Suport Curs Bazele Contabilitatii 2011

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-NapocaCentrul de Formare Continuă şi Învăţământ la Distanţă

Facultatea de BusinessSpecializarea:

ADMINISTRAREA AFACERILORADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN SERVICII DE OSPITALITATE

SUPORT DE CURS

BAZELE CONTABILITĂŢII

ANUL ISEMESTRUL 2

Cluj-Napoca2011

1

BAZELE CONTABILITĂŢII

1. Informaţii generaleDate de identificare a cursuluiDate de contact – titular curs Date de identificare curs şi contact tutoriNume: lect. univ. dr. Ramona Răchişan Birou: Facultatea de Business, Str.Horea nr.7

Telefon: 0264-599170Fax: 0264 – 590110E-mail: [email protected]

Denumire curs: BAZELE CONTABILITĂŢIICod: IAA1211An ISemestrul: 2Tip curs: obligatoriuPagina web: www.tbs.ubbcluj.roTutore: asist. univ. drd. Ionut Luca

Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite:Prin intermediul cursului intitulat Bazele contabilităţii ne propunem să dezvoltăm abilităţile, practice şi de raţionament, ale studenţilor în sfera contabilităţii, specifice sistemului românesc. Având în vedere structura, conţinutul şi abordările didactice aferente acestei discipline, recomandăm participarea oricărui student, indiferent de tipologia şi caracterul pregătirii academice anterioare.

Descrierea cursului Disciplina Bazele contabilităţii se adresează studenţilor înscrişi în programele de pregătire la nivel licenţă, învăţământ la distanţă (ID) şi are ca scop principal dezvoltarea cunoştinţelor, raţionamentului profesional şi a abilităţilor practice pentru studenţii care participă la acest curs.

Conţinutul disciplinei se axează pe următoarele aspecte definitorii: universul contabilităţii, obiectul şi metoda contabilităţii, documentarea operaţiilor economice, cuantificarea monetară, partida dublă – principiu fundamental al contabilităţii, conţinutul economic şi funcţia contabilă a principalelor conturi utilizate în contabilitatea financiară, balanţa de verificare, situaţiile financiare ale unităţilor patrimoniale şi managementul contabilităţii.

Organizarea temelor în cadrul cursului Temele abordate în cadrul disciplinei sunt structurate astfel încât să permită atingerea principalelor obiective ale cursului.

Obiectivele cursului pot fi structurate pe două mari categorii, aferente activităţilor vizate, astfel:Obiective generale: Consolidarea bazei ştiinţifice a studenţilor în domeniul contabilităţii; Dezvoltarea unui raţionament profesional autentic şi real; Dezvoltarea capacităţii de analiză şi diagnostic privind universul contabilităţii.

Obiective specifice:

3

mailto:[email protected]

Introducerea studenţilor în tainele ştiinţei contabile; Formarea abilităţilor necesare pentru reflectarea în contabilitate a operaţiilor economice

regăsite în realitatea economiei naţionale, a societăţilor comerciale; Fundamentarea bazei ştiinţifice a studenţilor pentru formarea unui raţionament profesional

autentic; Dezvoltarea capacităţii studentului de a înţelege activitatea unei entităţi patrimoniale,

desfăşurate în cadrul economiei reale; Implicarea studenţilor în activitatea de cercetare ştiinţifică contabilă; Identificarea şi cunoaşterea rolului şi a eticii profesionistului contabil în condiţiile

internaţionalizării profesiei contabile; Crearea de condiţii permisive studiului individual al studentului.Având în vedere conţinutul acestei discipline, precum şi abordările de natură didactică suntem în măsură să preconizăm că studenţii participanţi la acest curs vor dobândi după absolvirea discipline următoarele competenţe: Realizarea unei analize financiar-contabile a principalelor operaţiunilor economice

înregistrate de unitate patrimonială; Reflectarea în contabilitate principalelor operaţiunilor economice a unităţilor

patrimoniale a operaţiilor economice; Abilitatea de a aplica un raţionament profesional în analiza operaţiilor economice,

la nivel de unitate patrimonială; Capacitatea de a cunoaşte, întocmi, prezenta şi analiza documentele contabile; Abilitatea şi capacitatea de a întocmi, prezenta şi analiza situaţiile financiare ale

unităţilor patrimoniale; Capacitatea de a poziţiona şi delimita rolul profesionistului contabil în contextul

unei dimensiuni globale a proceselor economice.Datorită dinamicii informaţionale din domeniul legislativ şi contabil, în fiecare an sursele de informare se vor modifica în conformitate cu ultimele noutăţi în domeniu şi vor fi comunicate în timp util pe platforma https://portal.portalid.ubbcluj.ro. De asemenea, sursele de informate vor fi disponibile şi pe CD-ul care va conţine materialele aferente acestui curs. O detaliere a temelor se găseşte în calendarul cursului.

Formatul şi tipul activităţilor implicateDisciplina Bazele contabilităţii are la bază trei abordări discincte privind procesul de predare-învăţare-asimilare a cunoştinţelor de către studenţii participanţi. Prima dintre aceste abordări este cea aferentă procesului de transmitere, comunicare a informaţiilor de specialitate, pe axa cadru didactic – student, şi are în vedere realizarea unor expuneri sub formă de prelegeri, atât teoretice, cât şi aplicativ-exemplificative, pe o tematică specifică, clar delimitată de către titularul de curs. Cea de-a doua abordare are la bază participarea activă şi directă a studenţilor la expunerea şi soluţionarea studiilor de caz selectate în prealabil de către titularul de curs, ori propuse de către studenţi, conform tematicii anunţate pentru fiecare curs în parte. Ultima abordare aferentă procesului de predare-învăţare-asimilare a cunoştinţelor are în vedere implicarea participativă şi directă a studenţilor în realitarea unor proiecte de cercetare ştiinţifică, pornind de la o serie de tematici anunţate de către titularul de curs, la începutul procesului didactic, aferent acestei discipline. Proiectele vizate presupun activităţi cu caracater preponderent aplicativ, bazate pe efortul conjugat şi constructiv al unor grupuri de studenţi, atât

4

https://portal.portalid.ubbcluj.ro/

pentru stimularea modalităţilor de lucru în echipă, cât şi pentru dezoltarea unor proiecte ce vizează rezultate complexe şi relevante în raport cu tematica abordată.

Materiale bibliografice obligatoriiBibliografie obligatorie:1. Matiş D. coordonator, Bazele contabilităţii Fundamente şi presime pentru un raţionament

profesional autentic, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 20102. Matiş Dumitru şi colectiv, Bazele contabilităţii. Aspecte teoretice şi practice, Editura Alma

Mater, 20053. Matiş Dumitru şi colectiv, Bazele contabilităţiide la practică la teorie,Editura Alma Mater,

20054. Horomnea Emil şi colectiv, Bazele contabilităţii, Editura Sedcom LIBRIS, Iaşi, 20055. Matiş Dumitru şi colectiv, Bazele contabilităţii pentru viitorii economişti, Editura Dacia,

2005 6. Pereş Ioan şi colectiv, Bazele contabilităţii, Editura Mirton, Timişoara, 20047. Oprean I., Popa I. E., Nistor C., Oprean D., Bazele contabilităţii – logica înregistrărilor

contabile, aplicaţii practice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002 8. Pop A., Badilă A., Pop I. A., Bazele teoretice şi metodologice ale contabilităţii în partidă

dublă, Editura Presa Universitară Clujană, 20029. Feleagă Niculae, Malciu Liliana, Bunea Ştefan, Bazele contabilităţii, Editura Economică,

Bucureşti, 2002 10. Oprean I., Popa I. E., Bazele contabilităţii – aplicaţii practice, Editura INTELCREDO, Deva,

200111. Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată,cu modificările şi completările ulterioare12. OMFP NR. 3.055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele

europene

Sursele bibliografice au fost stabilite astfel încât să atingă obiectivele cursului, iar aceste surse indicate pot fi găsite fie la Biblioteca Centrală Universitară, fie la Biblioteca Facultăţii de Business, fie la Biblioteca Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor sau la Biblioteca existentă la Catedra de contabilitate a Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor.

Materialele şi instrumentele necesare pentru cursPe lângă materialele puse la dispoziţie pe CD şi/ sau în formă tipărită, studenţii vor lucra cu informaţiile disponibile (în mod gratuit) pe Internet, precum şi cu studiile de caz şi articolele puse la dispoziţie de cadrul didactic. În vederea atingerii unui nivel optim de prezentare a cursului, este necesară utilizarea unui computer şi a unui proiector multimedia.Astfel, derularea în condiţii optime a cursului de Bazele contabilităţii presupune utilizarea următoarelor echipamente:

Laptop şi Videoproiector (asigurat de facultate); Documente contabile primare şi de sinteză (nu sunt asigurate de facultate); Softuri contabile specifice (asigurate de facultate); Suport de curs şi seminar (format electornic şi/sau tipărit, asigurate de facultate); Referinţe bibliografice indicate (asigurate prin intermediul bibliotecilor).

5

Calendarul cursuluiÎn derularea acestei discipline sunt programate 4 întâlniri (faţă în faţă) cu studenţii. Pentru ca aceste întâlniri să devină cu adevărat interactive şi pentru a se putea focaliza pe aspectele importante, obligaţia studenţilor este de a citi suportul de curs şi bibliografia indicată şi de a participa activ la activităţile desfăşurate în cadrul întâlnirilor.Ulterior fiecărei întâlniri, studenţilor li se recomandă rezolvarea sarcinilor şi exerciţiilor aferente.Tematica cursurilor predate în cadrul acestei discipline cuprinde:

Tematica cursului: CONTABILITATEA-COMPONENTA PRINCIPALA A SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC. CADRUL GENERAL CONTABIL Istoricul şi evoluţia contabilităţii Abordări ale contabilităţii Informaţia contabilă şi utilizatorii ei Coordonatele contabilităţii Sistemul entităţilor juridice în cadrul cărora se organizează contabilitateaImplicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Exemple. Discuţii.Referinţe bibliografice:

1. Matiş D. coordonator, Bazele contabilităţii Fundamente şi presime pentru un raţionament profesional autentic, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2010

2. Matiş D. coordonator, Bazele contabilităţii – aspecte teoretice şi practice, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2005

3. Matiş D. coordonator, Bazele contabilităţii de la practică la teorie, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2005

4. Pop A., Badilă A., Pop I. A., Bazele teoretice şi metodologice ale contabilităţii în partidă dublă, Editura Presa Universitară Clujană, 2002

Tematica cursului: OBIECTUL CONTABILITĂŢII Conceptii si teorii referitoare le obiectul contabilitatii. Teoria contabilităţii Concepţii privind obiectul contabilităţii Normalizarea contabilităţii Obiectivele contabilităţii Caracterizarea principalelor active si pasive patrimoniale Prezentarea sintetica a activelor si pasivelor patrimoniale Veniturile, cheltuielile si rezultatele- obiectiv de studiu al contabilitatii Fluxurile- mijloc de prezentare a miscarii elementelor patrimonialeImplicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Exemple. Discuţii.Referinţe bibliografice:





Tematica cursului: METODA CONTABILITĂŢII Continutul notiunii de metoda a contabilitatii

6

Principiile fundamentale ale contabilităţii Principiile normative ale contabilităţii Procedee şi instrumente ale contabilităţiiImplicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Exemple. Discuţii.Referinţe bibliografice:





Tematica cursului: DOCUMENTAREA OPERAŢIILOR ECONOMICE- PROCEDEU AL METODEI CONTABILITĂŢII Noţiunea, conţinutul şi funcţiile documentelor economice Întocmirea şi clasificarea documentelor economice Tipizarea, verificarea şi circulaţia documentelor economice Clasarea şi păstrarea documentelor economice Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Exemple. Discuţii.Referinţe bibliografice:





Tematica cursului: CUANTIFICAREA TRANZACŢIILOR ŞI OPERAŢIILOR ECONOMICE ÎN CONTABILITATE Calculaţia – procedeu al metodei contabilităţii Conţinutul, rolul şi principiile calculaţiei contabile Evaluarea – procedeu al metodei contabilităţii. Notiunea, necesitatea si

principiile evaluarii patrimoniului Momentele, modul de evaluare a elementelor patrimoniale şi preţurile utilizate Reevaluarea patrimoniului economicImplicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Exemple. Discuţii.

Referinţe bibliografice: 1. Matiş D. coordonator, Bazele contabilităţii Fundamente şi presime pentru un

raţionament profesional autentic, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 20102. Matiş D. coordonator, Bazele contabilităţii – aspecte teoretice şi practice, Editura Alma

Mater, Cluj-Napoca, 2005

7



Tematica cursului: PARTIDA DUBLĂ – CARACTERISTICĂ FUNDAMENTALĂ A CONTABILITĂŢII Dubla reprezentare a patrimoniului cu ajutorul bilantului Dubla determinare a rezultatului

Influenta operatiilor economice asupra patrimoniului si rezultatelor Dubla înregistrare a existenţei şi mişcării elementelor patrimonialeImplicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Exemple. Discuţii.Referinţe bibliografice:





Tematica cursului: CONTUL - PROCEDEU AL DUBLEI INREGISTRARI A OPERATIILOR ECONOMICE Necesitatea si continutul economic al contului Forma grafica si structura contului Regulile de functionare a conturilor Dubla inregistrare si corespondenta conturilor Analiza contabila a operatiilor economice si formula contabila Evidenta cronologica si sistematica Clasificarea conturilorImplicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Exemple. Discuţii.Referinţe bibliografice:





Tematica cursului: CONTABILITATEA CONSTITUIRII CAPITALURILOR PERMANENTE ALE ENTITĂŢILORImplicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Exemple. Discuţii.Referinţe bibliografice:

8





Tematica cursului: CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR, STOCURILOR ŞI TREZORERIEIImplicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Exemple. Discuţii.Referinţe bibliografice:





Tematica cursului: CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILORImplicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Exemple. Discuţii.Referinţe bibliografice:





Tematica cursului: CONTABILITATEA REZULTATULUIImplicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Exemple. Discuţii.Referinţe bibliografice:





9

Tematica cursului: INVENTARIEREA PATRIMONIULUI Notiunea si functiile inventarului Clasificarea inventarierilor Etapele inventarieriiImplicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Exemple. Discuţii.Referinţe bibliografice:





Tematica cursului: BALANTA DE VERIFICARE Notiunea, continutul si fuctiile balantei de verificare Clasificarea balantelor de verificare Intocmirea balantelor de verificare Identificarea erorilor de inregistrare contabila cu ajutorul balantelor de verificareImplicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Exemple. Discuţii.Referinţe bibliografice:





Tematica cursului: ÎNTOCMIREA SITUAŢIILOR FINANCIARE Situaţiile financiare- documente de raportare periodică Lucrări preliminare întocmirii situaţiilor financiare Bilanţul Contul de profit şi pierdereImplicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Exemple. Discuţii.Referinţe bibliografice:





10

Politica de evaluare şi notareModalitatea de notare a studenţilor pentru disciplina Bazele contabilităţii are în vederea următoarele aspecte: Examen scris în sesiunea de examene – 50% din nota finală, Teste de verificare pe parcursul semestrului (Studii individuale propuse de cadrul

didactic) – 50% din nota finală.

Pentru fiecare formă de examinare se vor anunţa criteriile şi baremul detaliat de notare. O serie de exemple – care să ajute studenţii în realizarea temelor şi proiectelor – vor fi prezentare în cadrul cursului. Termenele limită şi modul de examinare/prezentare sunt prezentate în calendarul detaliat al disciplinei. Depăşirea termenului limită anunţat conduce la neluarea în considerare a lucrării respective. Prin temele de control şi proiectele pe care trebuie să le întocmească, studenţii vor dobândi competenţele necesare de a aplica cunoştinţele dobândite la nivel practic.

Rezultatele obţinute la această disciplină se vor comunica pe parcurs, prin anunţarea notelor parţiale şi la final prin anunţarea notei finale. Această comunicare se poate realiza atât faţă în faţă la întâlnirile stabilite conform CALENDARULUI DISCIPLINEI , cât şi prin afişarea notelor pe platforma aflată la dispoziţia studenţilor la această formă de învăţământ. Fiecare student poate solicita un feedback suplimentar prin contactarea titularului de curs şi/ sau a tutorilor prin intermediul adresei de e-mail.

Elemente de deotologie academicăPlagiatul este o problemă serioasă şi este pedepsită cu asprime. Orice student care este prins că plagiază se poate aştepta să îi fie anulată munca şi să se întreprindă măsuri disciplinare din partea organismelor de conducere ale facultăţii. Pentru clarificarea noţiunii de plagiat, propunem următoarele exemple: realizarea proiectului de cercetare de către o altă persoană; copierea parţială sau totală a unui proiect de cercetare; copierea unui proiect de cercetare de pe internet şi răspândirea acestuia şi în rândul altor masteranzi; conspectarea unor surse bibliografice fără citirea prealabilă a acestora. Studenţii pot să utilizeze surse bibliografice aferente tematicii abordate, cu condiţia ca respectivele surse să fie identificate şi prezentate în cadrul proiectului de cercetare. Un proiect care se constituie în mare parte din compilarea unor idei ale unor autori, neavând o contribuţie proprie din partea studentului va fi notat cu un calificativ inferior. Se vor avea în vedere următoarele detalii de natură organizatorică:

1. prezenţa la cursuri şi seminarii este facultativă;2. eseurile şi proiectele vor avea un caracter de originalitate;3. plagiatul la oricare dintre etapele/cerinţele ce compun nota finală se sancţionează prin

pierderea punctajului aferent;4. rezultatele finale vor fi puse la dispoziţia studenţilor şi prin mijloace online;5. Contestaţiile se vor depune în maxim 24 de ore de la afişarea rezultatelor şi se vor

soluţiona în maximum 24 de ore de la depunerea acestora.Studenţii cu dizabilităţiTitularul cursului este disponibil, în limita posibilităţilor, la adaptarea conţinutului şi metodelor de transmitere a informaţiilor disciplinei în funcţie de tipul de dizabilităţi întâlnite în rândul cursanţilor. Se vor lua toate măsurile necesare în vederea facilitării accesului egal al tuturor cursanţilor la informaţie şi la activităţile didactice.

11

Strategii de studiu recomandatePentru a obţine performanţa maximă, studenţii trebuie să ţină cont de următoarele recomandări în ceea ce priveşte studiul individual, precum şi activităţile în echipă realizate în cadrul cursului: Este recomandat ca studiul acestor probleme să se facă în ordinea numerotării unităţilor de

curs; Este recomandat ca studiul să se bazeze pe o bibliografie minimală, indicată în silabus şi pe

alte surse bibliografice indicate de tutori şi/sau titularii de curs; Se recomandă participarea activă la discuţii şi analize împreună cu titularii de curs şi/sau

tutorii, pe marginea temelor indicate spre studiu; Se recomandă formularea de întrebări şi dezvoltarea de problematici cu scop de fundamentare

a tematicilor abordate, din partea studenţilor, pe tot parcursul semestrului.

!!! IMPORTANT

În prezent, cota de TVA este 24%, dar nu considerăm ca fiind imperativ necesară modificarea cotei de TVA de 19% din exemplele şi aplicaţiile acestui material, deoarece nu influenţează înţelegerea mecanismului taxei pe valoarea adăugata şi nici celelalte concepte, noţiuni, principii, operaţii care fac obiectul acestei discipline.

12

2. Suportul de curs

Modulul ICONTABILITATEA COMPONENTĂ A SISTEMULUI

INFORMAŢIONAL ECONOMIC. OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂŢII

Unitatea 1: Cadrul general de organizare şi conducere a contabilităţiiUnitatea 2: Concepţii şi teorii referitoare la obiectul contabilităţii. Caracterizarea elementelor patrimoniale/situaţiilor financiareUnitatea 3: Principiile, procedeele şi instrumentele contabilităţii

Scop şi obiective:Acest modul urmăreşte să familiarizeze studenţii cu conceptele de bază ale contabilităţii. De asemenea, scopul acestui modul constă în familiarizarea studenţilor cu tot ceea ce presupune universul contabilităţii, scurtă istorie a evoluţiei acesteia, definirea contabilităţii ca limbaj de comunicare, artă, sistem informaţional, joc social şi identificarea etapelor istorice în evoluţia contabilităţii româneşti. Vor fi identificate elemente definitorii ale sferei contabilităţii realizându-se o argumentaţie pentru studiul disciplinei. Se urmăreşte de asemenea familiarizarea studenţilor cu tot ceea ce presupune sistemul informaţional contabil identificând rolul şi funcţiile contabilităţii.Obiective: Înţelegerea conceptului de contabilitate; Cunoaşterea principalelor etape în evoluţia istoriei contabilităţii; Identificarea şi aprofundarea conceptelor de contabilitate – limbaj de

comunicare, artă, sistem informaţional, joc social; Analiza dezvoltării contabilităţii româneşti; Cunoaşterea rolului pe care sistemul informaţional contabil îl are în

furnizarea unor informaţii utile procesului de fundamentare a deciziilor.Concepte de bază: contabilitate, principii, procedee, instrumente

13

Unitatea 1: Cadrul general de organizare şi conducere a contabilităţii-sinteză-

Cu mii de ani în urmă oamenii au simţit nevoia să consemneze fapte şi întâmplări din viaţa lor. Forme rudimentare ale evidenţei se pierd în negura timpului. Cercetătorii au descoperit veritabile registre ale evidenţei numerice conduse sub forma crestăturilor pe oase de animale sau pe pereţii grotelor, a sforilor de diferite culori înnodate, a gravurilor pe tăbliţe de argilă, a consemnărilor pe frunze de papirus, pe pergament şi mai târziu pe hârtie.În Evul Mediu, marile seniorii şi ordine religioase posedau sau gestionau bogăţii imense care trebuiau controlate cu ajutorul unei evidenţe economice. Aceste registre ale evidenţei economice evoluează treptat spre registrele contabilităţii.Registrele contabile consemnau creanţele, obligaţiile în ordine cronologică, fără nici o clasificare sau grupare a acestora. Aceste registre formau „contabilitatea memorială” care a evoluat treptat spre „contabilitatea în partidă simplă” şi, mai târziu, spre „contabilitatea în partidă dublă”, aşa cum vom arăta în paragraful de mai jos.În anul 1494 călugărul şi matematicianul Luca Paciolo publică la Veneţia enciclopedia matematică intitulată Summa de arithmetica, geometria, proporţiuni et proporţionalita. În capitolul IX al acestei lucrări intitulat Tractatus de computis et scripturis sunt prezentate principiile fundamentale ale contabilităţii în partidă dublă.Luca Paciolo nu este inventatorul contabilităţii în partidă dublă, el este un talentat popularizator al practicilor contabile ale negustorilor din Veneţia. Scrierile lui Paciolo au influenţat literatura contabilă din ţările Europei, timp de trei secole, contribuind la generalizarea contabilităţii în partidă dublă.Dezvoltarea creditului şi a societăţilor comerciale pe acţiuni de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea a pus în faţa contabilităţii sarcina de a deveni un mediator între administratorii întreprinderilor şi ceilalţi participanţi la circuitul de valori (acţionarii, creditorii, furnizorii, organele statului, clienţi, salariaţi şi publicul larg). Pe lângă acest rol de mediator, al raporturilor economico-sociale de favorizare a dialogului (negocierilor) dintre protagonişti, contabilitatea are şi menirea de a fi un ajutor al gestiunii întreprinderilor şi un auxiliar al puterii.În ultimele decenii ale secolului al XX-lea s-au obţinut rezultate notabile pe linia armonizării contabilităţii la nivelul grupurilor de state (contabilitatea anglo-saxonă, contabilitatea ţărilor din Europa continentală etc.). Procesul de internaţionalizare a principiilor şi normelor contabile, de armonizare în special a

14

concepţiilor contabile americane1 cu cultura contabilă europeană2 se derulează pe baza Cadrului general3 elaborat în 1989. În concordanţă cu stadiul de dezvoltare a teoriei şi practicii contabile şi în legătură cu mediul social-economic în care cunoştinţele contabile au fost utilizate, în ultimele şase secole contabilitatea a fost definită ca o artă, tehnică, ştiinţă, mijloc de comunicare, joc social (miză socială) etc.CONTABILITATEA CA ARTĂÎn Evul mediu, în contextul cristalizării bazelor contabilităţii în partidă dublă, procesul de propagare a cunoştinţelor contabile era deosebit de lent. Această încetinire a ritmului de răspândire a principiilor şi tehnicilor contabile a fost determinată de asociaţiile profesionale ale contabililor care impuneau păstrarea secretului asupra artei de ţinere a registrelor contabile, asupra artei de sintetizare şi interpretare a informaţiilor contabile. În sens estetic, noţiunea de artă nu este aplicabilă contabilităţii. Dacă prin artă înţelegem o îndeletnicire care cere pricepere şi anumite cunoştinţe4 atunci contabilitatea este arta reprezentării abstracte a unei realităţi economice concrete.5

Contabilitatea poate fi considerată ca arta care asigură: - înregistrarea şi sistematizarea valorii monetare a tranzacţiilor şi operaţiunilor unei întreprinderi sau instituţii;- întocmirea documentelor contabile de sinteză;- interpretarea rezultatelor obţinute.Reprezentarea realităţii economice şi financiare de către contabilitate este rezultatul măiestriei profesionale, competenţei şi priceperii, adică „a artei” contabililor.CONTABILITATEA – TEHNICĂ ŞI GESTIUNEPrin tehnică se înţelege un ansamblu de procedee care aparţin unei meserii sau unei arte şi care sunt utilizate pentru obţinerea unui rezultat.În acelaşi timp tehnica este considerată ca o aplicare a cunoştinţelor teoretice. Dacă limităm contabilitatea numai la culegerea, prelucrarea, transmiterea

1 În SUA ia fiinţă, în 1973 Comitetul standardelor de contabilitate financiară (Financial Accounting Standards Board – FASB) care sintetizează cele mai bune practici contabile într-o culegere de norme denumită Principii contabile general acceptate (Generally Accounting Accepted Principles – GAAP). Aceste principii şi reguli contabile au fost supuse unor reflecţii teoretice de integrare a lor într-un cadru coerent şi necontradictoriu de concepte contabile fundamentale. Aceste concepte au fost reunite în şase enunţuri (studii) intitulate Enunţuri ale conceptelor contabilităţii financiare (Statement of Financial Accounting Concepts – SFAC).2 Pentru armonizarea contabilităţii între ţările Uniunii Europene au fost elaborate mai multe reglementări şi recomandări dintre care cele mai semnificative sunt:- Directiva a IV-a a UE din anul 1978. Această directivă porneşte de la constatarea că între ţările UE persistau diferenţe semnificative în ceea ce priveşte: conţinutul şi structura raportărilor contabile; evaluarea elementelor cuprinse în aceste documente şi publicarea lor. Aceste diferenţe îngreunau integrarea pieţelor naţionale într-o piaţă comună, nu asigurau egalitatea şanselor între întreprinderile care operau în diferite ţări ale uniunii (nu erau comparabile normele juridice şi informaţiile contabile).Directiva a IV-a a UE coordonează normele naţionale ale ţărilor membre în ceea ce priveşte conţinutul şi structura situaţiilor financiare (conturilor anuale), evaluarea şi publicarea acestora;- Directiva a VII-a a UE din 1983 a asigurat, în primul rând, armonizarea întocmirii conturilor consolidate la nivelul grupurilor de societăţi;- Directiva a VIII-a a UE reglementează unele aspecte ale calificării profesionale ale experţilor contabili.3 Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare a fost elaborat de către Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (International Accounting Standards Committee – IASC). Acest organism cuprinde 143 de membri din 104 ţări. IASC şi-a definit trei obiective majore:a. să elaboreze şi să publice, în interesul public, a standardelor de contabilitate;b. să contribuie la promovarea şi acceptarea acestor standarde;c. să găsească soluţii menite să asigure convergenţa standardelor (normelor) naţionale de contabilitatea cu Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS).4 V. Breban, Dicţionar al Limbii Române contemporane, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980, p. 36.5 N. Feleagă, Controverse contabile, Editura Economică, Bucureşti, 1996, pp. 49-50.

15

(prezentarea), utilizarea şi stocarea informaţiilor, atunci contabilitatea practică este o tehnică cantitativă cu ajutorul căreia se sintetizează şi se exprimă în etalon valoric realitatea economică6. Mulţi autori consideră contabilitatea ca o tehnică sau ca un ansamblu de procedee utilizate pentru ţinerea registrelor contabile, pentru gruparea şi prezentarea informaţiilor contabile în vederea atingerii obiectivelor prestabilite7.Dacă privim tehnica ca pe o parte a ştiinţei, atunci tehnica contabilă devine partea aplicativă a teoriei contabilităţii. În primele cinci secole de evoluţie a literaturii contabile s-au prezentat diferite tehnici folosite de practicienii contabili, s-au făcut sistematizări şi generalizări ale tehnicilor folosite în practică. Aceste construcţii intelectuale izvorâte din practica contabilă s-au transformat treptat în teorii ale contabilităţii.Acest demers de cercetare contabilă, inductiv, de la practică la teorie, de la particular la general, a contribuit, în primul rând, la explicarea, clasificarea şi generalizarea practicii contabile şi numai în al doilea rând, la progresul ştiinţei (teoriei) contabile.Încercarea de a transforma tehnica contabilă într-o ştiinţă a conturilor, aşa cum tehnicile de producţie s-au transformat în „ştiinţele tehnice”, nu s-a bucurat de o acceptare generală în rândul cercetătorilor contabili. Evoluţia „ştiinţelor tehnice” s-a bazat pe principiile fundamentale ale fizicii, chimiei, mecanicii etc., în timp ce „ştiinţei conturilor” îi lipseau aceste principii teoretice, general acceptate.După cum se va arăta, contul este un element care aparţine metodei contabilităţii şi, ca urmare, el nu poate sta la baza definirii contabilităţii ca ştiinţă. Obiectul de studiu al contabilităţii nu îl poate constitui studiul conturilor, ci studiul materiei care se reflectă în conturi în scopul realizării obiectivelor contabilităţii. Concepţia tehnicistă stă încă la baza structurii multor manuale de contabilitate care insistă pe prezentarea regulilor de funcţionare a conturilor şi a tehnicii de ţinere a registrelor contabile, în detrimentul unei dezvoltări a principiilor teoretice ale contabilităţii.Mulţi autori de tratate sau de manuale de contabilitate, începând cu eruditul Luca Paciolo (1494) au fost matematicieni. Aceşti matematicieni au pus bazele tehnicilor cantitative de înregistrare a operaţiunilor şi tranzacţiilor cu ajutorul conturilor, ei au considerat că, contabilitatea este o ramură a matematicii, deoarece ea calculează şi prezintă prin intermediul cifrelor, valorile pozitive şi negative ale unei entităţi cu ajutorul unui instrument matematic denumit contul. Contul este privit ca un instrument care permite efectuarea mai multor categorii de calcule perechi (active şi pasive; venituri şi cheltuieli; debite şi credite etc.) Susţinătorii curentului matematic afirmau că, contabilitatea este o matematică a economiei omeneşti în general şi în special a comerţului şi industriei.8 I. Panţuru consideră că, contabilitatea este o matematică a economiei omeneşti în general şi în special a comerţului şi industriei.Curentul matematic a avut o influenţă pozitivă asupra dezvoltării contabilităţii prin faptul că a introdus în contabilitate rigurozitata modelelor de calcul digrafic (partidă dublă) precum şi logica codificării şi a simbolurilor. Treptat, curentul matematic a încerca să răspundă la întrebarea „Ce studiază contabilitatea?” şi, ca urmare, a fost completat cu concepţiile juridică, economică şi financiară despre contabilitate.

6 N. Feleagă, I. Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Editura Economică, bucureşti, 1998, p. 15.7 T. Tămăşan, Bazele ştiinţifice ale contabilităţii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1973, pp. 32-45.8 C. I. Panţuru, Ştiinţa conturilor sau contabilitatea în partidă dublă, Braşov, 1908.

16

Astfel, Pierre Garnier considera contabilitatea ca pe o algebră a dreptului9. Profesorul Emil Haromnea conchide că10 cei care reduc contabilitatea la o simplă rutină, la operaţiunea de calcul sau la o tehnică de ţinere a registrelor comit aceeaşi eroare cu cei care confundă matematica cu nişte socoteli.CONTABILITATEA – LIMBAJ DE COMUNICAREComunicarea este de neconceput fără existenţa unui limbaj. Contabilitatea poate fi considerată ca un limbaj formalist de comunicare folosit în lumea afacerilor11.Limbajul contabil se caracterizează sub trei aspecte: sintactic, semantic şi pragmatic.

- sintaxa contabilă se referă la ansamblul de principii şi reguli procedurale după care se culeg, înregistrează, prelucrează şi prezintă tranzacţiile şi operaţiunile dintr-o entitate. În acelaşi timp sintaxa contabilă are la bază un vocabular contabil specializat (debit, credit, activ, datorii, situaţia netă etc.);

- semantica limbajului contabil se referă la semnificaţia semnelor transmise de către contabilitate, la corelaţia dintre lumea reală (entitatea) şi modelul care o reprezintă (sistemul contabil);

- aspectul practic (pragmatic) al limbajului contabil se referă la modul de prezentare, comunicare şi utilizare a informaţiilor contabile, la dialogul dintre producătorii de informaţii contabile şi utilizatorii acestora.Preocupările actuale pe linia normalizării (standardizării) limbajului contabil la nivel mondial vor uşura dialogul dintre producătorii şi utilizatorii de informaţii contabile, vor facilita procesul de globalizare a economiilor diferitelor ţări.Cadrul general sau conceptual stipulează că o calitate esenţială a informaţiilor furnizate de contabilitate este aceea că ele pot fi uşor înţelese de către utilizatorii care dispun de cunoştinţe suficiente din domeniul afacerilor şi al contabilităţii.CONTABILITATEA – SISTEM DE INFORMAREConducerea sistemelor care formează realitatea obiectivă presupune cunoaşterea permanentă a stării şi funcţionării tuturor elementelor conferente. Această cunoaştere se realizează prin intermediul informaţiilor. Informaţia este o ştire, o comunicare, un mesaj, ce conţine elemente de noutate, despre evenimentele şi obiectele care formează mediul înconjurător.Expresia concretă a informaţiilor este reprezentată de date. Datele constau în cifre, simboluri, grafice, cuvinte etc. Informaţiile referitoare la o întreprindere sau instituţie se structurează într-un sistem informaţional12. Componenta principală a sistemului informaţional dintr-o entitate o reprezintă evidenţa economică cu cele trei forme ale sale: contabilitatea, evidenţa operativă şi statistica.CONTABILITATEA – JOC SOCIAL (MIZĂ SOCIALĂ)Creşterea rolului contabilităţii i-a determinat pe numeroşi autori13 să aprecieze că, contabilitatea este un joc social, cu actori şi regizori.În categoria „actorilor” care participă la acest joc social prin contabilitate sunt incluşi:

a. producătorii de informaţii contabile (managerii entităţilor şi contabilii);

9 P. Garnier, La comptabilité, algébre du droit, métode d’observation des sciences économiques, Dunod, Paris, 1947.10 E. Haromnea, Tratat de contabilitate, vol. I, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2001, p. 59.11 E. Haromnea, op. cit., p. 60.12 I. Oprean (coord.), Bazele contabilităţii, Editura Intelcredo, Deva, 2001, p. 20-28.13 M. Capron, Contabilitatea în perspectivă, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994, pp. 115-120;B. Colasse, Contabilitate generală, Editura Moldova, Iaşi, 1995, pp. 339-340.

17

b. utilizatorii externi de informaţii contabile „Cadrul general (conceptual)” reţine 7 categorii de utilizatori externi de informaţii contabile: investitorii care oferă capitalul; angajaţii şi sindicatele; creditorii financiari (băncile, fondurile de investiţii); furnizorii şi ceilalţi creditori comerciali; clienţii; guvernul şi organismele sale; publicul.

c. auditorii financiari; între producătorii şi utilizatorii de informaţii contabile există o lipsă de încredere, motiv pentru care acest „joc social” este completat de către auditorii financiari care verifică şi certifică aceste informaţii.În categoria „regizorilor (arbitrilor)” acestui joc social sunt incluse organismele naţionale şi internaţionale, aşa cum se va arăta în paragrafele de mai jos.CONTABILITATEA – ŞTIINŢĂ DE GESTIUNEDeşi sunt aplicate în toate statele lumii sistemele contabile nu se bazează pe legi obiective şi ca urmare ele nu sunt unitare, nu au o valoare universală. Aceste sisteme sunt influenţate de contextul economic, social şi cultural al fiecărei ţări. Ca urmare, contabilitatea nu este o ştiinţă exactă, cum sunt ştiinţele fizice şi ale naturii.14

Dacă ştiinţa este definită ca un sistem de cunoştinţe cu un obiectiv determinat şi cu o metodă proprie, atunci contabilitatea este o ştiinţă socială şi de gestiune.Contabilitatea este o ştiinţă de gestiune cu teorii (paradigme) multiple, care sunt recunoscute de către comunitatea ştiinţifică internaţională şi care asigură un limbaj comun de comunicare.Contabilitatea a evoluat în decursul ultimelor şase secole de la practică la teorie. Ca urmare, conceptele teoretice au influenţat în mică măsură istoria contabilităţii. Având în vedere rolul practicii în dezvoltarea contabilităţii, cercetătorii apreciază că, contabilitatea este o „tehnoştiinţă” sau o „tehnică în simbioză cu ştiinţa”15.În primele lucrări publicate în domeniul contabilităţii, aceasta a fost considerată ca o ştiinţă administrativă. Susţinătorii acestei concepţii au atribuit contabilităţii un domeniu de cuprindere vast şi imprecis, ceea ce a dus la diluarea noţiunii de contabilitate în cadrul celorlalte ştiinţe ale administraţiei. Ei au privit contabilitatea ca pe un complex de norme economico-administrative pe baza cărora se organiza şi se conducea contabilitatea.În această accepţiune, contabilitatea avea o importantă funcţie morală – de a asigura buna funcţionare a administraţiei, de a permite controlul şi de a servi ca probă în justiţie.Această concepţie reprezintă un progres în evoluţia contabilităţii de la tehnică la ştiinţă, deoarece nu se mai acordă prioritate aspectelor formale ale ţinerii conturilor şi registrelor sau ale calculelor aritmetice, ci în centrul preocupărilor sunt aşezate faptele administrative care sunt consemnate şi controlate prin contabilitate. Aceste fapte administrative au fost clasificate după diferite criterii, care au influenţat clasificarea conturilor şi organizarea registrelor contabile.Preocupările pentru organizarea ştiinţifică a activităţilor de la începutul secolului al XX-lea au impus delimitarea în cadrul ştiinţelor economice a ştiinţelor de gestiune care au sistematizat cunoştinţele teoretice şi practice referitoare la comportamentul entităţilor (unităţilor patrimoniale), referitoare la gestiunea afacerilor (contabilitate, finanţe, management, marketing etc.).

