. care vor fi incasate in exercitiul N+1. Venitul din vanzarea produselor finite va fi retinut pentru exercitiu N care l-a generat si nu in exercitiul N+1 cand a fost incasat.

d)Principiul permanentei metodelor. Coerenta bilanturilor si a conturilor de rezultate in cursul exercitiilor sociale successive implica permanenta regulilor utilizate. Acest principiu contabil are ca efect posibilitatea de a compara conturile in timp si consta in asigurarea continuitatii de la un exercitiu la altul, a aplicarii acelorasi norme si reguli privind evaluarea si inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiei contabile. Metode si evaluari diferiteconduc la rezultate diferite.Asa cum se arata in Standardul de Contabilitate International nr.8,modificarea metodei de contabilitate are loc atunci cand noua metoda este impusa de lege sau de o autoritate cu atributii de normalizare a contabilitatii, precum si in cazul in care se considera ca aceasta schimbare va oferi o prezentare mai adecvata a bilantului contabil. Schimbarea metodelor contabile se divulga informational prin situatiile financiare.e)Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere. Bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent.

D: PRINCIPIILE CUANTIFICARII SAU MASURARII Principiul cuantificarii monetare Principiul costului istoric Principiul prudentei Principiul importantei relative sau pragului de semnificatie Principiul necompensarii Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiva)Principiul cuantificarii monetare. Etalonul monetar ca unitate de masura sau de cont are uncaracter instabil determinat de variatia puterii de cumparare a monedei si a preturilor. Pentru a depasi aceasta limita, unitatea monetara este considerate o constanta si nu se procedeaza decat in mod exceptional la reevaluari. O asemenea conventie este valabila intr-o economie stabile.Ipoteza de mai sus este discutabila in conditiile inflatiei persistente. Cantitatea de moneda necesara evaluarii unui bun creste prin inflatie nu din cauza modificarii valorii relative a bunului in raport cu altele, ci din cauza schimbarii semnificatiei etalonului.In aceste conditii se apeleaza la conventia instabilitatii unitatii monetare.

b) Principiul costului istoric. Bunurile sunt inscrise in activul bilantului la valoarea lor de intrare: pretul de achizitie al unui teren, pretul de achizitie al unui imobil, etc. Valoarea de intrare nu va putea creste niciodata, chiar daca sub efectul inflatiei, terenul sau imobilul valoreaza mai mult decat pretul lor de achizitie. De exemplu, un teren achizitionat cu 50.000 u.m. de intreprindere va ramane cu acest prt in activul bilantului chiar daca, datorita efectului inflatiei valoarea sa va creste astazi de trei ori.

c)Principiul prudentei. Valoarea bunurilor inscrise in activul bilantului trebuie apreciata cu prudenta, adica reducand sistematic suma inscrisa in bilant, daca ne gandim ca ele au o valoare mai mica.Sa luam exemplu cazul unei intreprinderi care a achizitionat actiuni la Bursa la pretul de 20.000 u.m.; daca, datorita variatiilor bursiere, actiunile valoreaza astazi 15.000 u.m, apare o pierdere latenta de 5.000 u.m. care trebuie contabilizata. Aceasta pierdere latentaeste tradusa prin contabilizarea unor provizioane pentru depreciere. Invers, daca aceste actiuni valoreaza astazi 30.000 u.m. apare un profit latent de 10.000 u.m. care nu este contabilizat decat in situatia in care intreprinderea va revinde actiunile.Acest principiu conduce la contabilizarea pierderilor latente si nu a profiturilor latente. Sa luam de exemplu cazul stocurilor de marfuri platite cu 1.300 u.m. catre furnizori. Stocul figureaza in activul bilantului intreprinderii la valoarea sa de intrare de 1.000 u.m.; daca intreprinderea are intentia de a le revinde cu 1.300 u.m. apare un profit latent de 300 u.m. care nu trebuie contabilizat: profitul va fi contabilizat numai daca marfurile vor fi vandute. Invers, daca stocurile platite cu 1.000 u.m. au pierdut din valoare, de exemplu marfurile s-au deteriorate, obligatoriu se va contabiliza un provision pentru depreciere.Principiul prudentei implica faptul ca bunurile care figureaza in active (terenuri, imobile, actiuni, stocuri, client, creante)pot valora mai mult decat valoarea indicate in bilant, dar in nici un caz nu pot valora mai putin.

d)Principiul importantei relative sau pragului de semnificatie impune ca situatiile financiare sa evidentieze toate operatiile economice si financiare, precum si informatiile a caror importanta poate afecta evaluarile si deciziile.

e)Principiul necompensarii. Nici o compensare nu poate fi efectuata intre posturile de activ si de pasiv ale bilantului, sau intre posturile de cheltuieli si venituri ale contului de rezultate. Este interzis, de exemplu de a compensa un sold bancar pozitiv cu o pierdere dintr-un cont bancar deschis la alta banca.

f)Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv . In vederea stabilirii sumei totale corespunzatoare unei pozitii din bilant, se va determina in prealabil suma separate sau valoarea corespunzatoare fiecarui elemant individual de active sau de pasiv.

Procedeele specifice contabilitatii: contul , balanta de verificare si bilantul contabil.Contul este un procedeu reprezentativ al metodei contabilitatii, de o forma speciala, folosit pentru gruparea si sistematizarea informatiilor, pentru evidenta si calculatia scrisa, valoric, in ordine sistematica si cronologica.-Sistemul conturilor reflecta atat situatia la un moment dat, cat si cresterile si micsorarile elementelor patrimoniale.-reprezinta cel mai important mijloc de lucru al contabilitatii ce asigura reflectarea distincta a fiecarui element in parte;Balanta de verificare-reprezinta un procedeu al metodei contabilitatii, cu ajutorul caruia se asigura gruparea, centralizarea si verificarea exactitatii datelor din conturi, controlul egalitatii bilantiere, legatura dintre bilantul initial si conturi, si intre conturi si bilantul final.- are rol important in analiza situatiei economico-financiare, intrucat reprezinta instrumentul de centralizarea a activitatii intreprinderii.

Bilantul contabil-este un procedeu de lucru specific metodei contabilitatii, prin care se prezinta generalizat activul si pasivul unitatii patrimoniale in etalon banesc, precum si rezulatele obtinute de o intreprindere la un moment dat.-este document oficial de gestiuneal unitatii patrimoniale, care se intocmeste obligatoriu anual.

CAPITOLUL 2- PATRIMONIUL AGENTILOR ECONOMICI

1. PATRIMONIUL ABORDARE ECONOMICA, JURIDICA SI ECONOMICO-JURIDICA2. STRUCTURI PATRIMONIALE3. CARACTERIZARE TIPURI DE INTREPRINDERI4. FUNCTIONAREA INTREPRINDERILOR1.Patrimoniul abordare economica, juridica si economico-juridicanca de la aparitia sa, contabilitatea a avut ca principal obiect de studiu patrimoniul agentilor economici, respectiv existenta si miscarile sale. Pentru a putea defini si explica realitatea economica si juridica, in contabilitate demersurile au fost centrate pe structura calitativa de patrimoniu.In plan contabil, patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei personae fizice sau juridice, precum si bunurile la care se refera.Teoriile elaborate n legatura cu patrimoniul se pot grupa astfel:

1. Teorii economice potrivit carora patrimoniul este format dintr-o multime de bunuri economice pe care agentii economici le folosesc pentru organizarea activitatilor lor n domeniul productiei si al circulatiei; Ecuatia patrimoniului definit in sens economic are forma:UTILIZARI = RESURSEResursele au in principal o determinare financiara, ele reprezentand sursele sau izvoarele de finantare a unei entitati patrimoniale. Discutate prin prisma unei entitati patrimoniale, resursele pot fi :-resurse proprii asigurate de catre proprietar;-resurse atrase (straine) furnizate de catre terte personae (bancheri, furnizori si alte persoane);-resurse rezultat sub forma profitului realizat la inchiderea exercitiului financiar.Utilizarile definesc modul de intrebuintare a resurselor in cadrul activitatilor desfasurate de catre entitatea patrimoniala. Ele sunt grupate in:-utilizari permanente (stabile) bunuri cu folosinta indelungata (mai mare de un an);-utilizari temporare (curente);-utilizari rezultat sub forma de pierdere generata de o activitate nerentabila.