14 N. Feleagă, I. Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1998, vol. I, pp. 15-16.15 B. Colasse, op. cit., p. 42.

18

Contabilitatea este considerată ca o ştiinţă teoretică şi aplicativă care aparţine ştiinţelor de gestiune, şi care la rândul lor sunt încorporate în cadrul ştiinţelor economice şi respectiv în cadrul ştiinţelor sociale.

Verificarea cunoştinţelor:1. Localizaţi în timp şi spaţiu afirmarea contabilităţii în cadrul ştiinţelor

sociale.2. Care sunt principalele abordări privind contabilitatea? 3. Ce este informaţia contabilă şi care sunt categoriile de utilizatori ai

acesteia?

19

Unitatea 2: Concepţii şi teorii referitoare la obiectul contabilităţii. Caracterizarea elementelor patrimoniale/situaţiilor financiare

-sinteză-

Obiectul contabilităţii răspunde la întrebarea ce studiază contabilitatea sau care este „materia” care se înregistrează în contabilitate? Obiectivul contabilităţii se referă la scopul urmărit de normalizatorii, producătorii şi auditorii de informaţii contabile. În esenţă, obiectivul contabilităţii este de a furniza informaţii utile.În general, există un consens asupra faptului că în contabilitate se „înregistrează, clasează şi regrupează informaţiile referitoare la mişcările de valori având ca origine activităţile întreprinderii”16 şi asupra faptului că, pe baza informaţiilor furnizate de către contabilitate, se reflectă situaţia întreprinderii, precum şi rezultatele acesteia.Controversele care persistă în literatura de specialitate şi care influenţează practica contabilă, se referă la clarificarea noţiunii „situaţie” şi la precizarea răspunsului la întrebarea Care situaţie, situaţia juridică, situaţia economică sau situaţia financiară?

Concepţia juridico-patrimonială porneşte de la ipoteza că nu toate faptele administrative sunt reflectate şi controlate prin contabilitate, ci numai drepturile şi obligaţiile pecuniare ale unui titular de patrimoniu împreună cu bunurile economice corespunzătoare.

Această concepţie se întemeiază pe ideea de schimb susţinând că, contabilitatea înregistrează egalitatea de schimb din patrimoniul unei persoane.17 Deşi faptele economice determină relaţiile juridice, susţinătorii concepţiei juridico-patrimoniale parcurg un demers invers, prezentând realitatea economică prin prisma raporturilor juridice, subordonând economicul faţă de juridic18, dând prioritate prezentării structurii şi stării patrimoniului, respectiv drepturilor şi obligaţiilor întreprinderii şi numai în subsidiar realităţii economice.

Concepţia juridică şi patrimonială consideră că, contabilitatea este ştiinţa care elaborează (teoria contabilităţii) şi aplică (contabilitatea aplicativă) postulatele, principiile, normele şi procedeele cu ajutorul cărora se asigură evidenţa, calculul, analiza şi controlul patrimoniului în vederea reflectării situaţiei entităţii şi a furnizării informaţiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori. Aceste informaţii se referă la:

- existenţa şi starea elementelor patrimoniale;- mişcarea şi transformarea acestor elemente. Această mişcare poate fi simplă

sau complexă aşa cum se va arăta.Elementele patrimoniale sunt reflectate în contabilitate:- în expresia valorică (cuantificarea monetară);- pe titulari de patrimoniu (ataşate unei persoane sau entităţi, patrimoniu

închis);- pe perioade de gestiune (independenţa exerciţiilor, continuitatea activităţii);- pe bază de documente justificative (justificarea faptelor).

16 M. Capron, Contabilitatea în perspectivă, Editura Humanitas, 1994, p. 53.17 S. Iacobescu, Al. Sorescu, Curs de contabilitate comercială, Bucureşti, 1923.18 B. Colasse, op. cit., p. 101.

20

Patrimoniul este format din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică, aparţinând unui subiect de drepturi şi obligaţii (unei persoane fizice sau juridice – denumită titular de patrimoniu) precum şi din totalitatea bunurilor cu valoare economică la care acestea se referă.

PATRIMONIUL

A. Ce posedă titularul de patrimoniu:- bunuri economice(drepturi de proprietate)- creanţe (drepturi de creanţă)

B. Ce datorează titularul de patrimoniu:- datorii faţă de proprietari(capitaluri proprii, pasive interne)- datorii faţă de terţi (pasive externe)

ACTIVE PATRIMONIALE PASIVE PATRIMONIALEConcepţia juridică asupra patrimoniului

Majoritatea activelor patrimoniale este reprezentată de bunurile economice: tangibile şi intangibile. Bunurile economice în calitatea lor de obiecte de drepturi şi obligaţii formează substanţa materială a patrimoniului.În practica contabilă această dublă reprezentare a mărimii şi structurii patrimoniului unei entităţi, la un moment dat, este asigurată cu ajutorul unui tablou special denumit „BILANŢ”, care poate fi întocmit în două variante de bază:

- bilanţ orizontal;- bilanţ vertical (sub formă de listă).

Bilanţul orizontal cuprinde două părţi distincte: în partea stângă activele patrimoniale, iar în partea dreaptă pasivele patrimoniale.Ecuaţia de echilibru care stă la baza bilanţului orizontal îmbracă forma:

ACTIVE PATRIMONIALE = PASIVE PATRIMONIALE- Drepturi de proprietate(bunuri economice)

- Drepturi de creanţă

- Datorii faţă de proprietari(capitaluri proprii)

- Datorii faţă de terţi

Bilanţul vertical pune în evidenţă faptul că, în cazul lichidării unei societăţi comerciale, terţii creditori au o prioritate legală faţă de proprietari, astfel:

A. Active patrimonialeB. Datorii faţă de terţi (pasive externe)C. Situaţia netă, valoarea reziduală (1-2)

A. Activele patrimoniale sunt formate din totalitatea drepturilor pe care le are un titular de patrimoniu. Aceste drepturi, la rândul lor, îmbracă forma drepturilor de proprietate şi a drepturilor de creanţă.

a) Drepturile de proprietate (drepturile reale) sunt formate din totalitatea bunurilor economice (tangibile şi intangibile) asupra cărora se exercită un drept de proprietate.

- Deşi adepţii concepţiei juridico-patrimoniale susţin că, în cadrul activelor patrimoniale sunt cuprinse totalitatea drepturilor de proprietate şi de creanţă, care

21

au o valoare economică pozitivă pentru entitate19 şi care aduc întreprinderii avantaje economice (beneficii) viitoare, totuşi în această categorie sunt incluse şi numeroase excepţii sub forma „activelor fictive” care în situaţia lichidării sau vinderii întreprinderii nu au nici o valoare, cum sunt: cheltuieli de constituire, cheltuielile de cercetare dezvoltare, cheltuielile de repartizat asupra mai multor exerciţii etc. Înscrierea în cadrul activelor patrimoniale a acestor „cheltuieli” (activizarea lor, capitalizarea lor, stocarea lor în activ) care nu au fost deduse din rezultate până la închiderea exerciţiului are menirea de a asigura delimitarea lor pe mai multe exerciţii, aşa cum cer principiile contabilităţii. Aceste cheltuieli pot fi asimilate creanţelor exerciţiului în curs asupra exerciţiilor viitoare.

- În acelaşi timp, unele bunuri economice sunt incluse în categoria activelor patrimoniale în virtutea dreptului de proprietate pe care entitatea îl are asupra lor, deşi aceste bunuri nu sunt utilizate de către proprietari deoarece au fost predate către alte persoane fizice sau juridice pe baza unui contract de închiriere, de locaţie etc.

- Unele bunuri economice contribuie nemijlocit la realizarea obiectului de activitate al întreprinderii, dar ele nu sunt incluse în categoria activelor patrimoniale deoarece aceasta nu exercită dreptul de proprietate asupra lor. În această situaţie se află: bunurile luate în chirie, bunurile deţinute pe baza unui contract de leasing operaţional, bunurile achiziţionate cu plata în rate, asupra cărora există o clauză de rezervare a transmiterii proprietăţii numai în momentul achitării integrale a lor, materiile prime şi produsele finite aferente activităţii în lohn. Aceste bunuri (obiecte) fac parte din patrimoniul economic al entităţii deoarece contribuie la obţinerea de beneficii viitoare, dar din considerentele juridice arătate nu fac parte din patrimoniu juridic şi nu sunt reflectate prin contabilitate.Reglementările contabile admit şi unele abateri de la concepţia juridico-patrimonială, în sensul că sunt incluse în categoria activelor patrimoniale unele elemente asupra cărora entitatea nu are drepturi de proprietate sau de creanţă. În această categorie sunt incluse: concesiunile, licenţele convenţionale (care nu presupun cedarea brevetului), know-how-ul etc. Aceste drepturi de folosinţă sunt înregistrate în structura activelor patrimoniale, deşi entitatea nu exercită drepturi de proprietate asupra lor. Întreprinderea care a preluat dreptul de folosinţă a unui know-how, a unei licenţe etc. este obligată să păstreze caracterul lor secret sau să le protejeze.Din cele prezentate mai sus se observă că există o distorsiune între conţinutul activelor patrimoniale şi realitatea economică, între patrimoniu juridic şi patrimoniu economic.

b) Drepturile de creanţă (creanţele unei entităţi) sunt drepturile aparţinând unei persoane (creditorului) de a pretinde altei persoane (debitorului) să-şi îndeplinească o anumită obligaţie: să dea sau să nu dea, să facă sau să nu facă ceva. Drepturile de creanţă sunt structurate de către contabilitate sub diverse denumiri cum sunt debitori, clienţi etc. aşa cum vom vedea în continuare.

B. Datoriile sau obligaţiile formează cea de-a doua latură a patrimoniului. Datoriile unei entităţi (unui titular de patrimoniu) sunt structurate de către contabilitate în datorii faţă de proprietari (acţionari, asociaţi, întreprinzători) şi

19 Planul contabil general francez (p. I 19).

22

datorii faţă de terţi. Din punctul de vedere al contabilităţii, cuvântul pasiv desemnează în acelaşi timp atât datoriile faţă de proprietari (pasive interne) cât şi datoriile faţă de terţi (pasive externe).

a) Datoriile unei unităţi patrimoniale (unui titular de patrimoniu-persoană juridică) faţă de proprietari formează capitalurile proprii ale entităţii respective. Aceste capitaluri proprii sunt, la rândul lor, constituite din:

- aportul proprietarilor la constituirea sau majorarea capitalului social sau individual;

- profitul obţinut de întreprindere şi nedistribuit către proprietari, lăsat la dispoziţia entităţii pentru autofinanţarea activităţii sub forma rezervelor, rezultatelor nerepartizate etc.Datoriile unităţii patrimoniale faţă de proprietari corespund drepturilor de creanţă pe care le au aceştia asupra întreprinderii. Aceste raporturi de drepturi şi/sau obligaţii dintre entitate şi proprietarii acesteia sunt cunoscute şi sub denumirea situaţie netă sau patrimoniu net. (În lucrările de evaluare şi analiză financiară se utilizează într-o accepţie apropiată şi termenul „activ net”).Situaţia netă este abordată de către contabilitate şi de către alte ştiinţe de gestiune, din două puncte de vedere:

1. ca totalitatea obligaţiilor unităţii patrimoniale faţă de proprietarii săi sau ca totalitatea drepturilor de creanţă ale acţionarilor sau asociaţilor asupra entităţii.Această abordare corespunde, aşa cum s-a arătat, normelor legale referitoare la societăţile comerciale, semnificaţiei juridice a patrimoniului. Reglementările naţionale referitoare la societăţile comerciale prevăd că în cazul lichidării unei unităţi patrimoniale, terţii creditori (salariaţi, furnizori, bănci, organe fiscale etc.) au o prioritate legală faţă de proprietari. Ca urmare, se achită mai întâi obligaţiile faţă de terţi şi numai valoarea rămasă, „interesul rezidual”, se distribuie între acţio-nari sau asociaţi. Ca urmare, ecuaţia juridică a patrimoniului ia forma:

SITUAŢIA NETĂ =ACTIVE

PATRIMONIALE–

DATORII FAŢĂ DE TERŢI

ACTIVE PATRIMONIALE(Assets)

- drepturi de proprietate- drepturi de creanţă

SITUAŢIA NETĂ (Qwners’s equity)sau CAPITALURI PROPRIIsau PASIVE INTERNEDATORII FAŢĂ DE TERŢI (Liabilities)sau PASIVE EXTERNE

Structura patrimoniului pe baza concepţiei juridice (şi a altor concepţii)2. ca sumă a capitalurilor proprii. Această abordare corespunde cel mai bine

tehnicilor contabilităţii şi terminologiei contabile. Pentru o mai uşoară înţelegere de către utilizatorii externi – care nu au în toate cazurile suficiente cunoştinţe contabile – a situaţiilor financiare în ultimul timp se constată o înlocuire a expresiei „capitaluri proprii” cu expresia „interesul rezidual”.Ecuaţia capitalurilor proprii poate lua forma:

SITUAŢIA NETĂsau INTERES REZIDUALsau CAPITALURI PROPRII

=CAPITAL SOCIAL

- Rezultatul exerciţiului nerepartizat între proprietari- Rezerve- Rezultat reportat (nerepartizat) etc.

23

Evoluţia produselor financiare din ultimii ani face tot mai dificilă delimitarea dintre capitalurile proprii şi datorii. Astfel, apariţia noilor produse financiare: obligaţiuni convertibile în acţiuni, titluri subordonate cu durată nedeterminată (împrumuturi acordate de societatea mamă către societatea fiică pe o durată nedeterminată) etc., au generat opinii contradictorii referitoare la includerea lor în categoria pasivelor interne sau a pasivelor externe. Standardul Internaţional de Contabilitate Instrumente financiare: prezentare şi descriere (IAS 32) prezintă modul de separare a elementelor de datorii aferente instrumentelor financiare complexe care au concomitent o componentă de capital propriu şi o componentă de datorie.

b) Datoriile faţă de terţi (pasivele externe) au o structură complexă formată din:

- datorii bine precizate ca mărime şi scadenţă cum sunt cele faţă de angajaţi, faţă de bănci, faţă de furnizori, faţă de bugetul naţional public etc.

- datorii probabile sau angajamente condiţionate cum sunt provizioanele constituite pentru acoperirea unor riscuri viitoare sau a unor cheltuieli viitoare, ve-niturile de realizat în viitor etc.Planul Contabil General din Franţa defineşte pasivele externe ca ansamblul elementelor patrimoniale care au o valoare economică negativă pentru întreprindere .

DREPTURI DE PROPRIETATE

(Bunuri economice) +

DREPTURI DE

CREANŢĂ=

OBLIGAŢII FAŢĂ DE

ACŢIONARI+

OBLIGAŢII FAŢĂ

DE TERŢI

Moment de reflecţie !

Ce reprezintă patrimoniul?Răspuns:

Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică

aparţinând unui subiect de drepturi şi obligaţii (entitate denumită titular de

patrimoniu), precum şi a totalităţii bunurilor şi valorilor economice la care acestea se

referă (obiecte de drepturi şi obligaţii).

24

Trăsăturile specifice ale abordării patrimoniului de către contabilitatePatrimoniul este studiat şi cercetat de către mai multe discipline. Specific pentru contabilitate este faptul că elaborează şi aplică în practică procedeele cu ajutorul cărora se asigură evidenţa, calculul, analiza şi controlul în expresie valorică a existenţei şi stării precum şi a mişcării şi transformării patrimoniului.

Contabilitatea este ştiinţa (arta, tehnica, mijlocul de informare, jocul social)CARE:

- elaborează (TEORIA CONTABILITĂŢII)- aplică (CONTABILITATEA PRACTICĂ)

Postulate, principii şi reguliProcedee şi instrumente

CU AJUTORUL CĂRORA SE ASIGURĂ:- consemnarea- înregistrarea (evidenţa)- analiza- controlul

EXISTENŢEI ŞI STĂRII MIŞCĂRII ŞI TRANSFORMĂRIIELEMENTELOR PATRIMONIALE

- în expresie valorică- pe baza documentelor justificative- pe titularii de patrimoniu- pe perioade de gestiune

Reflectarea patrimoniului de către contabilitateStarea elementelor patrimoniale este cercetată de către contabilitate sub aspectul mărimii elementelor patrimoniale la un moment dat. Contabilitatea evidenţiază, calculează, analizează şi controlează existenţa elementelor patrimoniale pe categorii (structură), pe sectoare de activitate, pe faze ale circuitului economic (aprovizionare, producţie, desfacere).

Mişcarea şi transformarea elementelor patrimoniale este studiată de către contabilitate sub aspectul modificărilor cantitative şi calitative care au loc în volumul şi structura bunurilor economice, a drepturilor şi obligaţiilor. Aceste mişcări pot fi simple şi complexe.

Mişcările simple se compun din operaţiunile de intrare şi ieşire a elementelor patrimoniale dintr-o unitate sau dintr-un sector al acesteia. Mişcările simple, la rândul lor, pot avea loc în interiorul unităţilor patrimoniale sau pot lua naştere în urma relaţiilor cu terţii.

- Mişcările simple din interiorul unităţilor patrimoniale nu duc la schimbarea proprietarului şi ca urmare nu dau naştere la raporturi de drepturi şi obligaţii cu terţii. Ecuaţia de echilibru a acestei mişcări este:

INTRĂRILEîn gestiunea sau secţia

PRIMITOARE=

IEŞIRILE

25

din gestiunea sau secţiaPREDĂTOARE

- Mişcările simple între unităţile patrimoniale determină modificarea pro-prietarului şi ca urmare dau naştere la raporturi de drepturi şi obligaţii între unităţile implicate.Dacă echivalentul valoric al bunurilor trecute de la o unitate patrimonială la alta nu se decontează concomitent cu livrarea sau primirea bunurilor, ecuaţiile de echilibru iau forma:

a) în cazul aprovizionării cu bunuri:Valoarea bunurilor

INTRATEîn unitatea primitoare

=Valoarea

OBLIGAŢIILORfaţă de unitatea furnizoare

b) în cazul vânzărilor de bunuri20:Valoarea

DREPTURILOR DE CREANŢĂasupra beneficiarilor

(către care s-au livrat bunurile)

=Valoarea bunurilor

IEŞITEdin unitatea patrimonială

Mişcările simple prezentate mai sus, la nivelul unei gestiuni sau subdiviziuni organizatorice, pentru fiecare element patrimonial, pot fi sintetizate în următoarea ecuaţie de echilibru:

EXISTENŢELE INIŢIALE

+ INTRĂRILE = IEŞIRILE +EXISTENŢEL

E FINALE

Dacă echivalentul valoric al bunurilor achiziţionate sau livrate se achită sau se încasează concomitent cu cumpărarea sau vânzarea acestora, ecuaţiile de echilibru îmbracă forma:

a) în cazul aprovizionării cu bunuri:Valoarea bunurilor sau serviciilor

INTRATE=

Valoarea mijloacelor băneştiIEŞITE

b) în cazul vânzării de bunuriValoarea mijloacelor băneşti

INTRATE=

Valoarea bunurilor sau serviciilorIEŞITE

Mişcările complexe sunt consecinţa faptului că majoritatea activităţilor desfăşurate sunt consumatoare de bunuri economice (ceea ce determină o cheltuială) şi producătoare de venituri. De regulă, veniturile nu sunt egale cu cheltuielile, diferenţa dintre ele determină modificări în volumul patrimoniului, diferenţă care la rândul ei este un element patrimonial denumit profit sau pierdere (rezultatul exerciţiului)

REZULTATUL EXERCIŢIULUI

= VENITURI – CHELTUIELI

20 Vânzările de bunuri şi prestările de servicii pentru terţi ocazionează în paralel venituri şi cheltuieli care sunt specifice mişcărilor complexe. Principiul necompensării cere reflectarea separată a acestor venituri şi cheltuieli. Noi aici simplificăm exemplul.

26

Concepţia economică cu privire la obiectul contabilităţiiConcepţia economică susţine că în obiectul de studiu al contabilităţii este inclus ansamblul de utilizări şi de resurse ale unei entităţi. Într-o abordare tradiţională acest ansamblu (engl. „pool”) este denumit capital.Numeroşi autori susţin că obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie modificările succesive (circuitul) capitalului privit sub dublu aspect: concret ca avere şi abstract ca izvor de provenienţă precum şi calculul rezultatelor.Această concepţie se îndepărtează de concepţia juridico-patrimonială, în primul rând, prin faptul că include în câmpul de cuprindere a contabilităţii toate bunurile utilizate în scopuri economice (care aduc un avantaj economic în viitor) şi nu numai bunurile asupra cărora întreprinderea are un drept de proprietate. Capitalul este studiat de către contabilitate din două puncte de vedere.A: al modului concret în care bunurile economice se utilizează, se investesc, se consumă şi se înlocuiesc;B: al modului de procurare şi de dobândire al acestor bunuri.A. Din punctul de vedere al modului în care bunurile economice se utilizează, se investesc, se consumă şi se înlocuiesc deosebim capitalul fix sau activele imobilizate şi capitalul circulant sau activele circulante.

- Capitalul fix sau activele imobilizate este format din bunurile investite care participă la mai multe cicluri de exploatare şi care se înlocuiesc după un număr de ani de utilizare (maşini, utilaje, mobilier etc.). Valoarea lor se recuperează treptat pe calea amortizării, aşa cum se va arăta mai jos.

- Capitalul circulant sau activele circulante este format din bunurile eco-nomice care se consumă sau îşi schimbă forma de existenţă şi funcţională după fiecare ciclu de exploatare finalizat.B. După modul în care se dobândesc, se procură, se apropie sau se finanţează aceste bunuri economice deosebim capitalul propriu şi capitalul străin.

- Capitalul propriu este dobândit de către o unitate patrimonială, aşa cum am arătat, prin efortul proprietarilor (acţionari sau asociaţi), prin autofinanţare (capitalizarea profitului, a amortizărilor şi a provizioanelor) etc.

- Capitalul străin, denumit şi capital împrumutat şi atras, cuprinde datoriile pe termen scurt şi lung faţă de furnizori, creditori, salariaţi, bugetul naţional etc.Ecuaţia de echilibru a capitalului ia forma:

CAPITAL FIX

+CAPITAL

CIRCULANT=

CAPITAL PROPRIU

+ CAPITAL STRĂIN

Folosirea noţiunii de capital pentru desemnarea atât a elementelor de activ (a structurii bunurilor economice, a utilizărilor) cât şi pentru delimitarea elementelor de pasiv (a originii sau a surselor de provenienţă) are o utilizare foarte limitată în teoria şi practica contabilă. Această utilizare limitată a termenului de capital, numai pentru delimitarea situaţiei nete (capitaluri proprii), urmăreşte să elimine confuziile care ar putea apare dacă prin acelaşi termen s-ar defini atât elementele de activ cât şi elementele de pasiv, conform ecuaţiei de mai sus.Din aceste considerente, susţinătorii concepţiei economice folosesc tot mai frecvent, în ultimele decenii, noţiunile de utilizări (alocări) şi de resurse, astfel:

UTILIZĂRI (ACTIVE) = RESURSE21 (PASIVE)

21 Termenul „resurse” nu este suficient definit şi delimitat în limbajul contabil, fiind utilizat contradictoriu uneori, pentru desemnarea bunurilor economice, iar alteori pentru delimitarea surselor de provenienţă. „Cadrul general” foloseşte termenul „resurse” pentru desemnarea activelor patrimoniale.

27

Concepţia economică referitoare la obiectul contabilităţii conţine elemente ale concepţiei juridice şi ale concepţiei financiare, aşa cum rezultă din figura următoare:

CONCEPŢIA ECONOMICĂ

cu privire la obiectul contabilităţii

ACTIVE PASIVEUTILIZĂRI RESURSE

Totalitatea bunurilor (şi creanţelor) care au o valoare economică, indiferent de raporturile juridice de proprietate

De unde provin aceste resurse, de cine sunt finanţate? (influenţa concepţiei juridice)

- resurse proprii (capitaluri proprii)- resurse străine (datorii)

Utilizări petermen lung

(active imobilizate)

Utilizări petermen scurt

(active circulante)

Pe ce perioadă de timp entitatea beneficiază de aceste resurse?(influenţa concepţiei financiare)- resurse stabile (peste un an)- resurse temporare (sub un an)

CAPITAL FIX

CAPITAL CIRCULANT

CAPITAL PROPRIU

CAPITAL STRĂIN

Concepţia economică asupra patrimoniului

Din cele de mai sus rezultă că structurarea elementelor de pasiv în resurse (capitaluri proprii) şi resurse străine (datorii) este o structurare specifică concepţiei juridico-patrimonială. Adversarii concepţiei juridico-patrimoniale, sub influenţa concepţiei financiare, susţin clasificarea resurselor în: resurse stabile şi resurse temporare.

Concepţia financiară cu privire la obiectul contabilităţiiConcepţia financiară este o variantă atât a concepţiei juridico-patrimoniale cât şi o variantă a concepţiei economice cu privire la obiectul contabilităţii. Această concepţie îşi propune să ofere răspuns la întrebarea „Întreprinderea este aptă, datorită structurii activelor sale, să facă faţă datoriilor sale (s.n.) atunci când acestea ajung la scadenţă?”Pentru a putea răspunde la această întrebare, activele sunt structurate în ordinea lichidităţii lor (crescătoare sau descrescătoare), iar pasivele sunt prezentate în ordinea exigibilităţii lor (crescătoare sau descrescătoare). Lichiditatea se referă, în primul rând, la intervalul de timp necesar pentru ca un element de activ să fie convertit în disponibilităţi băneşti. În al doilea rând,

29

lichiditatea se referă la posibilităţile unei întreprinderi de a-şi achita datoriile scadente într-un viitor apropiat. Solvabilitatea se referă la posibilitatea onorării obligaţiilor scadente într-o perioadă mai mare de timp. Exigibilitatea indică perioada de timp după care o datorie devine scadentă şi ca urmare trebuie achitată.

CONCEPŢIA FINANCIARĂ

cu privire la obiectul contabilităţii

Activele sunt clasificate în ordineaLICHIDITĂŢII lor (crescătoare sau descrescătoare)- alocări, utilizări pe termen lung (imobilizări)- alocări, utilizări pe termen scurt (mijloace circulante)

Pasivele sunt clasificate în ordinea EXIGIBILITĂŢII lor (crescătoare sau descrescătoare)- resurse stabile (pe termen lung)- resurse temporare (pe termen scurt)

Concepţia juridică asupra patrimoniuluiDe regulă, ordonarea posturilor (elementelor) de activ şi de pasiv se face în prezent, în funcţie de două criterii: criteriul principal – conţinutul economic (uneori şi juridic): natura, destinaţia activelor sau natura şi provenienţa pasivelor; criteriul secundar – lichidarea activelor şi exigibilitatea pasivelor. Concluzie:

Verificarea cunoştinţelor:1. Ce reprezintă situaţia netă a unei entităţi? Care sunt termenii întâlniţi în

practică cu aceeaşi semnificaţie?2. Definiţi termenii de lichiditate şi exigibilitate. 3. Precizaţi şi explicaţi distincţia dintre un active patrimonial şi o cheltuaiă.

Obligaţii faţă de acţionari + Obligaţii faţă de terţi

PASIVE Capitaluri proprii + Capital străin

Resurse permanente + Resurse temporare

Concepţia

juridică

Concepţia

economică

Concepţia

financiară

ACTIVE

Utilizări stabile + Utilizări temporare

Capital fix + Capital circulant

Bunuri economice + Creanţe Concepţia juridică Concepţi

a economic

ă Concepţi

a financiară

30

Unitatea 3: Principiile, procedeele şi instrumentele contabilităţii-sinteză-

Conţinutul noţiunii de metodăContabilitatea este o disciplină ştiinţifică având o terminologie, un obiect şi metodă proprie de cercetare (prin metodă înţelegem modul de studiu, cunoaştere a obiectului contabilităţii şi de realizare a obiectivelor acesteia).Metoda contabilităţiiSistem logic de principii, convenţii, procedee şi instrumente folosite pentru realizarea obiectului de studiu. Elementele de bază ale metodei contabilităţii-metodologia specifică:

principiile fundamentale ale contabilităţii, procedeele şi instrumentele sale

- normalizarea contabilă principiile normative ale contabilităţii

Principiile fundamentale ale contabilităţiiContabilitatea în partidă dublă prezintă relaţiile dintre structurile (elementele) patrimoniale (Activ, Pasiv) şi cele de rezultate (venituri, cheltuieli, rezultate), privite la un moment dat, cât şi în dinamică (mişcare, transformare) sub forma unor ecuaţii de echilibru (raporturi valorice).La baza partidei duble stau trei principii fundamentale:

dubla reprezentare; dubla înregistrare; dubla determinare a rezultatului.

1. Principiul dublei reprezentăriCu ajutorul bilanţului, patrimoniul unităţii este reprezentat sub dublu aspect:

a) natura şi destinaţia elementelor – în activb) provenienţa elementelor -în pasiv.

Astfel va exista un echilibrul permanent între cele două părţi ale bilanţului: cea care reflectă activele şi cea care reflectă pasivele. Ecuaţia de echilibru: Active patrimoniale (AP) = Pasive patrimoniale (PP), Active patrimoniale (AP) = Capitaluri proprii (CP) + Datorii (D)

2. Principiul dublei înregistrăriAre în vedere nu numai existenţa la un moment dat a patrimoniului, ci şi mişcarea, respectiv transformarea lui (deci elementele de patrimoniu şi de rezultat).Echilibrul patrimonial este permanent asigurat datorită principiului dublei înregistrări, care cere ca orice mişcare care afectează un element patrimonial să fie în mod necesar însoţită de o mişcare de aceeaşi valoare a altuia sau mai multor elemente patrimoniale. Astfel, ecuaţia Active patrimoniale (AP) = Pasive patrimoniale (PP) = Capitaluri proprii (CP) + Datorii (D) este întotdeauna verificată.

Ecuaţia de echilibru nu se mai stabileşte între totalul elementelor de active (A) şi de pasiv (P), ci între elemente individuale ale elementelor de A şi de P, dar şi elemente de rezultat.Instrumentul dublei înregistrări: contul, deschis separat pentru fiecare element este o necesitate.Mişcarea şi transformarea elementelor patrimoniale generează simultan:

32

Operaţii de intrare într-o fază a circuitului economic şi de ieşire în altă fază

Ex: încasarea unor produse livrate: I (disponibilităţi băneşti) = E (diminuarea creanţelor sau a stocului de produse)

Operaţii de transformare a elementelor care determină creşteri/scăderi concomitente ale elementelor patrimoniale, respectiv de rezultate

Ex: consum stoc de materii prime: Ch. (cu stocurile) = Stocuri (consumate)

3. Principiul dublei determinări a rezultatuluiAre în vedere elementele de rezultat (venituri, cheltuieli, rezultat) între care trebuie să existe o ecuaţie de echilibru ce poate fi exprimata astfel:

Ecuaţia de echilibru: V – Ch. = Rez. ex. (profit sau pierdere)Rezultatele sunt calculate în funcţie de activităţile desfăşurate în cursul exerciţiului financiar.Această ecuaţie e verificată de alta, determinată prin intermediul elementelor patrimoniale:Rez. ex. = Cap. pr. la închiderea ex. – Cap. pr. la încep ex.

CP1 (A1 – D1) CP0 (A0 – D0)Se presupune că nu s-au primit capitaluri de la proprietari în cursul exerciţiului, iar creşterea capitalurilor proprii s-a făcut doar pe seama eficienţei activităţii anuale.

Principiile normative ale contabilităţiiDin multitudinea de criterii de structurare a principiilor, se va alege structura prevăzută de reglementările contabile româneşti actuale, conform cărora principiile sunt explicite (enunţate), respectiv implicite (subînţelese).a. Continuitatea activităţii = se presupune că întreprinderea va continua să funcţioneze într-un viitor previzibil şi că nu are intenţia sau obligaţia să se lichideze ori să-şi diminueze semnificativ activitatea, evaluarea activelor nu va cuprinde valori de lichidare.b. Permanenta metodelor = metodele contabile nu pot fi modificate de la un exerciţiu la altul decât dacă sunt cerute de lege, de un organism de normalizare contabilă sau permit prezentarea mai corectă a societăţii în situţiile financiare. Cu ajutorul acestui principiu se asigură comparabilitatea situaţiilor financiare în timp.c. Prudenţa = nu se permite supraevaluarea activelor, respectiv subevaluarea datoriilor, se consideră doar profiturile recunoscute până la finele exerciţiului financiar, se ţine seama de datoriile previzibile şi pierderile potenţiale ale exerciţiului încheiat sau anterior chiar dacă apar între data închiderii exerciţiului şi cea a întocmirii situaţiilor financiare, se ţine seama de ajustările de valoare datorate deprecierilor, chiar în cazul în care rezultatul exerciţiului este o pierdere.d. Independenţa exerciţiului = veniturile şi cheltuielile sunt contabilizate în momentul primirii/angajării şi nu în cel al plăţii/încasării. În cazul acestui principiu avem în vedere: contabilitatea de angajamente şi nu de trezorerie tranzacţiile în curs la sfârşitul exerciţiului trebuie ataşate perioadei care le

priveşte – conturi de regularizare.e. Intangibilitatea: bilanţ de deschidere = bilanţ de închideref. Necompensarea = dacă nu sunt reglementări legale exprese, activele nu se pot compensa cu pasivele, respectiv veniturile cu cheltuielile.

33

g. Evaluarea separată a elementelor de activ şi de pasiv = se determină separat valoarea fiecărui element de activ sau de pasiv în vederea stabilirii valorii totale a unui post al situaţiilor financiare.h. Pragul de semnificaţie = sunt detaliate în contabilitate doar acele tranzacţii şi operaţii economice care sunt importante ca mărime (valoare) şi natură.i. Prevalenţa economicului asupra juridicului = sunt înregistrate în contabilitate şi elemente care nu aparţin din punct de vedere juridic societăţii, dar servesc exploatării sale perioade lungi de timp.j. Cuantificarea monetară = exprimarea în unităţi monetare a tranzacţiilor şi operaţiilor economice, respectiv determinarea valorii la care sunt recunoscute elementele patrimoniale şi de rezultate în situaţiile financiare.Neajuns: dimensiune restrictivă asupra contabilităţii (nu sunt reflectate în contabilitate elementele intangibile care nu pot fi exprimate valoric prin metode directe, care asigură o evaluare fiabilă, cum ar fi calitatea resursei umane, calitatea mediului înconjurător.h. Costul istoric = înregistrarea elementelor patrimoniale la valoarea existentă în momentul intrării lor în patrimoniu – se constituie într-o aşa numită bază de evaluare.Neajuns: aceste valori devin “istorice”, se învechesc în timp şi nu mai reflectă la un moment dat noile preţuri de pe piaţă; pentru a-l corecta se utilizează amortizările şi provizioanele pentru depreciere, respectiv baze de evaluare care reflectă valori de piaţă sau alte valori curente.i. Patrimoniul închis = delimitatea în spaţiu a organizării contabilităţii, pe titulari de patrimoniu sau societăţi.TOE sunt analizate doar din punct de vedere al unui singur titular de patrimoniu, independent de alţi titulari.Societatea este autonomă, cu un patrimoniu distinct de cel al proprietarilor.

Procedeele şi instrumentele contabilităţiiParcurgând succesiunea logică a activităţii contabile se utilizează următoarele procedee şi instrumente.a. Documentarea = observarea tranzacţiilor şi operaţiilor economice referitoare la patrimoniu şi la rezultate şi consemnarea lor în documente. b. Evaluarea = exprimarea în unităţi monetare a tranzacţiilor şi operaţiilor economice. În contabilitate sunt înregistrate numai acele tranzacţiilor şi operaţiilor economice care pot fi exprimate valoric.Calculaţia = utilizarea unor algoritmi de calcul. Gruparea şi ordonarea informaţiilor culese = ordonarea elementelor patrimoniale şi de rezultate după anumite criterii prin deschiderea unui cont (instrument al procedeului).În conturi se înscriu în ordine cronologică şi sistematic existenţele şi mişcările fiecărui element. Contul – instrument cu ajutorul căruia se realizează principiul dublei înregistrări. Conturile se reunesc într-un sistem de conturi.Centralizarea şi verificarea corectei înregistrări a tranzacţiilor şi operaţiilor economice se face cu ajutorul balanţei de verificare. Balanţa de verificare – instrument care face legătura între realizarea principiului dublei înregistrări şi cel al dublei reprezentări. Centralizează informaţiile despre elementele patrimoniale şi

34

de rezultate şi verifică respectarea principiului dublei înregistrări pentru fiecare lună şi exerciţiu financiar.Inventarierea = constatarea faptică a existenţei şi stării elementelor patrimoniale şi compararea cu evidenţele contabile (eventual ajustarea evidenţelor contabile, în cazuri bine justificate).În cazul inventarierii se folosesc următoarele instrumente: listele de inventariere şi registrul inventar unde se consemnează, la sfârşitul exerciţiului financiar, existenţele scriptice, faptice şi eventualele diferenţe (cantitative şi valorice).Generalizarea şi sintetizarea informaţiilor se face cu ajutorul documentelor contabile de sinteză. La sfârşitul exerciţiului financiar se prezintă mărimea şi structura elementelor patrimoniale şi de rezultate.

Verificarea cunoştinţelor:1. Asociaţi următoarele afirmaţii/definiţii cu principii contabile cunoscute:

Principii contabile Afirmaţii... presupune interzicerea efectuarii oricaror compensari intre posturi de bilant de activ si pasiv sau intre elemente de venituri si elemente de cheltuieli.... prevede ca orice informatie cu valoare semnificativa trebuie prezentata distinct in cadrul Situatiilor financiare.... presupune continuitatea aplicarii acelorasi reguli si norme privind evaluarea, inregistrarea si prezentarea elementelor patrimoniale si a tranzactiilor in contabilitate.... impune prezentarea tuturor obligatiilor previzibile si a pierderilor potentiale.... asaza`la baza intocmirii Situatiilor financiare ale entitatii presupunerea ca aceasta isi va continua normal activitatea in viitorul previzibil.... presupune ca pentru determinarea rezultatului net al unui exercitiu – perioada financiar contabila de regula de 1 an – vor fi inregistrate numai veniturile si cheltuielile aferente acelui exercitiu, fara la se tine seama de data achitarii sau incasarii acestora.... presupune ca bilantul de deschidere al unui exercitiu sa coincida cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent.

2. Completati spaţiile libere ale următoarelor prezentări, astfel încăt să păstraţi logica contabilă:

1. Atunci cand metodele contabile sunt modificate in mod justificat, principiul permanentei metodelor impune ____________:a. Evaluarea cat mai precisa a efectului modificarii asupra valorii activelor

si pasivelor;

35

b. Evaluarea cat mai precisa a efectului modificarii asupra valorii activelor, pasivelor si elementelor contului de profit si pierdere;

c. Mentionarea in notele explicative ale Situatiilor financiare a schimbarii de metoda si a efectelor acesteia.

2. Conform principiului prudentei, determinarea valorii si recunoasterea in contabilitate a oricarui element prezentat in Situatiile financiare trebuie sa se faca tinand seama de ________________________________.

3. Principiul necompensarii reprezinta un principiu – consecinta a principiului _____________________________________.

4. Principiul prudentei impune _____________:a. Recunoasterea veniturilor numai in masura realizabilitatii lor;b. Recunoasterea cheltuielilor numai in masura realizabilitatii lor.

5. Acea informatie care prin relevarea si cunoasterea sa poate determina o modificare a deciziei economice a utilizatorului Situatiilor financiare este o ______________________.

6. Aplicarea principiului _____________________________ presupune corectia eventualelor erori fundamentale existente in situatiile financiare, intr-un mod transparent.

7. Principiul prudentei impune _____________:a. Recunoasterea cresterilor de valoare ale activelor numai odata cu

realizarea lor;b. Recunoasterea cresterilor de valoare ale elementelor patrimoniale numai

odata cu realizarea lor.8. In situatia in care, situatiile financiare sunt intocmite pe o alta baza decat cea a

principiului continuitatii activitatii, acesta informatie trebuie prezentata clar si precis ______________________________________.

9. Scopul aplicarii principiului permanentei metodelor este _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

10. Modificarea metodelor contabile poate fi si o consecinta a necesitatii ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

3. Adevarat sau falsMarcati cu adevarat (A) sau fals (F) fiecare dintre afirmatiile urmatoare:

1. Principiul necompensarii nu se opune efectuarii compensarilor legale, efectuate prin documente comerciale semnate de ambii parteneri implicati, dar nu este niciodata permisa compensarea pe cale contabila.

2. Daca conducerea entitatii are cunostinta despre elemente care ar putea sugera imposibilitatea continuarii activitatii in viitor, afectand astfel principiul continuitatii activitatii, aceasta informatie nu trebuie prezentata in situatiile financiare.

3. Cu privire la aplicarea principiul permanentei metodelor, cadrul de reglementare este constituit din totalitatea legislatiei nationale in domeniul contabilitatii, standardele internationale de contabilitate si anumite reglementari ale conducerii fiecarei entitati.

36

4. Prin aplicarea principiului continuitatii activitatii se presupune ca activitatea entitatii nu va fi in imposibilitatea de a continua, dar poate fi in situatia de a se reduce semnificativ.

5. Prin aplicarea principiului intangibilitatii bilantului de deschidere nu exista operatii care sa poata afecta direct capitalurile proprii.

6. Deoarece sunt evaluate separat, compensarea creantelor cu datoriile si reflectarea unui singur post de terti in bilant are sens datorita aplicarii principiilor contabile.

7. Una si aceeasi detaliere a cheltuielilor sau activelor poate fi relevanta in cazul unei entitati sau indiferenta in cazul altei entitati.

8. In functie de gradul de probabilitate a pierderilor posibile, entitatea poate decide fie constituirea de provizioane pentru riscuri si cheltuieli, fie mentionarea in notele explicative fara a se proviziona.

9. Pentru analiza evolutiei in timp a unei entitati in scopul furnizarii de date convingatoare cu privire la atractivitatea si stabilitatea investitiilor nu este esentiala compararea informatiilor contabile pentru utilizatorii situatiilor financiare.

10. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv nu este respectat in determinarea separata a valorii de inventar si a amortizarii pentru stabilirea valorii bilantiere a activelor corporale.

4. CorelatiiAnalizati prin prisma aplicarii principiilor contabile urmatoarele situatii. Indicati principiul contabil si explicati aplicarea principiului contabil pentru fiecare situatie.

1. O entitate economica specializata in comertul de produse birotice foloseste la descarcarea de gestiune a produselor vandute metoda costului mediu ponderat. Ca urmare a implementarii unui nou program de evidenta contabila, cu ajutorul careia se asigura un sistem informatizat de gestiune a stocurilor, este posibila descarcarea gestiunii pe baza metodei FIFO.

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

2. La sfarsitul exercitiului financiar, in urma analizarii evolutiei debitorilor incerti, se constata ca unul din ei se afla in procedura de lichidare judiciara.

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

3. O entitate economica inregistraza un contract de inchiriere care incepe la data de 01 noiembrie exercitiu financiar curent si se incheie pe o perioada de 12 luni, cu plata in avans (adica se achita la data contractarii suma integrala).

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

4. O entitate economica specializata in producerea de instalatii pentru industria alimentara, prin inventarierea efectuata la sfarsitul anului constata ca detine stocuri semnificative de piese – materii prime care urmeaza a fi inglobate in produsul finit. Produsele au un design si prezinta procedee constructive specifice. Se constata ca valoarea realizabila a acestor stocuri coincide cel

37

putin cu valoarea de procurare – costul istoric, deoarece prin folosirea in productie si prin vanzarea lor, costul lor va fi integral recuperat.

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

5. Complet sau incompletPentru enunturile de mai jos, notati cu (C) daca contin toate elementele astfel

incat sa se asigure logica contabila, iar in caz contrar notati cu (I) si precizatielementele care lipsesc: 1. Capitalul unei entitati reprezinta drepturile reziduale asupra activelor.

_________________________________________________________________

2. Operatiile economice influenteaza situatia financiara prin cresterea sau diminuarea elementelor de active, datorii sau capitaluri proprii.

__________________________________________________________________

3. O entitate patrimoniala poate fi privita prin prisma egalitatii: Resurse economice = Capitalurile proprietarilor

_________________________________________________________________

4. Obiectul contabilitatii este reflectat sub dublu aspect: sub aspect de existenta, pentru care se utilizeaza termenul de mijloace si sub aspect de provenienta sau destinatie, pentru care se foloseste termenul de resurse.

_________________________________________________________________

5. Tranzactiile si operatiile economice reprezinta evenimente, fapte economice ce influenteaza situatia financiara a unei entitati patrimoniale.

6. Patrimoniul unei entitati este format din totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unui subiect de drepturi, precum si din totalitatea bunurilor cu valoare economica la care acestea se refera.

_________________________________________________________________

6. Termeni si definitiiAsociati termenul cu definitia sa plasand numarul si litera corespunzatoare in spatiul indicat:

1. Cont Sistem contabil, in care fiecare operatie trebuie inregistrata cel putin o data in debit si o data in credit, astfel incat valoarea totala a debitului sa fie egala cu creditul.

a.

2. Partida dubla Principiu conform caruia atunci cand apare confruntarea cu doua alternative la fel de acceptabile, solutia este sa se opteze pentru procedeul care prezinta cea mai mica probabilitate de supraevaluare a activelor si veniturilor.

b.

3. Balanta de verificare

Principiu conform caruia un anumit procedeu contabil, odata adoptat, nu trebuie modificat pe parcursul unui exercitiu, iar orice eventuala schimbare de metoda trebuie adusa la cunostinta utilizatorilor informatiei

c.

38

contabile.4. Evaluare Principiu conform caruia un element sau fapt reflectat

intr-o situatie financiara trebuie sa prezinte importanta pentru utilizatorii acestora.

d.

5. Prudenta Unitate fundamentala de stocare a datelor contabile. e.6. Permanenta

metodelorDrepturile asociatilor/actionarilor (proprietarilor) asupra activelor unei entitati economice.

f.

7. Contabilitate Capitalurile proprii sunt intotdeauna egale cu activele minus datoriile

g.

8. Egalitate contabila

Registru care contine toate conturile sau grupuri de conturi ale unei entitati, aranjate in ordinea din planul de conturi.

h.

9. Capital propriu Sistem informational care cuantifica, prelucreaza si transmite informatii financiare despre o entitate economica identificabila.

i.

10. Pragul de semnificatie

Proces de atribuire a unei valori tuturor operatiilor economice.

j.

11. Cartea mare Instrument care face legatura intre realizarea dublei inregistrari si cel al dublei reprezentari

k.

7. Teste grila1. Care este relatia corecta a dublei centralizari:

a. cresterea bunurilor economice + micsorarea (capitalurilor proprii + obligatiilor) = cresterea (capitalurilor proprii + obligatiilor) + micsorarea bunurilor economice;

b. cresterea bunurilor economice + cresterea (capitalurilor proprii + obligatiilor) = micsorarea (capitalurilor proprii + obligatiilor) + micsorarea bunurilor economice.

2. Principiul partidei duble presupune:a. inregistrarea unui fapt economic in debitul unui cont si in creditul altui cont;b. inregistrarea unui fapt economic in debitul si creditul aceluiasi cont;c. inregistrarea unui fapt economic cronologic (in cartea-mare) si sistematic (in

jurnale).3. Potrivit principiului partidei duble, contabilitatea este organizata astfel:

a. in sistem monist si dualist;b. in sistem monist;c. in sistem dualist.

4. Supraevaluarea rezultatului este determinata de:a. principiul continuitatii activitatii;b. principiul costului istoric;c. principiul prudentei.

5. In care din urmatoarele momente ale evaluarii are loc aplicarea efectiva a principiului prudentei:

a. la data intrarii in patrimoniu;b. la data iesirii din patrimoniu;c. la data inventarierii;d. la data intocmirii bilantului.

6. Aplicarea principiului independentei exercitiului determina:

39

a. necesitatatea practicarii contabilitatii de trezorerie;b. necesitatea practicarii contabilitatii de angajamente;c. necesitatea gruparii angajamentelor dupa exigibilitate.

7. Care din urmatoarele schimbari de metoda influenteaza principiul permanantei metodelor:a. schimbarile de metode fiscale;b. schimbarile de metode statistice;c. schimbarile de metode politice.

8. Cu care din urmatoarele principii sau obiective contabile, principiul prudentei se afla intr-o permanenta contadictie:a. principiul necompensarii;b. imaginea fidela;c. principiul costului istoric.

9. Informatiile contabile sunt utile atunci cand sunt:a. oportune si partinitoare;b. relevante si fiabile;c. relevante si usor nesigure;d. corecte si exacte.

10. Care din urmatoarele principii contabile se aplica in cazul in care are loc ignorarea unei sume pe motivul ca este foarte mica in comparatie cu situatiile financiare intocmite:a. pragul de semnificatie;b. prudenta;c. cuantificarea monetara.

11. Initial, orice operatie economice se inregistraza in:a. Balanta de verificare;b. T-ul contului;c. Registru Jurnal;d. Cartea Mare.

12. Contabilul intocmeste, periodic, pentru verificarea egalitatii totalului soldurilor debitoare cu totalul soldurilor creditoare:a. Balanta de verificare;b. T-ul contului;c. Registru Jurnal;d. Cartea Mare.

13. In cazul abandonului principiului continuitatii activitatii, care din urmatoarele principii nu se mai aplica?

a. permanenta metodelor;b. independenta exercitiilor;c. costul istoric;d. nici unul din principiile de mai sus nu este afectat.

40

TEMA DE CONTROL NR. 1:APLICAŢII PRACTICE PROPUSE PENTRU REZOLVARE:

Aplicatii privind principiile fundamentale ale contabilitatii1. În vederea desfăşurării activităţii de transport o societate achiziţionează un

mijloc de transport cu plata ulterioară. Explicati aceasta operatie cu ajutorul principiilor contabilitatii.

Rezolvare:______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

2. Având în vedere că patrimoniul înainte de înfiinţarea societăţii este nul, aplicaţi principiul dublei reprezentări şi stabiliţi structura patrimoniului după următoarea operaţie: în vederea înfiinţării societăţii comerciale, patronul depune 5.000 um în contul de disponibil la bancă ca şi capital social. Verificaţi dacă se respectă ecuaţia echilibrului bilanţier. Stabiliţi conform principiului dublei înregistrări ce elemente patrimoniale au fost afectate de operaţie şi în ce sens.

Rezolvare:______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

3. O societate de consultanţă cu un capital social de 2.000 um prezintă următoarea situaţie comparativă a capitalurilor proprii în două exerciţii financiare consecutive: An 0 - 10.000 um, An 1 - 15.000 um.

Ştiind că în cursul anului 1 contul de profit şi pierderi prezintă următoarele elemente:Venituri din prestări servicii Venituri din dobânzi bancare

25.000 5.000

Cheltuieli cu salariile şi asimilate Cheltuieli materiale

15.0003.000

Cheltuieli cu amortizareaCheltuieli cu chiria

2.0003.000

Cheltuieli cu reclama Cheltuieli cu impozite

1.0001.000

Stabiliţi rezultatul anului 1 pe cele două căi, verificaţi dacă rezultatul este identic şi comentaţi acest lucru.

41

Rezolvare:______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

Aplicatii practice privind principiile normative ale contabilitatii1. O societate chimică din România produce şi vinde un insecticid foarte

puternic ce distruge o gamă foarte mare de insecte dăunătoare. Acesta este unicul produs al societăţii. Societatea a investit 1.000 um într-o nouă instalaţie de producţie. Analizati aceasta situatie prin prisma principiilor contabile, in situatia continuarii sau necontinuarii activitatii.

Rezolvare:______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

2. Societatea COMERŢUL SRL, parcurge o perioadă dificilă acumulând pierderi semnificative. Ea a contractat un credit bancar de 200.000 um pe care nu a reuşit să-l ramburseze la scadenţă, iar banca face presiuni puternice pentru a recupera creditul. Societatea deţine imobilizări şi stocuri în valoare de 80.000 um şi clienţi de încasat de 100.000 um. Societatea a achitat în avans cheltuieli de reclama de 40.000 um. În această situaţie existenţa societăţii este total dependentă de decizia băncii cu privire la susţinerea continuării activităţii societăţii. Ce se va întâmpla dacă banca decide să recupereze creditul?

Rezolvare:______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

3. La un depozit en - gros, cu rulaje lunare medii de 300.000 um cu ocazia comparării lunare a stocurilor din depozit cu evidenţele contabile se constată următoarele: valoarea stocului din depozit 1.000,00 um, valoarea stocului din evidenţele contabile 1.000,05 um. Precizati care principiu opereaza in acesta situatie.

42

Rezolvare: ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

4. Explicati pe baza principiilor contabile urmatoarea situatie: o societate cumpără o altă societate, preţul plătit este cu mult mai mare decât valoarea patrimoniului (reflectată cu ajutorul bilanţului). Diferenţa dintre preţul plătit şi valoarea societăţii (patrimoniului) achiziţionat este fondul comercial. Dar in situaţia opusă, adica în cazul în care o societate ce are o activitate profitabilă, înregistrând an de an o creştere a profitului, care este rationamentul contabil?

Rezolvare:______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

5. O societate comerciala PRIVIGHETOAREA achizitioneaza un autoturism, in regim de leasing. In contractul incheiat intre locator si locatar (utilizator) este stipulata optiunea ca sfarsitul perioadei de leasing, pentru o suma simbolica, bunul sa intre in proprietatea utilizatorului. Pe toata perioada derularii contractului, autoturismul este evidentiat in bilantul societatii PRIVIGHETOAREA. Explicati care este rationamentul aplicarii acestui tratament contabil.

Rezolvare:______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

6. Societate comerciala PARADIS a achizitionat un autoturism la pretul de 10.000 u.m. a carui durata normala de utilizare este de 5 ani. Dupa 3 ani, in evidenta contabila este inregistrata amortizare in valoare de 6.000 u.m. Precizati care este valoarea cu care figureaza autoturismul in fisa mijlocului fix, dar in bilant? Argumentati raspunsul pe baza principiilor contabile studiate.

43

Rezolvare:______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

7. Societate comerciala DRIVE TRANS a achizitionat 5 autoturisme la pretul de 10.000 u.m./autoturism pentru care a aplicat metoda de amortizare liniara. Dupa 1 an, managerul societatii decide sa mai achizitioneze 10 autotutisme de acelasi fel. Odata cu achizitionarea lor, managerul isi exprima opinia cu privire la faptul ca din punct de vedere fiscal, ar fi mult mai avantajoasa metoda de amortizare accelerata. Sunteti contabilul acestei societati, ce decizie veti lua?

Rezolvare:______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

8. Societate comerciala EXPERTUS a inchiriat pentru salariatii sai sala de sport pe o perioada de 5 ani. Contravaloarea chiriei, in suma de 50.000 u.m., a fost achitata la data semnarii contractului, in data de 01.01.N. Precizati valoarea cheltuielilor cu inchirierea in primul si cel de-al patrulea an si precizati principiul contabil de care ati tinut cont pentru raspunsul dat

Rezolvare:______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

9. Societate comerciala MAGNOLIA prezinta la inceputul lunii datorii fata de furnizorii de materii prime in valoare de 100.000 u.m., dar in acelasi timp creante de incasat de la clienti in suma de 80.000 u.m. In cursul acestei luni tranzactiile derulate sunt: societatea achizitioneaza marfuri de la un furnizor in valoare de 50.000 u.m. pentru plata carora emite un bilet la ordin in valoare de 40.000 u.m. scadent la 60 zile de la data achizitiei; societatea vinde societatii de la care a achizitionat marfurile, produse finite in valoare de 10.000 u.m.. Pentru produsele finite vandute in cursul lunii incaseaza in numerar suma de

44

5.000 u.m.. Precizati valoarea creantelor si a datoriilor la sfarsitul acestei luni. Justificati raspunsul pe baza principiilor contabile cunoscute.

Rezolvare:______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

10. Societate comerciala EC-TECH constata ca la sfarsitul exercitiului N, preturile curente ale marfurilor aflate in depozit sunt superioare costului de achizitie al acestora, ca urmare cresterii cererii pentru astfel de marfuri. Conducerea societatii propune cresterea valorii stocurilor. Precizati solutia contabila prin identificarea principiului contabil ce justifica solutia aleasa.

Rezolvare:______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

45

MODULUL IIDEFINIREA ŞI CARACTERIZAREA ELEMENTELOR

SITUAŢIILOR FINANCIARE. PROCEDEELE CONTABILITĂŢII (DOCUMENTAREA, CALCULAŢIA ŞI EVALUAREA). PARTIDA DUBLĂ – CARACTERISTICĂ

FUNDAMENTALĂ A CONTABILITĂŢII

Unitatea 4: Definirea şi caracterizarea elementelor situaţiilor financiareUnitatea 5: Cuantificarea tranzacţiilor şi operaţiilor economice în contabilitateUnitatea 6: Dubla reprezentare a patrimoniului, dubla determinare a rezultatului şi dubla înregistrare a existenţei şi mişcării elementelor patrimoniale

Scop şi obiectiveBilanţul este definit în unele lucrări ca „fiind starea la un moment dat a situaţiei întreprinderii”. Această definire, abţinându-se de a califica cuvântul „situaţie”, lasă să planeze o incertitudine asupra conţinutului acestui document; este vorba de a descrie situaţia juridică a întreprinderii sau situaţia economică şi financiară.„Cadrul General de Întocmire şi Prezentare a Situaţiilor Financiare” elaborat de către IASB stabileşte că: „structurile Bilanţului legate direct de evaluarea poziţiei financiare sunt activele, datoriile şi capitalul propriu”, prezentarea, definirea şi recunoaşterea acestora urmărindu-se a se realiza în acdrul acestui modul. În acelaşi timp, contabilitatea include în obiectul său evidenţa, calculul, analiza şi controlul mişcărilor interne şi a transformărilor suferite de elementele patrimoniale în urma operaţiunilor desfăşurate de către o entitate. Consumurile de mijloace economice, de resurse şi producerea de rezultate sunt mişcări complexe care provoacă transformări atât în volumul cât şi în structura patrimoniului.„Cadrul general” stipulează că „profitul este frecvent utilizat ca o măsură a performanţei” sau ca o bază de referinţă pentru alţi indicatori. Informaţiile furnizate de către contabilitate despre profitabilitatea şi performanţele unei întreprinderi sunt utile pentru „a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. Ele sunt utile şi pentru formularea raţionamentelor despre eficienţa cu care întreprinderea poate utiliza noile resurse”.Se doreşte dezvoltarea capacităţii studenţilor de a face distincţie între elementele ce definesc poziţia şi respectiv performanţele financiare ale entităţii, de a le defini şi recunoaşte, precum şi conştientizarea implicaţiilor delimitării acestora.Obiective Analiza şi înţelegerea sferei de acţiune a obiectului contabilităţii; Dezvoltarea capacităţii studenţilor de a recunoaşte şi defini principalele

componente ce definesc poziţia financiară ale entităţii; Analiza perfomanţelor entităţii prin intermediul contului de profit şi pierdere; Identificarea caracteristicilor veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor; Cunoaşterea elementelor definitorii ale partidei duble; Delimitarea conceptelor de dublă reprezentare a patrimoniului şi dublă

determinare a rezultatelor; Înţelegerea criteriilor de recunoaştere şi evaluare a elementelor bilanţului şi

contului de profit şi pierdere;

46

Dezvoltarea capacităţii studenţilor de a identifica influenţele operaţiilor economice asupra patrimoniului;

Exprimarea influenţei operaţiilor economice asupra patrimoniului prin intermediul ecuaţiei de echilibru.

Concepte de bază: cuantificare; evaluare; bilanţ; situaţii financiare

Unitatea 4: Definirea şi caracterizarea elementelor situaţiilor financiare-sinteză-

Definirea şi caracterizarea elementelor din BilanţBilanţul este definit în unele lucrări ca „fiind starea la un moment dat a situaţiei întreprinderii”. Această definire, abţinându-se de a califica cuvântul „situaţie”, lasă să planeze o incertitudine asupra conţinutului acestui document; este vorba de a descrie situaţia juridică a întreprinderii sau situaţia economică şi financiară. „Cadrul General de Întocmire şi Prezentare a Situaţiilor Financiare” elaborat de către IASB stabileşte că: „structurile Bilanţului legate direct de evaluarea poziţiei financiare sunt activele, datoriile şi capitalul propriu”. Acestea sunt definite după cum urmează (pct. 49):a. un activ reprezintă o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere;b. o datorie reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice;c. capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale.A. Caracterizarea generală a activelorCadrul general (conceptual) elaborat de către IASB, pe baza definiţiei date activelor, face următoarele precizări:a. Beneficiile economice viitoare încorporate în active reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxuri de numerar şi echivalente de numerar către întreprindere. Acesta:- poate fi un potenţial productiv, care face parte din activitatea de exploatare a întreprinderii (utilaje, clădiri, stocuri pentru producţie etc.)- poate fi transformat în numerar sau echivalent al numerarului (prin vânzarea produselor finite, a mărfurilor etc. sau prin încasarea creanţelor). Echivalentele de numerar sau investiţii (plasamente) foarte lichide, pe termen scurt, care sunt rapid convertibile în numerar, cum sunt efectele comerciale de încasat;- poate contribui la reducerea ieşirilor de numerar (rezultatele cercetărilor ştiinţifice contribuie la reducerea consumurilor de resurse şi prin aceasta, la reducerea preţurilor pentru aprovizionări sau pentru remunerarea salariaţilor).Beneficiile economice viitoare (în sens de avantaje economice) pot rezulta în mai multe moduri, deoarece un activ poate fi:- utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producţia de bunuri destinate vânzării. Clienţii care acceptă aceste bunuri sau servicii vor achita contravaloarea lor, contribuind prin aceasta la intrarea de noi lichidităţi. Aceste lichidităţi oferă noi avantaje economice viitoare, deoarece ele permit întreprinderii să aibă controlul asupra resurselor;- schimbat cu alte active;

47

- utilizat pentru stingerea unor datorii;- repartizat acţionarilor întreprinderii.b. În cadrul activelor, o pondere importantă o deţin activele care au o formă fizică, cum sunt clădirile, utilajele, stocurile de materii prime, produse finite, mărfuri etc. Dar, existenţa formei fizice nu este esenţială pentru existenţa unui activ, deoarece pot contribui la avantaje economice viitoare şi activele necorporale, cum sunt brevetele, know-how, drepturile de autor etc., dacă acestea sunt deţinute şi contro-late de către întreprindere. De asemenea, au vocaţia de a aduce avantaje economice viitoare şi fondul comercial, creanţele şi alte drepturi ale întreprinderii, cheltuielile care nu au fost încă decontate asupra rezultatelor, cum sunt cheltuielile de cercetare, cheltuielile constatate în avans etc.c. Majoritatea activelor sunt asociate unui drept legal (drept de proprietate şi de creanţă). Dreptul de proprietate nu este esenţial pentru existenţa unui activ. Astfel, o întreprindere controlează avantajele economice viitoare aduse de către un bun deţinut pe baza unui contract de leasing (financiar).d. De regulă, activele sunt rezultatul unor tranzacţii sau evenimente trecute (au fost cumpărate sau produse în trecut). Dar, activele se pot obţine şi prin alte operaţiuni sau tranzacţii, cum sunt activele primite de la organismele internaţionale, guvern sau comunităţile locale, ca urmare a unor programe care sprijină dezvoltarea economică a unei zone sau a unei ramuri economice (mineritul sau alte activităţi).e. Ieşirile de numerar generează, de regulă, active, fără ca cele două fluxuri să coincidă. Pot avea loc ieşiri de numerar, fără ca ele să genereze beneficii economice viitoare (plata unor penalităţi, plata unor cheltuieli care nu sunt recunoscute în Bilanţ), aşa cum se va arăta mai jos.f. Cadrul general (conceptual) dezvoltă conceptul de recunoaştere (încorporare) a activelor, datoriilor, cheltuielilor sau veniturilor, fie în Bilanţ, fie în Contul de profit şi pierdere. Acest concept, care va fi prezentat mai jos, oferă un răspuns la întrebarea Când o tranzacţie sau un eveniment se „stochează ” în Bilanţ şi când se înregistrează ca o cheltuială sau ca un venit în Contul de profit şi pierdere?În principiu, un activ este recunoscut în Bilanţ în momentul în care este probabilă realizarea unor beneficii economice viitoare şi activul respectiv poate fi evaluat în mod credibil.Reglementările contabile româneşti structurează elementele de activ astfel:I. Active imobilizate- Imobilizări necorporale- Imobilizări corporale- Imobilizări finaciareII. Active circulante- Stocuri- Creanţe- Investiţii financiare pe termen scurt- Casa şi conturi la bănciIII. Cheltuieli în avansElementele de activ sunt reflectate în contabilitate la costul lor istoric, de la data intrării în patrimoniu. Costul istoric mai este denumit şi valoare contabilă sau valoare de intrare şi se stabileşte în funcţie de costul de achiziţie sau costul de producţie a activelor intrate.

48

Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpărare la care se adaugă taxele nerecuperabile (cum sunt taxele vamale) cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilizare sau intrare în gestiune a bunului respectiv.Se substituie costului de achiziţie valoarea de aport, atribuită bunurilor aduse de către acţionari ca aport la capitalul social, şi valoarea justă, atribuită bunurilor obţinute cu titlul gratuit. Valoarea de aport şi valoarea justă se stabilesc în funcţie de preţul pieţii, starea, amplasarea şi utilitatea bunurilor în cauză.În cazul imobilizărilor de natura mijloacelor fixe, în costul istoric se includ şi costurile estimate de demontare şi mutare a activului, respectiv de refacere (restaurare a amplasamentului) zonei la sfârşitul duratei de viaţă a acestuia.Reducerile comerciale acordate de furnizori nu fac parte din costul de achiziţie.Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie (cum sunt salariile directe), precum si cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricarea acestuia.Cu ocazia închiderii exerciţiului elementele de activ se evaluează la valoarea contabilă netă. Valoarea contabilă netă se determină în funcţie de valoarea de intrare (valoarea contabilă sau cost istoric) din care se deduc amortizările cumulate şi provizionale pentru deprecieri cumulate.

Valoarea contabilă =Valoarea de intrare în patrimoniu

–Amortizările cumulate

–Ajustările pentru deprecieri cumulate

Valoarea contabilă netă trebuie să fie în acord cu beneficiile economice viitoare generate de activul respectiv. Ajustarea valorii activelor se efectuează în funcţie de intenţia întreprinderii. Dacă întreprinderea intenţionează să utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se determină prin compararea valorii de recuperare prin utilizare cu valoarea contabilă. Dacă întreprinderea nu intenţionează să utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se face prin compararea valorii realizabile nete cu valoarea contabilă.

49

Concluzie:Activele patrimoniale – sunt resurse controlate de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute şi care vor genera beneficii viitoare (a se vedea şi definiţia anterioară). Structura acestora este următoarea:

Terenuri; construcţii; instalaţii tehnice; mijloace transport; animale şi plantaţii

Cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare; fond comercial; concesiuni brevete, alte imobilizări necorporale

Titluri de participare; interese de participare; creanţe imobilizate

a. Active imobilizate

Corporale

Necorporale

Financiare

c. Cheltuieli în avans

Materii prime; materiale consumabile; materiale de natura obiectelor de inventar; ambalajeAvansuri acordate furnizorilor; clienţi; efecte comerciale de primit; decontări cu asociaţii privind capitalul

Titluri de plasament; acţiuni proprii; alte investiţii financiare pe termen scurt

Numerar din casieria unităţii; disponibilităţile aflate în conturi bancare; alte valori (timbre fiscale, tichete de masă etc); avansuri de trezorerie

b. Active circulante

Stocuri

Creanţe pe termen scurt

Disponibilităţi băneşti

Investiţii financiare

pe termen scurt

Abonamente şi chirii plătite în avans

50

B. Caracterizarea generală a pasivelor externe şi internePasivul în accepţiunea contabilităţii, desemnează atât obligaţiile entităţii faţă de terţi (pasivele externe) cât şi capitalurile proprii (pasivele interne – interesul rezidual)Caracterizarea generală a datoriilorO datorie este o obligaţie actuală, un angajament sau o responsabilitate de a acţiona intr-un anumit fel. Întreprinderile au datoria să respecte aceste obligaţii, indiferent dacă ele sunt consecinţa unui contract (tranzacţii sau eveniment) sau a unei cerinţe legale. Prin decontarea datoriilor se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice.Pe baza definiţiei dată datoriilor, „cadrul general” (conceptual) elaborat de către IASC face următoarele precizări:a. Caracteristica esenţială a unei datorii rezultă din faptul ca este o obligaţie actuală ce rezultă din evenimente şi tranzacţii trecute.Majoritatea obligaţiilor reprezintă sume ce trebuie plătite:- pentru bunurile şi serviciile primite (obligaţii comerciale);- pentru creditele luate de la instituţiile specializate sau de la alte persoane fizice sau juridice (credit bancar, credit obligatar, alţi creditor);- pentru munca prestată (salarii şi alte drepturi ale personalului);- pentru stingerea datoriilor fiscale şi a altor datorii legale;- pentru menţinerea bunelor relaţii de afaceri (sumele ce se aşteaptă a fi cheltuieli pentru remedierea defecţiunilor la produsele vândute anterior);- din dorinţa întreprinderii de a avea un comportament de o manieră echitabilă (ecologizarea zonei);- acoperirea reducerilor viitoare. Pe baza cumpărăturilor efectuate de către un client în decursul anului (în trecut), întreprinderea poate înregistra obligaţia de a-i acorda o reducere de preţ (la sfârşitul anului).Nu se confundă obligaţiile actuale cu angajamentele viitoare. Decizia de a cumpăra un activ în viitor nu dă naştere la o obligaţie actuală. În mod normal, obligaţiile iau naştere după recepţionarea bunurilor sau lucrărilor efectuate. Unele obligaţii iau naştere după semnarea unui contract irevocabil de cumpărare de active, dacă acest contract prevede penalizări şi despăgubiri substanţiale care fac imposibilă rezilierea sau nerespectarea lui.b. Stingerea unei obligaţii actuale implică, de regulă, renunţarea de către întreprindere la anumite resurse care încorporează beneficii economice. Stingerea unei obligaţii prezente se poate face prin:- plată în numerar sau prin decontări bancare;- cedarea altor active:- prestarea de servicii;- înlocuirea obligaţiei respective cu o altă obligaţie;- renunţarea de către creditor la drepturile sale (prescripţii, reduceri fiscale, reduceri comerciale etc.);- transformarea obligaţiei în capital propriu (obligaţiuni convertibile în acţiuni, oferta de acţiuni în vederea achitării unor datorii etc.).

51

c. Majoritatea datoriilor sunt bine precizate ca şi cuantum şi scadenţă (exigibilitate). Există datorii care nu pot fi determinate decât pe baza unor estimări contabile.Astfel, în unele ţări se constituie provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, cum sunt provizioane pentru garanţii acordate clienţilor, provizioane pentru litigii, provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale etc. Un provizion este o obligaţie actuală, chiar dacă a fost stabilit printr-o estimare credibilă.d. Recunoaşterea unei datorii în Bilanţ are loc în momentul în care este probabil ca ea să genereze o ieşire de resurse purtătoare de beneficii economice şi este posibilă o evaluare credibilă.Datoriile sunt structurate astfel: A. datorii cu scadenţă până la un an;B. datorii cu scadenţă mai mare de un an.În cadrul fiecăreia din aceste categorii sunt incluse:- Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni;- Sume datorate instituţiilor de credit;- Avansuri încasate în contul comenzilor;- Datorii comerciale;- Efecte comerciale de plătit;- Sume datorate societăţilor din cadrul grupului;- Sume datorate privind interesele de participare;- Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale, pentru asigurările sociale, creditorii diverşi etc.Caracterizarea generală a capitalurilor propriiCadrul general (conceptual) defineşte capitalul propriu ca interes rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi, după deducerea tuturor datoriilor sale. După cum s-a arătat, în literatura de specialitate sunt expuse două abordări referitoare la capitalul propriu:1. reprezintă o estimare contabilă a valorii drepturilor de proprietate ale investitorilor (proprietarilor) în întreprindere.2. reprezintă datoria întreprinderii faţă de proprietari (situaţia netă).

ACTIVECAPITALURI PROPRIIDATORII

Capitalul propriu (interesul rezidual, situaţia netă) este subclasificat în Bilanţ astfel încât să satisfacă necesităţile de informare ale utilizatorilor situaţiilor financiare care doresc să cunoască modul de constituire şi de distribuţie (utilizare) a capitalului propriu. Această clasificare permite exercitarea controlului asupra resurselor de constituire a capitalului propriu şi asupra destinaţiilor date acestor elemente.Mărimea capitalului propriu din Bilanţ depinde de modul de evaluare a activelor şi datoriilor şi nu de valoarea de piaţă a acţiunilor unei întreprinderi.Capitalurile proprii sunt structurate de către contabilitate astfel:1. Capital (individual sau social)2. Prime legate de capital3. Rezerve din reevaluare4. Rezerve (legale, statutare sau contractuale, pentru acţiuni proprii)5. Rezultatul exerciţiului6. Rezultatul reportat

52

NOTĂ: Provizioanele şi veniturile în avans au atât caracteristicile capitalurilor proprii cât şi caracteristicile unor datorii asupra exerciţiilor viitoare. Ca urmare, ele sunt poziţionate în Bilanţ între capitalurile proprii şi datorii.

Concluzie: Pasivele patrimoniale – sunt resurse financiare atrase de la proprietari şi terţi pentru a fi utilizate în exploatarea entităţii sau resurse create de entitate din rezultatul perioadei pentru a acoperi cheltuielile şi riscurile viitoare. Structura acestora este următoarea:

b. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

a. Datorii

d. Capitaluri proprii

De provenienţă

externăDe

provenienţă internă

Capital social; prime legate de capital

Rezerve din reevaluare; alte rezerve; rezultatul exerciţiului; rezultatul reportat

Provizioane pentru litigii; provizioane pentru garanţii acordate clienţilor; alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

Datorii pe termen lung

Datorii pe termen scurt

Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni; sume datorate instituţiilor de credit

Furnizori; efecte comerciale de plătit; datorii faţă de personal, faţă de bugetul asigurărilor sociale şi faţă de bugetul statului

c. Venituri în avansVenituri în avans; subvenţii pentru investiţii

53

Definirea şi caracterizarea elementelor din Contul de profit şi pierdereDupă cum s-a arătat, în obiectul de studiu al contabilităţii intră cunoaşterea existenţei şi stării activelor şi pasivelor patrimoniale.În acelaşi timp, contabilitatea include în obiectul său evidenţa, calculul, analiza şi controlul mişcărilor interne şi a transformărilor suferite de elementele patrimoniale în urma operaţiunilor desfăşurate de către o entitate.Consumurile de mijloace economice, de resurse şi producerea de rezultate sunt mişcări complexe care provoacă transformări atât în volumul cât şi în structura patrimoniului.De regulă, veniturile şi cheltuielile nu sunt egale între ele şi ca urmare se înregistrează o modificare a volumului patrimoniului, modificare care este reflectată în contabilitate prin intermediul rezultatului exerciţiului (a profitului sau a pierderii).„Cadrul general” stipulează că „profitul este frecvent utilizat ca o măsură a performanţei” sau ca o bază de referinţă pentru alţi indicatori… Veniturile şi cheltuielile constituie elemente direct legate de măsurarea profitului”(pct. 69).Informaţiile furnizate de către contabilitate despre profitabilitatea şi performanţele unei întreprinderi sunt utile pentru „a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. Ele sunt utile şi pentru formularea raţionamentelor despre eficienţa cu care întreprinderea poate utiliza noile resurse” (pct. 17).După cum s-a arătat, Bilanţul prezintă activele, datoriile şi capitalurile proprii, pe baza cărora se evaluează poziţia financiară a unei întreprinderi. Contul de profit şi pierdere (Contul de rezultate) prezintă veniturile şi cheltuielile pe baza cărora se evaluează performanţele întreprinderii respective.Părţile componente ale situaţiilor financiare (Bilanţul, Contul de profit şi pierdere, Situaţia fluxurilor de trezorerie etc.) reflectă diferite aspecte ale aceleiaşi tranzacţii sau alte evenimente, motiv pentru care aceste documente de sinteză contabilă se interrelaţionează între ele (pct. 20).Cadrul general (pct. 70) defineşte cheltuielile şi veniturile astfel:– Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorilor activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.– Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţiile acţionarilor.A. Caracterizarea generală a cheltuielilorCheltuielile sunt reprezentate de diminuarea în decursul unui exerciţiu a unor avantaje economice viitoare sub forma:a. ieşirii sau scăderii valorii activelor, ca urmare a:1. ieşirilor de lichidităţi sau echivalent de lichidităţi datorită plăţii unor servicii primite (cheltuieli cu serviciile de la terţi), plăţii unor amenzi, penalităţi, dobânzi, despăgubiri etc.;2. ieşirilor din stocurile de materii prime şi materialelor eliberate în consum, a costurilor de achiziţie a mărfurilor livrate, a costului de producţie a produselor finite vândute etc.;

54

3. utilizării unor active imobilizate. Cheltuielile cu utilizarea imobilizărilor sunt alocate fracţionat pe întreaga perioadă de utilizare a acestora sub forma amortizărilor (cheltuieli cu amortizarea). Amortizările au rolul de a asigura recu-noaşterea în Contul de profit şi de pierdere a cheltuielilor aferente perioadei în care avantajele economice asociate utilizărilor de imobilizări sunt consumate;4. pierderilor şi minusurilor de valoare, ca urmare a dezastrelor (calamităţilor); deprecierii elementelor de activ (cheltuieli cu ajustările pentru deprecieri); lipsurilor constatate la inventariere; diferenţelor de curs valutar nefavorabil (reducerea creanţelor în valută); ieşirii din patrimoniu a activelor imobilizate etc.b. creşterea datoriilor ca urmare a:1. consumului bunurilor nestocabile şi a serviciilor de terţi;2. înregistrării datoriilor faţă de personal (cheltuieli cu personalul);3. înregistrărilii obligaţiilor de plată privind unele impozite, taxe şi contribuţii;4. creşterii obligaţiilor în valută, ca urmare a modificării cursului valutar;5. constituirii provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli;6. constatării altor datorii cărora nu le corespund elemente de activ (care nu generează avantaje economice viitoare) etc.