2. Teorii juridice, potrivit carora patrimoniul este reprezentat de totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care le au detinatorii de bunuri economice;Ecuatia patrimoniului definit in sens juridic are forma:

BUNURI ECONOMICE = DREPTURI + OBLIGATII

Bunurile economice ca substanta materialaa patrimoniului se identifica cu mijloacele de actiune ale unei entitati, fiind identificabile, dupa caz ca elemente sub forma de cladiri, terenuri, constructii, masini, utilaje si instalatii de lucru, mijloace de transport, stocuri de materii prime si materiale consumabile, stocuri de marfuri, disponibilitati economice si alte elemente de valoare.Drepturile si obligatiile cu valoare economica - exprima raporturile de proprietate in cadrul carora se procura si se gestioneaza bunurile. Ele capata forma de drepturi in situatia in care titularul de patrimoniu este proprietar si deci, nu trebuie sa acorde nici un echivalent valoric pentru bunurile aflate in posesiunea si folosinta sa. In cazul obligatiilor, pentru bunurile componente ale patrimoniului, titularul trebuie titularul trebuie sa indeplineasca o anumita prestatie sau sa dea un echivalent valoric.3. Teorii economico-juridice care nu infirma teoriile anterioare, dar nlatura caracterul lor unilateral. Aceste teorii sustin ca patrimoniul este un ansamblu de bunuri economice detinute de persoane fizice sau juridice utilizate pentru organizarea de activitati economice n sfera productiei/prestarilor de servicii, a carui dinamica genereaza drepturi si obligatii pentru titular.Existenta unui patrimoniu relevant economic presupune:- existenta unei persoane fizice sau juridice dispusa sa investeasca subiectul afacerii;- existenta unui ansamblu de bunuri economice suficiente cantitativ si relevante calitativ (n structura) care sa faca posibila exercitarea functiei de productie/prestari servicii mijloacele economice ale afacerii;

2.STRUCTURI PATRIMONIALEIn contabilitate cele doua structuri componente ale patrimoniului, sunt definite prin notiunile de activ si pasiv. Activul in sens juridic reprezinte bunurile economice ca valori pozitive ale patrimoniului, iar pasivul, drepturile si obligatiile ca valori negative ale patrimoniului.ACTIVUL PATRIMONIALACTIVE IMOBILIZATE- IMOBILIZARI NECORPORALE

- IMOBILIZARI CORPORALE

- IMOBILIZARI FINANCIARE

- Cheltuieli de constituire- Cheltuieli dedezvoltare - Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare- Fondul comercial- Alte imobilizari necorporale

- Terenuri - Mijloace fixe

-Titluri de participare - Creante- Alte imobilizari financiare

ACTIVE CIRCULANTE- STOCURILE SI PRODUCTIA IN CURS

- CREANTELE SI VALORILE IN CURS DE DECONTARE

-TREZORERIA sau ACTIVE CIRCULANTE BANESTI-Materii prime-Materiale consumabile-Materiale de natura obiectelor de inventar-Productia in curs de executie-Produse finite-Produse reziduale-Semifabricate-Ambalaje-Marfuri

-Avansuri acordate furnizorilor- Clienti- Efecte comerciale de primit (cambia si biletul la ordin)-Avansuri acordate personalului-TVA de recuperat-Debitori diversi-Alte creante

-Titlurile de plasament- Conturi curente la banci-Casa-Alte valori-Acreditivul

CHELTUIELI INREGISTRATE IN AVANS

CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR ACTIVE PATRIMONIALEActivul patrimonial cuprinde bunurile economice sau mijloacele economice de care dispune o unitate patrimoniala. Prin compozitia sa, activul patrimonial evidentiaza destinatia si lichiditatea bunurilor economice (perioada de transformare in bani). Activele imobilizateSe mai numesc si imobilizari si cuprind acele valori economice a caror perioada de utilizare este mai mare de un an.Activele imobilizate se impart in trei categorii: 1.Imobilizari necorporale care cuprind acele bunuri economice care nu au o forma materiala concreta. Din aceasta categorie fac parte:a)Cheltuieli de constituire - sunt acele cheltuieli efectuate la constituirea unei unitati patrimoniale (taxe de inmatriculare la registrul comertului, taxe notariale, taxe pentru obtinerea de autorizatii, etc.). b)Cheltuieli de dezvoltare sunt reprezentate de acele cheltuieli efectuate in cadrul unitatii patrimoniale pentru dezvoltarea activitatii sale, sau pentru introducerea de noi tehnologii.c)Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare-concesiunile reprezinta acele cheltuieli efectuate de unitatea patrimoniala pentru a obtine dreptul de a folosi bunuri ale altei unitati patrimoniale, pe o perioada determinata de timp;-brevetele reprezinta cheltuielile efectuate de unitatea patrimoniala in vederea obtinerii unei inventii sau comercializarii unei inventii;-licente reprezinat o autorizatie eliberata contra cost de un inventator, in scopul utilizarii acelei inventii;-marca reprezinta un semn distinct care permite recunoasterea unui produs sau a unei fabrici;d)Fondul comercial reprezinta cheltuieli efectuate pentru mentinerea sau dezvoltarea potentialului de activitate al unitatii patrimoniale (vadul comercial, clientela, emblema, concurenta, etc.)e)Alte imobilizari necorporale reprezentate de alte imobilizari care nu pot fi incadrate in gruparile de mai sus si de programele informatice realizate pe cont propriu sau achizitionate de la terti.2. Imobilizarile corporale cuprind in general bunurile de folosinta indelungata. Din acesta categorie fac parte:a)Terenuri b)Mijloace fixe acele bunuri materiale care indeplinesc cumulativ doua conditii, respectiv au o durata de folosinta mai mare de un an si o valoare mai mare decat limita stabilta de lege (in prezent 2500 lei). In acesta categorie se includ:-Constructii -Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii-Mobilier aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale3. Imobilizari financiare reprezinta sume de bani investite de unitatea patrimoniala in patrimoniul altei organizatii, sub forma titlurilor de valoare, creantelor atasate participatiilor, imprumuturilor acordate si a altor imobilizari financiarea caror posesie durabiala asigura realizarea unor venituri finaciare, sub forma dividendelor sau a dobanzilor. Din categoria imobilizarilor financiare fac parte:a)Titluri de participare reprezinta titluri de valoare sub forma de actiuni, parti sociale si alte valori similare, investite de titularul de patrimoniu in capitalul altei societati, cu scopul de a participa la procesul decizional din acea societate si de a incasa dividende.b)Creantele reprezinta imprumuturi pe termen lung acordate unitatilor patrimoniale asociate sau societatilor de grup, cu care unitatea are o relatie de participare. Tot in acesta categorie intra si garantiile depuse de catre unitatea patrimoniala pentru buna executie a unei obligatii.c)Alte imobilizari financiare cuprind in special depozitele pe termen lung sub forma disponibilitatilor in conturi bancare sau in alte institutii financiare.