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

= PASIVE PATRIMONIALE

Cheltuieli

- Scădere de activesau- Creştere de datorii

- Reducerea capitalurilor proprii, a rezultatului exerciţiului

Ocazionarea cheltuielilor se derulează de regulă în patru etape, după cum urmează:a. angajarea intervine în momentul cumpărării când se creează obligaţia bănească faţă de furnizori de a plăti bunurile si serviciile primite de la aceştia;b. plata constă în achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relaţiilor comerciale sau de transfer (fără echivalent) în cadrul relaţiilor financiare. Astfel, achitarea obligaţiilor faţă de furnizor reprezintă o plată ca echivalent, iar achitarea unui impozit datorat reprezintă un transfer fără echivalent;c. consumul sau vânzarea este specific utilizării efective a bunurilor economice în vederea satisfacerii unei nevoi a unităţii patrimoniale;d. încorporarea este o etapă strict contabilă în cadrul căreia cheltuielile sunt decontate asupra rezultatelor exerciţiului.

1. aprovizionări de la furnizori;2. plăţi către furnizori;3. consumuri din stoc;4. consumuri de bunuri nestocabile;5. plăţi care sunt concomitente şi cheltuieli (plata unui serviciu primit, nestocat; plata dobânzilor bancare)

55

Aceste etape derulate în formarea cheltuielilor pot fi succesive sau simultane astfel:- consumul de materii prime presupune aprovizionarea şi stocarea acestora (1.), plata făcându-se concomitent (cash) sau ulterior (2.) şi consumul propriu-zis (3.). Deci angajarea poare să preceadă plata şi consumul.Uneori materiile prime aprovizionate se consumă înainte de a fi plătite (consumul precede plata), iar în alte situaţii angajarea se suprapune în timp cu plata (aprovizionări cu plata pe loc, în numerar).- consumurile de bunuri nestocabile (energia, apa, servicii de la terţi) au loc simultan cu angajarea (aprovizionarea) (4.), iar plata lor se face ulterior (2.).Nu toate cheltuielile iau naştere în urma parcurgerii acestor etape, unele cheltuieli nu presupun o plată, ci sunt consecinţa unui „joc contabil”. Aceste cheltuieli calculate sunt determinate de deprecierile ireversibile (amortizarea) şi de deprecierile reversibile (ajustările) pe care le suferă elementele patrimoniale, aşa cum s-a arătat. În acelaşi timp, unele plăţi se suprapun cu cheltuielile corespunzătore, cum este cazul plăţii dobânzilor bancare.B. Caracterizarea generală a veniturilorVeniturile sunt reprezentate de creşterea, în decursul unui exerciţiu, a unor avantaje economice (beneficii economice) viitoare, sub forma:a. intrării sau creşterii de active:1. în contrapartida veniturilor obţinute în urma vânzării bunurilor şi serviciilor pot să intre diferite categorii de active, cum sunt: numerar şi echivalentele de numerar, creanţe, bunuri şi servicii primite în schimbul bunurilor şi serviciilor livrate22;2. venituri din creşterea de stocuri din producţia proprie şi din producţia de imobilizări, inclusiv plusurile de inventar constatate;3. active primite sub forma subvenţiilor de exploatare, a donaţiilor, a despă-gubirilor, a amenzilor şi penalităţilor, a dobânzilor, dividendelor, redevenţelor şi chiriilor încasate sau de încasat;4. câştiguri din ieşirea activelor imobilizate;5. câştiguri latente din diferenţe de curs valutar favorabile, din reevaluarea unor titluri de plasament etc.b. scăderea de datorii:1. venituri din anularea provizioanelor;2. venituri din anularea sau prescrierea unor datorii;


= BILANŢ

Venituri

- Creştere de activesau- Scădere de datorii

- Creşterea capitalurilor proprii, a rezultatului exerciţiului

Pentru unităţile bugetare, fundaţii, asociaţii etc. veniturile sunt formate din finanţările, cotizaţiile şi contribuţiile primite din diferite surse.

În cazul agenţilor economici veniturile se creează, de regulă, în urma parcurgerii a patru etape:

22 În anumite situaţii se admite achitarea datoriilor prin livrarea unor active (IAS 32, pct.33)

56

a. obţinerea, uneori şi stocarea, producţiei în curs, a lucrărilor şi serviciilor execu-tate, produselor finite şi a semifabricatelor recepţionate (venituri din producţia stocată)b. facturarea producţiei constă în transferul dreptului de proprietate de la vânzător la clienţii săi. Facturarea dă naştere la un drept de creanţă asupra beneficiarilor de produse;c. încasarea reprezintă etapa în care se transformă în bani rezultatele producţiei;d. încorporarea este o etapă contabilă în cadrul căreia veniturile sunt încorporate în rezultate în vederea acoperii cheltuielilor.

1. venituri din producţia stocată;2. venituri din producţia facturată (livrată) stocabilă;3. venituri din producţia facturată nestocabilă;4. venituri din producţia vândută, cu plata pe loc (cash) nestocabilă;5. venituri din producţia vândută, cu plata pe loc (cash) stocabilă;6. încasarea carenţelor.Etapele de creare a veniturilor pot fi şi ele succesive sau simultane, astfel:- produsele finite pot parcurge succesiv etapele de obţinere 1, facturare 2, şi încasare 6. Dacă vânzarea are loc în numerar etapele de livrare (cu sau fără factură) şi încasarea sunt simultane 5.- producţia nestocabilă presupune parcurgerea simultană a etapei de obţinere şi facturare 3, iar încasarea poate avea loc ulterior sau in acelaşi timp 4Concluzie:Elementele de rezultate23 reprezintă veniturile şi cheltuielile obţinute în urma mişcării activelor şi pasivelor patrimoniale în cadrul tranzacţiilor şi operaţiilor economice derulate între entitate şi terţi.

23 În partea din lucrare referitoare la Verificarea cunoştinţelor vom evidenţia aceste elemente prin intermediul unei situaţii pe care o vom denumi, în scop didactic, Situaţia rezultatului exerciţiuluii.

din exploatare financiare extraordinare

cu stocurile;cu lucrările şi serviciile

executate de terţi;cu impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate;cu personalul;cu amortizările şi

provizioanele

privind imobilizările financiare;

privind investiţiile financiare pe termen scurt;

din diferenţe de curs valutar; privind dobânzile;privind sconturile acordate; privind amortizările şi

provizioanele

- privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare

Cheltuieli

57

din exploatare financiare extraordinare

din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate şi alte activităţi;

din producţia stocată;din producţia de

imobilizări;din subvenţii de

exploatare sau investiţii;

- din provizioane

din imobilizări financiare;

din investiţii financiare pe termen scurt;

din creanţe imobilizate;

din diferenţe de curs valutar;

din dobânzi;din provizioane

- venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi

altele similare

Venituri

Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare = Rezultatul din exploatare

Venituri financiare – Cheltuieli financiare = Rezultatul financiar

Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare = Rezultatul extraordinar

Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar = Rezultatul curent

Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar – Cheltuiala cu impozitul pe profit = Rezultatul exerciţiului

Moment de reflecţie !Ce este rezultatul exerciţiului?Răspuns: Rezultatul exerciţiului este o resursă proprie de finanţare provenită din activitatea exerciţiului care se încheie.

Acesta se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului, rezultând profit (+) sau pierdere (-), fiind simultan element de rezultate şi element patrimonial (se regăseşte în categoria capitalurilor proprii).

Venituri – Cheltuieli = Rezultat

58

Verificarea cunoştinţelor:1. Definiţi elementele care stau la baza concepţiei juridice privind obiectul

contabilităţii.2. Găsiţi câte o ipostază în care un autocamion să fie: imobilizare corporală,

produs finit, marfă. 3. Achiziţia de materii prime de la un furnizor determină:

a) modificări în structura activelor;b) modificări în structura situaţiei nete;c) modificări în volumul activelor şi a situaţiei nete;d) modificări în volumul activelor şi al datoriilor.

Argumentaţi răspunsul.4. Prezentaţi următoarele elemente în ordinea lichidităţii lor: deposit bancar;

utilaj, materii prime, marfă.Argumentaţi răspunsul.

Unitatea 5: Cuantificarea tranzacţiilor şi operaţiilor economice în contabilitate. Calculaţia – procedeu al metodei contabilităţii

-sinteză-Conţinutul şi rolul calculaţiei contabile:Identificare: procedeu al metodei contabilităţiiConţinut: aplicarea unor algoritmi de calcul în vederea determinării unor costuri, preţuri, tarife sau valori corespunzătoare elementelor patrimoniale sau de rezultate care se înregistrează în contabilitate şi care apoi se prelucrează până la nivelul elaborării Situaţiilor financiare anualeExemple: preţul din factura furnizorului, care va corespunde valorii bunurilor care fac

obiectul aprovizionării, se determină prin multiplicarea preţului unitar al bunului cu cantitatea aprovizionată

repartizarea cheltuielilor indirecte aferente producţiei obţinute în cursul unei perioade de gestiune se face prin utilizarea unor chei de repartizare specifice utilizând operaţiile matematice de sumă, raport, multiplicare

verificarea la sfârşitul perioadei de gestiune sau a exerciţiului financiar a exactităţii înregistrărilor operaţiilor economice în conturi se face prin intermediul balanţei de verificare care presupune însumarea datelor valorice ale conturilor: sold iniţial, rulaje, total sume şi total final

Principiile calculaţiei contabile Principiul stabilirii obiectului calculaţieiO entitate decide dacă calculul consumului de materii prime se face pe lună sau pe an, pentru o secţie sau pentru întreaga entitate, pentru un produs sau pentru toate produsele Principiul eficienţei= estimarea beneficiilor viitoare pe care trebuie să le aducă activele pentru a fi recunoscute în contabilitate, estimare care presupune calculaţie, este uneori dificilă şi costisitoare; astfel, unele elemente necorporale (resursa umană) nu sunt înregistrate în contabilitate, printre motivele acestei opţiuni numărându-se şi lipsa de eficienţă a calculului Principiul independenţei exerciţiilor

59

= dobânda datorată de o entitate pentru un credit contractat pe 5 ani şi care se plăteşte anual, la începutul exerciţiului următor va fi înregistrată ca şi o cheltuială a exerciţiului pentru care se datorează indiferent de momentul plăţii; pentru determinarea mărimii dobânzii anuale se întocmeşte un tablou al amortizării creditului pentru care sunt necesare calcule matematice Principiul documentării = statul de plată al salariilor, pe baza căruia se înregistrează periodic salariile şi reţinerile din salarii, presupune efectuarea unor calcule de multiplicare, însumare, diferenţă

Recunoaştere = constatarea existenţei elementelor Situaţiilor financiare: active, pasive, cheltuieli şi venituri. Criterii de recunoaştere ale unui element: probabilitatea ca acel element să genereze beneficii economice viitoare; posibilitatea măsurării fiabile (credibile) a valorii acelui element.Valoare = calitatea convenţională a unui obiect care îi este atribuită în urma unor calcule şi expertize Evaluare = exprimarea unei opinii asupra valorii prin intermediul unor demersuri specifice procesul prin care se determină valorile la care activele, pasivele, cheltuielile şi veniturile vor fi înregistrate în contabilitate şi apoi raportate în Situaţiile financiare (în principal Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere).

În funcţie de modul de realizare, evaluarea îmbracă următoarele forme: înregistrarea exactă a valorilor existente în documentele justificative din

punct de vedere contabil, caz în care aceste valori devin costuri ale entităţii estimarea unor valori, atunci când nu există documente justificative specifice

la intrarea în gestiune a elementului contabil, respectiv atunci când are loc evaluarea ulterioară a unora dintre elementele contabile

se vor întocmi documente interne: foi de lucru, fişe de calcul valorile estimate trebuie să fie fiabile, determinate cu bună credinţă, în

funcţie de toate informaţiile care s-au putut obţine la data evaluării, astfel încât elementul în cauză să poată fi recunoscut în Situaţiile financiare

Principiile evaluării contabile: Principiul continuităţii activităţii: evaluarea se face la valori normale,

curente, aferente continuităţii exploatării; cazul neîndeplinirii principiului: valori de lichidare

Principiul nominalismului monetar: valorile aferente tranzacţiilor curente sunt exprimate în monedă naţională - influenţate de deprecierea monetară datorată inflaţiei; soluţie: elaborarea în devize a Situaţiilor financiare anuale;

Principiul costului istoric: costul istoric este baza de evaluare cea mai utilizată, însă se permite folosirea, în unele cazuri, a altor baze de evaluare;

Principiul prudenţei: cazul utilizării costului istoric: înregistrarea deprecierilor probabile ale activelor şi pasivelor pe baza valorilor lor actuale; cazul utilizării altor baze de evaluare – principiul nu mai acţionează: pentru active se pot înregistra atât pierderi de valoare cât şi plusuri de valoare, constatate de la un exerciţiu financiar la altul

Bazele de evaluare în contabilitate = sistemele sau modalităţile de măsurare a elementelor patrimoniale: activele şi pasivele (datorii, capitaluri proprii), cheltuielile şi veniturile care vor firecunoscute în Situaţiile financiare. Bazele de

60

evaluare: cost istoric; cost actual; valoare realizabilă (de decontare); valoare actualizată. Se materializează în categorii precise de: costuri; preţuri; tarife, valori.Costuri = totalitatea cheltuielilor efectuate cu procurarea şi prelucrarea bunurilor, serviciilor, lucrărilor destinate realizării ofertei entităţiiaceasta se materializează în alte bunuri, servicii, lucrări, în raport cu obiectul de activitatePreţurile = suma care se aşteaptă să fie primită ca şi contrapartidă a bunurilor vândute în condiţii concrete de timp şi locpentru entitate reprezintă preţuri de vânzareTarifele = preţuri ale serviciilor prestate, respectiv a lucrărilor executate fie de către entitate pentru terţi, fie de către terţi pentru entitate.Valorile = exprimarea în etalon bănesc a totalităţii însuşirilor care dau preţ sau importanţă elementului evaluatCostul de achiziţie se formează pe baza următoarelor elemente: preţul din factura furnizorului eventuale cheltuieli de transport efectuate de furnizor şi suportate de

cumpărător eventuale cheltuieli efectuate de furnizor pentru punerea în funcţiune a unor

imobilizări corporale (maşini, instalaţii, altele), respectiv pentru intrarea în depozit a stocurilor, spre exemplu cheltuieli de instalare şi montaj, comisioane, onorarii

eventuale taxe nerecuperabile aferente activului suportate de entitate şi destinate bugetului public (taxe vamale)

Costul de producţie cuprinde elementele: costul de achiziţie al bunurilor de la terţi consumate în producţie alte cheltuieli de prelucrare a bunurilor achiziţionate în vederea transformării

lor în produse finite (manopera directă şi alte cheltuieli directe, precum şi acea parte a cheltuielilor indirecte de producţie repartizate produsului respectiv)

Preţul de livrare este cel propus de entitatea producătoare spre acceptare pieţei şi se compune din: costul de producţie al bunurilor vândute terţilor cheltuielile de desfacere aferente (transport, încărcare-descărcare,

comisioane de vânzare) şi eventual cheltuieli indirecte de administraţie generală repartizate

marja de profit a producătorului asupra costului de producţie sau asupra cheltuielilor totale

eventuale accize, care sunt taxe speciale de consum (de exemplu pentru băuturile alcoolice) şi se pot calcula la producător

Preţul de vânzare cu amănuntul este preţul propus de entitatea vânzătoare (de desfacere cu amănuntul) şi achitat de consumatorii finali (în general persoanele fizice) şi cuprinde elementele: preţul de livrare al producătorului marja de profit a entităţii vânzătoare (adaosul comercial) eventuale accize care se calculează la comerciant taxa pe valoarea adăugată (impozit indirect destinat bugetului public)Observaţie: se mai poate identifica un preţ de vânzare cu ridicata dacă livrarea de la entitatea producătoare la cea de desfacere cu amănuntul este intermediată de un comerciant angrosist. Preţul de vânzare cu ridicata se formează identic cu cel de

61

vânzare cu amănuntul cu deosebirea că taxa pe valoarea adăugată nu este inclusă în preţ, având în vedere că aceasta se suportă de consumatorul final.Tarifele se formează asemănător preţului de livrare aferent bunurilor, doar că se referă la servicii prestate şi lucrări executate.Valoarea nominală: a creanţelor şi datoriilor se stabileşte la nivelul trezoreriei care se va încasa sau plăti la scadenţa lor; a acţiunilor/părţilor sociale se stabileşte prin convenţie de către acţionari/asociaţi la constituirea entităţii

Momentele evaluării contabileA. EVALUAREA INIŢIALĂ= stabilirea unui cost, preţ, tarif sau valoare pentru fiecare element patrimonial atunci când acesta intră în gestiunea (patrimoniul) entităţiiStructură valorică va purta denumirea de valoare contabilă iniţială sau brută. A.1. Evaluarea iniţială la cost istoricDe cele mai multe ori, elementele patrimoniale sunt evaluate la valoarea lor de intrare consemnată în documente justificative, care va deveni cost istoric. Ulterior, aceasta poate fi corectată.A.2. Evaluarea la alte baze de evaluarePentru creanţele şi datoriile care au o scadenţă foarte lungă, respectiv pentru unele active imobilizate, se pot folosi încă de la intrarea lor în patrimoniu alte baze de evaluare decât costul istoric şi anume costul actual, valoarea de realizare sau valoarea actualizatăCazul activel or imobilizate : pot fi vizate, potrivit legislaţiei din fiecare ţară, toate grupele de imobilizări, doar activele corporale şi financiare sau numai activele corporale. Utilizarea altor baze de evaluare decât costul istoric pentru activele imobilizate poartă numele de reevaluare. Prin reevaluare se urmăreşte reflectarea valorii actuale a activelor, după caz, la încheierea exerciţiului financiar sau o dată la mai mulţi ani, în raport cu evoluţia preţurilor pe piaţăReevaluarea trebuie aplicată cu consecvenţă şi cu o anumită periodicitate (nu numai la evaluarea iniţială ci şi la cea ulterioară), în urma reevaluării activelor, capitalurile proprii ale entităţii (pasivele) vor fi influenţate în plus sau minus în raport cu fluctuaţia valorilor determinate periodic

B. EVALUAREA ULTERIOARĂ= stabilirea unui cost, preţ, tarif sau valoare pentru fiecare element patrimonial atunci când acesta iese din gestiune, respectiv atunci când se încheie exerciţiul financiarValoarea contabilă iniţială (brută) stabilită la intrarea în gestiune va fi păstrată ca atare sau va fi corectată. B.1. Evaluarea la ieşirea din gestiuneUn element patrimonial este reflectat la valoarea contabilă iniţială (brută) sau la ultima valoare estimată în cazul reevaluării unor active - valoarea brută existentă în contabilitate la această dată.Modul de atribuire a valorii contabile brute atunci când elementele patrimoniale ies din gestiunea unei entităţi prin vânzare, consum, scoatere din folosinţă ori decontare, se diferenţiază după cum acestea pot fi sau nu individualizate.Astfel:

62

a) Elementelor patrimoniale care pot fi strict individualizate (au caracteristici specifice şi/sau coduri de identificare ale evidenţei operative) li se atribuie direct valoarea lor contabilă brută, procedură cunoscută sub denumirea de metoda identificării specifice. b) Elementelor patrimoniale neidentificabile distinct, fungibile sau interschimbabile, valorile contabile brute li se atribuie într-o ordine prestabilită, conformă unei metode specifice.În această situaţie sunt stocurile şi investiţiile financiare pe termen scurt evaluate iniţial conform bazei cost istoric.

M etode de atribuire a costului istoric unitar :Metoda FIFO presupune ca primei ieşiri din gestiune (kilogram, bucată) a activului vizat să i se atribuie costul unitar al primei intrări (lot) în gestiune pentru acelaşi element. După epuizarea primului lot, se utilizează costul unitar al celei de a doua intrări (lot) şi aşa mai departe până în momentul în care se atinge cantitatea ieşită din gestiune. Se respectă succesiunea logică a intrărilor şi ieşirilor din gestiune, iar metoda e recomandabilă în cazul stocurilor perisabile ca natură pentru care se respectă fluxul fizic de ieşire sau în cazul economiilor stabile din punct de vedere economic, unde fluctuaţiile preţurilor pe piaţă nu sunt semnificative astfel încât să creeze discrepanţe între costurile aferente intrării, respectiv ieşirii din patrimoniu a activelor analizate.Metoda LIFO presupune ca primei ieşiri din gestiune a unui activ să i se atribuie costul unitar al ultimei intrări (lot) în gestiune pentru respectivul element. După epuizarea ultimului lot, se utilizează costul unitar al penultimei intrări (lot) şi aşa mai departe până în momentul în care se atinge cantitatea ieşită din gestiune. Are locinversarea ordinii fireşti a intrărilor şi ieşirilor din gestiune.Se recomandă utilizarea acestei metode în economiile instabile din punct de vedere economic, unde se înregistrează puternice diferenţe între preţurile pieţei valabile pentru data intrării, respectiv ieşirii din gestiune a activelor. Metoda CMP mediază între neajunsurile celor metode, constând în calcularea unui cost mediu unitar al intrărilor aferente activului analizat ponderat cu cantităţile corespunzătoare acestor intrări. Costul mediu ponderat se poate determina după fiecare intrare în gestiune sau doar la sfârşitul perioadei şi se atribuie tuturor ieşirilor din gestiune.

B.2. Evaluarea la închiderea exerciţiului financiar = inventarierea privită din punct de vedere calitativ, constând în analizarea din punct de vedere valoric a elementelor patrimoniale .În cazul utilizării costului istoric ca bază de evaluare – evaluarea la închiderea exerciţiului financiar este necesară, deoarece sunt prezentate valori trecute, valabile la data intrării în gestiune a elementelor patrimoniale, iar la anumite intervale de timp (de regulă la sfârşitul exerciţiului) costul istoric trebuie corectat pentru a se pune în evidenţă noile preţuri pe piaţă.În cazul utilizării altei baze de evaluare decât costul istoric pentru anumite elemente patrimoniale - evaluarea la închiderea exerciţiului financiar nu este necesară, baza de evaluare aleasă se menţine şi la evaluările ulterioare, astfel încât sunt reflectate automat valori actuale.

63

Concret, la sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii, se determină valorile actuale, valabile la această dată, pentru activele şi pasivele patrimoniale evaluate la cost istoric aceste valori se mai numesc valori de inventar.Între valorile actuale şi cele contabile (valorile nete contabile, determinate după scăderea amortizării pentru activele amortizabile) pot să apară diferenţe în plus (plusvalori) sau în minus (minusvalori), care semnifică câştiguri sau pierderi latente, după cum e vorba de activ sau de un pasiv patrimonial. Câştigurile şi pierderile sunt considerate latente pentru că sunt determinate în urma unei analize destinate unei informări corecte anuale şi nu de operaţii economice efectiv realizate (spre exemplu vânzări de active sau decontări de datorii).Analiza valorică anuală este impusă de aplicarea principiului prudenţei în contabilitate, care cere înregistrarea în conturi doar a pierderilor probabile de valoare, nu şi a câştigurilor probabile.Argument: prin înregistrarea unor câştiguri probabile, rezultatul exerciţiului ar fi majorat artificial şi din acesta s-ar putea distribui acţionarilor/asociaţilor entităţii dividende fictive, fără susţinere materială.Valoarea actuală a elementelor patrimoniale se estimează utilizând celelalte baze de evaluare decât costul istoric: costul actual, valoarea de realizare şi valoarea actualizată. Dintre acestea, alegerea se face în principal în raport cu utilitatea elementului patrimonial pentru entitatea care îl deţine, astfel: se foloseşte baza de evaluare valoare actualizată (valoare de utilizare a

activelor) sau baza de evaluare cost actual (cost de înlocuire net) pentru activele implicate în activitatea de bază a entităţii, pentru care nu s-a manifestat intenţia de vânzare;

se foloseşte baza de evaluare valoare de realizare (valoare de piaţă) pentru activele de natură necorporală, corporală sau financiară considerate în afara exploatării sau pentru activele curente care se înlocuiesc frecvent pe piaţă;

pentru creanţe (valoare de recuperare) şi pentru datorii (valoare de decontare a obligaţiei).

Verificarea cunoştinţelor:1. Daţi exemple de documente justificative care prezintă valori contabile.2. Definiţi costul de achiziţie, costul de producţie, preţul de livrare şi preţul de vânzare cu amănuntul.3. Fie următoarele informaţii privind stocurile de materii prime ale unei societăţi comerciale:

- stoc iniţial 2.000 bucăţi, la preţul de 500 lei/bucată;- intrări 1.000 bucăţi, la preţul de 800 lei/bucată;- ieşiri 1.800 bucăţi.

Care este valoarea ieşirilor şi a stocului final determinate după metodele: FIFO, LIFO şi CMP?

64

Unitatea 6: Dubla reprezentare a patrimoniului, dubla determinare a rezultatului şi dubla înregistrare a existenţei şi mişcării elementelor

patrimoniale-sinteză-

Relaţiile dintre structurile patrimoniului (active, datorii şi capitaluri proprii), prezentate cu ajutorul Bilanţului şi interacţiunea dintre acestea şi structurile Contului de profit şi pierdere (venituri, cheltuieli, rezultate), privite la un moment dat, cât şi în dinamică (mişcarea, transformarea) lor, sunt abordate de către contabilitate cu ajutorul unor ecuaţii de echilibru (denumite în unele lucrări raporturi de echivalenţă, raporturi de schimb, raporturi valorice etc.)

Conţinutul acestor ecuaţii de echilibru stă la baza definirii caracteristicilor esenţiale ale contabilităţii, caracteristici determinate prin conceptul de „conta-bilitate dublă” sau „contabilitate în partidă dublă”.Din punct de vedere istoric, principiul partidei duble a fost explicat în numeroase feluri. În prezent, acest principiu este explicat independent de geneza şi evoluţia sa istorică, pe baza a două raţionamente fundamentale:a. Dacă contabilitatea este privită ca o ştiinţă de gestiune care furnizează informaţiile necesare fundamentării deciziilor, contabilitatea dublă este explicată cu ajutorul fluxurilor de sens contrar generate de relaţiile de schimb dintre entităţi. Prezentarea mişcărilor elementelor de patrimoniu cu ajutorul fluxurilor de intrări (F = intrarea, folosinţa) şi a fluxurilor de ieşirii (R = resursa ieşită din entitate) va fi fă-cută mai jos.Pentru exemplificare, presupunem că un client se aprovizionează cu mărfuri de la un furnizor, achitându-se concomitent, echivalentul în numerar.Cele două fluxuri de sens contrar se prezintă astfel:

De exemplu reiese că orice utilizare (F) îşi are originea intr-o resursă (R) şi orice tranzacţie dă naştere la două fluxuri de sens contrar (în exemplul de mai sus, un flux real şi unul monetar).Această abordare este utilă pentru explicarea fluxurilor generate de tranzacţiile unei întreprinderi cu alte entităţi, dar este mai puţin operantă atunci când se încearcă explicarea unor operaţiuni interne (spre exemplu, explicarea operaţiunilor rectificative şi de regularizare). Această accepţiune stă la baza Tabloului de finanţare şi a Contului de profit şi pierdere.b. Dacă se consideră că obiectul contabilităţii îl reprezintă prezentarea existenţei şi stărilor elementelor patrimoniale şi a rezultatelor obţinute, cu ajutorul Bilanţului şi respectiv a Contului de rezultate, atunci la baza principiului partidei duble sunt aşezate: 1. dubla reprezentare; 2. dubla înregistrare; 3. dubla determinare a rezultatelor.Dubla reprezentare este un principiu de bază al contabilităţii care constă în reprezentarea sub dublu aspect al patrimoniului:- sub aspectul componenţei şi a destinaţiei (alocării, utilizării) elementelor de ACTIV. După cum s-a arătat, elementele de activ sunt abordate atât din punct de vedere al concepţiei economice (sunt controlate de întreprindere, provin din

65

evenimente trecute şi generează avantaje economice viitoare) cât şi din punct de vedere al concepţiei juridico-patrimoniale (activul este privit ca totalitatea drepturilor de proprietate şi de creanţă: creanţe asupra terţilor şi creanţe asupra exerciţiilor viitoare);- sub aspectul surselor de provenienţă ale elementelor de PASIV, respectiv al capitalurilor proprii (pasive interne) şi al datoriilor (pasive externe). Elementele de pasiv sunt explicate de către contabilitate atât după o concepţie preponderent economică cât şi după o concepţie preponderent juridică, aşa cum s-a arătat.Dubla reprezentare a patrimoniului cu ajutorul Bilanţului, se bazează pe următoarele ecuaţii de echilibru:

ACTIVEPATRIMONIALE

=PASIVE

PATRIMONIALE

ACTIVE PATRIMONIALE

=CAPITALURI

PROPRII+

DATORIIFAŢĂ DE

TERŢIDubla reprezentare a aceluiaşi patrimoniu se bazează pe echilibrul permanent dintre activele patrimoniale şi pasivele patrimoniale, echilibru cunoscut prin expresia „egalitatea bilanţieră”.Pentru simplificarea expunerii, vom considera în continuare că, privit din punct de vedere concret-materal, patrimoniul poartă denumirea de active, iar din punct de vedere abstract – al provenienţei, poartă denumirea de pasive. Noţiune de active este rezultatul faptului că elementele patrimoniale participă nemijlocit în cadrul proceselor economice (clădirile adăpostesc oameni sau utilaje, mijloacele de transport transportă oameni sau bunuri, unele utilaje prelucrează materiile prime etc.), deci au un rol activ în cadrul acestor procese. În schimb pasivele nu participă nemijlocit in cadrul proceselor economice, deci au un rol pasiv, se modifică ca urmare a modificării activelor.Concepţia normativă pune accentul pe obiectivul contabilităţii de a furniza informaţii utile diferitelor categorii de utilizatori.Dubla reprezentare se realizează cu ajutorul bilanţului. Pentru a putea prezenta patrimoniul sub dublu aspect, bilanţul a fost conceput să aibă cele două părţi distincte, şi anume: o parte pentru a prezenta existenţele de active la un moment dat, care se numeşte activ şi cealaltă parte pentru a prezenta existenţele de pasive la un moment dat, care se numeşte pasiv.Prezentarea activului bilanţului în partea stângă şi a pasivului în partea dreaptă este întâmplătoare, dar denumirea de activ şi pasiv nu este întâmplătoare (aşa cum s-a prezentat mai sus).Pe baza recomandărilor naţionale şi internaţionale de normalizare contabilă, în practică se cunosc două forme de prezentare a bilanţului- O formă de tablou cu două părţi – aşa cum s-a prezentat mai sus – numită şi schema orizontală de bilanţ. Prezentarea sub această forma este dată de abordarea economică a bilanţului în sensul că activul şi pasivul sunt două mărimi valorice ale aceleiaşi realităţi economice, respectiv a capitalurilor de care dispune o unitate patrimonială. Sau, tot din punct de vedere economic, în bilanţ capitalurile sunt reprezentate atât sub aspectul originii lor, ca resurse, cât şi al modului lor de utilizare concretă. Această interpretare generează ecuaţia economică a bilanţului, numită şi egalitate bilanţieră:

ACTIV=PASIV sau UTILIZĂRI=RESURSE

66

- O altă formă de reprezentare a bilanţului are în vedere interpretarea juridică a bilanţului. Relaţia care decurge din asemenea interpretare este:

SITUAŢIA NETĂ (Sn) = ACTIVE (A) – DATORII faţă de terţi (D) (patrimoniul economic net)Pe baza acestei relaţii bilanţul se prezintă sub formă de listă care se mai numeşte schema bilanţului vertical.Bilanţul sub formă de tablou cu două părţi pune în evidenţă egalitatea existentă între active şi pasive (sau între resurse şi utilizări) ceea ce se mai numeşte egalitate bilanţieră. Această formă de prezentare are o utilitate didactic – metodologică mai mare decât bilanţul vertical, facilitează înţelegerea logicii contabile, motiv pentru care este reluată în paginile următoare ale prezentei lucrări.Modelul de bilanţ sub forma listei verticale ordonează structurile patrimoniale în active, datorii şi capitaluri, scopul final constând in prezentarea situaţiei nete care se mai numeşte capital propriu sau patrimoniu economic net.Dubla determinare a rezultatelorDacă contabilitatea reflectă mişcările complexe, care determină modificări atât în structura şi în mărimea bogăţiei unei întreprinderi, ecuaţia de echilibru se stabileşte în funcţie de modalitatea alesă pentru calculul rezultatelor.a. dacă rezultatele se calculează în funcţie de activitatea desfăşurată în decursul unei perioade, cu ajutorul Contului de profit şi de pierdere, ecuaţia de echilibru va fi:

VENITURI – CHELTUIELI =REZULTATUL EXERCIŢIULUI

b. dacă rezultatele se calculează în funcţie de variaţia bogăţiei (a capitalurilor proprii sau a valorilor reziduale), ecuaţia de echilibru va fi:

REZULTATUL EXERCIŢIULUI

–CAPITALURILE

PROPRII la închiderea exerciţiului (A1 – D1)

=CAPITALURILE

PROPRII la începutul exerciţiului (A0 – D0)

Pentru calculul rezultatelor în funcţie de variaţia capitalurilor proprii, se impune excluderea din calcul a aporturilor la mărirea capitalului social şi a distribuirilor făcute de către acţionari la mărirea capitalului social şi a distribuirilor făcute de către acţionari, aşa cum s-a arătat.Principiul fundamental al contabilităţii – partida dublă (dubla reprezentare, dubla înregistrare şi dubla determinare a rezultatelor) – se continuă cu: înregistrarea cronologică şi sistematică; înregistrarea analitică şi sintetică.Concluzie:Partida dublă – ca şi caracteristică fundamentală a contabilităţii – se bazează pe cele trei principii: dubla reprezentare, dubla înregistrare şi dubla determinare a rezultatului.În raport cu evoluţia contabilităţii de la partida simplă la partida dublă aceste principii se succed astfel:o Dubla înregistrare – realizată cu ajutorul contului; contul a apărut

primul;o Dubla reprezentare şi determinare a rezultatului realizată cu ajutorul

componentelor de bază ale situaţiilor financiare: bilanţul şi contul de profit şi pierdere.Principiu fundamental al contabilităţii: patrimoniul unei entităţii e prezentat din două puncte de vedere: concret-material, sub forma A (active), respectiv abstract-al provenienţei, sub forma P (pasive):- Termen active:

67

bunurile şi valorile economice se află în continuă mişcare şi transformare;- Termen pasive: nu participă direct la circuitul economic, se modifică doar ca urmare a modificării activelor;- Instrument de realizare – bilanţul, care are două părţi distincte, dintre care în partea stângă – denumită Activ – sunt prezentate existenţele de A la un moment dat, iar în cea din dreapta – denumită Pasiv – sunt prezentate existenţele de P la un moment dat.Dubla reprezentare a patrimoniului conduce la egalitatea bilanţieră:A = P = CP + D = Sn + D; CP mai poartă denumirea de situaţie netă (Sn)Principiu fundamental al contabilităţii: rezultatul unui exerciţiu financiar se determină ca diferenţă între elementele de rezultate (venituri şi cheltuieli) ale perioadei cu ajutorul contului de profit şi pierdere: V – C = RCa şi verificare, acelaşi rezultat se determină în raport cu evoluţia capitalurilor proprii în cursul exerciţiului pe seama fructificării capitalurilor investite în exploatarea entităţii, ca diferenţă între variaţia elementelor patrimoniale: A – D = CP (cu condiţia să nu se primească capitaluri proprii externe).Atât tranzacţiile şi operaţiile economice (TOE) care afectează elementele de patrimoniu cât şi cele care afectează elementele de rezultate pot fi reflectate - la un moment dat – cu ajutorul bilanţului.Argument pentru reflectarea elementelor de rezultate cu ajutorul bilanţului în scop didactic:- Veniturile, cheltuielile şi rezultatul sunt consecinţa mişcării şi transformării activ şi pasiv;- Rezultatul exerciţiului figurează atât în contul de profit şi pierdere cât şi în bilanţ, la capitaluri proprii.În raport cu modul de reflectare a situaţiei patrimoniului, tranzacţiile şi operaţiile economice (TOE) se clasifică în 4 categorii de operaţii, după unele opinii, respectiv în 9, după altele:A. Clasificarea în 4 categorii pe baza relaţiei: A = P (22 = 4)1. Modificări în structura A;2. Modificări în structura P;3. Modificări în volumul A şi P în sensul creşterii;4. Modificări în volumul A şi P în sensul diminuării.B. Clasificarea în 9 categorii, pe baza relaţiei: A – D = CP (Sn) (32 = 9)1. Modificări în structura activelor;2. Modificări în structura pasivelor (capitalurilor proprii);3. Modificări în structura pasivelor (datoriilor);4. Modificări în structura pasivelor (capitaluri proprii şi datorii în sensul creşterii capitalurilor proprii);5. Modificări în structura pasivelor (capitaluri proprii şi datorii în sensul creşterii datoriilor);6. Modificări în volumul activelor şi pasivelor (capitaluri proprii) în sensul creşterii;7. Modificări în volumul activelor şi pasivelor (capitaluri proprii) în sensul diminuării;8. Modificări în volumul activelor şi pasivelor (datorii) în sensul creşterii;9. Modificări în volumul activelor şi pasivelor (datorii) în sensul diminuării.Verificarea cunoştinţelor:1. Daţi căte un exemplu de operaţie economică pentru fiecare din cele noua tipuri de modificări bilanţiere posibile. 2. Daţi exemple cifrice de tranzacţii economice, respectiv elemente de active şi pasive, pe care să le aranjaţi în ordinea lichidităţii, respective a exigibilităţii într-un bilanţ, pentru care să se verifice ecuaţia de echilibru ACTIVE=PASIVE (A=P), respective ACTIVE=DATORII+SITUAŢIA NETĂ (A=D+Sn). 1. Teste grilă:Indicaţi care din cele patru variante reprezintă răspunsul potrivit (poate fi mai mult de o variantă corectă):De către cine pot fi elaborate normele contabile?a. Organizaţii profesionale;b. Organisme ale statului;c. Organizaţii profesionale în colaborare cu organisme ale statului;

68

d. Grupuri de interese economice.1. Clasificarea activelor patrimoniale se face după

criteriile: a. Natură; b. Destinaţie;c. Lichiditate;d. Exigibilitate.