Activele circulanteActivele circulante denumite si active curente, cuprind toate valorile economice sub forma stocurilor si productiei in curs de executie, creantelor si trezoreriei. Din punct de vedere economic, activele circulante se afla intr-o continua miscare, schambandu-si forma materiala si utilitatea in cadrul circuitului economic al patrimoniului.Activele circulante sunt impartite in trei categorii si anume:1. Stocurile si productia in curs de executie sunt valori economice care se folosesc pentru asigurarea continuitatii activitatii unitatii patrimoniale. Ele pot fi consumate sau vandute.Din categoria stocurilor fac parte:a)Materii prime - utilizate in procesul de productie pentru obtinerea produsului finit.b)Materiale consumabile - reprezentate de bunurile materiale care ajuta la buna functionare a procesului de productie (Materiale auxiliare, Combustibili, Materiale pentru ambalat, Piese de schimb, Seminte si materiale de plantat, Furaje, Alte materiale consumabile).c)Materiale de natura obiectelor de inventar reprezentate de acele bunuri care nu pot fi incadrate la mijloace fixe deoarece au o valoaremai mare de 1800 RON sau o durata de functionare mai mica de un an (echipamentul de protectie, halate, cisme, casti, manusi, mobilier, birotica, etc.).d)Productia in curs de executie reprezinta acele produse care se afla intr-o anumita faza de fabricatie la sfarsitul lunii.e)Semifabricate reprezentate de acele bunuri obtinute din procesul de productie dar care nu au parcurs toate fazele acestuia.f)Produse finite reprezentatede acele bunuri care au parcurs toate fazele procesului de productie.g)Produse reziduale reprezentate de resturi, rebuturi, deseuri ramase in urma procesului de fabricatie, care pot fi folosite ca materii prime in fabricarea altor produse.h)Ambalaje reprezentate de acele bunuri care protejeaza marfa pe timpul transportului si depozitarii.i)Marfuri reprezentate de acele bunuri achizitionate pentru a fi vandute.2.Creantele sau valorile in curs de decontare reprezinta valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice, pentru care urmeaza sa se primeasca un echivalent.Din categoria activelor circulante in decontare fac parte urmatoarele elemente:a)Avansuri acordate furnizorilor reprezinta sume de bani avansate furnizorilor, pentru care acestia urmeaza sa livreze bunuri sau sa presteze servicii.b)Clienti reprezinta sumele de bani pe care unitatea le are de incasat de la terti in urma livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii catre acestia.c)Efecte comerciale de primit reprezinta titluri de valoare negociabile, care atesta existenta unei creante in cadrul unei relatii comerciale, ce poate fi decontata intr-un termen scurt. Efectele comerciale pot avea doua forme:-Cambia (trata)este un inscris prin care creditorul (tragatorul) da ordin debitorului (trasul) sa achite la o anumita data (scadenta), unei a treia persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia, o suma de bani determinata. Tragatorul, dupa obtinerea acceptului trasului remite cambia catre beneficiar. Beneficiarul are trei posibilitati: Sa pastreze efectul comercial pana la scadenta cand il prezinta bancii trasului pentru incasare, Sa transfere altei persoane dreptul de creanta asupra trasului. Acest transfer se face prin andosare (gir), adica prin inscrierea pe spatele cambiei a mentiunii platiti lui sau platit la ordinul lui , dupa care urmeaza semnatura andosantului, Sa sconteze (sa vanda) cambia la o banca. In caest caz banca retine scontul (echivalentul dobanzii care se cuvine bancii pentru achitarea anticipata a cambiei) si comisionul necesar pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de operatiunea de scontare.-Biletul la ordin este tot un titlu de credit prin care se constata angajarea emitentului de a plati el insusi beneficiarului o suma de bani la o anumita data. Beneficiarul are aceleasi trei posibilitati ca si in aczul cambiei.d)Avansuri acordate personalului reprezinata sume de bani acordate in avans personalului.e)TVA de recuprerat reprezinta un impozit pe care organizatia il are de recuperat de la bugetul de stat.f)Debitori diversi reprezinta sume de bani datorate de persoane fizice sau juridice, altele decat cleintiig)Alte creante reprezinta alte sume de bani, datorate de bugetul de stat sau de alti terti.3.Trezoreria sau Active circulante banesti - reprezentate de sumele de bani si alte valori banesti detinute de organizatie.Din aceasta categoria fac parte:a)Titlurile de plasament reprezinta titluri de valoare achizitionate in vederea realizarii unui castig pe termen scurt. Ele cuprind actiuni si obligatiuni dobandite pe termen scurt, in vederea obtinerii unui castig in momentul vanzarii lor.b) Conturi cureinte la banci reprezinta disponibilitatile banesti pastrate de unitatea patrimoniala in contul de la banca.c)Casa reprezinta numerarul din caseria unitatii.d)Alte valori reprezinta timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorie, tichete de masa, tichete cadou, tichete de cresa, etc.e)Acreditivul reprezinta lichiditatile pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia furnizorului, din care urmeaza sa se faca plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor sau a executarii serviciilor.

Cheltuieli inregistrate in avans- reprezentate de valorile pe care unitatea le achita in cursul exercitiului si se refera la cheltuieli care vor fi efectuate in exercitiul urmator (chirii platite in avans, abonamente la diverse publicatii, etc.)PASIVUL PATRIMONIALCAPITALURI PROPRII-Capitalul social-Primele de capital-Rezerve din reevaluare-Rezerve-Rezultatul reportat-Profit sau pierdere-Subventii pentru investitii-Provizioane

CAPITALURI ATRASE (DATORII)-Datorii comerciale-Datorii salariale-Datorii fata de bugetul statului-Datorii fata de bugetul asigurarilor sociale-Datorii bancare-Datorii fata de asociati

VENITURI INREGISTRATE IN AVANS

CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR PASIVE PATRIMONIALEPasivul patrimonial reprezinta sursele de finantare ale bunurilor economice si cuprinde:-capitaluri proprii-capitaluri atrase (datorii)-venituri inregistrate in avans Capitaluri proprii se mai numesc si fonduri proprii si corespund finantarii proprii a bunurilor economice aflate in circuitul patrimonial al unitatii patrimoniale.Din categoria capitalurilor proprii fac parte:a)Capitalul social reprezinta aportul in natura si in bani adus de asociati sau actionari la constituirea societatii comerciale si se diferentiaza in:capital subscris si nevarsat pe care asociatii au promis sa-l aduca la infintarea societatii;capital subscris si varsat capitalul depus efectiv de catre proprietari la dispozitia societatii comerciale;b)Primele de capital reprezinta surse datorate cresterii capitalului prin emisiunea de noi actiuni, prin fuziune sau prin aport in natura.c)Rezerve din reevaluare reprezentate de diferenta rezultata in urma reevaluarii imobilizarilor corporale in conformitate cu prevederile legale.d)Rezerve constituite prin autofinantare, anual , din profitul intreprinderi, in scopul conservarii capitalului. Structura rezervelor este urmatoarea:Rezerve legale constituite conform legii din profitul brut sau din primele de capital si destinate protejarii capitalului.Rezerve statutare - se constituie conform statutului societailor comerciale, anual din profitul obtinut;Alte rezerve constituite din profitul net, conform hotararii adunarii generale a actionarilor;e)Rezultatul reportat reprezinta rezultatul din exercitiile financiare precedente care pot fi profit (veniturile sunt mai mari decat cheltuielile) sau pierderi (veniturile sunt mai mici decat cheltuielile);f)Profit sau pierdere care reprezinta rezultatul exercitiului curent.g)Subventii pentru investitii reprezinta sume primite de la guvern, cu titlu nerambursabil, care au o destinatie dinainte stabilita.h) Provizioane - reprezinta fonduri creata pe seama cheltuielilor, fiind destinate acoperirii fluctuatiilor privind rata dobanzii, cursul de schimb valutar si de preturi.Capitaluri atrase (Datorii) exprima capitalurile furnizate de terti, pentru care unitatea patrimoniala trebuie sa acorde o contraprestatie sau un echivalent valoric.Din categoria capitalurilor atrase fac parte:a)Datoriile comerciale - reprezentate de datoriile unitatii fata de furnizorib)Datorii salariale reprezentate de salariul datorat de unitate personalului incadrat cu contract de muncac)Datorii fata de bugetul statului reprezentate de taxe si impozite datorate de unitate bugetului de stat d)Datorii fata de bugetul asigurarilor sociale reprezinta contributiile la asigurarile sociale de stat datorate de catre angajator si salariatie)Datorii bancare reprezentate de creditele bancare pe termen lung sau scurtf)Datorii fata de asociati - reprezentate de dividende datorate asociatiilor

Venituri inregistrate in avans sunt sumele incasate in cursul exercitiului, in contul unor servicii care vor fi prestate in cursul exercitiului urmator, cand vor fi recunoscute ca venituri (chirii, abonamente incasate in avans).3.CARACTERIZARE TIPURI DE INTREPRINDERIActul normativ care reglementeaz societile comerciale este Legea 31/1990 republicat.Societatea comercial reprezint o asociere dintre dou sau mai multe persoane care convin s pun ceva mpreun, s fac s funcioneze acel patrimoniu distinct de patrimoniile individuale i s preia conform nelegerii profitul ce ar rezulta din aceast activitate. O excepie o reprezint societile cu rspundere limitat, care pot avea i un singur asociat.Formele de societate comercial conform Legii 31/1990 sunt:-societi n nume colectiv (SNC),-societi n comandit simpl (SCS),-societi n comandit pe aciuni (SCA),-societi cu rspundere limitat(SRL),-societi pe aciuni (SA).Elementul definitoriu care departajeaz cele cinci tipuri de societi l constituie modul n care acestea rspund cu privire la onorarea obligaiilor sociale asumate.Societatea n nume colectiveste constituit de cel puin doi asociai care rspund nelimitat, solidar i subsidiar, pentru obligaiile societii. Rspundere nelimitat nseamn c vor rspunde cu propriul patrimoniu individual, pn la acoperirea ntregii obligaii sociale.n cazul acestui tip de societate comercial, legea nu prevede o limit minim a capitalului social.Puterile majoritii asociailor sunt limitate, n sensul c, dac nu se prevede altfel n actul constitutiv, majoritatea asociaiilor nu poate decide s schimbe sau s modifice actul constitutiv, pentru c principiul de decizie este al unanimitii.Societatea n comandit simpl reprezint o asociere ntre cel puin dou persoane, dintre care unul este asociatul comanditat (are rspundere maxim) i este posesorul muncii iar cellalt este asociatul comanditar (are rspundere minim) i este posesorul capitalului. Acest tip de societate reunete practic dou categorii de asociai a cror rspundere este diferit: asociaii comanditai rspund nelimitat, solidar i subsidiar pentru obligaiile sociale iar asociaii comanditari rspund numai n limita aportului adus n cadrul societii.Ca o caracterizare general a acestui tip de societate, putem spune c aceasta preia caracteristici att de la societatea n nume colectiv, ct si de la societatea cu rspundere limitat.Societatea n comandit pe aciuni reprezint, ca i societatea n comandit simpl o asociere dintre cel puin dou persoane, respectiv comanditar i comanditat. Diferena major dintre cele dou forme de societate o reprezint mprirea capitalului social in aciuni, fa de cealalt, care are capitalul mprit n pri sociale.Putem spune, n cazul acestei forme de societate c preia caracteristici att de la societatea n nume colectiv, ct i de la societatea pe aciuni.Societatea cu rspundere limitat poate avea, de regul, ntre 2 i 50 de asociai. Poate exista ns i un singur asociat, care se va numi asociat unic. O persoan nu poate fi asociat unic la dou societi comerciale.n cazul acestei forme de societate, capitalul social poate fi de minim 200 lei i va fi mprit in pri sociale. Valoarea unei pri sociale nu poate fi mai mic de 10 lei.Societatea pe aciuni poate avea cel puin 2 acionari. Capitalul social este mprit n aciuni i nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o dat la 2 ani, valoarea minim a capitalului social, astfel ncat acest cuantum s reprezinte echivalentul n lei al sumei de 25.000euro.Aciunile unei societi pot fi emise pe suport de hrtie (form materializat) sau pot fi n form dematerializat, prin nscriere n cont. Ele nu pot fi emise pentru o sum mai mic dect valoarea lor nominal. Se pot tranforma din aciuni nominative n aciuni la purttor i invers.Nu se pot emite noi aciuni pn nu sunt vrsate integral cele din emisiunea precedent.Au valoare egal i confer drepturi egale. Se pot emite i aciuni prefereniale n cazul fondatorilor care au stipulate drepturi prefereniale prin actul constitutiv.Aciunile la purttor i transmit proprietatea prin simpla predare. Pentru aciunile nominative se va nscrie n registrul societii transmiterea aciunilor, iar pe nscris se menioneaz noul proprietar.Aciunile sunt indivizibile. Dac mai multe persoane dobndesc o aciune, trebuie s desemneze un reprezentant care va exercita drepturile decurgnd din aciunea respectiv.Aciunile pot fi girate pentru garantarea unor obligaii iar situaia lor trebuie precizat n anexa de pe lng bilanul anual al societii.4.Funcionarea societilor comercialeConstituirea societilor comercialeSocietile comerciale se constituie n baza unui document denumit act constitutiv. Acesta se semneaz de ctre toi asociaii sau, n caz de subscripie public, de ctre fondatori.Forma autentic a actului constitutiv este obligatorie atunci cnd:-printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afl un teren,-se constituie o societate n nume colectiv sau n comandit simpl,-societatea pe aciuni se constituie prin subscripie public.Elementele actului constitutiv sunt urmatoarele:a)datele de identificare ale asociailor. Datele de identificare includ:-pentru persoanele fizice: numele, prenumele, codul numeric personal, locul i data naterii, domiciliul i cetenia;-pentru persoanele juridice: denumirea, sediul, naionalitatea, numrul de nregistrare n registrul comerului sau codul unic de nregistrare.b)forma de societatec)denumirea societii. n cazul denumirii, aceasta trebuie verificat mai nti la Oficiul Regstrului Comerului, care va emite un document ce va certifica rezervarea numelui pentru viitoarea societate.d)sediul social. Prin sediul social se nelege sediul la care se primete corespondena i unde se pstreaz documentele contabile i actele societii. e)obiectul principal de activitate i obiectele secundare, dac este cazul.f)capitalul social, respectiv aportul fiecrui asociat n bani sau n natur. n cazul aportului n natur, trebuie menionat n actul constitutiv valoarea bunurilor aduse ca aport. Dac bunurile sunt noi, valoarea lor va fi cea menionat n documentul de achiziie. Dac bunurile nu sunt noi, acestea vor trebui s fie evaluate. La capitolul care privete capitalul social vor fi menionate urmtoarele: care este aportul adus de fiecare asociat n parte, cte aciuni sau pri sociale reprezint capitalul social n total i pentru fiecare asociat n parte, ce procent din capitalul social aparine fiecrui asociat. g)persoanele care urmeaz s administreze societatea, datele lor de identificare, precum si atribuiile pe care le vor avea n societatea respectiv. De asemenea, dac este cazul, se va meniona i garania pe care trebuie s o depun.h)numele cenzorilor i datele lor de identificare, daca este cazul i tot dac este cazul, garania pe care trebuie s o depun.i)partea fiecrui asociat la rezultatul financiarj)sediile secundare, atunci cnd este cazulk)durata societatiil)modul de dizolvare i de lichidare al societiim)modul de soluionare al litigiilor aprute ntre acionarin)data ncheierii actului constitutiv i numrul de exemplareo)semnturile acionarilorO societate pe aciuni poate fi cu constituire simultan (n acest caz se vars cel puin 30% din capitalul social), prin vrsarea imediat a aciunilor subscrise sau se poate constitui prin subscripie public (se ntocmete un prospect de emisiune cu aceleai prevederi pe care le-ar avea actul constitutiv al presupusei societi care s-ar nfiinat, prospect ce conine termenul pn la care pot fi subscrise aciunile). Prospectul se autentific la notariat, se public n Monitorul Oficial i se ateapt mplinirea termenului.Fondatorii convoac prin Monitorul Oficial adunarea constitutiv, care analizeaz cele trei variante: s-a subscris ntregul capital social, s-au subscris mai puine aciuni, s-au subscris mai multe aciuni (n acest caz se mrete capitalul social).Judectorul de pe lng Registrul Comerului v-a autoriza nfiintarea societii.Fondatorii au un risc pentru care pot primi corelativ nite drepturi. Pot primi separat de dividendele cuvenite, n raport de aciuni, o cot din profitul net al societii, pe o anumit perioad de timp.Aceste drepturi se introduc n actul constitutiv.Actul constitutiv va fi depus la Oficiul Registrului Comerului, nsoit de urmtoarele documente:a)cerere de nscriere a societii n Registrul Comeruluib)actul doveditor al efecturii vrsmntului, n cazul aportului la capitalul social n banic)actele de proprietate ale eventualelor bunuri aduse ca aport n naturd)acte ce privesc sediul societiie)acte ce privesc cazierul asociailorf)actul de unicitate emis de Camera de Comer prin care confirm c societatea poate folosi denumirea pe care a alesog)semnturile reprezentanilor societiiOficiul Registrului Comerului va nainta cererea depus de acionari, nsoit de documentele menionate, judectorului delegat de pe lng Tribunalul din raza cruia funcioneaz. Acesta va analiza dosarul i va emite o hotrre judectoreasc privind nfiinarea societii comerciale. Acest hotrre va fi trimis Oficiului Registrului Comerului, care n baza acesteia, va nregistra societatea comercial n Registrul Comerului i va emite certificatul de nregistrare. Dividendele asociaii au dreptul asupra cotelor pri din beneficii, numite dividende, cu urmtoarele condiii: s fi achitat integral costul aciunilor sau prilor sociale subscrise iar beneficiile de repartizat s fie reale i nu fictive.Ambele obligaii se verific de ctre administratorul societii, la preluarea acestei sarcini fiind prioritar verificarea vrsmintelor precum i ulterior certificarea de ctre administrator a beneficiului real, prin semnarea bilanului. Administratorul mai are obligaia de a constitui i organiza inerea registrelor societii.Conducerea, administrarea i controlul societiiConducerea societii comercialeConducerea societii indiferent de forma juridic o are adunarea general a asociailor sau acionarilor, pentru c ei sunt proprietarii. Ei lucreaz n cadrul acestor adunri generale, care pot fi ordinare sau extraordinare.Adunrile ordinare au loc cel puin odat pe an, nainte de depunerea situaiilor financiare.Adunrile extraordinare au loc ori de cte ori se consider necesar de ctre asociai.Atribuiile adunrii generale ordinare:-discut aprobarea sau modificarea bilanului, dup ascultarea raportului administratorului i cenzorilor,-fixeaz dividendele,-alege administratorii i cenzorii, fixnd remuneraia acestora dar i garania pe care trebuie s o depun,-analizeaz gestiunea administratorilor,-poate hotr gajarea sau nchirierea fondului de comer.Adunarea general extraordinar poate avea urmtoarele atribuii:-schimbarea formei juridice,-mutarea sediului,-schimbarea obiectului de activitate,-prelungirea duratei societii,-mrirea sau reducerea capitalului,-fuziunea sau divizarea,-emisiunea de obligaiuni.Aceste atribuii pot fi completate i cu altele, prin actul constitutiv.Dreptul de vot se exercit proporional cu numrul aciunilor posedate, dar prin actul constitutiv poate fi limitat numrul voturilor n raport de hotrrea asociailor.Asociaii nu pot fi reprezentai de ali acionari dect pe baza unei procuri speciale.Acionarul care are n anumite operaiuni interese contrare societii, trebuie s se abin de la deliberrile privind acea hotrre, n caz contrar putnd rspunde pentru daune. Dreptul de vot nu poate fi cedat i orice convenie cu privire la exercitarea votului ntr-un anumit fel este nul.Hotrrile adunrii se iau prin vot deschis. Prin vot secret se desemneaz administratorii i cenzorii, se revoc i eventual se dispune trimiterea n judecat.Hotrrile luate de adunarea general sunt obligatorii i pentru cei care s-au opus sau nu au luat parte la adunare. Acetia pot ns ataca n instan hotrrea luat.Administrarea societilor comercialeAdministrarea unei societi comerciale se face de ctre unul sau mai muli administratori.La societile pe aciuni administrarea acestora se face de ctre unul sau mai muli administratori temporari i revocabili. Mai muli administratori alctuiesc consiliul de administraie.Administratorii numii prin actul constitutiv au mandat de 4 ani iar dac durata mandatului nu s-a stabilit, ea va fi de 2 ani.Administratorii sunt reeligibili, dac actul constitutiv nu prevede altfel.Persoanele deczute din dreptul de a fi administratori sau fondatori nu pot fi nici directori sau reprezentani ai societii iar dac au fost alei, sunt deczui din drepturi. O persoan juridic poate fi administrator ala unei societi.Administratorii depun semntura la Registrul Comerului.Consiliul de administraie poate delega o parte din atribuiile sale unui comitet de direcie, compus din membrii consiliului, crora le fixeaz o remuneraie. Deciziile consiliului director se iau cu majoritate absolut. Votul nu poate fi dat prin delegat. Comitetul ine un caiet de deliberri pe care l prezint la fiecare edin.Consiliul de administraie se ntlnete cel puin odat pe lun, la sediul societii, n timp ce comitetul director trebuie s se ntlneasc sptmnal. La edinele consiliului sunt convocai i cenzorii. Se ntocmete un proces-verbal la fiecare edin.Orice acionar poate reclama cenzorilor anumite fapte svrite de administratori, care trebuie s se pronune cu privire la sesizare n cadrul adunrii generale.n cazul n care rmn vacante mai multe locuri n consiliul de administraie, ceilali administratori mpreun cu cenzorii pot numi un administrator provizoriu, pn la convocarea adunrii generale.