2. Distincţia dintre un activ patrimonial şi o cheltuială constă în faptul că: a. O cheltuială este efectuată în scop productiv;b. Un activ este recunoscut în momentul în care este probabilă realizarea

beneficiilor economice viitoare;c. O cheltuială poate fi evaluată în mod credibil;d. Un activ poate fi evaluat în mod credibil.

3. Caracteristicile activelor imobilizate sunt: a. Nu sunt fixate în activitatea entităţii putând fi

comercializate;b. Sunt fixate în activitatea entităţii nefiind destinate

direct comercializării;c. Participă la mai multe cicluri de producţie

neconsumându-se de la prima utilizare;d. Perioada de deţinere şi utilizare nu este de regulă mai

mare de un an.4. Activitatea de cercetare-dezvoltare a entităţii poate avea ca rezultat:

a. Garanţia incontestabilă a calităţii produselor entităţii;b. Creşterea gradului de dezvoltare şi al productivităţii

muncii;c. Menţinerea nivelului de competitivitate pe piaţă;d. Diminuarea cotei de piaţă;

5. Caracteristicile activelor circulante sunt următoarele: a. Îşi schimbă continuu forma materială şi utilitatea în cadrul circuitului

economic;b. Rămân durabil în entitate pe o perioadă mai mare de un an;c. Sunt destinate uzului curent al angajaţilor;d. Au o perioadă de utilizare de regulă mai mică de un an şi nu rămân durabil

în entitate.6. Stocurile pot fi:

a. Bunuri materiale permanente în cadrul circuitului economic;b. Deţinute pentru a fi vândute;c. În curs de producţie pentru o vânzare ulterioară;d. Deţinute pentru a fi utilizate în procesul de producţie sau pentru prestarea

de servicii.7. Materialele auxiliare:

a. Participă la procesul de producţie;b. Ajută la transformarea materiilor prime dar nu la fabricarea produselor

finite;c. Ajută la transformarea materiilor prime sau la fabricarea produselor finite;d. Reprezintă substanţa principală a produsului finit.

8. Diferenţa între materii prime şi produse finite constă în:

69

a. Produsele finite sunt obţinute în cadrul entităţii, în timp ce materiile prime sunt achiziţionate de la terţi (de regulă);

b. Produsele finite reprezintă finalitatea activităţii de producţie în timp ce materiile prime nu;

c. Produsele finite sunt achiziţionate de la terţi, iar materiile prime sunt obţinute în cadrul entităţii prin eforturi proprii;

d. Nu există diferenţe între cele două elemente pentru că ambele fac parte din categoria stocurilor.

9. Mărfurile sunt bunuri care pot fi: a. Achiziţionate de entitate pentru a utilizate în cadrul activităţii de producţie;b. Achiziţionate de entitate pentru a fi revândute în aceeaşi stare;c. Produse de entitate pentru a fi vândute;d. Produse de entitate pentru a fi utilizate ulterior în cadrul activităţii de

producţie.10. Asemănarea dintre mărfuri şi produse finite constă

în: a. Ambele sunt elemente de stocuri destinate vânzării;b. Ambele sunt elemente de stocuri destinate în principal consumului propriu

al entităţii;c. Ambele sunt elemente de stocuri şi pot proveni atât din producţia proprie

cât şi din achiziţii de la terţi;d. Ambele sunt rezultatul procesului de producţie.

11. Beneficiarul tratei are următoarele posibilităţi: a. Să păstreze trata până la scadenţă;b. Să transfere altei persoane dreptul de creanţă asupra trasului;c. Să sconteze imediat trata la o bancă;d. Să o vândă chiar înainte de scadenţă unei alte entităţi.

12. Creanţele legate de asociaţi provin din:a. Relaţiile de decontare ale entităţii cu salariaţii ce vor să devină asociaţi;b. Relaţiile de finanţare cu proprietarii entităţii;c. Relaţii privind dividendele cuvenite asociaţilor;d. Alte relaţii ale entităţii.

13. Clasificarea pasivelor patrimoniale se face după două criterii: a. Provenienţă;b. Natură;c. Exigibilitate;d. Destinaţie.

14. Capitalul social se caracterizează prin: a. Se constituie la înfiinţarea entităţii prin aportul personal al proprietarilor;b. Aportul adus de proprietari la constituirea societăţii trebuie să fie neapărat

în numerar sau în disponibilităţi la bancă;c. Poate fi subscris şi nevărsat – partea de capital la care proprietarii s-au

angajat dar pe care nu au pus-o efectiv la dispoziţia entităţii;d. Poate fi subscris şi vărsat – atunci când proprietarii au vărsat efectiv partea

de capital la care s-au angajat.15. Tipurile de rezerve care nu sunt constituite în urma unei dispoziţii legale

exprese sunt: a. Rezerve legale;b. Rezerve statutare;

70

c. Rezerve din reevaluare;d. Alte rezerve.

16. Criteriile de recunoaştere a provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli sunt:a. Există o probabilitate mare să aibă loc o ieşire de resurse;b. Există o probabilitate mare să existe o obligaţie generată de evenimente

anterioare;c. Entitatea are o obligaţie actuală generată de evenimente anterioare;d. Obligaţia poate fi estimată în mod credibil.

17. Criteriile de recunoaştere a unei datorii în situaţiile financiare:a. Este probabilă o ieşire de resurse purtătoare de

beneficii economice;b. Există o probabilitate mare să existe o obligaţie

generată de evenimente anterioare;c. Entitatea are o obligaţie actuală generată de

evenimente anterioare;d. Datoria poate fi evaluată în mod credibil.

18. Care dintre următoarele categorii reprezintă datorii financiare?a. Împrumuturi obligatare;b. Credite bancare;c. Datorii faţă de bugetul statului;d. Datorii privind imobilizările financiare.

2. Termeni şi definiţiiAsociaţi termenul cu definiţia sa plasând numărul corespunzător în spaţiul indicat:

Definiţii1 Capacitatea unui element de activ de a se transforma în numerar într-un

interval de timp determinat.2 Perioada de timp după care o datorie devine scadentă şi ca urmare

trebuie achitată.3 Cadru de referinţă pentru înţelegerea şi evaluarea practicii, fiind un ghid

în dezvoltarea acesteia, cu obiect şi metodă proprie.4 Capacitatea unei entităţi de a face faţă obligaţiilor scadente pe termen

lung.5 O persoană care a dat unei alte persoane un bun economic sau a prestat

un serviciu urmând să primească o contravaloare pentru aceasta.6 O persoană care datorează o sumă de bani, un anumit bun economic sau

prestarea unui serviciu ca o contrapartidă pentru aceasta.7 Se realizează pe baza unui contract prin care o persoană garantează

pentru o altă persoană, faţă de terţi, că va îndeplini ea obligaţiile garantate, dacă aceasta nu îşi respectă angajamentul.

8 Diferenţa dintre valoarea globală a entităţii şi suma valorilor tuturor bunurilor identificabile.

9 Investiţii financiare realizate de entitate în vederea dezvoltării externe.10 Titluri eliberate de stat care conferă inventatorului monopolul exploatării

pe o perioadă determinată de timp.11 Titluri de valoare a căror posesie durabilă este estimată utilă pentru

71

entitate, mai ales că permit exercitarea unui control sau cel puţin o influenţă notabilă asupra activităţii emitentului.

12 Valori economice pe termen lung care nu îmbracă forma fizică de bunuri economice concrete.

13 Titluri de valoare pe care întreprinderea are intenţia să le păstreze durabil sau pe care nu are posibilitatea să le revândă pe termen scurt.

14 Certificate de origine, materializate în semne care permit diferenţierea produselor şi serviciilor.

15 Pe de o parte, activele şi pasivele patrimoniale, iar pe de altă parte cheltuielile şi veniturile obţinute în urma mişcării activelor şi pasivelor în cadrul tranzacţiilor economice derulate între entitate şi terţi.

16 Se regăsesc total sau parţial, în forma lor iniţială sau transformată în produsul final.

17 Bunuri secundare rezultate din procesul de producţie.18 Cecuri şi efecte de comerţ primite de la clienţi şi care urmează să fie

încasate.19 Investiţii temporare concretizate în acţiuni şi obligaţiuni achiziţionate de

pe piaţa financiară.20 Datorii faţă de furnizori care se decontează prin intermediul efectelor de

comerţ.21 O parte (garantul) garantează beneficiarului executarea unei obligaţii,

dând dreptul creditorului ca în cazul neexecutării obligaţiei de către debitor să ceară scoaterea la licitaţie a bunurilor sau hârtiilor de valoare în vederea stingerii obligaţiei asumate.

22 În exerciţiul curent în care are loc încasarea sunt considerate pasive, iar în exerciţiile viitoare venituri.

23 Înregistrarea cheltuielilor în momentul în care survin indiferent de momentul plăţii (angajarea sau consumarea), iar a veniturilor în momentul în care apar (obţinerea ofertei entităţii) indiferent de momentul încasării.

24 În exerciţiul curent în care are loc plata sunt considerate active, iar în exerciţiile viitoare cheltuieli.

25 Un înscris prin care creditorul dă ordin debitorului său să achite la o anumită dată (scadenţă) unei a treia persoane sau la ordinul acestuia, o sumă de bani determinată.

26 Plăţi anticipate către vânzătorii de bunuri si servicii înainte ca aceştia să livreze marfa.

27 Înregistrarea cheltuielilor numai în momentul plăţii iar a veniturilor doar în momentul încasării.

28 Sume încasate anticipat de la clienţi, cărora urmează să li se livreze bunurile sau serviciile cuvenite.

29 Mijloace băneşti rezervate la bancă într-un cont distinct, la dispoziţia unui furnizor, urmând ca plata acestuia să se realizeze pe măsura efectuării, livrării, executării serviciilor sau prestării serviciilor.

30 Creanţe faţă de clienţi care se vor deconta prin intermediul efectelor de comerţ (cambie, bilet la ordin).

31 Rezultatul exerciţiilor anterioare care nu a fost distribuit (în cazul obţinerii de profit) respectiv acoperit (în cazul înregistrării unei pierderi).

72

Termen Număr corespunzător

Termen Număr corespunzător

Teorie contabilă Materii primeLichiditate Produse rezidualeCreditor Avansuri acordate

furnizorilorExigibilitate Efecte de primit de la

clienţiDebitor TratăSolvabilitate Investiţii financiare

pe termen scurtElementele Situaţiilor financiare

Valori de încasat

Cauţiune AcreditiveImobilizări necorporale

Rezultat reportat

Fond comercial Efecte de platăBrevete Avansuri primite de la

clienţiMărci Cheltuieli în avansImobilizări financiare Venituri în avansAlte titluri imobilizate

Contabilitate de casă

Titluri de participare Contabilitate de angajamente

Garanţie

3. Completarea prezentăriiCompletaţi – cu cuvintele voastre - spaţiile libere ale următoarelor prezentări,

astfel încât să păstraţi logica contabilă:

1. ____________________ reprezintă un sistem coerent de principii, convenţii, procedee şi instrumente specifice care stau la baza practicii contabile.2. Cheltuielile privind emisiunea de obligaţiuni şi de acţiuni sunt asimilate în cadrul contabilităţii entităţii ________________________________.3. Concesiunea ia naştere pe baza unui contract prin care _________________cedează, contra plată, __________________, pe o perioadă determinată, _____________________________ al unui bun economic sau de executare a unei activităţi.4. Imobilizările primite de la terţi şi nerecepţionate reprezintă pentru entitate __________________________.5. Creanţele legate de participaţii sau interese de participare sunt împrumuturi acordate societăţilor ____________________________________________________________________________________________________________________________________.6. Titlurile emise de bănci sau de alte instituţii financiare permit doar obţinerea unor venituri financiare de natura ____________________________.

73

7. Garanţiile şi cauţiunile reprezintă sume depuse de entitate la terţi în vederea __________________________________________________________________.8. Produsele finite sunt bunuri care au parcurs __________________________________________________________________.9. Semifabricatele ocupă o poziţie intermediară între __________________________________________________________________.10. Entitatea care vinde produse unui client, dacă doreşte să aibă o certitudine mai mare în ceea ce priveşte încasarea echivalentului valoric, solicită clientului său să semneze un ________________________________________________________.11. Investiţiile financiare pe termen scurt sunt achiziţionate în scopul __________________________________________________________________.12. Rolul acreditivelor este acela de a garanta _____________________________.13. Primele legate de capital sunt determinate de creşterea capitalului prin __________________________________________________________________.14. Subvenţiile pentru investiţii sunt sume primite cu titlu ___________________ de la bugetul statului şi destinate finanţării investiţiilor entităţii.15. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie pe seama _____________. Iar atunci când riscul/pierderea se materializează sau nu mai are loc, sunt anulate prin trecerea la _________________________.16. Datoriile privind imobilizările financiare reprezintă sumele primite de la entităţi cu care există ________________________________________________.17. Amortizările au ca obiect imobilizările _______________________________.18. Plăţile anticipate acordate furnizorilor înaintea începerii execuţiei comenzii reprezintă _________________________________________________________.19. Plăţile anticipate acordate furnizorilor după executarea parţială a comenzii reprezintă _________________________________________________________.20. Biletul la ordin reprezintă un titlu de credit prin care se constată angajamentul _______________de a plăti el însuşi ____________________, sau la ordinul acestuia, o sumă de bani la o anumită dată.21. Acţiunile proprii pot fi răscumpărate şi deţinute temporar în vederea __________________________________________________________________.

4. Complet sau incompletPentru enunţurile de mai jos, notaţi cu (C) dacă conţin toate elementele astfel

încât să se asigure logica contabilă, iar în caz contrar notaţi cu (I) şi precizaţi elementele care lipsesc:

1. Capitalul unei entităţi reprezintă drepturile reziduale asupra activelor.__________________________________________________2. Operaţiile economice influenţează situaţia financiară prin creşterea sau diminuarea elementelor de active şi de datorii.__________________________________________________3. O entitate economică poate fi privită prin prisma egalităţii: Resurse economice = Capitalurile proprietarilor__________________________________________________

4. Obiectul contabilităţii este reflectat sub dublu aspect: sub aspect de existenţă, pentru care se utilizează termenul de mijloace şi sub aspect de provenienţă sau destinaţie, pentru care se foloseşte termenul de resurse.

74

__________________________________________________5. Operaţiile economice reprezintă evenimente, fapte economice care influenţează situaţia financiara a unei entităţi economice. __________________________________________________6. Patrimoniul unei entităţi este format din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică, aparţinând unui subiect de drepturi, precum şi din totalitatea bunurilor cu valoare economică la care acestea se referă. _________________________________________________

5. Ordonarea elementelor patrimoniale1. Ordonaţi următoarele elemente de activ în ordinea crescătoare a lichidităţii lor:

a. disponibilităţi băneşti în conturile curente de la bancă;b. imobilizări corporale;c. stocuri de materii prime;d. creanţe faţă de clienţi.

R: 2. Ordonaţi următoarele elemente în ordinea descrescătoare a lichidităţii lor:

a. autocamion utilizat de unitate pentru servicii de transport;b. combustibil existent într-una din magaziile entităţii;c. disponibilităţi băneşti în conturile curente la Banca Transilvania;d. disponibilităţi băneşti în casieria entităţii;e. acţiuni cumpărate de pe piaţa de capital;f. mărfuri.

R: 3. Ordonaţi următoarele elemente de activ şi de pasiv în ordinea crescătoare a

lichidităţii, respectiv descrescătoare a exigibilităţii lor:a. cecuri de călătorie;b. disponibilităţi băneşti în casieria unităţii;c. datorii faţă de furnizorii de utilităţi;d. materii prime;e. obligaţii faţă de acţionari;f. utilaj pentru tăierea lemnului.

R: 6. Conexiuni şi exemple 1. Găsiţi exemple pentru următoarele categorii:

a. Materii prime: ____________________________________________b. Materiale auxiliare: ____________________________________________c. Semifabricate: ____________________________________________d. Produse în curs: ____________________________________________e. Produse finite: ____________________________________________f. Mărfuri: ___________________________________________

2. Daţi exemple de bunuri economice care, în funcţie de destinaţia lor şi obiectul de activitate al unei entităţi date, pot reprezenta pentru aceasta materie primă, semifabricat, producţie în curs de execuţie, produs finit sau marfă.Exemple: ____________________________________________________________________________________________________________________________________

75

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________3. Poate fi un autocamion în acelaşi timp şi pentru aceeaşi entitate produs finit, marfă, producţie în curs dar nu imobilizare corporală (mijloc de transport)? Argumentaţi răspunsul.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________4. În cazul unei societăţi comerciale ce deţine un calculator personal echipat cu DVD writer şi un program informatic, ilustraţi situaţiile în care acestea reprezintă imobilizări necorporale, imobilizări corporale sau obiecte de inventar. ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________5. Este posibilă situaţia în care activele imobilizate ale unei entităţi A să aibă o lichiditate mai mare decât mărfurile aceleiaşi entităţi A? Argumentaţi răspunsul.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________6. În ce situaţii se pot acorda avansuri şi/sau aconturi furnizorilor de imobilizări? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________7. Găsiţi situaţii în care o entitate poate decide constituirea de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________8. Găsiţi situaţii în care, în cadrul unei entităţi, etapele de formare a cheltuielilor nu se succed în ordinea binecunoscută, ci se suprapun.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________9. Este posibilă o inversare a ordinii etapelor de formare a cheltuielilor? Argumentaţi răspunsul.

76

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________10. Există cheltuieli care se transferă la rezultatul exerciţiului, dar care nu au ca şi corespondent o plată? Exemplificaţi.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________11. Găsiţi situaţii în care, în cadrul unei entităţi, etapele de formare a veniturilor nu se succed în ordinea binecunoscută, ci se suprapun.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________12. Este posibilă situaţia în care activele imobilizate ale unei entităţi A să aibă o lichiditate mai mare decât acţiunile pe care le deţine de 5 ani la entitatea B? Argumentaţi răspunsul.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________13. Entitatea A închiriază la 1 octombrie 2004 o sală de conferinţă pentru realizarea unor cursuri de formare continuă pentru angajaţii proprii. Durata pe care se efectuează închirierea este de 7 luni, iar suma plătită anticipat este de 650 euro la cursul valutar de 3.6 lei/euro. Determinaţi în ce categorie se încadrează suma plătită şi cât din sumă se trece la cheltuieli în anul 2004 şi cât în 2005?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________14. La începutul exerciţiului financiar 2004, entitatea A îşi poate caracteriza relaţia contabilă cu furnizorul B după cum urmează: creanţă faţă de furnizor 300 lei, datorie pentru materiile prime furnizate 700 lei. Pe parcursul exerciţiului relaţia evoluează astfel: A achiziţionează pe credit de la B materiale auxiliare în valoare de 150 lei, dar îi livrează aceleiaşi entităţi produse finite în valoare de 200 lei. Din suma datorată aferentă produselor finite, ¼ se achită de către B în numerar iar restul se iau pe credit comercial. Care este situaţia datoriilor şi creanţelor entităţii A la sfârşitul exerciţiului financiar?____________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Corelaţii1. Găsiţi categoria din cadrul fiecărei concepţii privind obiectul contabilităţii în

care se încadrează:a. numerarulConcepţia juridică ______________________

77

Concepţia economică ______________________Concepţia financiară _______________________b. datoria privind consumul de energie electricăConcepţia juridică ______________________Concepţia economică ______________________Concepţia financiară ______________________c. creanţa faţă de clienţiConcepţia juridică ______________________Concepţia economică ______________________Concepţia financiară _______________________

2. Rezolvaţi problemele de mai jos construind patrimoniul entităţii B conform celor trei concepţii privind obiectul contabilităţii (preluând totalurile punctului anterior), identificând situaţia netă a acestei entităţi:

a. Se înfiinţează entitatea B cu doi asociaţi, contribuţia fiecăruia fiind în valoare de 350.000 lei.

Concepţia juridică Concepţia economică Concepţia financiarăA P A P A P

b. Entitatea B acordă entităţii C un împrumut în sumă de 5.000 lei.

A P A P A P

c. Entitatea B primeşte de la furnizorul principal materii prime urmând ca ulterior să achite contravaloarea acestora în sumă de 1.000 lei.

A P A P A P

d. Se ridică numerar de la bancă în sumă de 2.000 lei.A P A P A P

e. Entitatea B achită jumătate din datoria faţă de furnizorul principal.A P A P A P

78

f. Se achiziţionează mărfuri în vederea revânzării în valoare de 3.500 lei.A P A P A P

g. Se livrează unui client mărfuri în valoare de 1.700 lei.A P A P A P

h. Se încasează creanţa în numerar. A P A P A P

i. Are loc rambursarea creditului acordat entităţii C (încasarea la entitatea B).A P A P A P

79

TEMA DE CONTROL NR. 2:Aplicaţii privind situaţia economico-financiară a entităţii

Managerul societăţii comerciale MAILBOX, producător al unor cutii poştale doreşte să-şi structureze averea de care dispune ca persoană juridică, din punct de vedere contabil. Astfel, el va înţelege situaţiile financiare întocmite de expertul său contabil la sfârşitul exerciţiului financiar N.

La sfârşitul exerciţiului financiar N acest întreprinzător dispune de:- Un teren avansat la constituirea societăţii în valoare de 30.000 lei;- O maşină pentru tăierea materialului lemnos în valoare de 3.500 lei

cumpărat la sfârşitul exerciţiului;- Material lemnos neconsumat în valoare de 2.000 lei;- Balamale şi încuietori în valoare de 250 lei.

De asemenea, se cunosc următoarele date:- La constituirea societăţii a vărsat 4.250 lei într-un cont de disponibil la

AMRO Bank;- A contractat un credit pe termen lung de 7.000 lei din care, la sfârşitul

exerciţiului, a rămas nerambursată suma de 5.750 lei. Prezentaţi care este patrimoniul entităţii la sfârşitul exerciţiului.

Situaţia patrimoniului SC MAILBOX ACTIV PASIV

ELEMENTE SUME ELEMENTE SUMEActive imobilizate Capitaluri proprii

Active circulante

Datorii

TOTAL ACTIV TOTAL PASIV

Societatea comercială VERO specializată în prelucrarea primară a lemnului dispune de următoarele elemente la sfârşitul exerciţiului financiar N:

1 Utilaj pentru tăierea lemnului 1.5002 Avans plătit către furnizorul Y 1.6003 Titluri de participare deţinute la societatea Alfa 1.0004 Titluri de plasament la societatea Artima 1.8005 Autocamion utilizat pentru transportarea buştenilor 22.0006 Buşteni 1.7007 Cherestea 3.6508 Rezerve legale 1.5009 Împrumuturi bancare pe termen lung 12.60010 Rezultat reportat 1.70011 Asigurări sociale de plată 3.20012 Asigurări auto plătite în avans 1.10013 Cheltuieli de constituire 1.40014 Chirii încasate în avans 1.200

11

22

80

15 Abonamente achitate ce vor fi onorate în exerciţiul următor

1.300

16 Datorii faţă de furnizori 11.00017. Capital social subscris vărsat 4.60018. Prime de capital 1.250Să se întocmească Situaţia patrimoniului societăţii comerciale VERO

după modelul prezentat mai jos:Situaţia patrimoniului SC VERO

ACTIV PASIVELEMENTE SUME ELEMENTE SUME

I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii

II. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

II. Active circulante III. Datorii>1 an

< 1an

III. Cheltuieli în avans IV. Venituri în avans


Societatea comercială ARTIMA specializată în realizarea de obiecte din fier forjat pentru decoraţiuni interioare şi exterioare dispune de următoarele elemente la finele exerciţiului financiar N:

1. Concesiuni 10.0002. Titluri de participare la o societate din grup 8.5003. Capital social 150.0004. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 63.0005. Disponibil în cont la Amro Bank 17.5306. Furnizori 27.8007. Acreditiv deschis la Amro Bank pentru SC Ellis 4.3008. Avansuri de trezorerie acordate 7.1209. Furnizori debitori 3.600

10. Tablă 7.700

33

81

11. Clienţi 5.00012. Obiecte decorative pentru casă şi grădină 7.59013. Creditori diverşi 5.50014. Brevete 6.30015. Cheltuieli constatate în avans 15.00016. Mini- van Fiat 103.00017. Cheltuieli de înmatriculare la Registrul Comerţului 15.00018. Terenuri 89.00019. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 15.20020. Obligaţiuni emise şi răscumpărate 3.60021. Strunguri 75.00022 Subvenţii primite 7.30023. Impozite şi taxe 1.63024. Cuie 5.00025. Bilete de tratament 1.69026. Rezultate pozitive din exerciţiile precedente 89.60027. Timbre fiscale şi poştale 2.00028. Dividende de plată 3.60029. Credite pe termen lung primite 11.00030. Diferenţe din reevaluare 12.300Să se întocmească Situaţia patrimoniului societăţii comerciale ARTIMA

după modelul prezentat mai jos:Situaţia patrimoniului SC ARTIMA


I. Active imobilizate I. Capitaluri propriiImobilizări necorporale

Imobilizări corporale

Imobilizări financiare

II. Active circulante II. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

Stocuri Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor

Creanţe III. Datorii>1 an

Investiţii financiare pe termen

82

scurt

Casa şi conturi la bănci < 1an

III. Cheltuieli în avans IV. Venituri în avans


Societatea comercială VERO a înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar N următoarele cheltuieli şi venituri:

1 Cheltuieli cu salariile personalului entităţii 1.4002 Cheltuieli privind dobânzile 3503 Cheltuieli privind deprecierea activelor imobilizate 5004 Cheltuieli cu asigurările sociale 6005 Cheltuieli cu materialele auxiliare 7006 Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar 5707 Cheltuieli cu materiile prime 2.0008 Cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 1.5009 Venituri din vânzarea produselor finite 6.00010 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt 1.37011 Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare 2.20012 Venituri din dividende 13013 Venituri din producţia stocată 1.300

Să se întocmească Situaţia rezultatului exerciţiului după forma simplificată prezentată mai jos şi să se stabilească valoarea rezultatului curent şi cea a rezultatului exerciţiului (neţinând cont de influenţa impozitului pe profit): Situaţia rezultatului exerciţiului

Venituri CheltuieliELEMENTE SUME ELEMENTE SUME

I. Venituri din exploatare I. Cheltuieli din exploatare

II. Venituri financiare II. Cheltuieli financiare

III. Venituri extraordinare III. Cheltuieli extraordinareTOTAL VENITURI TOTAL CHELTUIELI

44

83

Determinarea rezultatului curent şi a rezultatului exerciţiului:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Societatea comercială MARKETA a înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar N următoarele cheltuieli şi venituri:

1 Cheltuieli cu amenzi şi penalităţi 1.0002 Venituri din chirii 2.3003 Venituri din provizioane 1.2004 Cheltuieli privind ambalajele 6005 Venituri din vânzarea mărfurilor 3.0006 Cheltuieli privind provizioanele pentru deprecierea

imobilizărilor financiare350

7 Venituri din despăgubiri 4508 Cheltuieli privind amortizarea primelor de rambursare a

obligaţiunilor260

9 Pierderi din creanţe 69010 Venituri din subvenţii pentru investiţii 1.30011 Venituri din prestări de servicii de transport 1.98012 Cheltuieli de reclamă şi publicitate 64013 Venituri din exproprierea unei clădiri ce aparţine

patrimoniului cultural naţional3.000

14 Cheltuieli cu primele de asigurare 70015 Cheltuieli privind piesele de schimb 53016 Venituri din sconturile obţinute 12017 Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt 14518 Cheltuieli privind energia şi apa 1.10019 Cheltuieli cauzate de un incendiu la sediul firmei 1.60020 Cheltuieli cu materiile prime 6.70021 Venituri din titluri de participare deţinute la societăţi din

afara grupului1.400

Să se întocmească Situaţia rezultatului exerciţiului după forma simplificată prezentată mai jos şi să se stabilească valoarea rezultatului curent şi cea a rezultatului exerciţiului (neţinând cont de influenţa impozitului pe profit):

55

84

Situaţia rezultatului exerciţiuluiVenituri Cheltuieli

ELEMENTE SUME ELEMENTE SUMEI. Venituri din exploatare I. Cheltuieli din exploatare

II. Venituri financiare II. Cheltuieli financiare

III. Venituri extraordinare III. Cheltuieli extraordinare

TOTAL VENITURI TOTAL CHELTUIELI

Determinarea rezultatului curent şi a rezultatului exerciţiului:______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Acţionarii societăţii comerciale ROYAL doresc să cunoască situaţia netă a acesteia la sfârşitul exerciţiului N, în condiţiile în care şi-ar însuşi sub formă de dividende 30% din rezultatul exerciţiului analizat. Situaţia ROYAL la sfârşitul exerciţiului N este următoarea:

Imobilizări necorporale 38.500Creanţe clienţi 11.846Capital social 45.500Stocuri de materii prime 148.127Rezerve 177.994Rezultatul exerciţiului 15.750Disponibilităţi băneşti în conturi curente 28.234Stocuri de produse finite 66.763Imobilizări corporale 123.690Datorii la furnizori 57.015

66

85

Credite bancare pe termen lung 68.950Datorii fiscale şi sociale 51.951

De asemenea, întocmiţi situaţia patrimoniului entităţii la sfârşitul exerciţiului N înainte de acordarea dividendelor:

Situaţia patrimoniului SC ROYALACTIV PASIV

ELEMENTE SUME ELEMENTE SUME


Determinarea situaţiei nete:____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Activitatea societăţii comerciale ALFA LUX a fost analizată pe parcursul a două exerciţii financiare, N-1 şi N, iar situaţia sa patrimonială se prezintă, parţial, astfel:

Elemente patrimoniale 31.12. N-1 31.12. NActive imobilizate 60.500 55.000Active circulante 35.200 52.250Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 12.100 12.100Datorii 50.600 44.000

De asemenea, în cursul exerciţiului N, s-au realizat următoarele venituri şi cheltuieli:

Venituri din exploatare 197.452Venituri financiare 25.300Cheltuieli din exploatare 123.755Cheltuieli financiare 64.347Cheltuieli extraordinare 16.500

Să se determine prin cele două variante cunoscute rezultatul exerciţiului N+1 ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

77

86

____________________________________________________________________________________________________________________________________

87

MODULUL IIICONTUL – PROCEDEU AL DUBLEI ÎNREGISTRĂRI A

OPERAŢIILOR ECONOMICE. CONTABILITATEA PRINCIPALELOR OPERAŢII

Unitatea 7: Contul, dubla înregistrare şi corespondenţa conturilorUnitatea 8: Analiza contabilă a operaţiilor economice, formula contabilă, evidenţa cronologică şi sistematicăUnitatea 9: Contabilitatea imobilizărilor, stocurilor, creanţelor şi trezorerieiUnitatea 10: Contabilitatea capitalurilor, datoriilor şi rezultatului

Scop şi obiectivePrezentul modul are în vedere o serie de aspecte privind problematica identificării mecanismelor de recunoaştere şi evaluare a elementelor patrimoniale, dorindu-se clara fundamentare şi delimitare a noţiunilor de activ, datorii şi capitaluri proprii, precum şi a structurii şi caracteristicilor componentelor acestora, integrate în realitatea economică a unei entităţi economice.Se urmăreşte de asemenea întelegerea modalităţilor de reflectare contabilă a performanţelor entităţii, prin analiza cheltuielilor şi veniturilor, dar şi încorporarea acestora în cadrul rezultatului exeriţiului.Modulul urmăreşte prezentarea contului ca şi instrument al obiectului contabilităţii conceput în aşa fel încât să preia existenţele active şi pasive din bilanţul iniţial, de la începutul perioadei de gestiune, iar în cursul perioadei de gestiune înregistrează modificările suferite de elementul respectiv, urmând ca la finele perioadei să reflecte existenţele patrimoniale necesare întocmirii bilnţului final. Este necesară conştientizarea de către studenţi a utilităţii contului în reflectarea operaţiilor economice, fundamentarea regulilor de funcţionare a conturilor, familiarizarea cu structura planului de conturi în vederea dezvoltării abilităţii acestora de a le utiliza în cadrul analizei contabile a operaţiilor economice.

Obiective: Identificarea mecanismelor de recunoaştere şi evaluare a elementelor

patrimoniale; Recunoaşterea elementelor de activ; Prezentarea structurii şi caracteristicilor activului patrimonial; Prezentarea şi detalierea conceptelor de active imobilizate; active circulante;

active de regularizare; active rectificative; Recunoaşterea elementelor de datorii şi capitaluri proprii; Prezentarea structurii şi caracteristicilor pasivului patrimonial; Prezentarea şi detalierea conceptelor de datorii, capitaluri proprii, provizione

pentru riscuri şi cheltuieli, pasive de regularizare; Reflectarea performanţei entităţii; Prezentarea şi detalierea conceptelor de cheltuieli şi venituri; Identificarea modalităţilor de determinare a rezultatului exerciţiului

financiar; Cunoaşterea şi identificarea elementelor contului; Prezentarea regulilor de funcţionare a conturilor; Prezentarea şi detalierea planului de conturi;

88

Dezvoltarea abilităţilor de efectuare a analizei contabile.

Concepte de bază: cont; imobilizări; stocuri; terţi; capitaluri; trezorerie; cheltuieli; venituri; rezultat

Unitatea 7: Contul, dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor-sinteză-

Bilanţul nu poate prezenta la un moment dat decât existenţele active şi pasive, fără a putea reda cele două categorii de mişcări (creşteri şi micşorări) ale fiecărui element patrimonial din cursul unei perioade de gestiune. Ori, în cursul perioadelor de gestiune, este necesar să se cunoască de către factorii de decizie la intervale de timp mai mici chiar zilnic atât existenţele cât şi modificările elementelor patrimoniale.De asemenea, întocmirea bilanţului după fiecare tranzacţie sau operaţie necesită un volum mare de muncă şi bilanţul obţinut întocmit nu furnizează decât informaţiile valorice, lipsind factorii de decizie de informaţii exprimate şi în alte etaloane de evidenţă. De aici decurge necesitatea unui alt instrument al metodei contabilităţii care a fost conceput de către practica contabilă24 nefiind apanajul teoreticienilor, numit cont.Acest procedeu este conceput în aşa fel încât să preia existenţele active şi pasive din bilanţul iniţial, de la începutul perioadei de gestiune, iar în cursul perioadei de gestiune înregistrează modificările suferite de elementul respectiv, urmând ca la finele perioadei să reflecte existenţele patrimoniale necesare întocmirii bilnţului final, pe baza relaţei matematice:

Existenţe iniţiale + Creşteri – Micşorări = Existenţe finaleConturile se deschid pentru fiecare element a patrimoniului şi pentru fiecare categorie de venituri şi cheltuieli astfel:· conturi deschise pentru active:· conturi deschise pentru pasive, care la rândul lor pot fi detaliate în:

- conturi deschise pentru elementele situaţiei nete;- conturi deschise pentru datorii.

la care se adaugă:· conturi deschise pentru cheltuieli;· conturi deschise pentru venituri;În structura contului intră următoarele elemente:

1. Titlul (denumirea şi simbolul) contului2. Explicaţia operaţiei de înregistrat3. Debitul şi creditul4. Soldul iniţial5. Rulajul contului6. Total sume7. Soldul final al contului

1. Denumirea şi simbolul contului

24 Michel Capron, în cartea Contabilitate în perspectivă, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994, la pagina 28 precizează: Practica partidei duble apare cu mult înaintea primului tratat de literatură contabilă.

89

Deschise pentru fiecare element patrimonial sau pentru fiecare categorie de venituri şi cheltuieli, conturile au denumiri identice sau foarte apropiate de conţinutul sau denumirea acestora. Exemplele în acest sens sunt multiple: pentru mărfuri, contul „Mărfuri”; pentru datoria faţă de furnizori, contul „Furnizori” etc. De obicei, denumirea contului este însoţită de simbolul contului.2. Explicaţia operaţiei economice înregistrată în contÎnregistrarea operaţiilor în conturi este însoţită de explicaţiile aferente acestora. Explicaţia poate fi una descriptivă sau contabilă.Explicaţia descriptivă constă în prezentarea pe scurt a operaţiei economice care face obiectul înregistrării în cont, spre exemplu: „Ridicat numerar de la bancă”, „Dat în consum materii prime” etc.Explicaţia contabilă constă în înscrierea simbolului contului corespondent în dreptul sumei înregistrate în cont (ştiut fiind faptul că orice înregistrare într-un cont determină înregistrări în cel puţin un alt cont).3. Debitul şi creditulÎntr-unul din paragrafele următoare vom prezenta etimologia termenilor debit şi credit. Anticipat, precizăm că cele două noţiuni desemnează partea stângă (debitul) şi partea dreaptă (creditul) a conturilor, indiferent de elementul patrimonial pentru care sunt deschise. Conţinutul economic al celor două noţiuni este diferit, în funcţie de natura elementului patrimonial pentru care s-a deschis contul.- În situaţia în care conturile sunt deschise pentru active, în debit se înscriu existenţele iniţiale şi sporirile iar în debit, micşorările de active.- Dacă conturile sunt deschise pentru pasive, fie ele datorii sau elemente ale situaţiei nete, în debit se înscriu micşorările iar în credit, existenţele iniţiale şi sporirile elementelor de situaţie netă sau a datoriilor.- În cazul conturilor de venituri, în debit se consemnează încorporarea acestora la finele exerciţiului în contul de rezultat iar în credit, sporirile de venituri.Merită subliniat faptul că, datorită preluării veniturilor şi a cheltuielilor în contul de rezultat la finele exerciţiului, conturile de venituri şi cheltuieli nu prezintă existenţe (soduri) finale, respectiv iniţiale.4. Soldul iniţial al contuluiSoldurile iniţiale reprezintă existenţele finale din bilanţul exerciţiului precedent. Aceste existenţe finale din exerciţiul anterior, constituie existenţe iniţiale, în virtutea principiului intangibilităţii bilanţului.Cum pentru fiecare post din bilanţ se deschide cel puţin un cont, existenţele iniţiale din bilanţul iniţial, devin în conturi solduri iniţiale.5. Rulajul contuluiOperaţiunile economice, afectând elementele patrimoniale sau elementele contului de rezultate sunt înscrise în conturi în ordinea producerii lor.Aşadar, totalitatea sumelor înscrise în cont într-o perioadă de gestiune, atât în debit cât şi în credit, formează rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor.Operaţiunile care conduc la creşterea activelor determină în conturile deschise pentru active rulaje debitoare, iar cele care conduc la diminuarea lor determină rulaje creditoare.Invers, operaţiunile care conduc la creşterea pasivelor, fie ele datorii sau elemente ale situaţiei nete, determină în conturile deschise pentru pasive rulaje creditoare şi rulaje debitoare, în cazul reducerii lor.

6. Total sume

90

Totalitatea sumelor înscrise în debitul unui cont sau în creditul său, urmare a unor operaţiuni economice produse într-o perioadă de gestiune (rulajele debitoare şi creditoare), la care se adaugă existenţele iniţiale (soldurile iniţiale) reprezintă total sume debitoare sau creditoare.- În cazul conturilor de activ, total sume debitoare sunt egale cu soldurile iniţiale debitoare, la care se adaugă rulajul debitor; total sume creditoare sunt egale cu rulajele creditoare, deoarece conturile din această categorie prezintă numai soldul iniţial debitor.- În cazul conturilor de datorii sau cele deschise pentru elemente de situaţie netă, total sume debitoare coincid cu rulajul debitor. Aceasta, deoarece respectivele conturi nu prezintă decât sold iniţial creditor. Total sume creditoare sunt egale cu rulajele creditoare plus soldurile iniţiale creditoare.7. Soldul final (existenţele finale)Existenţele la finele unei perioade de gestiune, în cazul unui element patrimonial, se pot determina după relaţia:

Ef = Ei + I –Eunde: Ef – reprezintă exitenţele finale; Ei – existenţele iniţiale; I – intrările sau creşterile; E – ieşirile sau reducerile.Această ecuaţie stă la baza determinării soldurilor finale debitoare sau creditoare ale conturilor:a. În cazul conturilor deschise pentru elemente de activ, soldul final poate fi numai debitor şi se determină după relaţia:

Sdf = Sid + Rd – Rcunde: Sfd – reprezintă soldul final debitor; Sid – soldul iniţial debitor; Rd – rulajul debitor; Rc – rulajul creditor.Se observă că soldul iniţial debitor (Sid) la care se adaugă rulajul (Rd) nu reprezintă altceva decât total sume debitoare (Tsd). Cum aceste conturi nu prezintă solduri iniţiale creditoare, total sume creditoare coincid cu rulajele creditoare (Rc = Tsc). Aşadar relaţia precedentă devine:

Sfd = Tsd – Tscb. În cazul conturilor deschise pentru elemente de datorii sau de situaţie netă, soldul final poate fi numai creditor şi se determină după relaţia:

Sfc = Sic + Rc - Rdunde: Sfc – reprezintă soldul final creditor; Sic – soldul iniţial creditor; Rc – rulajul creditor; Rd - rulajul debitorSe observă că soldul iniţial creditor (Sic) la care se adaugă rulajul creditor (Rc) coincide cu total sume creditoare (Tsc). Cum aceste conturi nu prezintă solduri iniţiale debitoare, rulajul lor debitor (Rd) coincide cu total sume debitoare (Tsd). Astfel, relaţia de mai sus devine:

Sfc = Tsc – Tsd

Regulile de funcţionare a conturilorRegula conturilor de activ:- încep să funcţioneze prin a se debita şi se debitează cu existenţele iniţiale de ac-

tive din bilanţul de deschidere (iniţial);- de asemenea, se mai debitează cu creşterile de active, urmare a operaţiunilor

economice;- se creditează cu micşorările de active generate de operaţiunile economice;

91

- prezintă numai sold final debitor care este expresia existenţelor de active la finele unei perioade de gestiune.

Regula conturilor de pasiv:- încep să funcţioneze prin a se credita şi se creditează cu existenţele iniţiale ale

elementelor de situaţie netă şi datorii din bilanţul de deschidere (iniţial);- de asemenea, se mai creditează şi cu creşterile elementelor de situaţie netă şi de

datorii determinate de operaţiunile economice;- se debitează cu micşorările elementelor de situaţie netă şi de datorii, generate de

operaţiunile economice;- prezintă numai sold final creditor care este expresia existenţelor de pasive (situ-

aţiei nete şi a datoriilor) la finele unei perioade de gestiune.În afara majorităţii conturilor care respectă una din cele două reguli generale şi care se numesc conturi monofuncţionale există şi excepţii. Sunt conturile bifuncţionale care încep să funcţioneze fie prin a se debita, fie prin a se credita, pe parcurs putând funcţiona atât ca şi cont de activ cât şi de pasiv (dar nu simultan), iar la finele perioadei prezentând fie sold debitor, fie creditor.

Verificarea cunoştinţelor:1. Precizaţi regulile de funcţionare a conturilor de activ. 2. Precizaţi regulile de funcţionare a conturilor de pasiv.3. Precizaţi elementele contului.

Unitatea 8: Analiza contabilă a operaţiilor economice, formula contabilă, evidenţa cronologică şi sistematică

-sinteză-Analiza contabilă este necesară în vederea stabilirii, în final, a formulei contabile. Aceasta presupune mai multe etape care trebuie parcurse:1. Stabilirea naturii operaţiei economice.În acest sens este necesară o cunoaştere temeinică a specificului activităţii întreprinderii. De asemenea, trebuie citit şi interpretat corect documentul justificativ care stă la baza operaţiunii.EXEMPLU: O intrare pe baza unei facturi care va fi plătită ulterior, a unei can-tităţi de stofă, în valoare de 2.000 lei este interpretată ca achiziţie de materii prime, dacă spre exemplu, societatea comercială este producătoare de confecţii.2. Determinarea influenţei operaţiunii asupra patrimoniuluiEste etapa în care se stabileşte în care dintre cele nouă tipuri de modificări ale patrimoniului se înscrie operaţiunea economică prin efectele sale. Se precizează şi sensul modificării, creştere sau micşorare a activului, respectiv a pasivului, sub forma situaţiei nete şi/sau datoriilor, după caz, şi suma aferentă acestora.EXEMPLU: Reluând datele din exemplul anterior, influenţa operaţiunii asupra patrimoniului poate fi reprezentată astfel: Are loc creşterea activului sub forma creşterii de materii prime, respectiv creşterea pasivului(datoriilor) sub forma creşterii datoriilor faţă de furnizor.3. Stabilirea conturilor corespondenteÎn această etapă se stabilesc care sunt conturile utilizate pentru fiecare element patrimonial care a suferit modificări ca urmare a operaţiunii economice.

92

EXEMPLU: Pentru aceeaşi operaţiune, enunţată anterior, conturile corespondente sunt: „Materii prime” şi „Furnizori”.4. Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilorConturile corespondente au fost deja stabilite. În etapa de faţă se particularizează regulile generale de funcţionare a conturilor la conturile corespondente.EXEMPLU: Pentru aceeaşi operaţiune, enunţată anterior, contul „Materii prime” după conţinutul economic este un cont de stocuri, după funcţia contabilă, cont de activ. Având loc o creştere a stocului de materii prime, contul se va debita cu 2.000. Contul „Furnizori” după conţinutul economic este un cont de datorii, după funcţia contabilă, cont de pasiv. Având loc creşterea datoriilor faţă de furnizori, contul se va credita cu 2.000.5. Întocmirea formulei contabileAnaliza contabilă se încheie cu întocmirea formulei contabile care sintetizează toate elementele descrise anterior. Formula contabilă nu este altceva decât expresia egalităţii sumelor cu care se modifică elementele patrimoniale simbolizate prin conturi corespondente.EXEMPLU: În acelaşi exemplu, de aprovizionare cu materii prime, formula contabilă este:

x„Materii prime” = „Furnizori” 2.000

x

Componentele formulei contabile sunt:- contul corespondent debitor care este scris în partea stânga a semnului egal

„=”;- contul corespondent creditor scris în partea dreaptă a semnului egal;- semnul egal „=” care decurge din dubla înregistrare, reprezentând egalitatea

valorică între sumele înscrise în conturile corespondente;- sumele care sunt înscrise în conturile corespondente. Sumele înscrise în

contul sau conturile debitoare trebuie să fie egale cu sumele înscrise în conturile sau contul creditor.

Verificarea cunoştinţelor:I. Se cere să se analiza contabilă pentru următoarele operaţiuni economice derulate în contabilitatea unei societăţi comerciale, parcurgând toate etapele analizei contabile: majorarea capitalului social prin încorporarea unei părţi din rezerva legală, în sumă de 3.000 lei; societatea înregistrează o datorie, pentru asistenţa tehnică asigură de o firmă specializată, pentru utilajele deţinute, pentru suma de 2.000 lei; prima rată de rambursare a creditului bancar este de 10.000 lei şi se achită din disponibilul de la bancă; achiziţionare materiale auxiliare în sumă de 5.000 lei, care se achită jumătate prin virament bancar; creanţele aferente unui client, în sumă de 10.000 lei, se încasează în numerar; societatea înregistrează venituri din prestarea unor servicii, în sumă de 2.000 lei care sunt încasate în numerar.

93

Unitatea 9: Contabilitatea imobilizărilor, stocurilor, decontărilor cu furnizorii şi clienţii (alte creanţe şi datorii) şi trezoreriei

-sinteză-

Un activ este recunoscut în Bilanţ în momentul în care:- este probabilă obţinerea unor beneficii economice viitoare, ca urmare a deţinerii, utilizării, vânzării etc. activului respectiv;- activul are un cost sau o valoare care pot fi evaluate în mod credibil.O tranzacţie (sau un alt eveniment) nu este recunoscută în Bilanţ dacă este imposibil ca ea să genereze beneficii (avantaje) economice viitoare pentru între-prindere. O astfel de tranzacţie este recunoscută de Contul de profit şi pierdere.Astfel, o aprovizionare cu utilaje, materii prime, mărfuri etc. asigură avantajele economice viitoare arătate mai sus şi, ca urmare, este recunoscută în activul Bilanţului, în timp ce aprovizionarea de la terţi cu materiale nestocabile sau cu utilităţi (energie, apă, gaze naturale etc.), precum şi plata unor dobânzi, comisioane, amenzi, etc. nu contribuie la avantajele economice viitoare şi, ca urmare, sunt recunoscute ca o cheltuială, în Contul de profit şi pierdere.Recunoaşterea activelor în Bilanţ are loc, de regulă, concomitent cu recunoaşterea unei datorii sau a unui venit în Contul de profit şi pierdere (principiul conectării cheltuielilor la venituri). O datorie este recunoscută în Bilanţ în momentul în care este probabil ca o ieşire de resurse (purtătoare de avantaje economice) să rezulte din lichidarea unei obligaţii prezente, lichidare ce poate fi evaluată în mod credibil.Recunoaşterea datoriilor implică recunoaşterea simultană sau combinată şi a activelor sau cheltuielilor aferente

!!! IMPORTANT


1. Contabilitatea imobilizărilor necorporale şi corporale

Societatea comercială „Atena” S.A. se constituie luna decembrie a exerciţiului financiar N prin aportul în natură a unui autoturism, evaluat la valoarea de aport de 24.000 lei şi prin vărsarea la bancă a sumei de 66.000 lei, reprezentând contravaloarea acţiunilor subscrise. Autoturismul este amortizabil pe o perioadă de 10 ani, prin metoda liniară

În aceeaşi perioadă se primeşte ca şi donaţie un program informatic în valoare de 6.000 lei, amortizabil pe o perioadă de 5 ani prin metoda liniară şi se

11

94

achiziţionează o clădire evaluată la cost de achiziţie 60.000 lei, amortizabilă pe o durată de 50 ani prin metoda liniară.

Se achită jumătate din contravaloarea clădirii din disponibil bancar şi se regularizează T.V.A. la sfârşitul exerciţiului.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC

MODIFICĂRI CONTURI CORESPONDENTE SUMEBILANŢ CPP

A CP D Ch V Debitoare Creditoare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 Subscriere capital social ctr ↑ ↑ - - - 456 1011 90.000

2 Aport la capitalul social ctr ↑↓ - - - - % 456 90.0002133 24.0005121 66.000

3 Regularizare capital social ctr - ↓↑ - - - 1011 1012 90.000

4 Primire subvenţie program informatic

ctr ↑ ↑ - - - 208 131 6.000

5 Achiziţie clădire ff ↑ - ↑ - - % 404 71.400212 60.0004426 11.400

6 Achitare ½ contrav. clădire op ↓ - ↓ - - 404 5121 30.000

7 Regularizare T.V.A. nc ↓↑ - - - - 4424 4426 11.400

8 Încasare T.V.A. op ↑↓ - - - - 5121 4424 11.400

În vederea modernizării tehnologiei de fabricaţie, societatea comercială „Proiectul” încheie un contract cu un institut de proiectare, în vederea întocmirii unei documentaţii pentru un proiect de modernizare a unei linii de fabricaţie. Costul realizării proiectului se ridică la valoarea de 6.000 lei, TVA 19%, conform facturii primite. Se achită contravaloarea datoriei din disponibilul bancar printr-un ordin de plată. Proiectul respectiv se amortizează liniar pe o perioadă de 5 ani. La sfârşitul perioadei se scoate din evidenţa proiectul respectiv complet amortizat.

Se regularizează şi se decontează TVA cu bugetul statului. Se închid conturile de cheltuieli în urma acestor operaţiuni şi se determină rezultatul exerciţiului. Situaţia financiară a societăţii comerciale „Proiectul” la începutul exerciţiului financiar se prezintă sub următoarea formă:

Capital social subscris vărsat 50.000 lei; Disponibil bancar 50.000 lei.

22

95

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Achiziţie documentaţie ff ↑ - ↑ - - %

2034426

404 7.1406.0001.140

2 Achitare datorie op ↓ - ↓ - - 404 5121 7.1403 Amortizare imobilizare/an sc ↓ ↓ - ↑ - 6811 2803 1.2004 Descărcare gestiune imobilizare

complet amortizatănc ↑↓ - - - - 2803 203 6.000

5 Regularizare TVA nc ↓↑ - - - - 4424 4426 1.1406 Recuperare TVA buget statului op ↑↓ - - - - 5121 4424 1.1407 Închidere conturi cheltuieli nc - - - - - 121 6811 6.000

În exerciţiul financiar N+1 S.C. „Atena” S.A. înregistrează amortizarea pentru 12 luni aferentă mijlocului de transport, programului informatic şi clădirii. Cota parte din valoarea amortizării aferente programului informatic primit ca şi subvenţie este recunoscută în categoria veniturilor. Se achită din bancă restul datoriei faţă de furnizorul clădirii.

La data de 31 decembrie a exerciţiului financiar N+1 se vinde clădirea la preţul de vânzare de 65.000 lei, T.V.A. 19%. Tot acum se constată că valoarea de piaţă pentru autoturismul deţinut în proprietate de S.C. „Atena” S.A. este de 20.000 lei. Se regularizează T.V.A. şi se închid conturile de venituri şi cheltuieli.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Înreg. amortizare autoturism nc ↓ ↓ - ↑ - 6811 2813 2.4002 Înreg. amortiz. prg. inform. nc ↓ ↓ - ↑ - 6811 2808 1.2003 Vir amort.prg. la venituri nc - ↓↑ - - ↑ 131 7584 1.2004 Înreg. amortizare clădire nc ↓ ↓ - ↑ - 6811 2812 1.2005 Achitare datorie furnizor op ↓ - ↓ - - 404 5121 30.0006 Vânzare clădire ff ↑ ↑ ↑ - ↑ 461 % 77.350

7583 65.0004427 12.350

7 Descărcare gestiune clădire nc ↑↓ ↓ - ↑ - % 212 60.0002812 1.2006583 58.800

8 Înregistrare depreciere autot pvd ↓ ↓ - ↑ - 6813 291 1.600

33

96

9 Regularizare T.V.A. nc ↓ - ↓ - - 4427 4423 12.35010 Închidere ct. venituri nc - - - - - % 121 66.200

7583 65.0007584 1.200

11 Inchidre ct. cheltuieli nc - - - - - 121 % 65.2006583 58.8006811 4.8006813 1.600

O instalaţie a societăţii comerciale „CUG” are un preţ de achiziţie de 5.000 lei şi o durată de funcţionare de 5 ani. Ea se amortizează în regim degresiv, prin aplicarea coeficientului 2.

Să se întocmească planul de amortizare pentru perioada aferentă duratei de funcţionare şi să se înregistreze amortizarea aferentă fiecărui exerciţiu financiar.

AnValoare contabilă

rămasă la începutul anului

AmortismentValoare contabilă la sfârşitul anului

12345

2. Contabilitatea imobilizărilor financiare

Societatea comercială „Bursa de valori” S.A. are următoarea situaţie financiară la începutul exerciţiului financiar curent:

Capital social subscris vărsat 300.000 lei; Disponibilităţi în conturile bancare 300.000 lei.

Societatea în cauză achiziţionează acţiunile unei alte societăţi comerciale în proporţie de 95%. Valoarea acţiunilor respective este de 140.000 lei (14.000 acţiuni x 10 lei/acţiune). Prin această investiţie societatea intenţionează influenţeze gestiunea societăţii emitente şi să obţină venituri financiare sub formă de dividende. Se achită integral în momentul achiziţionării contravaloarea acţiunilor.

Se vinde jumătate din numărul acţiunilor achiziţionate la preţul de 12 lei/acţiune. Se acordă un împrumut societăţii de la care s-au achiziţionat acţiunile, pe o perioadă de doi ani, în valoare de 24.000 lei, dobânda 10% pe an. Se înregistrează creanţa cu dobânda pentru primul an şi se încasează prin bancă dobânda şi ratele pentru primul an de creditare. Se încasează prin bancă dividende la sfârşitul anului pentru acţiunile deţinute în valoare de 5.000 lei. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.

55

44

97

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Achiziţie acţiuni ch ↑↓ - - - - 261 5121 140.0002 Vânzare ½ acţiuni nc ↑ ↑ - - ↑ 461 7583 84.0003 Desc gest acţiuni vândute nc ↓ ↓ - ↑ - 6583 261 70.0004 Acordare împrumut op ↓↑ - - - - 2671 5121 24.0005 Înregistrare creanţă dobândă nc ↑ ↑ - - ↑ 2672 766 2.4006 Încasare cv. dobândă an I op ↑↓ - - - - 5121 2672 2.4007 Încasare rate af. an I op ↑↓ - - - - 5121 2671 12.0008 Încasare cv. dividende op ↑ ↑ - - ↑ 5121 761 5.0009 Închidere ct. venituri nc - - - - - % 121 91.400

7583 84.000761 5.000766 2.400

10 Închidere ct. cheltuieli nc - - - - - 121 6583 70.000

Pornind de la informaţiile din anul precedent, în exerciţiul financiar următor societatea comercială „Bursa de valori”, acordă un împrumut societăţii de la care s-au achiziţionat acţiunile, pe o perioadă de doi ani, în valoare de 24.000 lei, dobânda 10% pe an. Se înregistrează creanţa cu dobânda pentru primul an şi se încasează prin bancă dobânda şi ratele pentru primul an de creditare.

Se încasează prin bancă dividende la sfârşitul anului pentru acţiunile deţinute în valoare de 5.000 lei. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Acordare împrumut ctr 2671 5121 24.0002 Inregistrare dobândă primul an nc 2672 763 2.4003 Încasare rată şi dobândă pt an I op 5121 % 14.400

2671 12.0002672 2.400

4 Încasare dividende an I op 5121 7611 5.0005 Închidere conturi venituri nc % 121 7.400

7611 5.000763 2.400

66

98

3. Contabilitatea stocurilor!!! IMPORTANT


3.1. Contabilitatea materiilor prime şi a materialelor auxiliare

Societatea comercială de panificaţie „Completa” S.A are la începutul exerciţiului financiar curent următoarea situaţie financiară:

BILANŢ INIŢIALACTIV PASIV

ELEMENTE SUME ELEMENTE SUMETerenuri 25.000 Capital social subscris

vărsat30.000

Casa 5.000TOTAL ACTIV 30.000 TOTAL PASIV 30.000

Societatea achiziţionează 200 litri ulei evaluat la cost de achiziţie, preţ negociat cu furnizorul 4 lei/kg şi 100 kg drojdie evaluată la cost de achiziţie, preţ negociat cu furnizorul 12 lei/kg. Se dă în consum ¼ din cantitatea de ulei şi drojdie. S.C. „Completa” S.A. prestează servicii de transport către un terţ în valoare de 35.00o lei, T.V.A. 19%. Se încasează prin bancă ½ din valoarea creanţei şi se achită integral în numerar datoria faţă de furnizorul de ulei.

La sfârşitul exerciţiului financiar se constată că valoarea de piaţă pentru ulei rămas în stoc este de 3 lei/Kg. Se regularizează T.V.A. cu bugetul statului şi se închid conturile de venituri şi cheltuieli.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Achiziţie materii prime ulei ff ↑ - ↑ - - % 401 952

301 8004426 152

2 Achiziţie materiale auxiliare (drojdie)

ff ↑ - ↑ - - % 401 1.428

3021 1.2004426 228

3 Consum materii prime bc ↓ ↓ - ↑ - 601 301 2004 Consum materiale auxiliare bc ↓ ↓ - ↑ - 6021 3021 3005 Prestare serv. transport ff ↑ ↑ ↑ - ↑ 4111 % 41.650

704 35.0004427 6.650

11

99

6 Încasare creanţă op ↑↓ - - - - 5121 4111 1.1907 Plată datorie ch ↓ - ↓ - - 401 5311 9528 Înregistrare depreciere ulei pvd ↓ ↓ - ↑ - 6814 391 1509 Regularizare T.V.A. nc ↓ - ↓↑ - - 4427 % 665

4426 3804423 285

10 Închidere ct. venituri nc - - - - - 704 121 35.00011 Închidere ct. cheltuieli nc - - - - - 121 % 650

601 2006021 3006814 150

Societatea comercială „Moda în piele” S.A. are următoarea situaţie financiară la începutul exerciţiului financiar curent:



vărsat50.000


Societatea ţine evidenţa materiilor prime piele la cost standard 30 lei/m2 şi achiziţionează 500 m2 piele la preţul negociat cu furnizorul 35 lei/m2. Se dau în consum 250 m2 de piele în vederea prelucrării. Se repartizează diferenţele de preţ aferente consumului de piele. Societatea întocmeşte o factură către un terţ pentru spaţiile date în chirie în valoare de 100.000 lei, T.V.A. 19% şi încasează prin bancă ½ din valoarea chiriei. Se regularizează şi se decontează T.V.A. cu bugetul statului. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Achiziţie materie primă (piele) ff ↑ - ↑ - - % 401 20.825

301 15.000308 2.5004426 3.325

2 Consum materii prime bc ↓ ↓ - ↑ - 601 301 7.5003 Repartiz. dif. preţ nc ↑ ↓ - ↑ - 601 308 1.2504 Înregistrare cr. chirii ff ↑ - ↑ - ↑ 4111 % 119.000

706 100.0004427 19.000

5 Încasare ½ creanţă op ↑↓ - - - - 5121 4111 5.9506 Regularizare T.V.A. nc ↓↑ - ↓ - - % 4426 3.325

4427 1.900

22

100

4423 1.4257 Decontare T.V.A. op ↑↓ - - - - 5121 4423 1.4258 Închidere ct. venituri nc - - - - - 706 121 10.0009 Închidere ct. cheltuieli nc - - - - - 121 601 8.750

3.2. Contabilitatea produselor finite

Societatea comercială producătoare de îngheţată „Collosseum S.A. are următoarea situaţie financiară la începutul exerciţiului financiar curent (stocurile sunt evaluate la cost de achiziţie):



vărsat50.000

Materii prime 15.000Casa 5.000

TOTAL ACTIV 50.000 TOTAL PASIV 50.000

Se dau în consum materii prime în valoare de 10.000 lei şi se obţin produse finite (îngheţată) evaluate la cost de producţie. Se vând produse finite evaluate la preţ de vânzare 20.000 lei, T.V.A. 19%. Costul de producţie al produselor finite vândute este de 5.000 lei. Se descarcă gestiunea de produsele finite vândute. Se încasează prin bancă creanţa din vânzarea produselor finite.La sfârşitul exerciţiului valoarea de piaţă a produselor finite aflate în stoc este de 4.000 lei. Se regularizează şi se decontează prin bancă T.V.A. cu bugetul statului. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Consum materii prime bc ↓ ↓ - ↑ - 601 301 10.0002 Obţinere produse finite nir ↑ ↑ - - ↑ 345 711 10.0003 Vânzare produse finite ff ↑ ↑ ↑ - ↑ 4111 % 23.800

701 20.0004427 3.800

4 Descărcare gest. prod. finite nc ↓ ↓ - - ↓ 711 345 5.0005 Încasare cv. creanţă op ↑↓ - - - - 5121 4111 23.8006 Depreciere stoc prod. finite pvd ↓ ↓ - ↑ - 6814 394 1.0007 Regularizare T.V.A. nc - - ↓↑ - - 4427 4423 3.8008 Plată T.V.A. op ↓ - ↓ - - 4423 5121 3.8009 Închidere ct. venituri nc - - - - - % 121 25.000

701 20.000711 5.000

10 Închidere ct. cheltuieli nc - - - - - 121 % 11.000

33

101

601 10.0006814 1.000

Societatea comercială „Integrarea” S.A., are următoarea situaţie financiară la începutul exerciţiului financiar curent:


ELEMENTE SUME ELEMENTE SUMEMaterii prime 20.000 Capital social subscris

vărsat50.000

Produse finite*din care diferenţe preţ

33.0003.000

Datorii furnizori 10.000

Creanţe 7.000TOTAL ACTIV 60.000 TOTAL PASIV 60.000

Se obţin produse finite a căror cost efectiv de producţie este de 11.000 lei. Produsele finite sunt evaluate la începutul perioadei la costul standard de 10.000 lei. Se vinde un sfert din cantitatea de produse finite aflate în stoc la preţul de vânzare negociat cu cumpărătorul de 40.000 lei, T.V.A. 19%. Se descarcă gestiunea de valoarea produselor finite vândute şi se repartizează diferenţele de preţ aferente. Se încasează prin bancă creanţa din vânzarea produselor finite. Se regularizează şi se decontează prin bancă T.V.A. cu bugetul statului. Se închid conturile de venituri.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Obţinere produse finite nir ↑ ↑ - - ↑ 345 711 10.0002 Dif.preţ produse finite nc ↑ ↑ - - ↑ 348 711 1.0003 Vânzare produse finite ff ↑ ↑ ↑ - ↑ 4111 % 47.600

701 40.0004427 7.600

4 Desc gest. produse finite nc ↓ ↓ - - ↓ 711 345 20.0005 Repartizare dif. preţ nc ↓ ↓ - - ↓ 711 348 2.0006 Încasare creanţă op ↑↓ - - - - 5121 4111 47.6007 Regularizare T.V.A. nc - - ↑↓ - - 4427 4423 7.6008 Decontare T.V.A. op ↓ - ↓ - - 4423 5121 7.6009 Închidere ct. venituri nc - - - - - % 121 29.000

701 40.000711 -11.000

La începutul exerciţiului financiar societatea comercială „Prodagra”, producătoare de utilaje agricole, are următoarea situaţie financiară:

44

55

102



vărsat50.000

Produse finite 33.000 Datorii furnizori 80.000Creanţe clienţi 7.000


Societatea ţine evidenţa producţiei la cost de producţie. În cursul exerciţiului financiar consumă materii prime în valoare de 69.000 lei, în vederea obţinerii utilajelor agricole, realizându-se în consecinţă următoarea situaţie a producţiei la sfârşitul exerciţiului financiar:

produse terminate şi recepţionate 60.000.000 lei; produse terminate în proporţie de 50% 6.000 lei; produse terminate în proporţie de 25% 3.000 lei.

Până la sfârşitul exerciţiului financiar sunt vândute ½ din cantităţile de produse finite obţinute în cursul anului, la preţul de vânzare de 75.000 lei, TVA 19%, cu încasare ulterioară. Se regularizează TVA. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli, în vederea determinării rezultatului exerciţiului.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Consum materii prime bc ↓ ↓ - ↑ - 601 301 69.0002 Obţinere produse finite bp ↑ ↑ - - ↑ 345 711 60.0003 Obţinere producţie în curs bp ↑ ↑ - - ↑ 331 711 9.0004 Vânzare produse finite ff ↑ ↑ ↑ - ↑ 411 % 89.250

701 75.0004427 14.250

5 Descărcare gestiune produse finite vândute

nc ↓ ↓ - - ↓ 711 345 30.000

6 Regularizare TVA nc - - ↓↑ - - 4427 4423 14.2507 Închidere conturi venituri nc - - - - - % 121

711 39.000701 75.000

8 Închidere conturi cheltuieli nc - - - - - 121 601 69.000

3.3. Contabilitatea mărfurilor

Societatea comercială „En-gros-istul” S.R.L. are următoarea situaţie financiară la începutul exerciţiului financiar curent:

66

103



vărsat50.000

Produse finite*din care provizioane depreciere

50.000

5.000

Datorii furnizori 10.000

Creanţe clienţi 7.000 Credite bancare t. scurt 17.000TOTAL ACTIV 77.000 TOTAL PASIV 77.000

Societatea achiziţionează în vederea comercializării ulterioare în sistem „en-gros” aparate electrocasnice în valoare totală de 80.000 lei, T.V.A. 19%. Se vinde ½ din cantitatea de aparate electrocasnice la preţul de vânzare de 60.000 lei, T.V.A. 19%. Se descarcă gestiunea de contravaloarea produselor electrocasnice achiziţionate. La sfârşitul exerciţiului financiar se constată că valoarea de piaţă a produselor finite din stoc este de 56.000 lei. Se regularizează T.V.A. cu bugetul statului. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Achiziţie mărfuri ff ↑ - ↑ - - % 401 95.200

371 80.0004426 15.200

2 Vânzare mărfuri ff ↑ ↑ ↑ - ↑ 4111 % 71.400707 60.000

4427 11.4003 Descărcare gestiune mf. nc ↓ ↓ - ↑ - 607 371 40.0004 Anulare provizion deprec. nc ↑ ↑ - - ↑ 394 7814 5.0005 Regularizare T.V.A. nc ↓↑ - ↓ - - % 4426 15.200

4427 11.4004424 3.800

6 Închidere ct. venituri nc - - - - - % 121 65.000707 60.0007814 5.000

7 Închidere ct. cheltuieli nc - - - - - 121 607 40.000

La începutul exerciţiului financiar societatea comercială „Eden”, care comercializează produse cosmetice, are următoarea situaţie financiară:

77

104

SORIN BERINDE, 01/03/-1,


ELEMENTE SUME ELEMENTE SUMEMărfuri*din care diferenţe de preţ aferente

60.0005.000

Capital social subscris vărsat

50.000

Creanţe clienţi 7.000 Datorii furnizori 10.000Disponibil bancar 10.000 Credite bancare pe termen

scurt17.000

TOTAL ACTIV 77.000 TOTAL PASIV 77.000Societatea „Eden” primeşte o factură de la un furnizor pentru achiziţia de

flacoane de parfumuri în valoare totală de 2.000 lei, TVA 19%. În acelaşi timp societatea primeşte o factură de la o societate de transport pentru serviciul prestat cu transportul produselor până la magazin, în valoare de 100 lei, TVA 19%.

Din disponibilul de la bancă se achită contravaloarea mărfurilor. Societatea vinde ulterior ½ din cantitatea mărfurilor achiziţionate la preţul de vânzare de 1.500 lei, TVA 19%, cu încasarea ulterioară prin bancă. Se descarcă gestiunea de contravaloarea mărfurilor vândute. Se regularizează TVA şi se închid conturile de venituri şi cheltuieli.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Achiziţie mărfuri ff ↑ - ↑ - - % 401 2.380

371 2.0004426 380

2 Înregistrare transport ff ↑ - ↑ - - % 401 119378 1004426 19

3 Achitarea cv mărfurilor op ↓ - ↓ - - 401 5121 2.3804 Vânzarea mărfurilor ff ↑ ↑ ↑ - ↑ 411 % 1.785

707 1.5004427 285

5 Încasare mărfurilor op ↑↓ - - - - 5121 411 1.7856 Descărcarea de gestiune a

mărfurilor vândutenc 607 % 1.089

371 1.000378 89

7 Regularizarea TVA nc % 4426 3994427 2854424 114

8 Închiderea conturilor de venituri nc - - - - - 707 121 1.5009 Închiderea conturilor de

cheltuielinc - - - - - 121 607 1.089

105

4. Contabilitatea datoriilor şi a creanţelor nefinanciare pe termen scurt!!! IMPORTANT


4.1. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii şi clienţii

Societatea comercială „Podgoria” S.A. are domeniul de activitate producerea şi comercializarea strugurilor de masă şi are la începutul exerciţiului financiar curent următoarea situaţie financiară:



Terenuri 40.000Capital social subscris vărsat

50.000

Disponibil bancar 65.000 Alte rezerve 20.000Datorii furnizori 35.000

TOTAL ACTIV 105.000 TOTAL PASIV 105.000Societatea comercială „Vinoteca” S.A. are ca şi domeniu de activitate

producerea şi îmbutelierea vinurilor şi are la începutul exerciţiului financiar curent următoarea situaţie financiară:



Creanţe clienţi 10.000Capital social subscris vărsat

70.000

Disponibil bancar 85.000 Rezerve din reevaluare 3.000Credite bancare pe termen lung

22.000

TOTAL ACTIV 95.000 TOTAL PASIV 95.000Societatea comercială „Podgoria” S.A. primeşte prin bancă de la societatea

comercială „Vinoteca” S.A. un avans pentru livrarea ulterioară a unei cantităţi de struguri în sumă de 10.000 lei. S.C. „Podgoria” S.A. obţine 6.000 kg struguri evaluaţi la cost de producţie şi îi vinde S.C. „Vinoteca” S.A. 4.000 kg struguri la preţul de vânzare de 4 lei/Kg, T.V.A. 19%. Costul de producţie al strugurilor este de 1 leu/Kg. Se descarcă gestiunea. Se regularizează avansul primit de către S.C. „Podgoria” S.A. şi pentru diferenţa de preţ se acceptă un bilet la ordin de la S.C. „Vinoteca” S.A. scadent la două săptămâni. După două săptămâni S.C. „Podgoria” S.A” depune biletul la ordin spre încasare la bancă şi se încasează contravaloarea lui. Se regularizează T.V.A. şi se închid conturile de venituri şi cheltuieli unde este cazul. Se înregistrează aceste operaţiuni în contabilitatea ambelor societăţi comerciale.

A) Evidenţa S.C. „Podgoria” S.A”

11

106

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Încasare cv. avans op ↑ - ↑ - - 5121 419 10.0002 Obţinere produse finite nir ↑ ↑ - - ↑ 345 711 6.0003 Vânzare produse finite ff ↑ ↑ ↑ - ↑ 4111 % 19.040

701 16.0004427 3.040

4 Descărcare gest. prod. finite nc ↓ ↓ - - ↓ 711 345 4.0005 Regularizare avans primit nc ↓ - ↓ - - 419 4111 10.0006 Acceptare efect comerţ nc ↑↓ - - - - 413 4111 9.0407 Dep. ef comerţ spre încasare nc ↑↓ - - - - 5113 413 9.0408 Încasare efect comerţ bo ↑↓ - - - - 5121 5113 9.0409 Regularizare T.V.A. nc - - ↓↑ - - 4427 4423 3.04010 Închidere ct. venituri nc - - - - - % 121 18.000

701 16.000711 2.000

B) Evidenţa S.C. „Vinoteca” S.A.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Plată avans op ↓↑ - - - - 4091 5121 10.0002 Achiziţie materii prime ff ↑ - ↑ - - % 401 19.040

301 16.0004426 3.040

3 Regularizare avans acordat nc ↓ - ↓ - - 401 4091 10.0004 Emitere efect comerţ nc - - ↓↑ - - 401 403 9.0405 Plata bilet ordin scadent bo ↓ - ↓ - - 403 5121 9.0406 Regularizare T.V.A. nc ↑↓ - - - - 4424 4426 3.040

Societatea „A” vinde societăţii „B” mărfuri (pentru societatea „B” fiind considerate materii prime) la preţul de 10.000 lei, TVA 19%, valoare totală 11.900 lei. Societatea „B” transformă materiile prime în produse finite şi le revinde unui comerciant „C” la valoarea de 25.000 lei, TVA 19%, valoare totală 29.750. Societatea „C” revinde produsele consumatorului final pentru 30.000 lei, TVA 19%, valoare totală 35.700 lei.