Controlul societilor comercialen cadrul societilor comerciale, controlul este exercitat de ctre cenzori.La societile cu rspundere limitat este obligatorie numirea cenzorilor, numai n cazul n care numrul asociatilor este de cel putin 15.Societile pe aciuni trebuie s aib trei cenzori i trei supleani, dac prin actul constitutiv nu se stabilete un numr mai mare. Numrul lor trebuie s fie impar. Sunt numii de adunarea constitutiv pe trei ani i pot fi realei.Trebuie s-i exercite personal mandatul. Cel puin unul trebuie s fie contabil autorizat sau expert contabil.n caz de moarte, mpiedicare fizic sau renunare la mandat a unuia dintre cenzori, supleantul cel mai n vrst l nlocuiete. Dac nu rmne n funcie nici un cenzor, adminstratorul convoac obligatoriu adunarea general.Obligaiile cenzorilor:-s supravegheze gestiunea societilor,-s verifice bilanul i contul de profit i pierderi,-s verifice existena garaniilor administratorilor,-s convoace adunarea general n cazurile stabilite de lege, -s participe la adunrile ordinare i extraordinare,-s aduc la cunotin administratorilor toate neregulile viznd funcionarea societii n raport cu actul constitutiv.Dei particip la adunrile administratorilor, nu au drept de vot. Sunt obligai s pstreze secrete datele privind societatea, att fa de fiecare acionar, ct i fa de teri.Cenzorii lucreaz mpreun, dar dac opiniile lor sunt divergente vor prezenta adunrii generale rapoarte separate. Au obligaia s completeze un registru special cu privire la hotrrile i constatrile fcute.i desfoar activitatea n condiiile contractului de mandat, putnd fi revocai de ctre adunarea general.Modificarea actului constitutivn unele cazuri se poate manifesta necesitatea de a schimba unele din elementele care au stat la baza constituirii societii (firma, sediu, asociai, obiect de activitate, administratori). Pentru aceasta se convoac adunarea general extraordinar, se discut textul modificrii propuse, se voteaz dup care actul se semneaz de reprezentanii societii i se depune la Oficiul Registrului Comerului, unde se vizeaz de judectorul delegat i se public n Monitorul Oficial, dup care modificarea intr n vigoare, eliberndu-se de ctre Oficiul Registrului Comerului certificatul cu privire la noile modificri nscrise.Se pot formula obiecii de ctre teri care vor fi analizate de instan.

Fuziunea i divizareaFuziunea presupune comasarea a dou sau mai multor patrimonii. Aceasta se poate face prin absorbie sau prin comasare. Fuziunea prin absorbie presupune absorbia a dou sau mai multe patrimonii aparinnd unor societi comerciale n patrimoniul unei alte societi comerciale.Societile ale cror patrimonii au fost absorbite vor fi radiate din Registrul Comerului.Fuziunea prin comasare presupune reunirea a dou sau mai multe patrimonii aparinnd unor societi comerciale i nfiinarea unei noi societi comerciale, cele vechi fiind radiate din Registrul Comerului.Divizarea reprezint mprirea total sau parial a patrimoniului unei societi comerciale.Divizarea total presupune mparirea patrimoniului unei societi ntre alte societi noi. Societatea veche va fi radiat din Registrul Comerului. Divizarea parial presupune desprinderea unor elemente patrimoniale din totalul patrimoniului unei societi comerciale i nfiinarea unei noi societi. Societatea veche nu va funciona n continuare.Reprezentanii legali fac un proiect de fuziune sau de divizare care se depune la Oficiul Registrului Comerului unde este nmatriculat fiecare din societi, mpreun cu o declaraie depus de ctre societatea care urmeaz s dispar, despre modul cum nelege s sting pasivul su. Proiectul se vizeaz de judectorul delegat i se public n Monitorul Oficial. Orice creditor poate face obiecii care se admit sau se resping de ctre judectorul delegat.DizolvareaEste hotrrea pe care o iau asociaii n situaia constatrii apariiei unor situaii speciale sau prin simplul acord de voin.Cazuri de dizolvare legal:-trecerea timpului stabilit pentru durata societii,-imposibilitatea realizrii sau realizarea obiectului de activitate,-declararea nulitii actului constitutiv al societii,-hotrrea adunrii generale,-hotrrea tribunalului care constat grave nenelegeri ntre asociai, care mpiedic funcionarea normal a societii, -lichidarea judiciar (Legea 65/95 cu privire la falimentul societilor) orice creditor care are o crean mai veche de 30 zile poate solicita instanei deschiderea procedurii falimentului, situaie n care debitorul care nu poate onora creana are dou alternative: s prezinte un plan de reorganizare a activitii, care acceptat fiind s permit continuarea activitii, sau s se declare insolvabil, trecndu-se la lichidarea judiciar. Hotrrea de lichidare constituie temei de dizolvare a societii.Cererea de deschidere a falimentului poate fi fcut i de debitor, cnd acesta i declar insolvabilitatea.Alte cauze de dizolvare:-scderea numrului de acionari sub cinci la SA,-scderea capitalului social sub nivelul legal, -scderea numrului de asociai la societile n comandit,-clauze convenionale.LichidareaSe face de ctre lichidatori, n cazul societilor comerciale stabilii de ctre asociai, iar cnd acetia nu se neleg, de ctre instana de judecat. Instana poate stabili lichidatorii i n cazul procedurii de falimant.Persoana lichidatorului trebuie s accepte mai nti mandatul, dup care depune semntura la Registrul Comerului pentru intrarea n funcie, se prezint la societate, preia registrele comerciale, demite conducerea executiv sau consiliul de administraie, ntocmete un bilan al situaiei patrimoniului existent, ia orice msuri pentru ncasarea creanelor, pentru vnzarea patrimoniului i pentru plata debitelor, prioritatea fiind datoriile ctre stat, ia msuri pentru ncetarea contractelor care nu sunt utile scopului lichidrii societii. Nu poate ncheia noi contracte dect privind lichidarea societii. Completeaz un registru personal cu privire la toate operaiunile svrite iar la final ntocmete un bilan din care rezult ct a avut de ncasat, ct a pltit din datorii i cum anume a repartizat eventualele resurse rmase.Dac asociaii accept propunerile de mprire vizate anterior de judector, lichidarea i produce imediat efectele. Dac au obiecii, le adreseaz judectorului, care le va examina i va dispune cu privire la raportul lichidatorului. Dac le accept, lichidarea va fi reluat.Personalitatea juridic se pierde odat cu ultimul act de lichidare, prin radierea din Registrul Comerului.