22

107

Să se facă înregistrările contabile referitoare la TVA pentru fiecare agent economic (achiziţie şi vânzare, regularizare TVA, decontare cu bugetul statului) în două variante:

1) se fac înregistrările contabile la cele trei societăţi;2) se efectuează înregistrările doar la societatea „A” presupunând că ea

comercializează mărfurile direct către consumatorul final, preţul final de vânzare fiind de 30.000 lei ,TVA 19%.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Vânzarea mărfurilor de cătrea

societatea „A”ff 4111 % 11.900

707 10.0004427 1.900

2 Regularizarea şi achitarea TVA de către societatea „A”

nc 4427 4423 1.900

op 4423 5121 1.900

3 Achiziţionarea materiilor prime de către societatea „B”

ff % 401 11.900

301 10.0004426 1.900

4 Vânzarea produselor finite de către societatea „B”

ff 4111 % 29.750

701 25.0004427 4.750

5 Regularizarea şi decontarea TVA de către societatea „B”

nc 4427 % 4.750

4426 1.9004423 2.850

op 4423 5121 2.8506 Achiziţionarea măr5furilor de

către comerciantul „C” de la „B”

ff % 401 29.750

371 25.0004426 4.750

7 Vânzarea mărfurilor en detail de către „C” consumatorului final

bf 5311 % 35.700

707 30.0004427 5.700

8 Regularizarea şi decontarea TVA de către societatea „C”

nc 4427 % 5.700

4426 4.7504423 950

108

op 4423 5121 9501 Vânzarea mărfurilor de către

societatea „A”bf 5311 % 35.700

707 30.0004427 5.700

2 Regularizarea şi decontarea TVA de către societatea „A” în această ipostază

nc 4427 4423 5.700

op 4423 5121 5.700

Societatea „Troc” livrează mărfuri unui client. Transportul este efectuat de către un terţ societatea „Geneval”. În momentul livrării societatea „Troc” refacturează către client pe lângă contravaloarea mărfurilor 40.000 lei, TVA 19% şi contravaloarea transportului efectuat de terţul „Geneval” în valoare de 5.000 lei ,TVA 19%. Costul de achiziţie al mărfurilor livrate este de 15.000 lei. Se regularizează TVA şi se închid conturile de venituri şi cheltuieli. Se înregistrează aceste operaţiuni în evidenţa cronologică a societăţii „Troc”.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Transportul efectuat de unitatea

specializatăff % 401 5.950

624 5.0004426 950

2 Livrarea mărfurilor cu refacturarea transportului

ff 4111 % 53.550

707 40.000704 5.000

4427 8.5503 Descărcarea gestiunii nc 607 371 15.0004 Regularizare TVA nc 4427 % 8.550

4426 9504423 7.600

5 Închidere conturi venituri nc % 45.000704 5.000707 40.000

6 Închidere conturi cheltuieli nc 121 %607 15.000624 5.000

4.2. Contabilitatea decontărilor cu personalul şi bugetul statului

Societatea comercială „Remuneraţia” S.A. are următoarea situaţie financiară la începutul lunii decembrie a exerciţiului financiar curent:

44

109


ELEMENTE SUME ELEMENTE SUMEDisponibil bancar 65.000 Capital social subscris

vărsat70.000


La 15 decembrie se acordă avansul chenzinal salariaţilor în sumă de 4.000.Societatea calculează statul de salarii pentru luna decembrie la data de 31 decembrie: Total datorii salarii aferente decembrie 20.000 lei; Reţineri angajaţi:- 4.000 lei avansul chenzinal;- 1.900 lei reprezentând contribuţii pensii;- 1.300 lei reprezentând contribuţii sănătate;- 200 lei contribuţii fond şomaj;- 400 lei impozit salarii; Contribuţii societate:- 4.900 lei reprezentând contribuţii pensii;- 1.400 lei reprezentând contribuţii sănătate;- 700 lei reprezentând fond şomaj;- 150 lei reprezentând comision Camera de Muncă. Se achită prin virament bancar toate datoriile sociale; Se achită prin virament bancar salariile nete ale personalului.Se prestează servicii de consultanţă contabilă în valoare de 30.000 lei, T.V.A. 19%. Se regularizează şi se decontează prin bancă T.V.A. cu bugetul statului. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC

MODIFICĂRI CONTURI CORESPONDENTE

SUMEBILANŢ CPP

ACP

DCh

V Debitoare Creditoare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Achitare avans chenzinal stat ↑↓ - - - - 425 5311 4.0002 Înregistrare datorie salarii stat - ↓ ↑ ↑ - 641 421 20.0003 Reţineri angajaţi stat - -- ↓↑ - - 421 % 7.800

425 4.0004312 1.9004314 1.3004372 200444 400

4 Contrib.soc. pensii stat - ↓ ↑ ↑ - 6451 4311 4.9005 Contrib.soc.sănătate stat - ↓ ↑ ↑ - 6453 4313 1.4006 Contrib.soc.şomaj stat - ↓ ↑ ↑ - 6452 4371 7007 Contrib. comis CM stat - ↓ ↑ ↑ - 635 447 1.500

110

8 Achitare dat.soc. ret.angataţi op ↓ - ↓ - - % 5121 7.800425 4.0004312 1.9004314 1.3004372 200444 400

9 Achitare dat.soc societate op ↓ - ↓ - - % 5121 8.5004311 4.9004313 1.4004371 700447 1.500

10 Achitare salarii nete op ↓ - ↓ - - 421 5121 12.20011 Prestare serv. contabilitate ff ↑ ↑ ↑ - ↑ 4111 % 35.700

704 30.0004427 5.700

12 Regularizare T.V.A. nc - - ↓↑ - - 4427 4423 5.70013 Plată T.V.A. op ↓ - ↓ - - 4423 5121 5.70014 Închidere ct. venituri nc - - - - - 704 121 30.00015 Închidere ct. cheltuieli nc - - - - - 121 % 28.500

635 1.500641 20.000

6451 4.9006452 7006453 1.400

Societatea comercială „Petrom” are la începutul exerciţiului financiar curent următoarea situaţie financiară, provenind din exerciţiul precedent:


ELEMENTE SUME ELEMENTE SUMEClădiri 15.000 Capital social subscris

vărsat40.000

Disponibil bancar 50.000 Rezultat reportat 10.000Casa 5.000 Datorie impozit profit 2.500

Datorie impozit clădiri 350Datorie impozit dividende 4.500Datorie TVA de plată 11.650Datorie impozit pe salarii 950Datorie amenzi 50

TOTAL ACTIV 70.000 TOTAL PASIV 70.000Se achită, din disponibil bancar, în cursul exerciţiului financiar curent,

toate datoriile către bugetul statului provenite din perioada precedentă.

55

111

SORIN BERINDE, 01/03/-1,

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC


SUMEBILANŢ CPP

ACP

DCh


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Achitare datorii bug stat op % 5121 20.000

441 2.5004423 11.650444 950446 350447 4.5004481 50

5. Contabilitatea trezoreriei!!! IMPORTANT


5.1. Contabilitatea disponibilităţilor băneşti şi a elementelor asimilate lor

Societatea comercială „Primăvara” S.A. are ca şi domeniu principal de activitate amenajarea spaţiilor verzi şi are următoarea situaţie financiară la începutul exerciţiului financiar curent:



Materii prime 7.000Capital social subscris vărsat

100.000

Mărfuri 18.000 Credite bancare t. lung 15.000Disponibil bancar 80.000Casa 10.000


S.C „Primăvara” S.A. prestează servicii de amenajare a unui parc în valoare de 20.000 lei, T.V.A. 19%. Societatea contractează în luna octombrie un credit bancar pe termen scurt pentru acoperirea unor necesităţi curente în valoare de 10.000 lei, pentru o perioadă de 6 luni, dobânda anuală fiind de 12%. Se înregistrează dobânda pentru cele trei luni ale exerciţiului financiar şi se achită dobânda şi ratele aferente. Se achiziţionează timbre fiscale în valoare de 10 lei. Se

11

112

acordă unui salariat un avans pentru deplasare în sumă de 2.500 lei. LA întoarcerea din deplasare salariatul justifică avansul primit astfel:

Cazare hotel 200 lei; Bilete avion 100; Achiziţionarea unui calculator de la terţi în valoare de 1.600 lei,

T.V.A. 19%; Diferenţa se restituie la întoarcere la casieria unităţii.

Se regularizează şi se decontează prin bancă T.V.A. cu bugetul statului. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC


SUMEBILANŢ CPP

ACP

DCh


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Prestare serv. amenajare ff ↑ ↑ ↑ - ↑ 4111 % 23.800

704 20.0004427 3.800

2 Contractare credit t. scurt ctr ↑ - ↑ - - 5121 5191 10.0003 Înreg. db. aferentă 3 luni ctr - ↓ ↑ ↑ - 666 5198 3004 Plată dobândă op ↓ - ↓ - - 5198 5191 3005 Plată rată scadentă op ↓ - ↓ - - 5191 5121 5.0006 Achiziţie timbre fiscale ch ↑↓ - - - - 5321 5121 107 Acordare avans trezorerie ch ↑↓ - - - - 542 5311 2.5008 Justificare avans trezorerie nc ↓↑ ↓ - ↑ - % 542 2.500

625 200624 100214 1.6004426 3045311 296

9 Regularizare T.V.A. nc ↓ - ↓↑ - - 4427 % 3.8004426 3044423 3.496

10 Decontare T.V.A. op ↓ - ↓ - - 4423 5121 3.49611 Închidere ct. venituri nc - - - - - 704 121 20.00012 Închidere ct. cheltuieli nc - - - - - 121 % 600

624 100625 200666 300

Societatea comercială „Speculaţia” care are ca şi domeniu de activitate fabricarea pantofilor, îşi plasează un surplus de disponibilităţi de care dispune în 70.000 acţiuni cumpărate de la Bursa de Valori Bucureşti în valoare de 1 leu/bucată, pe care nu intenţionează să le păstreze de manieră durabilă.

22

113

După 3 zile vinde ¼ din acţiunile achiziţionate la preţul de 0,8 lei/bucată, iar după 10 zile mai vinde ¼ din acţiunile achiziţionate la preţul de 1,5 lei/bucată. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli în urma acestor operaţiuni.

Situaţia financiară a societăţii „Speculaţia” înaintea acestor operaţiuni era următoarea:




100.000

Produse finite 20.000 Datorii furnizori 20.000Disponibil bancar 80.000Casa 10.000


REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Achiziţie acţiuni op 503 5121 70.0002 Prima vânzare acţiuni op % 503 17.500

5121 14.0006642 3.000

3 A doua vânzare acţiuni op 5121 % 26.250503 17.500

7642 8.7504 Închidere conturi venituri nc 7642 121 8.7505 Închidere conturi cheltuieli nc 121 6642 3.000

Societatea comercială „Impas” are următoarea situaţie financiară la începutul exerciţiului financiar curent:


ELEMENTE SUME ELEMENTE SUMEClădiri 10.000 Capital social 5.000Materii prime 10.000 Datorii furnizori 35.505Efecte de primit 20.000Disponibil bancar 500Casa 5


Deoarece societatea nu dispune de lichidităţi pentru a-şi achita o parte din datorii care sunt scadente decide să sconteze câteva cambii în valoare totală de 15.000 lei, comisionul băncii fiind de 300 lei, iar taxa scontului de 1.500 lei. Să se

33

114

facă înregistrările legate de depunerea spre scontare şi încasare a cambiilor, achitarea datoriilor cu lichidităţile rezultate din scontare, precum şi închiderea conturilor de cheltuieli.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC


SUMEBILANŢ CPP

ACP

DCh


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Depunerea spre scontare nc 5114 413 20.0002 Scontarea ec % 5114 20.000

5121 18.200666 1.500627 300

3 Achitarea datoriilor op 401 5121 18.2004 Închiderea conturilor de

cheltuielinc 121 % 1.800

627 300666 1.500

Societatea comercială „Trezorierul” confruntă centralizatorul plăţilor prin contul de disponibil bancar deschis la BRD întocmit de ea, pe baza documentelor de plăţi completate în cursul lunii noiembrie a exerciţiului financiar curent, cu extrasul de cont primit de la bancă. Deoarece nu există diferenţe între cele două documente, contabilul înregistrează în contabilitatea societăţii următoarele plăţi şi încasări: Plata datoriei faţă de un furnizor de materii prime 15.000 lei; Plata datoriei faţă de un furnizor de instalaţii 50.000 lei; Achitarea ratei scadente dintr-un credit pe termen lung în sumă de 2.000 lei şi a dobânzii aferente în sumă de 200 lei; Ridicarea de la bancă a numerarului pentru plata chenzinei a doua în sumă de 6.000 lei; Plata comisionului bancar în sumă de 300 lei; Încasarea unor creanţe faţă de clienţi în valoare de 5.000 lei; Încasarea dobânzii bonificate de bancă pentru disponibilul păstrat în contul curent în sumă de 360 lei.

Se înregistrează aceste operaţiuni în contabilitate şi se întocmeşte bilanţul final, ştiind că situaţia financiară a unităţii la începutul perioadei era următoarea:

44

115


ELEMENTE SUME ELEMENTE SUMEClădiri 85.000 Capital social 50.000Înstalaţii 50.000 Credite bancare pe termen

lung102.000

Materii prime 20.000 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung

8.000

Creanţe clienţi 5.000 Datorii furnizori stocuri 30.000Disponibil bancar 90.000 Datorii furnizori imobilizări 60.000


REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC


SUMEBILANŢ CPP

ACP

DCh


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Înregistrarea plăţilor ec % 5121 73.500

401 15.000404 50.0001621 2.0001682 2005311 6.000627 300

2 Înregistrare încasări ec 5121 %4111 5.0005187 360

3 Închidere conturi de cheltuieli nc 121 627 300

116

5.2. Contabilitatea datoriilor financiare pe termen scurt

Societatea comercială „Atlantida” are următoarea situaţie financiară la începutul exerciţiului financiar curent:

BILANŢ FINALACTIV PASIV

ELEMENTE SUME ELEMENTE SUMEMijloace de transport 15.000 Capital social 2.000Mărfuri 7.000 Rezultat reportat (profit) 8.000Disponibil bancar 3.000 Datorii furnizori 20.000Casa 5.000

TOTAL ACTIV 30.000 TOTAL PASIV 30.000Societatea contractează în luna octombrie un credit bancar pe termen scurt

pentru acoperirea unor necesităţi curente în valoare de 10.000 lei, pentru o perioadă de 6 luni, dobânda anuală fiind de 12%. Se înregistrează dobânda pentru cele trei luni ale exerciţiului financiar şi se achită dobânda şi ratele aferente.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC


SUMEBILANŢ CPP

ACP

DCh


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Primire credit bancar termen

scurtec 5121 5191 10.000

2 Înregistrarea dobânzii aferente trei luni

nc 666 5198 300

3 Rambursare rată şi dobândă aferente trei luni

op % 5121 5.300

5191 5.0005198 300

4 Închidere conturi cheltuieli nc 121 666 300

5.3. Contabilitatea datoriilor financiare pe termen lung

Societatea comercială „Transilvania” S.A. are următoarea situaţie financiară la începutul unui exerciţiului curent:

Capital social subscris vărsat 50.000 lei; Disponibilităţi în conturile bancare 50.000 lei.

Societatea în cauză contractează în luna noiembrie a acestui exerciţiu financiar, un credit bancar pe o perioadă de trei ani, în valoare de 100.000 lei, dobânda anuală fiind de 24%. Se înregistrează şi se achită, pentru creditul bancar contractat, rata şi dobânda aferente lunii decembrie a exerciţiului financiar curent.

55

66

117

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Contractarea creditului bancar ctr ↑ - ↑ - - 5121 1621 100.0002 Înregistrarea dobânzii af. lunii

decembriectr - ↓ ↑ - - 666 1682 2.000

3 Achitarea dobânzii aferente lunii decembrie

op ↓ - ↓ - - 1682 5121 2.000

4 Achitarea ratei aferente lunii decembrie

op ↓ - ↓ - - 1621 5121 2.778

5 Închiderea conturilor de cheltuieli

nc - - - - - 121 666 2.000

În vederea atragerii unor noi surse de finanţare, societatea „Obligaţiunea” decide să emită la data de 31 ianuarie a exerciţiului financiar curent 10.000 obligaţiuni, cu un preţ de emisiune egal cu valoarea lor nominală de 1 leu/obligaţiune. Obligaţiunile sunt supuse subscripţiei publice, fiind achiziţionate în întregime de către diverşi cumpărători. Scadenţa împrumutului este după 11 luni, la 31 decembrie a anului curent, dobânda anuală fiind de 20%. La scadenţă se răscumpără obligaţiunile şi se achită dobânda deţinătorilor de obligaţiuni. Decontările se fac în numerar.

Se stabileşte rezultatul contabil în urma acestor operaţiuni.Situaţia financiară a societăţii „Obligaţiunea” la începutul exerciţiului

financiar curent este următoarea: Capital social subscris vărsat 50.000 lei; Disponibilităţi în conturile bancare 50.000 lei.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Emisiune obligaţiuni pe ↑ - ↑ - - 461 161 10.0002 Subscriere obligaţiuni ch ↑↓ - - - - 5311 461 10.0003 Înregistrarea dobânzii aferente

împrumutuluinc - ↓ ↑ ↑ - 666 1681 1.833

4 Răscumpărarea obligaţiunilor la scadenţă la valoarea nominală

ch 161 5311 10.000

5 Achitarea dobânzii la scadenţă ch ↓ - ↓ - - 1681 5311 1.8336 Închiderea conturilor de

cheltuielinc - - - - - 121 666 1.833

77

118

Unitatea 10: Contabilitatea capitalurilor şi a rezultatului-sinteză-

O datorie este recunoscută în Bilanţ în momentul în care este probabil ca o ieşire de resurse (purtătoare de avantaje economice) să rezulte din lichidarea unei obligaţii prezente, lichidare ce poate fi evaluată în mod credibil.Recunoaşterea datoriilor implică recunoaşterea simultană sau combinată şi a activelor sau cheltuielilor aferente

Veniturile sunt recunoscute în Contul de profit şi pierdere atunci când are loc o creştere a beneficiilor economice viitoare (aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii), modificare ce poate fi evaluată credibil.


BILANŢ

Recunoaşterea unui venit

1) se constată o creştere de active (alta decât prin reevaluare);

2) se constată o diminuare de datorii care nu generează o diminuare de active (anularea provizioanelor pentru garanţii acordate clienţilor, sconturi obţinute de la furnizori

Recunoaşterea veniturilor se realizează simultan (sau combinat) cu recunoaşterea creşterii de active sau a reducerii de datorii. Creşterea valorii unor active, ca urmare a reevaluării acestora, deşi corespunde definiţiei date veniturilor, ea se reflectă în contabilitate direct în categoria capitalurilor proprii (rezerve din reevaluare), conform principiului menţinerii capitalului (acest surplus de valoare nu poate fi distribuit către acţionari, deoarece el corespunde unui venit nerealizat).Standardul Internaţional de Contabilitate (IAS 18) precizează condiţiile care trebuie îndeplinite pentru recunoaşterea veniturilor în Contul de profit şi pierdere. Astfel, veniturile din vânzarea bunurilor sunt recunoscute în momentul în care:- se transferă către cumpărător principalele riscuri şi avantaje ce decurg din proprietatea bunului;- întreprinderea nu mai gestionează bunul respectiv sau nu mai deţine controlul asupra lui;- mărimea venitului poate fi evaluată în mod rezonabil;- există probabilitatea ca tranzacţia să genereze beneficii economie către întreprindere (există, spre exemplu, probabilitatea încasării unei creanţe sau a vânzării unui produs);- tranzacţia respectivă are un cost pentru întreprindere care poate fi evaluat în mod rezonabil (beneficiile economice viitoare primite sau de primit privesc întreprinderea). Încasările care nu privesc întreprinderea (TVA, vânzările în

119

mandat şi în consignaţie) nu reprezintă venituri, cu excepţia comisioanelor reţinute pentru aceste operaţiuni.Cheltuielile sunt recunoscute în Contul de profit şi pierdere atunci când are loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unor active sau creşterii unor datorii, modificare care poate fi evaluată credibil.Recunoaşterea cheltuielilor ale loc simultan (sau combinat) cu recunoaşterea diminuării activelor sau a creşterii datoriilor.O cheltuială este recunoscută de Contul de profit şi pierdere atunci când apare o datorie, fără ca aceasta să dea naştere la un activ (constituirea de provizioane pentru produsele vândute cu garanţie). De asemenea, o cheltuială este recunoscută imediat de Contul de profit şi pierdere atunci când o plată nu generează beneficii economice viitoare sau atunci când avantajele economice viitoare nu mai corespund condiţiilor de recunoaştere în activul Bilanţului (constatarea deprecierii unor active).


BILANŢ

Recunoaşterea unei cheltuieli

1) se constată o datorie care nu dă naştere la un activ (sau nu este purtătoare de beneficii economice viitoare);

2) are loc o plată sau o altă diminuare de active (o reducere a beneficiilor economice viitoare).

1. Contabilitatea elementelor de capitaluri proprii

Se constituie societatea comercială „Răsăritul” S.A. cu capitalul social constituit din 100.000 acţiuni, valoarea nominală a unei acţiuni este de 1.000 lei. Contravaloarea a 60.000 de acţiuni se depune în conturile bancare, iar restul acţiunilor reprezintă aport în natură sub forma unui autoturism.

Nr.

crtEXPLICAŢII

DOC MODIFICǍRI CONTURI

CORESPONDENTE SUMEBILANŢ CPP


1 Subscriere capital social ctr ↑ ↑ - - - 456 1011 100.0002 Aport capital social ctr ↑↓ - - - %

51212133

456 100.00060.00040.000

3 Regularizare capital ctr - ↓↑ - - - 1011 1012 100.000

Societatea comercială „Perspectiva”” S.A. are următoarea situaţie financiară la începutul exerciţiului financiar curent:- capital social 100.000 lei, împărţit în 10.000 acţiuni la valoarea nominală de 10

lei/acţiune;- rezerve legale 20.000 lei;

11

22

120

- profit nerepartizat din exerciţiile financiare precedente 30.000 lei;- creanţe faţă de clienţi 80.000 lei;- disponibilităţi în conturile bancare 70.000 lei;

Adunarea Generală a Acţionarilor decide majorarea capitalului social, prin emisiunea a încă 1.000 de acţiuni. Contravaloarea acestora se încasează în numerar la valoarea de emisiune.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC

MODIFICǍRI CONTURI CORESPONDENTE SUMEBILANŢ CPP


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Subscriere capital ctr ↑ ↑ - - - 456 % 15.000

1011 10.0001041 5.000

2 Subscr. cv. acţiuni ch ↑↓ - - - - 5311 456 15.0003 Regularizarea capitalului ctr - ↑↓ - - - 1011 1012 10.000

Societatea comercială „Finanţarea” S.A. are următoarea situaţie financiară la începutul exerciţiului financiar curent:- capital social 100.000 lei, împărţit în 10.000 acţiuni la valoarea nominală de 10

lei/acţiune;- rezerve legale 10.000 lei;- materii prime 50.000 lei;- disponibilităţi în conturile bancare 60.000 lei;

Adunarea Generală a Acţionarilor decide majorarea capitalului social prin aportul în natură al unui calculator în valoare de 22.000 lei. Jumătate din valoarea primelor de aport se utilizează pentru constituirea altor rezerve.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢII DOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Subscr. capital ctr ↑ ↑ - - - 456 % 22.000

1011 20.0001043 2.000

2 Aport natură cap. soc. ctr ↑↓ - - - - 214 456 22.0003 Regularizare capital ctr - ↓↑ - - - 1011 1012 20.0004 Încorp. prime la rezerve - ↓↑ - - - 1043 1068 500

33

121

La începutul exerciţiului financiar situaţia financiară a SC „Rentabilitatea’’ S.A. se prezintă astfel:


ELEMENTE SUME ELEMENTE SUMEConcesiuni, brevete 12.000 Capital social 51.000Echipamente tehnologice 20.000 Prime de emisiune 9.000 Creanţe clienţi 17.000 Rezerve din reevaluare 2.000Conturi la bănci în lei 50.000 Rezerve legale 8.000Casa 11.000 Rezultat reportat (profit) 10.000

Datorii faţă de furnizori 30.000TOTAL ACTIV 110.000 TOTAL PASIV 110.000

Pe parcursul exerciţiului următor au loc următoarele operaţii: Se încorporează 30% din rezervele legale în capitalul social; Se integrează primele de emisiune în capitalul social; Se încorporează jumătate din diferenţele din reevaluare în capitalul

social; Din profitul nerepartizat în exerciţiile financiare precedente, se

încorporează jumătate în capitalul social; Un furnizor acceptă ca în schimbul sumei datorate de 30.000 lei să

primească acţiuni ale societăţii.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢII DOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Încorp. rez în cap social ctr - ↓↑ - - - 1061 1012 2.4002 Încorp. prime emis în cap.

socialctr - ↓↑ - - - 1041 1012 9.000

3 Încorp. rez. reeval. în cap. social

ctr - ↓↑ - - - 105 1012 1.000

4 Încorp. profit rep. în cap. social

ctr - ↓↑ - - - 117 1012 5.000

5 Conversie dat. furniz. în cap. social

ctr - ↑ ↓ - - 401 1012 30.000

44

122

La începutul exerciţiului financiar situaţia S.C. „Lumière” S.A. se prezintă în modul următor:


ELEMENTE SUME ELEMENTE SUMEPrograme informatice 22.000 Capital social 82.000Materii prime 20.000 Rezultat reportat

(pierdere)2.000

Creanţe clienţi 17.000 Datorii furnizori 30.000Conturi la bănci în lei 30.000Casa 21.000

TOTAL ACTIV 110.000 Total pasiv 110.000Pe parcursul exerciţiului financiar curent au loc următoarele operaţii de

diminuare a capitalului social al S.C. „Lumière” S.A. : Răscumpărarea de pe piaţă în numerar a 1.000 de acţiuni la un preţ

egal cu valoarea nominală 10 lei/acţiune, care sunt anulate ulterior; Se retrage din societate un acţionar căruia îi este restituită cota parte

deţinută din capitalul social, în număr de 500 acţiuni; Se acoperă din capitalul social pierderile reportate din exerciţiile

anterioare.

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢII DOC



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 Răscumpărarea acţiunilor ch ↑↓ - - - - 502 5311 10.000

2 Anularea obligaţiunilor ctr ↓ ↓ - - - 1012 502 10.000

3 Retragere asociat ctr - ↓ ↑ - - 1012 456 5.000

4 Restituire contravaloare acţiuni deţinute de acţionar

ch ↓ - ↓ - - 456 5311 5.000

5 Acoperire pierdere reportată nc - ↓↑ - - - 1012 117 2.000

55

123

2. Contabilitatea veniturilor, cheltuielilor şi rezultatului exerciţiului

!!! IMPORTANT


Societatea comercială „Light” producătoare de corpuri de iluminat are următoarea situaţie financiară la începutul exerciţiului financiar curent:



Terenuri 79.400Capital social subscris vărsat

90.000

Produse finite 600 Datorii furnizori 10.000Disponibil bancar 15.000Casa 5.000

TOTAL ACTIV 100.000 TOTAL PASIV 100.000Societatea înregistrează următoarele operaţiuni în cursul exerciţiului

curent: Primeşte o factură privind consumul de energie electrică în valoare de 300 lei, TVA 19%; Primeşte o chitanţa fiscală de la o papetărie privind cumpărarea de rechizite în valoare de 100 lei, TVA 19%; Efectuează servicii diverse de transport în valoare de 3.000 lei, TVA 19% şi încasează contravaloarea serviciilor prestate prin bancă; Achită în numerar cheltuieli de întreţinere şi reparaţii ale autoturismelor 1.200 lei ; Achită prin bancă o primă de asigurare împotriva incendiilor şi a furturilor în valoare de 400 lei; Achită comisioane bancare în valoare de 50 lei; Livrează produse finite la preţ de vânzare de 2.000 lei, TVA 19%, cost de producţie 400 lei.

Se regularizează TVA. În urma acestor operaţiuni se închid conturile de venituri şi cheltuieli, se calculează şi se înregistrează impozitul pe profit în cotă de 16%. Rezultatul contabil net determinat se repartizează pe următoarele destinaţii:

½ se distribuie sub formă de dividende; ¼ se utilizează pentru constituirea altor rezerve; ¼ se reportează pentru a fi distribuit în exerciţiul financiar

precedent.Se închide repartizarea definitivă a profitului net rezultat în urma acestor

operaţiuni. Să se întocmească contul de profit şi pierdere şi bilanţul contabil în urma acestor operaţiuni.

11

124

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC


SUMEBILANŢ CPP

ACP

DCh


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Înregistrarea facturii de energie

electricăff % 401 357

605 3004426 57

2 Achitarea consumabilelor ch % 5311 1196018 1004426 19

3 Prestare servicii transport ff 4111 % 3.570704 3.000

4427 5704 Încasare cv servicii transport op 5121 4111 3.5705 Achitarea cheltuielilor de

întreţindere şi reparaţiich 611 5311 1.200

6 Achitare primă asigurare op 613 5121 4007 Achitare comisioane bancare ec 627 5121 508 Vânzare produse finite ff 4111 % 2.380

701 2.0004427 380

9 Descărcare gestiune produse finite vândute

nc 711 345 400

Regularizare TVA

Închidere conturi de venituri nc % 121 4.600701 2.000704 3.000711 400

Închidere conturi cheltuieli nc 121 % 2.0506018 100605 300611 1.200613 400627 50

Înregistrare impozit profit nc 691 441 408Închidere cont cheltuieli impozit profit

nc 121 691 408

Repartizare profit net pe destinaţii

nc 129 % 2.142

117 1.071117 535,5117 535,5

125

Închiderea repartizării profitului 121 129 2.142Repartizare a la rezerve şi la dividende

117 % 1606,5

1068 535,5457 1071

Societatea comercială „Eon consulting” care are ca şi domeniu de activitate consultanţa financiară, are următoarea situaţie la începutul exerciţiului financiar curent:


ELEMENTE SUME ELEMENTE SUMEMijloace de transport 22.000 Capital social 50.000Mărfuri 8.000 Datorii furnizori 20.000Disponibil bancar 35.000Casa 5.000

TOTAL ACTIV 70.000 TOTAL PASIV 70.000Societatea înregistrează următoarele operaţiuni în cursul exerciţiului

financiar curent: Achită contravaloarea unei chitanţe pentru materiale diverse de birou în valoare de 200 lei; Achită prin bancă contravaloarea unor servicii de publicitate în valoare de 10.000 lei; Achită în numerar cheltuielile cu deplasările personalului în valoare de 150 lei; Întocmeşte factura pentru unele venituri din chirii în valoare de 3.000 lei, TVA 19%; Încasează anticipat prin bancă contravaloarea facturii şi acordă prin urmare plătitorului un scont de 70 lei, conform contractului.

Se regularizează TVA. În urma acestor operaţiuni se închid conturile de venituri şi cheltuieli şi se reportează rezultatul exerciţiului Se întocmeşte contul de profit şi pierdere şi bilanţul contabil în urma acestor operaţiuni.

22

126

REGISTRUL JURNAL

Nrcrt

EXPLICAŢIIDOC


SUMEBILANŢ CPP

ACP

DCh


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111 Achitarea materialelor de birou ch 604 5311 2002 Achitarea serviciilor de

publicitateop 623 5121 10.000

3 Achitarea cheltuielilor cu deplasările

ch 625 5311 150

4 Întocmirea facturii pentru veniturile din chirii

ff 4111 % 3.570

706 3.0004427 570

5 Încasarea anticipată a creanţei op % 4111 3.5705121 3.500667 70

6 Regularizarea TVA nc 4427 4423 5707 Închiderea conturilor de venituri 706 121 3.0008 Închiderea conturilor de venituri nc 121 % 10.420

604 200623 10.000625 150667 70

9 Reportarea pierderii nc 117 121 7.420

127

Verificarea cunoştinţelor:

1. Care dintre următoarele modalităţi de calcul corespunde procedurii de calcul a

valorii nominale a unei acţiuni:

a) VN = Capital social/Număr de acţiuni sau părţi sociale;

b) VN = Capital propriu/Număr de acţiuni sau părţi sociale;

c) VN = Capital permanent/Număr de acţiuni sau părţi sociale.

2. Se recepţionează un program informatic realizat în unitate, pe parcursul mai multor perioade de calcul a costurilor, în valoare de 800 lei, amortizabil în 4 ani, care se scade din evidenţă după 3 ani de utilizare. Care sunt înregistrările contabile corecte în acest caz?

a) 233 = 721 800 b) 233 = 721 800 c) 233 = 722 800

208 = 233 800 208 = 233 800 208 = 233 800

6811 = 2808 600 6811 = 2808 600 6811 = 2808 600

% = 208 800 % = 208 800 % = 208 800

2808 600 2808 600 2808 600

6582 200 6583 200 6582 200

3. În situaţia în care costul de achiziţie este folosit ca preţ de înregistrare pentru evidenţa stocurilor, diferenţele de preţ se înregistrează:

a) în contul 308;

b) în contul 348;

c) în nici un cont pentru că nu există diferenţe de preţ.

4. Contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime”:

a) apare în activul bilanţier cu semnul ’’-’’ sau ’’+’’, după caz;

b) apare numai în activul bilanţier şi numai cu semnul ’’-’’ ;

c) apare numai în pasivul bilanţier cu semnul ’’+’’.

5. Care dintre următoarele formule contabile este în concordanţă cu explicaţia

dată:

a) cumpărarea de mărfuri de la furnizori:

% = 404 11.900

371 10.000

4426 1.900

b) descărcarea gestiunii de mărfurile vândute

607 = 371 10.000

128

c) descărcarea gestiunii de mărfurile vândute

711 = 371 10.000

6) Avansurile acordate unui furnizor de bunuri şi servicii se înregistrează în

contabilitate cu ajutorul contului:

a) 419; b) 409; c) 461.

7) Impozitul reţinut din drepturile salariale în sumă de 70 lei se înregistrează:

a) 6451 = 444 70

b) 421 = 444 70

c) 444 = 5121 70

8) Care este semnificaţia următoarei formule contabile?

503 = 509 1.000

a) răscumpărarea acţiunilor emise de alte societăţi;

b) cumpărarea, cu plata ulterioară, de acţiuni emise de alte societăţi;

c) cumpărarea de acţiuni proprii cu plata ulterioară.

9) Care dintre următoarele formule contabile este în concordanţă cu explicaţia

dată?

a) rambursarea unui credit bancar pe termen scurt în sumă de 5.000 lei

5121 = 5191 5.000

b) se înregistrează dobânzile datorate aferente unui credit bancar pe termen

lung în sumă de 1.000 lei

666 = 1681 1.000

c) acordarea unui avans de trezorerie unui salariat în vederea acoperirii

cheltuielilor aferente deplasării în sumă de 500 lei

425 = 5311 500

10) Pornind de la premisa conform căreia soldul contului 711 înainte de închidere

prin contul 121 este creditor cu suma de 5.000 lei, formula contabilă de închidere a

contului de venituri este:

a) contul 711 nu poate avea sold înainte de închidere prin contul 121

deoarece conturile de venituri nu au sold;

b) 711 = 121 5.000;

c) 121 = 711 5.000.

129

TEMA DE CONTROL NR. 3:Enunţuri propuse spre rezolvare:

1) Se constituie societatea comercială „Iniţiativa” S.A. care va avea

capitalul social constituit din 5.000 de acţiuni, cu valoarea nominală de 10 lei/acţiune. Aportul la capitalul social se prezintă sub următoarea formă:

Un autoturism evaluat la valoarea de aport de 10.000 lei; Un calculator evaluat la valoarea de aport de 1.000 lei; Un alt calculator evaluat la valoarea de aport de 3.000 lei; Diferenţa reprezintă aport sub formă de lichidităţi depuse în

conturile bancare ale societăţii în cauză.Să se înregistreze în evidenţa cronologică şi sistematică aceste operaţiuni,

întocmindu-se în urma acestor operaţiuni bilanţul final al S.C. „Iniţiativa” S.A.

2) Societatea comercială „Happy house” S.A. are capitalul social constituit dintr-un număr de 20.000 de acţiuni cu valoarea nominală de 10 lei/acţiune şi are următoarea situaţie financiară la începutul exerciţiului financiar curent:

BILANŢ INIŢIAL

ACTIV PASIVELEMENTE SUME ELEMENTE SUMEClădiri 225.000 Capital social subscris

vărsat200.000

Disponibil bancar 20.000 Prime de aport 5.000Casa 5.000 Rezerve din reevaluare 2.000

Alte rezerve 40.000Rezultat reportat (pierdere) 7.000Credite bancare pe termen lung

4.000

Datorii furnizori 6.000TOTAL ACTIV 250.000 TOTAL PASIV 250.000

Societatea comercială „Happy house” S.A. înregistrează următoarele operaţiuni:

Majorează capitalul social prin emisiunea a 2.000 de noi acţiuni; Ulterior emisiunii de noi acţiuni, îşi majorează capitalul social prin

încorporarea în capitalul social a ½ din primele de aport constituite, a ½ din rezervele din reevaluare şi a ¼ din valoarea altor rezerve.

Să se înregistreze în evidenţa cronologică şi sistematică aceste operaţiuni şi să se întocmească bilanţul final la sfârşitul exerciţiului financiar.

130

3) Societatea comercială „Camidaria” S.A. are spre sfârşitul exerciţiului financiar curent următoarea situaţie financiară:

BILANŢ INIŢIAL

ACTIV PASIVELEMENTE SUME ELEMENTE SUMEClădiri 250.000 Capital social subscris

vărsat300.000

Disponibil bancar 45.000 Rezerve legale 10.000Casa 5.000 Rezerve statutare 4.000

Rezultat reportat (pierdere) 27.000Rezultatul exerciţiului (profit)

10.000

Credite bancare pe termen lung

3.000

TOTAL ACTIV 300.000 TOTAL PASIV 300.000Înainte de sfârşitul exerciţiului financiar curent societatea înregistrează

următoarele operaţiuni: Răscumpărarea de pe piaţă a unui număr de 1.000 de acţiuni la

valoarea nominală de 10 lei/acţiune şi anularea acestora; Retragerea unui acţionar căruia îi este restituită cota parte din

participarea la capitalul social, reprezentând contravaloarea a 500 acţiuni, valoarea nominală a acestora fiind de 10 lei/acţiune;

Acoperirea integrală a pierderii reportate din exerciţiile financiare precedente, în ordine, din următoare surse: rezultatul exerciţiului curent, rezerve statutare, rezerve legale şi diferenţa rămasă neacoperită, din capitalul social subscris vărsat.

Să se înregistreze aceste operaţiuni în evidenţa cronologică şi sistematică şi să se întocmească bilanţul final la sfârşitul exerciţiului financiar pentru S.C. „Camidaria” S.A.

4) Societatea comercială „Finance” S.A are următoarea situaţie financiară la începutul exerciţiului financiar curent:

Capital social vărsat 20.000 lei; Construcţii 20.000 lei.

Societatea contractează un credit bancar pe o perioadă de 5 ani în valoare de 60.000 lei, dobânda fiind de 20% pe an.

Să se înregistreze în evidenţa cronologică şi sistematică următoarele operaţiuni şi să se întocmească bilanţul final:

Datoria cu dobânda aferentă primului an de creditare; Achitarea datoriei cu rata şi dobânda aferente primului an de

creditare; Închiderea conturilor de cheltuieli şi determinarea rezultatului

contabil pe baza acestor operaţiuni.

131

5) În exerciţiul financiar N se înfiinţează societatea comercială „Orizontul” S.A. la constituirea căreia se aduce aport în natură la capitalul social un strung evaluat la 15.000 lei şi aport în numerar 5.000 lei sub forma depunerilor de disponibilităţi în conturile bancare. Strungul se amortizează prin metoda liniară pe perioada normală de utilizare de 10 ani.