CAPITOLUL 3- DOCUMENTE CONTABILE

1. DELIMITARI PRIVIND DOCUMENTATIA2. DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE3. REGISTRE CONTABILE4. DOCUMENTE CONTABILE DE SINTEZA5. GESTIUNEA DOCUMENTELOR6. VERIFICAREA SI CORECTREA DOCUMENTELOR

1.DELIMITARI PRIVIND DOCUMENTATIAOrice tranzactie, pentru a putea fi nregistrata n conturi, trebuie mai nti consemnata n documente care sa ateste infaptuirea ei. Aceasta, deoarece nregistrarea n conturi se face numai dupa ce acesteaau avut loc, iar una din cerintele contabilitaii o constituie fundamentarea i justificarea tuturor datelor sale pe baz de documente . Culegerea i consemnarea n documente a informaei contabile se pot face manual sau cumijloace tehnice moderne. Documentele prezinto importan deosebit pentru mersul normal al lucrrilor n contabilitate, deoarece, cu ajutorul lor, se asigur verificarea prealabil a justeei i legalitii operaiilor economice,controlul gestionar asupra mijloacelor materiale ibneti, respectarea disciplinei financiare, contribuind prin aceasta la ntrirea responsabilitii pentru administrarea patrimoniului fiecrei ntreprinderi.Totalitatea documentelor, ca purtatori materiali de informatii,constituie documentatia unitati patrimoniale. Practic, noiunea de documentaie cuprinde toate documentele care intervin de-a lungul ntregului ciclu contabil, att documenteleprimare, ct i cele care constituie instrumente specifice metodei contabilitii: jurnalul, contul, balana de verificare, bilanul.Formularele folosite ca document contabil pot fi tipizate si netipizate.Formularele tipizate sunt suporturi tehnice de informaii ncare coninutul, forma i formatul sunt prestabilite i imprimate.Continutul formulareloreste definit de informaiile consemnate n ele. Aceste informaii sunt grupate n dou categorii: fixe i variabile. Informaiile fixe au un caracter repetitiv de la un formular la altul i sunt, de regula, tiprite. Informaiile variabile sunt specifice condiiilor concrete n care se produc operaiile economice i financiare.Structura formularuluise caracterizeaz prin gruparea i asezarea informaiilor fixe, precum si a spaiilor pentru informaiile variabile care urmeaz s se completeze de utilizatori. n acestecondiii, formularul poate avea fie form tabelar (exemplu: statele de salarii), fie forma de grupare pe zone (exemplu: factura) etc.Formatul formularuluiexprim mrimea suportului de hrtie sau carton, folosindu-se n acest scop dimensiuni standardizate.Formularele netipizate sunt suporturi de informaii n care coninutul, forma i formatul nu sunt prestabilite i imprimate, iarfolosirea lor este la latitudinea ntreprinderii.n raport cu modul de ntocmire i cu rolul lor n cadrul sistemului informaional, documentele contabile pot fi: documentejustificative, registre contabile i documente de sintezi raportare.

2.DOCUMENTELE JUSTIFICATIVEOperaiile economice i financiare se consemneaz, n momentul efecturii, n documente, numite documente justificative. Legea contabilitii nr. 82/1991 prevede: Orice operaie patrimonial se consemneaz n momentul efecturii ei ntr-un nscris care st la baza nregistrrilor n contabilitate, dobndind astfel calitatea de documentjustificativ.Continutul documentelor justificative este dat de existena urmtoarelor elemente principale:-denumirea documentului;-numrul i data documentului;-denumirea i sediul ntreprinderii, ale serviciului sau ale sectorului, dup caz, care a ntocmit documentul;-menionarea prilor care particip la efectuarea operaiei,dac este cazul;-coninutul operaiei economice sau financiare;-temeiul legal al efecturii operaiei (acolo unde este cazul);-datele cantitative i/sau valorile aferente operaiei economice i financiare efectuate;-semnturile persoanelor care rspund de efectuarea operaiei,ale celor care avizeaz i ale celor n drept s aprobe operaia respectiva, precum i alte elemente menite s asigure consemnarea complet a operaiilor n documentele justificative.De regul, documentele justificative se ntocmesc la locul de munc n cadrul cruia se produce operaia economic sau financiar respectiv.Intocmirea documentelor justificative se face pe formulare tipizate sau netipizate, dupa caz, iar completarea lor se face manual sau automatizat. .Dup ntocmire (completare), documentele justificative sunt supuse operaiei de prelucrare. Aceasta const n sortarea documentelorpe operaii, dac este cazul, n precontabilizarea lor prin cumulareamai multor documente justificative siobinerea de documente centralizatoare. Se procedeaz apoi la verificarea de form, aritmetic i de fond (pentru a se constata legalitatea, realitatea, oportunitatea, necesitatea i economicitatea operaiilor consemnate n documente),iar n final,nregistrarea n contabilitate a datelor nscrise ndocumentele justificative.n vederea inregistrrii n contabilitate, se procedeaz la contarea documentelor justificative,prin inscrierea simbolurilor conturilor n care urmeaz s se ncadreze operaia consemnat n acestea.nregistrrile n contabilitate se fac fie document cu document,fie din documentele centralizatoare, care cuprind mai multe documente justificative, al cror coninut se refer la operaii de aceeai natur i din aceeai perioad.Cele mai importante documente justificative sunt: registrul de casa, bonul de consum, nota de contabilitate, nota de receptie si constatare de diferente, avizul de insotire a marfii, fisa de magazie, ordinul de deplasare, dispozitie pe plata/incasare catre trezorerie, fisa mijlocului fix, bon de miscare a mijloacelor fixe, documentul cumulativ, chitanta, stat de salarii, lista de avans chenzinal, ordin de plata, extras de cont, factura fiscala, bon de predare, transfer, restituire, fisa de magazie, lista de inventariere, etc.NOT DE RECEPIE I CONSTATARE DE DIFERENE (Cod 14-3-1A)1.a)Serveste ca: document pentru receptia bunurilor aprovizionate; document justificativ pentru incarcare in gestiune; document justificativ de inregistrare in contabilitate.b)Se foloseste ca document de receptie obligatoriu numai in cazul: bunurilor materiale cuprinse intr-ofacturasau aviz de insotire a marfii, care fac parte din gestiuni diferite; bunurilor materiale primite spre prelucrare, in custodie sau in pastrare; bunurilor materiale procurate de la persoane fizice; bunurilor materiale care sosesc neinsotite de documente de livrare; bunurilor materiale care prezinta diferente la receptie; marfurilor intrate in gestiunile la care evidenta se tine la pret de vanzare.c)n alte cazuri decat cele mentionate la lit. b), receptia si incarcarea in gestiune, dupa caz, si inregistrarea in contabilitate se fac pe baza documentului de livrare care insoteste transportul (factura, avizul de insotire a marfii etc.).2.Se intocmeste in doua exemplare, la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul, dupa caz, pe masura efectuarii receptiei. n situatia in care la receptie se constata diferente, Nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in trei exemplare de catre comisia de receptie legal constituita.n cazul in care bunurile materiale sosesc in transe, se intocmeste cate un formular pentru fiecare transa, care se anexeaza apoi lafacturi fiscalesau la avizul de insotire a marfii.Datele de pe verso formularului se completeaza numai atunci cand se constata diferente la receptie.3.Circula: la gestiune, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale receptionate (toate exemplarele); la compartimentul financiar-contabil, pentru intocmirea formelor privind reglementarea diferentelor constatate (toate exemplarele), precum si pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atasata la documentele de livrare (facturi fiscalesau avizul de insotire a marfii); la unitatea furnizoare (exemplarul 2) si la unitatea de transport (exemplarul 3), pentru comunicarea lipsurilor stabilite.4.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.5.Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul: denumirea unitatii; denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului; numarul facturii/avizului de insotire al marfii etc., dupa caz; numarul curent; denumirea bunurilor receptionate; U/M; cantitatea conform documentelor insotitoare; cantitatea receptionata, pretul unitar de achizitie si valoarea, dupa caz; numele, prenumele si semnatura membrilor comisiei de receptie, in conditiile in care se face receptia marfii primite direct de la furnizor sau data primirii in gestiune si semnatura gestionarului in situatia in care apar diferente; pretul de vanzare si valoarea la pret de vanzare, dupa caz, pentru unitatile cu amanuntul.n conditiile in care nu se inscriu datele valorice in Nota de receptie si constatare de diferente, este obligatoriu ca aceste date sa se regaseasca intr-un alt document justificativ care sta la baza inregistrarii in contabilitate a valorii bunurilor.

Unitatea .........................

NOT DE RECEPIE I CONSTATARE DE DIFERENE

Numr documentDataFacturNr.Aviz de nsoire a mrfii

ZiuaLunaAnul

Subsemnaii, membrii comisiei de recepie, am procedat la recepionarea valorilor materiale furnizate de ............. ......................................... din ........................ cu vagonul/auto nr. ........................................................................................ documente nsoitoare .................................. delegat ......................... constatndu-se urmtoarele:

Nr. crt.Denumirea bunurilor recepionateU/MCantitatea conform documenteRecepionat

CantitatePre unitarValoare

Comisia de recepiePrimit n gestiune

Numele i prenumeleSemnturaDataSemntura

14-3-1A t2

(verso)

Determinarea cantitii s-a fcut prin: ........................................Pe cntarul nr....................Determinarea calitii s-a fcut prin proba .......... ................................ nr. .................

Expeditor .............................. Cru ................................ nsoitor ........................... Staia de expediie .................................. Staia de destinaie .......................................... Data eliberrii ....................... Data expedierii ....................... Data sosirii ......................... Delegaii furnizorului (cru neutru) care au participat la recepie:

Participani la recepieAlte meniuni

Reprezentant al:Numele i prenumeleCalitateaBuletin/Carte de identitateSemntura

Diferene ()

*Denumirea bunurilor recepionateCodU/MCantitatePre unitarValoare

Concluziile comisiei de recepie ........................................................ ..................................................................................... ................................................................................................ ................................................................................................ ................................................................................................ ................................................................................................

Punctul de vedere al delegatului furnizorului/caruului (delegatul neutru) ............................................................................ ................................................................................................ ................................................................................................

BON DE CONSUM (colectiv Cod 14-3-4/aA)1.Serveste ca: document de eliberare din magazie a materialelor; document justificativ de scadere din gestiune; document justificativ de inregistrare in contabilitate.2.Se intocmeste in doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii materialelor din magazie pentru consum, de catre compartimentul care efectueaza lansarea, pe baza programului de productie si a consumurilor normate, sau de catre alte compartimente ale unitatii, care solicita materiale pentru a fi consumate.Bonul de consum se poate intocmi intr-un exemplar in conditiile utilizarii tehnicii de calcul.Bonul de consum (colectiv), in principiu, se intocmeste pe formulare separate pentru materialele din cadrul aceluiasi cont de materiale, loc de depozitare si loc de consum.n situatia in care materialul solicitat lipseste din depozit, se procedeaza in felul urmator: in cazul bonului de consum se completeaza rubrica cu denumirea materialului inlocuitor, dupa ce, in prealabil, pe verso-ul formularului se obtin semnaturile persoanelor autorizate sa aprobe folosirea altor materiale decat cele prevazute in consumurile normate; in cazul bonului de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului inlocuit si se semneaza de aprobare a inlocuirii, in dreptul randului respectiv. Dupa inscrierea denumirii materialului inlocuitor se intocmeste un bon de consum separat pentru materialul inlocuitor sau se inscrie pe un rand liber in cadrul aceluiasi bon de consum.n bonul de consum, coloanele Unitatea de masura si Cantitatea necesara de pe randul 2 se completeaza in cazul cand se solicita si se elibereaza din magazie materiale cu doua unitati de masura.Daca operatiunile de predare-primire a materialelor nu pot fi suspendate in timpul inventarierii magaziei de materiale, comisia de inventariere trebuie sa inscrie pe documentul respectiv mentiunea predat in timpul inventarierii.3.Circula: la persoanele autorizate sa semneze pentru acordarea vizei de necesitate (ambele exemplare); la persoanele autorizate sa aprobe folosirea altor materiale, in cazul materialelor inlocuitoare; la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute, semnandu-se de predare de catre gestionar si de primire de catre delegatul care primeste materialele (ambele exemplare); la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica (ambele exemplare).4.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.5.Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul: denumirea unitatii; denumirea formularului; produsul/lucrarea (comanda); norma; bucati lansate; numarul documentului; data eliberarii (ziua, luna, anul); numarul comenzii; denumirea materialului (inclusiv sortimentul, marca, profilul, dimensiunea); cantitatea necesara; U/M; cantitatea eliberata;pretul unitar; valoarea, dupa caz; data si semnatura gestionarului si a primitorului.

Unitatea ........................................................ PRODUS/LUCRARE (COMANDA) ........................................ REPER.............................. NR. ......................... DENUMIREA PIESEI ................ NORMA .........................Buc. lansateBON DE CONSUM

Numr documentData eliberriiPredtorPrimitorNr. Comand Cod produs

ZiuaLunaAnul

DENUMIREA MATERIALULUI (inclusiv sortiment, marca, profil, dimensiune)Cantitate necesarCodU/MCantitatea eliberatPreul unitarValoarea

Cf. normei tehnice1

2xxx

nloc.1

2xxx

Data i semnturaef compartimentGestionarPrimitor

AVIZ DE NSOIRE A MRFII (cod 14-3-6A)Este formular cu regim special intern de tiparire si numerotare.1.Serveste ca: document de insotire a marfii pe timpul transportului, dupa caz; document ce sta la baza intocmirii facturii, dupa caz; dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiasi unitati; document de primire in gestiune, dupa caz; document de descarcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.2.Se intocmeste, in doua sau mai multe exemplare, de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul livrarii produselor, marfurilor sau altor valori materiale, precum si in alte situatii stabilite prin procedurile proprii ale unitatii.n cazul transferului de bunuri intre gestiunile aceleiasi unitati, dispersate teritorial, precum si al transportului bunurilor cedate cu titlu gratuit (mostre, bunuri date pentru stimularea vanzarii sau testari la locul de desfacere, premii, materiale promotionale etc.) avizul de insotire a marfii va purta mentiunea Fara factura, dupa caz.Pe avizul de insotire a marfii emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terti se face mentiunea Pentru prelucrare la terti.n celelalte situatii decat cele prevazute mai sus se face mentiunea cauzei pentru care s-a intocmit avizul de insotire a marfii si nu factura.3.Circula, dupa caz: la furnizor: la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire; la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate in evidentele acestuia si pentru intocmirea facturii; la compartimentul financiar-contabil; la cumparator: la magazie, pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale primite, dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor; la compartimentul aprovizionare, pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate in evidenta acestuia; la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica.4.Se arhiveaza, dupa caz: la furnizor: la compartimentul desfacere; la compartimentul financiar-contabil; la cumparator: la compartimentul financiar-contabil.5.Continutul minimal obligatoriu de informatii al avizului de insotire a marfii este urmatorul: seria si numarul intern de identificare a formularului; data emiterii formularului; datele de identificare ale furnizorului (denumire, adresa, cod de identificare fiscala); datele de identificare ale cumparatorului (denumire, adresa, cod de identificare fiscala); denumirea si cantitatea bunurilor livrate; pretul si valoarea, dupa caz; date privind expeditia: numele delegatului, buletin/carte identitate (serie, numar), numarul mijlocului de transport, ora livrarii, semnatura delegatului; semnatura expeditorului. data primirii in gestiune si semnatura gestionarului primitor.

Furnizor ...........................(denumirea, forma juridic)Nr. de nmatriculare n Registrulcomerului/anul ....................Nr. de nregistrare fiscal ........Sediul (localitatea, str. nr.)....................................Judeul ............................Cumprtor ...........................(denumirea, forma juridic)Nr. de nmatriculare n Registrulcomerului/anul ......................Nr. de nregistrare fiscal ..........Sediul (localitatea, str. nr.)......................................Judeul ..............................

AVIZ DE NSOIRE A MRFII

Nr. ..........................

Data (ziua, luna, anul) ......