Societatea achiziţionează un aparat de aer condiţionat evaluat la cost de achiziţie 4.000 lei, T.V.A. 19% şi achită jumătate din contravaloarea datoriei. Aparatul de aer condiţionat se amortizează prin metoda liniară de amortizare pe perioada normală de utilizare de 10 ani.

Se primeşte sub formă de donaţie un calculator în valoare de 1.000 lei.Se regularizează şi se decontează T.V.A. cu bugetul statului.

6) În exerciţiul financiar N+1 se înregistrează amortizarea aferentă imobilizărilor pentru perioada de 12 luni. În data de 31 decembrie N+1 se vinde strungul la preţul de vânzare de 20.000 lei, T.V.A. 19% şi se încasează ½ din valoarea totală a creanţei. La sfârşitul exerciţiului financiar se constată că valoarea de piaţă a aparatului de aer condiţionat este de 3.000 lei.

Se regularizează şi se decontează T.V.A. cu bugetul statului şi se închid conturile de venituri şi cheltuieli.

7) În exerciţiul financiar N+2 societatea comercială „Orizontul” îşi construieşte cu forţe proprii o hală industrială, lucrare care la sfârşitul exerciţiului financiar N+2 are un cost de 50.000 lei. Lucrarea se finalizează în exerciţiul financiar N+3 având un cost de producţie final de 150.000 lei.

8) Societatea comercială „Investitorul” achiziţionează cu plata pe loc acţiuni în valoare de 400.000 lei (40.000 acţiuni x 10 lei/acţiune), în proporţie de 25% din capitalul altei societăţi comerciale. Scopul achiziţionării este acela de a realiza venituri financiare pe termen mediu sub formă de dividende.

După o perioadă sunt vândute ½ din numărul acţiunilor achiziţionate la valoarea de 14 lei/acţiune. Se acordă un împrumut societăţii de la care s-au achiziţionat acţiunile în sumă de 36.000 lei pentru o perioadă de 3 ani, dobânda aferentă fiind de 10%.

Se înregistrează pentru primul an creanţa cu dobânda faţă de societatea respectivă şi se încasează rata şi dobânda pentru primul an de creditare. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.

9) Societatea comercială producătoare de mobilă „Fantezia” S.A. are următoarea situaţie financiară la începutul exerciţiului financiar curent:

BILANŢ INIŢIAL


Disponibil bancar 65.000 Capital social subscris vărsat

50.000

Datorii furnizori 15.000TOTAL ACTIV 65.000 TOTAL PASIV 65.000

132

Societatea ţine evidenţa plăcilor de furnir pentru fabricarea mobilei la cost standard 40 lei/m2. Se achiziţionează 1000 m2 plăci furnir la costul efectiv de 46 lei/m2.

Se achită 25.000 lei din contravaloarea datoriei pentru achiziţionarea plăcilor. Se achiziţionează 1500 litri adeziv, evaluat la cost de achiziţie 10 lei/litru.

Se dau în consum jumătate din cantităţile de plăci şi adeziv. Se repartizează diferenţele de preţ aferente plăcilor de furnir. La sfârşitul exerciţiului financiar se constată că valoarea de piaţă a unui litru de adeziv este de 9 lei.

Se regularizează T.V.A. şi se închid conturile de venituri şi cheltuieli.

10) Societatea comercială „Cartpresario” S.R.L. are ca domeniu de activitate fabricarea de ambalaje din carton presat. Societatea ţine evidenţa materiilor prime carton la cost de achiziţie. La începutul exerciţiului financiar societatea are următoarea situaţie financiară:

BILANŢ INIŢIAL



50.000

Materiale auxiliare*unde provizioane depreciere

10.0002.000

Rezerve legale 10.000

Disponibil bancar 65.000 Rezultat reportat (profit) 20.000Casa 2.000 Datorii furnizori 15.000


Ambalajele de carton produse de către societate sunt evaluate la cost standard. Societatea dă în consum cartoane evaluate la cost de achiziţie de 10.000 lei şi jumătate din materialele auxiliare (adezivi) în vederea obţinerii ambalajelor. Costul standard de evaluare a ambalajelor obţinute de către societate este de 9.000 lei. Se vinde jumătate din cantitatea de ambalaje de carton presat realizate la preţul de vânzare de 20.000 lei, T.V.A. 19%. Se repartizează diferenţele de preţ aferente ambalajelor de carton vândute. Se încasează prin bancă ¼ din valoarea totală a creanţei provenite din vânzare.

Se regularizează T.V.A. şi se închid conturile de venituri şi cheltuieli.

11) Societatea comercială „Comrid” S.R.L. are ca şi obiect de activitate comerţul „en-gros” şi are următoarea situaţie financiară la începutul exerciţiului financiar curent:

BILANŢ INIŢIAL


Mărfuri 45.000Capital social subscris vărsat

50.000

Disponibil bancar 65.000 Rezultat reportat (pierdere) 10.000Casa 2.000 Datorii furnizori 72.000


133

Societatea în cauză achiziţionează un lot de mărfuri în valoare de 15.000 lei, T.V.A. 19%. Se achită ½ din valoarea mărfurilor prin virament bancar şi 5.000 lei în numerar.

Se vând mărfuri evaluate la preţ de vânzare 30.000 lei, T.V.A. 19%, costul de achiziţie al mărfurilor vândute fiind de 26.000 lei. Se încasează 18.000 lei din contravaloarea mărfurilor vândute prin bancă.Se regularizează şi se decontează T.V.A. cu bugetul statului. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.

12) Societatea comercială „Callatis” S.A. , producătoare de mobilă are următoarea situaţie la începutul exerciţiului financiar curent:

BILANŢ INIŢIAL

ACTIV PASIVELEMENTE SUME ELEMENTE SUMEMărfuri 35.000 Capital social subscris

vărsat35.000

Disponibil bancar 65.000 Rezultat reportat (profit) 70.000Casa 5.000TOTAL ACTIV 105.000 TOTAL PASIV 105.000

Societatea acordă în numerar un avans pentru achiziţia de cherestea unui terţ în sumă de 5.000 lei. Ulterior se achiziţionează de la această persoană juridică cherestea în valoare de 40.000 lei, T.V.A. 19%. Se regularizează avansul acordat, se achită 7.600 lei prin ordin de plată, iar pentru restul datoriei se emite o cambie scadentă peste 10 zile. La scadenţă se achită contravaloarea efectului de comerţ emis. Se regularizează T.V.A. şi se decontează cu bugetul statului.

13) Societatea comercială „Ideea Studio” S.R.L., producătoare de clipuri publicitare, are următoarea situaţie la începutul exerciţiului financiar curent:

BILANŢ INIŢIAL

ACTIV PASIVELEMENTE SUME ELEMENTE SUMEClădiri(Valoare intrare 60.000)

55.000 Capital social subscris vărsat

15.000

Rezultat reportat (profit) 40.000TOTAL ACTIV 55.000 TOTAL PASIV 55.000

Societatea încasează în numerar un avans pentru un contract de publicitate în valoare de 2.000 lei. Ulterior se finalizează clipul publicitar şi se emite factura la valoarea de 20.000 lei, T.V.A. 19%. Se încasează cu ordin de plată suma de 3.800 lei, iar pentru restul sumei se acceptă un bilet la ordin scadent peste 14 zile.

La scadenţă se depune biletul la ordin la bancă şi se încasează contravaloarea acestuia. Se regularizează T.V.A. cu bugetul statului. Se închid conturile de venituri.

134

14) Societatea comercială „Astoria” S.A. are următoarea situaţie financiară la începutul exerciţiului financiar curent:

BILANŢ INIŢIAL

ACTIV PASIVELEMENTE SUME ELEMENTE SUMEDisponibil bancar 100.000 Capital social subscris

vărsat100.000

TOTAL ACTIV 100.000 TOTAL PASIV 100.000Societatea acordă avansul chenzinal salariaţilor în sumă de 10.000 lei.La sfârşitul lunii se înregistrează statul de salarii pentru luna încheiată astfel: Datoria totală cu salariile faţă de personalul angajat 30.000 lei; Reţineri angajaţi:

- avansul chenzinal 10.000 lei;- contribuţii pensii 2.850 lei;- contribuţii sănătate 1.950 lei;- contribuţii fond şomaj 300 lei;- impozit salarii 350 lei;

Contribuţii societate:- contribuţii pensii 7.350 lei;- contribuţii sănătate 2.100 lei;- fond şomaj 900 lei;- 0,75% comision Camera de Muncă 225 lei.

Se achită prin virament bancar toate datoriile sociale şi salariile nete ale personalului. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.

15) Societatea comercială „Contrastul” S.R.L. are la începutul exerciţiului financiar următoarea situaţie financiară:

BILANŢ INIŢIAL



100.000

Mărfuri 16.000Disponibil bancar 70.000Casa 9.000


Societatea contractează în luna iunie un credit bancar pe o perioadă de 2 ani în sumă de 24.000 lei, cu o dobândă de 10% pe an. Se înregistrează dobânda aferentă semestrului doi al exerciţiului financiar. Se achită prin bancă datoria cu rata şi dobânda aferente aceleiaşi perioade.

Se contractează în luna decembrie un alt credit bancar pe o perioadă de 11 lui în suma de 11.000 lei ci o dobândă de 20% pe an. Se înregistrează dobânda aferentă ultimei luni a exerciţiului financiar în cauză. Se achită prin bancă datoria cu rata şi dobânda aferente aceleiaşi perioade.

Societatea trimite un angajat în delegaţie şi îi pune la dispoziţie din casieria unităţii, pentru cheltuieli pe perioada deplasării, suma de 5.000 lei.

135

Se acordă în numerar avansul chenzinal pentru lună în curs salariaţilor în sumă de 1.000 lei. Se achită din disponibilul bancar un avans unui furnizor pentru achiziţionarea ulterioară de mărfuri în sumă de 4.000 lei.

Se întoarce din delegaţie angajatul unităţii şi justifică astfel avansul acordat la plecare:

Diurnă 150 lei; Cheltuieli taxi 50 lei; Bilete avion 200 lei; Achiziţia unui videoproiector în valoare de 1.000 lei, T.V.A. 19%; Diferenţa se restituie la casieria unităţii.

Se regularizează şi se decontează prin bancă T.V.A. cu bugetul statului. Se închid conturile de venituri şi cheltuieli.

NOTA!!!!! Pentru aplicaţiile în care se cere înregistrarea operaţiilor în evidenţa cronologică şi sistematică vă rugăm să folosiţi următoarele documente:

REGISTRUL JURNAL

Nr

crtEXPLICAŢII

D

O

C

MODIFICĂRI CONTURI

CORESPONDENTE

SUME

BILAN

ŢCPP

AC

PD

C

hV

Debitoar

e

Creditoar

e

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

REGISTRUL CARTEA MARE

D C D C

D C

136

MODULUL IVINVENTARIEREA PATRIMONIULUI, BALANŢA DE

VERIFICARE, SITUAŢIILE FINANCIARE

Unitatea 11: Inventarierea patrimoniuluiUnitatea 12: Balanţa de verificareUnitatea 13: Întocmirea situaţiilor financiareUnitatea 14: Monografie contabilă

Scop şi obiectiveAcest modul este focalizat pe înţelegerea de către studenţi a balanţei de verificare ca şi sinteză a tuturor operaţiilor reflectate prin intermediul analizelor contabile efectuate. Se doreşte cunoaşterea principalelor tipuri de balanţe de verificare şi a componentelor acestora.Este necesară conştientizarea utilităţii balanţei de verificare în identificarea unor erori, dar şi în cadrul procesului decizional, ca urmare a unei bune stapâniri şi interpretări a acesteia. Totodată acest modul doreşte prezentarea conţinutului şi modului de întocmire a situaţiilor financiare.

Obiective Prezentarea noţiunii, funcţiilor şi lucrărilor specifice inventarierii

patrimoniului; Prezentarea principalelor tipuri de balanţe de verificare; Identificarea modalităţilor de întocmire a balanţei de verificare; Dezvoltarea abilităţilor privind identificarea erorilor prin intermediul balanţei

de verificare; Recunoaşterea utilităţii balanţei de verificare în cadrul procesului decizional; Prezentarea conţinutului şi a modului de întocmire a situaţiilor financiare.

Concepte de bază: inventariere; balanţă de verificare; situaţii financiare

Unitatea 11: Inventarierea patrimoniului-sinteză-

Noţiunea de inventariere = procedeu de verificare faptică a existenţei şi stării bunurilor, creanţelor şi datoriilor aparţinând unei entităţiLegătura cu celelalte procedee ale metodei contabilităţii:

Consemnarea tranzacţiilor şi operaţiilor economice (TOE) în documente; Înregistrarea datelor din documente în conturi; Controlul exactităţii înregistrărilor cu ajutorul balanţei de verificare; Confruntarea informaţiilor din conturi şi punerea lor de acord cu

realitatea prin intermediul inventarierii; Ajustarea anuală a conturilor şi întocmirea situaţiilor financiare.

Inventarierea este procedeu obligatoriu prin lege: cel puţin o dată pe an (la încheierea exerciţiului financiar).

137

Funcţiile inventarierii:1) Control a concordanţei dintre informaţiile contabile şi realitate – pot să apară diferenţe între soldurile scriptice ale elementelor inventariate şi realitate din următoarele cauze: Factori obiectivi: bunurile materiale pot suferi pe timpul transportului, depozitării, manipulării modificări cantitative (evaporare, oxidare, uscare = perisabilităţi) sau calitative (expirarea termenului de garanţie, depozitare necorespunzătoare) contabilitatea nu poate surprinde şi înregistra acţiunea acestor factori în timp real Factori subiectivi: sustrageri, furturi, proastă gestiune Erori umane: confuzii între sortimente sau alte erori în evidenţa operativă ca urmare a nepriceperii sau neglijenţei personalului; omiterea înregistrării unor documente primare, înregistrarea eronată sau de mai multe ori Calamităţi, cazuri de forţă majoră Rolul acestei funcţii: Stabilirea plusurilor şi minusurilor de inventar în vederea punerii de

acord a contabilităţii cu realitatea şi delimitării răspunderilor Identificarea bunurilor neutilizate, comenzilor sistate, creanţelor neîncasate şi

a cauzelor lor - creşterea eficienţei activităţii Estimarea riscurilor specifice entităţii

2) Stabilire a situaţiei nete şi a rezultatului exerciţiului – inventarierea premerge închiderea conturilor şi întocmirea situaţiilor financiare- Se confirmă realitatea activelor patrimoniale şi a datoriilor – premisă pentru determinarea situaţiei nete din bilanţ, a rezultatului din contul de profit şi pierdere

3) Calcul şi evidenţă a stocurilor, consumurilor şi vânzărilor – cazul inventarului intermitent în evidenţa stocurilor, conform căruia: Aprovizionările se înregistrează direct la cheltuieli, fără a se folosi conturi de

stocuri La sfârşitul perioadei (lunii) se determină prin inventariere stocul faptic,

acesta se înregistrează în conturi de stocuri ca existent final al lunii şi corectează astfel cheltuielile înregistrate anterior care poate s-au dovedit prea mari în raport cu consumurile reale; astfel:

Ieşiri de stocuri (consum, vânzare) = Stocuri iniţiale (determinate prin inventariere la sfârşitul lunii precedente) + Intrări de stocuri în cursul perioadei (aprovizionări sau producţie) – Stocuri finale (determinate prin inventariere la sfârşitul lunii curente)În acest mod, inventarierea permite determinarea cheltuielilor materiale şi a veniturilor din producţia stocată (pentru produse finite).

Clasificare:a) După momentul în care se efectuează:- Periodice – la latitudinea entităţii în funcţie de particularităţile fiecărei gestiuni şi vitezei de rotaţie a elementelor patrimoniale

138

Ex. gestiunile de mijloace băneşti se inventariază lunar- Anuale – obligatorii înainte de închiderea conturilor şi întocmirea situaţiilor financiare (SF) – lucrări complexe, de duratăAstfel, data inventarierii nu se suprapune cu 31 dec.: se va ţine seama pentru închiderea conturilor de datele inventariate înainte de 31 dec precum şi de intrările şi ieşirile elementelor între data inventarierii şi 31 decb) După sfera de cuprindere:- Generale – cuprind toate elementele patrimoniale – cazul inventarierilor anuale- Parţiale – cuprind anumite elemente sau gestiuni – cazul inventarierilor periodicec) După modalitatea de efectuare:- Totale: asupra tuturor sortimentelor care formează un element patrimonial sau asupra tuturor bunurilor dintr-o gestiune, indiferent de natura lor- Prin sondaj: cuprind anumite sortimente sau bunuri dintr-o gestiune. Acestea pot fi extinse dacă se constată neregulid) După condiţiile în care se desfăşoară:- Ordinare: caracter normal, planificat- Extraordinare: impuse de situaţii de excepţie cum sunt: Predarea-primirea de gestiuni; Cererea organelor de control; Calamităţilor; Divizării sau comasării de gestiuniEtape specifice:Pregătirea inventarierii – măsuri organizatorice şi lucrări contabile:1) Măsuri organizatorice, printre care: Constituirea comisiilor de inventariere pe gestiuni Sigilarea căilor de acces în gestiuni Solicitarea unei declaraţii a gestionarului prin care să sesizeze nereguli de

care are cunoştinţă Gruparea bunurilor pe sortimente şi pe categorii de preţuri2) Lucrări contabile: Asigurarea înregistrării tuturor TOE în evidenţa operativă şi în contabilitate

(sintetică, analitică) Verificarea exactităţii înregistrărilor prin comparaţii între evidenţa operativă

şi contabilitate, respectiv prin întocmirea balanţelor de verificare

Constatarea şi descrierea elementelor inventariateSe realizează la locul de depozitare a bunurilor, prin întocmirea listelor de inventariere separat peseparat pe: : Locuri de depozitare, categorii de bunuri, persoane responsabile; Bunuri necorespunzătoare calitativ, fără mişcare, creanţe incerteStabilirea stocurilor faptice se face prin numărare, cântărire, calcule tehnice, dar există şi posibilitatea inventarierii indirecte pentru elemente pentru care nu poate fi constatată existenţa şi deci se utilizează datele din contabilitate (Exemplu bunuri ale entităţii, dar utilizate de terţi (închiriate), disponibilităţile băneşti din conturi la bănci (din extrasele de cont bancare).Evaluare: valoare de piaţă sau altă valoare curentă, denumită valoare de inventar (VI )care se compară cu cea contabilă (VC), constatându-se: VI<VC pentru active, respectiv VI >VC pentru pasive – situaţie în care se

pot constitui ajustări pentru deprecieri probabile

139

Situaţia inversă, când se constată plusvalori probabile, care însă nu se înregistrează în contabilitate (principiul prudenţei)

În final, rezultatele inventarierii se trec într-un proces verbal de inventariere, în care sunt centralizate listele de inventariere, pe baza căruia: Se compensează lipsurile cu minusurile la inventar Se constituie sau se ajustează deprecierile constatate Se elimină din contabilitate eventualele pagube, care se pot imputa

Stabilirea şi înregistrarea în contabilitate a diferenţelor constatate la inventariere – pe baza procesului verbal de inventariere : Plusurile şi minusurile se pot compensa la sortimentele confundabile între ele, dacă privesc aceeaşi gestiune şi perioadă Plusurile şi minusurile care au rămas după compensare se înregistrează în contabilitate - fie următoarele exemple:A. Înregistrarea plusurilor la inventar:- Plus de active imobilizateGr. 21 “Imobilizări corporale” = 134 “Plusuri de inventar de natura imobilizărilor”- Plus de materii prime301 “Materii prime” = 601 “Cheltuieli cu materiile prime” - în negru sau601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime” - roşu - Plus de produse finite345 “Produse finite” = 711 “Venituri din producţia stocată”

B. Înregistrarea lipsurilor la inventar:- Lipsuri de active imobilizate, integral amortizateGr. 28 “Amortizarea imobilizărilor corporale = ”Gr. 21 “Imobilizări corporale”- Lipsuri de active imobilizateGr. 6583 sau 6588 = ”Gr. 21 “Imobilizări corporale”- Lipsuri de materii prime601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime”- Lipsuri de produse finite711 “Venituri din producţia stocată” = 345 “Produse finite”

Verificarea cunoştinţelor:1. De ce inventarul nu trebuie să se bconfunde cu bilanţul, deşi ambele prezintă elementele patrimoniale la un moment dat?2. Daţi exemple de elemente patrimoniale pentru care este necesară inventarierea periodică (lunară, trimestrială, semestrială).3. Daţi exemple de elemente patrimoniale care cer inventarierea indirectă.4. Care este lucrarea contabilă care se realizează imediat după încheierea inventarierii, adică după înregistrarea în contabilitate a diferenţelor constatate cu această ocazie?

140

Unitatea 12: Balanţa de verificare-sinteză-

Noţiune şi conţinutContul, care înregistrează separat pe fiecare element patrimonial/de rezultate, existenţele şi mişcările nu asigură generalizarea întregii activităţi desfăşurate de entitate în cursul unei perioade – necesară întocmirii periodice a situaţiilor financiare (SF).Noţiune: Balanţa de verificare (BV) este un procedeu specific al metodei contabilităţii care asigură verificarea exactităţii înregistrării tranzacţiilor şi operaţiilor economice în conturi, legătura dintre conturile sintetice şi situaţiile financiare, legătura dintre conturile sintetice şi cele analitice, precum şi centralizarea datelor contabilităţii curenteConţinutul balanţei de verificare: Situaţie tabelară în care se preiau datele din conturi (sold iniţial, rulaje, total sume, sold final). Conţine egalităţi proprii dublei înregistrări şi corespondenţei conturilor.Funcţiile balanţei de verificare:a) Verificare a exactităţii înregistrării tranzacţiilor şi operaţiilor economice în conturi - Identificarea erorilor de înregistrare în conturi prin intermediul egalităţilor valorice specifice BV.Erorile pot fi generate de: nerespectarea principiului dublei înregistrări, trecerea eronată a sumelor din Registrul Jurnal în Registrul Cartea Mare şi apoi în BV, greşeli în stabilirea rulajelor, totalului sumelor.b) Legătură între conturile sintetice şi SF (situaţiile financiare)Intermediază preluarea datelor din toate conturile sintetice folosite şi transpunerea lor în SF elaborate la sfârşitul exerciţiului.c) Legătură între conturile sintetice şi analiticeÎntocmirea unor balanţe de verificare analitice pentru fiecare cont sintetic, astfel se controlează concordanţa dintre sintetic şi analitic.d) Centralizare a existenţelor, mişcărilor şi transformărilor elementelor patrimonialePermite cunoaşterea totalului modificărilor intervenite în volumul şi structura patrimoniului, a rezultatelor. Se asigură compararea datelor de la începutul perioadei cu cele de la sfârşitul perioadei curente, respectiv cu cele ale perioadelor anterioare.e) Analiză a activităţii economiceDeşi oferă un grad mai redus de sintetizare a datelor contabile, BV permite analize economice pe termen scurt (un exerciţiu).Clasificare:a) După natura conturilor pe care le conţin:

BV conturilor sintetice BV conturilor analitice – se întocmeşte înaintea balanţei sintetice

b) După numărul de egalităţi pe care le cuprind:1) Cu o egalitate (cuprinde 2 coloane):

fie balanţă a sumelor: Total sume debitoare = Total sume creditoare fie balanţă a soldurilor: Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul

soldurilor finale creditoare2) Cu două egalităţi (cuprinde 4 coloane): combinarea balanţei sumelor cu a soldurilor3) Cu trei egalităţi (cuprinde 6 coloane):

141

Totalul soldurilor iniţiale debitoare = Totalul soldurilor iniţiale creditoare Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare

Această BV tabelară permite stabilirea unei corelaţii între totalul rulajelor din BV şi totalul rulajelor din evidenţa cronologică (Registrul Jurnal)Există BV în formă şah: întocmită după principiul matriceal; cele 3 egalităţi nu se mai obţin între totalurile coloanelor perechi, ci la întretăierea rândurilor cu coloanele, în care rulajele din perioada curentă se înscriu pe conturi corespondente.4) Cu patru egalităţi (cuprinde 8 coloane): balanţa cu trei egalităţi + a patra egalitate, a total sumelorDe menţionat că aceste 4 egalităţi sunt valabile doar pentru luna ianuarie a exerciţiului. Pentru celelalte luni, primele două coloane conţin date privind totalul sumelor precedente debitoare şi creditoare, astfel:

Totalul sumelor debitoare din balanţa (perioada) precedentă = Totalul sumelor creditoare din balanţa (perioada) precedentă

Totalul rulajelor debitoare ale lunii curente = Totalul rulajelor creditoare ale lunii curente

Totalul sumelor debitoare la dat întocmirii balanţei = Totalul sumelor creditoare la dat întocmirii balanţei

Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare Întocmirea balanţei de verificare: se întocmesc, de regulă, lunarEtape:

Trecerea tranzacţiilor şi operaţiilor economice din evidenţa cronologică (Registrul Jurnal) în evidenţa sistematică (Registrul Cartea Mare);

Stabilirea elementelor conturilor; Transpunerea datelor din conturi în BV; Adunarea coloanelor BV şi verificarea egalităţilor dintre coloanele

perechi.

Verificarea cunoştinţelor:1. Ce este balanţa de verificare?2. Care pot fi motivele apariţiei unor inexactităţi privind înregistrarea unor operaţii economice în conturi?3. Cum poate fi reflectată legătura în dublu sens dintre balanţa de verificare şi Situaţiile financiare?4. De ce este atât de importantă balanţa de verificare în efectuarea unor analize pertinente ale activităţii economice?5. Precizaţi motivul apariţiei erorilor de întocmire a balanţei de verificare.

142

Unitatea 13: Întocmirea situaţiilor financiare-sinteză-

Situaţiile financiare sunt documente de raportare periodică.Lucrări preliminare întocmirii situaţiilor financiare: Verificarea înregistrării corecte în conturi a tranzacţiilor şi operaţiilor

economice; Verificarea concordanţei dintre contabilitate şi evidenţa operativă, respectiv

dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică; Ajustarea anuală a conturilor; Operaţii de regularizare; Operaţii de inventar; Operaţii de stabilire şi repartizare a rezultatului exerciţiului; Întocmirea balanţei de verificare; Întocmirea situaţiilor financiare.Structura situaţiilor financiare cuprinde: Bilanţul şi Contul de profit şi pierdereSituaţiile financiare – documente de raportare periodică Prezentare: indică la un moment dat nivelul, mărimea fluxurilor reale şi monetare ale unei entităţi juridice, provenite din relaţiile sale cu exteriorul, respectiv din activitatea internă sunt puternic influenţate ca şi format, respectiv conţinut, de conceptele şi premisele sistemului contabil în care se încadrează.Astfel, sunt concepute în acord cu obiectivul sistemului contabil în cadrul căruia sunt elaborate documentele de raportare financiară specifice unui sistem contabil pune în evidenţă, cu ajutorul unor indicatori sintetici, sub forma recapitulaţiilor şi centralizărilor, totalitatea aspectelor care pot conduce la formarea unei judecăţi asupra poziţiei financiare a entităţii şi a modificărilor sale în timp, respectiv asupra performanţelor respectivei entităţi.

Situaţiile financiare – documente de raportare periodicăPeriodicitate: anul calendaristicReglementări specifice: Legea Contabilităţii 82/1991, republicată, modificată şi completată; Reglementãrile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitãþilor Economice Europene, parte componentã a Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanþelor Publice nr. 1752/2005, cu modificãrile Şi completãrile ulterioare.

Lucrări preliminare întocmirii situaţiilor financiareRolul situaţiilor financiare: de a verifica, de a efectua ajustări anuale ale conturilor şi de a centraliza datele constituie astfel premisa pentru întocmirea situaţiilor financiare şi pentru asigurarea reflectării cât mai fidele a poziţiei financiare şi a modificărilor sale anuale, respectiv a performanţei entităţii juridice prin intermediul situaţiilor financiare.Cine le efectuează: un profesionist contabil - fie personalul angajat şi conducătorul compartimentului financiar-contabil, fie persoane din afara entităţiiEtapele de realizare: verificarea înregistrării corecte a tranzacţiilor şi operaţiilor economice verificarea concordanţei dintre contabilitatea analitică şi evidenţa operativă,

respectiv între contabilitatea sintetică şi cea analitică ajustarea anuală a conturilor întocmirea balanţei de verificare (a se vedea capitolele anterioare)

143

Verificarea cunoştinţelor:1. Evidenţiaţi diferenţele dintre următoarele structure contabile: cheltuieli în avans, respective cheltuieli efective.2. Care elemente de rezultat sunt influenţate de înregistrarea operaţiilor de inventar şi în ce mod?3. Care este forma de prezentare a Bilanţului cerută de legislaţia românească în vigoare?4. Care este forma de prezentare a Contului de profit şi pierdere cerută de legislaţia românească în vigoare?

Unitatea 14: Monografie contabilăSă se facă analiza contabilă (în registrul jurnal) şi să se consemneze în evidenţa sistematică următoarele operaţiuni, la sfârşit întocmindu-se balanţa de verificare şi bilanţul:

1. Se înfiinţează SC ANUL I BUSINESS SRL, societate pe acţiuni, cu un capital social de 400.000 lei, format din 4.000 acţiuni cu o valoare nominală de 100 lei/acţiune, subscrise în totalitate.

2. Se varsă contravaloarea acţiunilor de către acţionari, în cont bancar, transformându-se capitalul social subscris nevărsat în capital social subscris vărsat.

3. Societatea achiziţionează o instalaţie de lucru la un preţ negociat cu furnizorul de 100.000 lei, TVA 24%.

4. Pentru funcţionarea instalaţiei este nevoie de un produs soft pe care l-a achiziţionat de la un furnizor la un preţ negociat de 4.000 lei, TVA 24%.

5. Se decide majorarea capitalului social, prin emisiunea a 2.000 acţiuni la un preţ de emisiune de 150 lei/acţiune; se varsă integral contravaloarea acţiunilor emise şi subscrise.

6. Se achită datoria faţă de furnizori dintr-un credit bancar pe termen lung, cu o dobândă anuală de 20%/an.

7. Se achiziţionează materiale de natura obiectelor de inventar a căror evidenţă se ţine la cost de achiziţie la un preţ negociat cu furnizorul de 6.000 lei, TVA 24% şi se dau toate materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă.

8. Se achiziţionează materii prime, a căror evidenţă se ţine la cost de achiziţie, la un preţ negociat cu furnizorul de 20.000 lei, TVA 24%.

9. De asemenea, societatea a achiziţionat şi materiale auxiliare la un preţ negociat cu furnizorul de 9.520 lei inclusive TVA, evidenţa materialelor auxiliare se ţine la un cost standard de 9.200 lei.

10. Se dau în consum toate materiile prime şi ¼ din materialele auxiliare achiziţionate.

11. S-au inregistrat salarii în sumă de 10.000 lei, să se inregistreze totodată şi contribuţiile firmei aferente salariilor (19,5% CAS; 5,5% CASS; 1% ŞOMAJ; 0,5% Accidente de muncă; 0,85% Contribuţie concedii; 0,25% Fond garantare creanţe salariale; 0,75% Comisiom ITM) şi reţinerile salariaţilor (9,5% CAS; 6,5% CASS; 0,5% ŞOMAJ; IMPOZIT SALARIU – 1.000 lei).

12. Se ridică de la bancă suma de 8.000 lei, din care se achită restul de plată aferente salariilor prin casierie.

144

13. Societatea a încasat un avans în sumă de 40.000 lei de la un client prin virament bancar.

14. Din procesul de producţie au rezultat produse finite la un cost de producţie de 50.000 lei, care au fost vândute la preţul de 80.000 lei, TVA 24%, ştiind că pentru aceste produse finite societatea a încasat suma de 40.000 lei, iar pentru diferenţa de încasat a primit un efect de comerţ (billet la ordin) a cărui scadenţă la încasare este de 14 zile.

15. Un salariat pleacă în delegaţie la Bucureşti, în acest scop primeşte un avans de trezorerie de 600 lei, iar la întoarecere justifică avansul primit cu biletul de tren în sumă de 300 lei şi factura de cazare în sumă de 150 lei, TVA 24%; suma neutilizată este depusă de către salariat la casierie.

Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii economice, inclusiv regularizarea TVA-ului şi închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli.

REGISTRUL JURNAL

Nr

crtEXPLICAŢII

D

O

C

MODIFICĂRI CONTURI

CORESPONDENTE

SUME

BILAN

ŢCPP

AC

PD

C

hV

Debitoar

e

Creditoar

e

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

145

REGISTRUL

CARTEA MARE

D C D C D C

D C D C D C

D C D C D C

D C D C D C

146

D C D C D C

D C D C D C

D C D C D C

D C D C D C

148

BALANŢĂ DE VERIFICARE la ....................Simbol Denumire conturi Solduri iniţiale Rulaje curente Total sume Solduri finaleconturi Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

149

TEME DE CONTROL NR. 4:

1. Să se facă analiza şi înregistrările contabile pentru următoarele operaţii economice:a) pe baza procesului verbal de inventarietre, la sfârşitul exerciţiului financiar, se înregistrează producţia în curs de execuţie, la cost de producţie de 5.000 lei.b) se înregistrează suma de 4.200 lei , TVA 24% reprezentând imputarea făcută în sarcina unui gestionar, pentru lipsurile constatate la sfârşitul exerciţiului în gestiunea de materii prime. Costul de achiziţie al acestora a fost de 3.000 lei.c) se constată cu ocazia inventarierii anuale, un plus la mijloacele fixe de natura aparaturii birotice, având valoarea netă contabilă de 10.000 lei, iar amortizarea cumulată până la această dată de 6.000 lei.

2. Creaţi un exemplu pentru o eroare identificabilă cu ajutorul balanţelor de verificare tabelare ale conturilor sintetice.

3. Creaţi un exemplu pentru o eroare identificabilă cu ajutorul balanţelor de verificare tabelare ale conturilor analitice, prin lipsa unor corelaţii valorice din cadrul lor.

150

Glosar de termeni activ – o resursă controlată de o entitate ca rezultat al unor evenimente trecute; şi de la care sunt aşteptate beneficii economice viitoare care să se răsfrângă asupra entităţii.activ circulant - un activ care satisface oricare dintre următoarele condiţii: (a) se aşteaptă să fie realizat sau este deţinut cu intenţia de a fi vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii; (b) este deţinut, în principal, în scopul tranzacţionării; (c) se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; sau (d) reprezintă numerar sau echivalente de numerar (după cum sunt definite de lAS 7), cu excepţia cazului în care este interzisă tranzacţionarea sau utilizarea sa pentru a stinge o datorie pentru o perioadă de cel puţin 12 luni de la data bilanţului. activ cu ciclu lung de producţie - un activ care necesită o perioadă lungă pentru a se califica pentru utilizarea sau vânzarea sa preconizată. activ imobilizat – un activ care nu restecta definiţia unui activ circulant.acţiuni proprii - propriile instrumente de capitaluri proprii ale entităţii, deţinute de entitate sau de către alţi membri ai grupului consolidat. amortizare - alocarea sistematică a valorii depreciabile (amortizabile) a unui activ pe întreaga durată de utilizare a acestuia.beneficii economice viitoare - potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie şi echivalente de numerar către entitate. Acest potenţial poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale entităţii. De asemenea, se poate transforma în numerar sau echivalente de numerar sau poate avea capacitatea de a reduce ieşirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de producţie care micşorează costurile. capitaluri proprii – interesul rezidual în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale.costul stocurilor - toate costurile aferente achiziţiei şi conversiei, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc în prezent. datorie – o obligatie curentă a unei entităţi, rezultată din evenimente anterioare, a cărei stingere se aşteaptă să determine o reducere a resurelor concetizate în beneficiile economice ale entităţii.durata de viaţă utilă – Perioada estimată care rămâne de la începutul duratei contractului de leasing, fără a fi limitată la acesta, pe parcursul căreia se aşteaptă ca beneficiile economice încorporate în activ să fie consumate de către entitate.imobilizare necorporală – O imobilizare identificabilă, nemonetară, fără substanţă fizică.poziţie financiară – Relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale entităţii, aşa cum este reflectată în bilant.prag de semnificaţie – Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau interpretarea lor gresită ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare prevalenţa economicului asupra juridicului – principiul conform căruia toate tranzacţiile şi alte evenimente sunt contabilizate şi prezentate în concordanţă cu fondul lor şi cu realitatea economică, şi nu doar cu forma lor juridică. profit - valoarea reziduală care rămâne după ce cheltuieilie (inclusiv ajustările pentru menţinerea capitalului, acolo unde este cazul) au fost deduse din venituri. Orice valoare în plus faţă de cea necesară pentru a menţine capitalul la nivelul de

151

la începutul perioadei este considerată profit. profitul contabil - profitul sau pierderea pe o perioadă, înainte de scăderea cheltuielilor cu impozitul. profitul impozabil (pierderea fiscala) - profitul (pierderea) pe perioada exerciţiului, determinat în concordanţă cu reguli stabilite de autorităţile fiscale, pe baza cărora impozitul pe profit este plătibil (recuperabil). prudenţa - includerea unui grad de precauţie în exercitarea raţionamentelor necesare pentru a face estimările ceru te în condiţii de incertitudine, astfel încât activele şi veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile să nu fie subevaluate. situaţii financiare - un set complet de situaţii financiare include: (a) un bilanţ; (b) un cont de profit şi pierdere; (c) o situaţie a modificărilor în capitalurile proprii care să reflecte fie: (i) toate modificările capitalurilor proprii; fie (ii) modificările capitalurilor proprii, altele decât acelea provenind din tranzacţii de capital cu deţinătorii de capitaluri proprii care acţionează în calitatea lor de deţinători de capitaluri proprii; (d) o situaţie a fluxurilor de trezorerie; şi (e) note cuprinzând un rezumat al politicilor contabile semnificative şi alte note explicative.situaţii financiare consolidate - situaţiile financiare ale unui grup, prezentate ca şi în cazul unei entităţi economice unice. valoare contabilă - valoarea la care un activ este recunoscut după ce se deduce amortizarea acumulată şi pierderea acumulată din depreciere. venit - fluxul brut de beneficii economice dintr-un exerciţiu financiar, primit de o entitate în cursul activităţilor obişnuite ale acesteia, atunci când acest flux se materializează prin creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât creşterile datorate contribuţiilor din partea participanţilor la capitalurile proprii

152

Suport Curs Bazele Contabilitatii 2011

Documents

Transcript of Suport Curs Bazele Contabilitatii 2011