Nr. crt.SPECIFICAIA (produse, ambalaje etc.)U.M.Cantitatea livratPreul unitar (fr T.V.A.)- lei -Valoarea- lei -

012345

Semntura i tampila furnizoruluiDate privind expediiaNumele delegatului .............................Buletinul/cartea de identitate seria ..... nr. ................... eliberat/ ..................Mijlocul de transport ........ nr. ................Expedierea s-a efectuat n prezena noastr la data de ........ ora ................Semnturile .................TOTAL:

Semnturade primire

14-3-6A

CHITAN (cod 14-4-1)1.Serveste ca: document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casieria unitatii; document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate.n conditiile in care sumele inscrise pe chitanta sunt aferente livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii scutite fara drept de deducere conform prevederilor legale (ex: art. 141 alin. (1) si (2) din Codul fiscal), formularul de chitanta este documentul justificativ care sta la baza inregistrarii veniturilor in contabilitate.2.Se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasata, de catre casierul unitatii si se semneaza de acesta pentru primirea sumei.3.Circula la depunator (exemplarul 1, cu stampila unitatii). Exemplarul 2 ramane in carnet, fiind folosit ca document de verificare a operatiunilor efectuate in registrul de casa.4.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2).5.Continutul minimal al formularului: denumirea unitatii; codul de identificare fiscala; numarul de inregistrare la oficiul registrului comertului; sediul (localitatea, str., numar); judetul; denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului; numele si prenumele persoanei fizice care depune sume si ce reprezinta acestea sau, dupa caz, denumirea unitatii; codul de identificare fiscala; numarul de inregistrare la oficiul registrului comertului; sediul (localitatea, str., numar); judetul persoanei juridice; suma in cifre si litere; semnatura casierului.

Unitatea ..............................................................................Codul de identificare fiscal ................................................Nr. din registrul comerului ..................................................Sediul (localitatea, str. nr.).............................................................................................Judeul ................................................................................

CHITANA nr.Data ............

Am primit de la .......................................................................................................................Adresa .....................................................................................................................................Suma de .......................... adic .................................................................................................................................................................................................................................................Reprezentnd ............................................................................................................................

Casier,

14-4-1

REGISTRU DE CAS (Cod 14-4-7A si Cod 14-4-7bA)1.Serveste ca: document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar, efectuate prin casieria unitatii, pe baza actelor justificative; document de stabilire, la sfarsitul fiecarei zile, a soldului de casa; document de inregistrare in contabilitate a operatiunilor de casa.2.Se intocmeste in doua exemplare, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, zilnic, de catre persoanele care au calitatea de casier, pe baza actelor justificative de incasari si plati.La sfarsitul zilei, randurile neutilizate din formularul cod 14-4-7A se bareaza.Soldul de casa al zilei precedente se reporteaza, dupa caz, pe primul rand al registrului de casa pentru ziua in curs.Se semneaza de catre casier pentru confirmarea inregistrarii operatiunilor efectuate si de catre persoana din compartimentul financiar-contabil desemnata pentru primirea exemplarului 2 si a actelor justificative anexate.3.Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactitatii sumelor inscrise si respectarea dispozitiilor legale privind efectuarea operatiunilor de casa (exemplarul 2).Exemplarul 1 ramane la casier.4.Se arhiveaza: la casierie (exemplarul 1); la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).5.Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul: denumirea unitatii; denumirea si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului; numarul curent; numarul actului de casa; explicatii; incasari; plati; report/sold ziua precedenta; semnaturi: casier si compartiment financiar-contabil.

Unitatea ..............DataContul casa

REGISTRU DE CASZiuaLunaAnul

Nr. crt.Nr. act casNr. anexeExplicaiincasriPli

Report/Sold ziua precedent

De reportat pagina/TOTAL

Casier,Compartiment financiar-contabil,

LIST DE AVANS CHENZINAL (Cod 14-5-1/d)1.Serveste ca: document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor ca avansuri chenzinale; document pentru retinerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale platite; document justificativ de inregistrare in contabilitate.2.Se intocmeste lunar, pe baza documentelor de evidenta a muncii, a timpului lucrat efectiv, a certificatelor medicale prezentate si se semneaza pentru confirmarea exactitatii calculelor de catre persoana care a calculat avansurile chenzinale si a intocmit lista.3.Circula: la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata (exemplarul 1); la casieria unitatii, pentru efectuarea platii avansurilor cuvenite (exemplarul 1), dupa caz; la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al registrului de casa, pentru inregistrare in contabilitate (exemplarul 1); la compartimentul care a intocmit lista de avans pentru a servi la intocmirea statelor de salarii la sfarsitul lunii (exemplarul 2).4.Se arhiveaza: la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al registrului de casa (exemplarul 1); la compartimentul care a intocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2).5.Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul: denumirea unitatii, sectiei, serviciului etc.; denumirea formularului; intocmit pentru luna, anul; numele si prenumele; salariul de baza; timpul efectiv: lucrat, concediu medical; avansul de plata; semnaturi: conducatorul unitatii, conducatorul compartimentului financiar-contabil, persoana care il intocmeste.LIST DE AVANS CHENZINALpe luna .... anul ....

Nr. crt.Numele i prenumeleMarcaSalariul de bazTimp efectivAvans de plat

LucratConcediu medical

0123456

NOT DE CONTABILITATE (Cod 14-6-2A)1.Serveste ca document justificativ de inregistrare in contabilitatea sintetica si analitica, de regula pentru operatiunile care nu au la baza documente justificative (stornari, repartizare profit, constituire provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare etc.).2.Se intocmeste, intr-un exemplar, de catre compartimentul financiar-contabil.3.Circula: la persoana autorizata sa verifice si sa semneze documentul; la persoana care asigura contabilitatea sintetica si analitica in cadrul compartimentului financiar-contabil.4.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.5.Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul: denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului; denumirea unitatii; explicatii; simbolul contului debitor/creditor; suma; semnaturi: intocmit, verificat.

Unitatea ....................Nr. documentData

NOT DE CONTABILITATEZiuaLunaAnul

Nr. crt.ExplicaiiSimbolul conturilorSuma

DebitoareCreditoare

TOTAL

ntocmit,Verificat,14-6-2A

EXTRAS DE CONT (Cod 14-6-3)1.Serveste la comunicarea si solicitarea de la debitor a sumelor pretinse, ramase neachitate, provenite din relatii economico-financiare si ca instrument de conciliere prearbitrala.De asemenea, se utilizeaza ca document de inventariere a soldurilor conturilor privind datoriile si creantele entitatii in relatiile cu tertii.2.Se intocmeste in trei exemplare, de catre compartimentul financiar-contabil al unitatii beneficiare, pe baza datelor din contabilitatea analitica.3.Circula: la conducatorul compartimentului financiar-contabil si conducatorul unitatii emitente, pentru semnare (toate exemplarele); la unitatea debitoare (exemplarele 1 si 2), care restituie unitatii emitente exemplarul 2 semnat pe verso de conducatorul unitatii si conducatorul compartimentului financiar-contabil, pentru confirmarea debitului. Eventualele obiectii asupra sumelor prevazute in extrasul de cont se consemneaza intr-o nota explicativa semnata de conducatorul unitatii si conducatorul compartimentului financiar-contabil, care se anexeaza la exemplarul 2 al extrasului de cont.4.Se arhiveaza: la compartimentul financiar-contabil al unitatii emitente (exemplarul 3, precum si exemplarul 2, dupa primirea confirmarii); la compartimentul financiar-contabil al unitatii debitoare (exemplarul 1).5.Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul: denumirea unitatii creditoare; codul de identificare fiscala; sediul (localitate, strada, numar); judetul; contul; banca; denumirea formularului; denumirea unitatii debitoare; felul, numarul si data documentului; explicatii; suma; semnaturi: conducatorul unitatii, inclusiv stampila, conducatorul compartimentului financiar-contabil.

Unitatea creditoare.....................................................Cod de identificare fiscal .........................Nr. de nregistrare la Oficiul reg. com. ............Sediul (localitatea, strada, numr) .................Judeul .............................................Cont ................................................Banca ...............................................Nr. de nregistrare ..... din ........Ctre ................................

EXTRAS DE CONT

Conform dispoziiilor n vigoare, v ntiinm c, n evidenele noastre contabile, la data de .........., unitatea dvs. figureaz cu urmtoarele debite: .................................................................................................. ..................................................................................................

Documentul (felul, numrul i data)ExplicaiiSuma

14-6-3 t2

(verso)

n termen de 5 zile de la primire urmeaz s ne restituii acest extras confirmat pentru suma acceptat, iar n cazul constatrii de diferene s anexai nota explicativ cuprinznd obieciile dvs. Prezentul extras de cont ine loc de conciliere conform procedurii arbitrale.

Conductorul unitii,

L.S. .........................Conductorul compartimentuluifinanciar-contabil,...................................

Unitatea debitoare........................................Nr. de nregistrare ...... din ..........Ctre ............................................................................

Confirmm preze