Supliment MEDICINA MUNCII final.qxp

Supliment MEDICINA MUNCII

EEddiittuurraa

MEDICALMarketMarket

Societatea Civilã Medicalã Dr. COICA

septembrie 2011

MEDICAL MARKETCD bazã de date!

BBaazzaa ddee ddaattee mmeeddiiccaallãã ccoonnþþiinnee::�� spitale (date contact, lista medici, dotãri, servicii medicale prestate)

�� centre ºi cabinete medicale private

�� medici de familie

�� stomatologii

�� farmacii

�� furnizori de aparaturã ºi consumabile medicale

�� selecþiile se pot face dupã tipul unitãþii medicale, specialitate medicalã,

judeþ, denumire serviciu medical prestat, denumire aparat/instrument me-

dical, nume sau/ºi prenume medic, cuvânt cheie aflat în denumirea

unitãþilor medicale sau în textul prezentãrilor acestora

�� selecþiile pot fi salvate în formate compatibile Word sau Excel.

CCoommeennzzii llaa 00778855..224400..113300 cchhrriissttiinnaa..ttaannaasseessccuu@@mmaarrkkeettwwaattcchh..rroo

C DC D

bazã de dat

bazã de date e

CUPRINS

INTERVIU

• Interviu cu preºedintele SRMM 4

prof. univ. dr. Toma Ion

ARTICOLE DE SPECIALITATE

• De ce îi trebuie muncii medicinã? 8

• Statutul medicului de medicina muncii 11

• Dimensiunea stresului profesional 14

• Optimizarea activitãþii de medicina muncii 16

utilizând sisteme informatice

• Stresul ºi oboseala profesionalã 18

• Lucrul la calculator principii ergonomice 20

• Ambianþa luminoasã 22

• Munca în tura de noapte 24

• Scurtã prezentare a 25

radiaþiilor neionizante

• Organizarea psihologicã 26

a muncii ºi ergonomiei

• Cardiologia ocupaþionalã 27

• Toxicologia profesionalã 30

FINWATCH

EDITOR

Aleea Negru Vodã nr. 6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775

CCoooorrddoonnaattoorr pprrooiieecctt::Christina Tãnãsescu

DDTTPP::Ramona Viºan

TTiippaarr::Monitorul Oficial

INTERVIU

SEPTEMBRIE 2011 4

Conferinþa Naþionalã de Medicina

Muncii, organizatã în acest an la Sibiu

de cãtre Societatea Românã de

Medicina Muncii (SRMM) abordeazã ºi

în acest an problemele majore ºi de

actualitate ale specialitãþii. Ele se referã

la gestionarea riscului în sectorul sanitar,

medicina muncii în corelaþie cu alte

discipline ºi bolile cardiovasculare ca

problemã de sãnãtate publicã, iar ele-

mentul de noutate îl constituie realizarea

unui bilanþ legat de promovarea

sãnãtãþii la locul de muncã, în condiþiile

în care, în ultimii ani, în România au avut

loc cursuri de instruire pe aceastã temã

cu medici de medicina muncii din toatã

þara. Am profitat de acest moment pentru

a-i lua un interviu prof.univ.dr. Toma Ion,

preºedintele SRMM, ocazie cu care am

aflat care este dinamica medicinii ocu-

paþionale în þara noastrã, care sunt

punctele forte si slãbiciunile disciplinei,

dar ºi principalele proiecte ºi acþiuni care

o plaseazã pe o traiectorie ascendentã.

Sunteþi preºedintele Societãþii Române de

Medicina Muncii. Care sunt cele mai importante

rezultate pe care le-aþi obþinut in ultimul an?

Societatea Românã de Medicina Muncii arecâteva realizãri în anul anterior, care meritã sãfie menþionate: încheierea unui parteneriat cuSocietatea Românã de Pneumologie, acord încadrul cãruia se deruleazã o acþiune, în mod gra-tuit, de investigare ºi supraveghere a lucrãtorilorcu probleme respiratorii (BPOC, bronºitã cronicã,astm bronºic), acþiune ce a vizat locurile demuncã cu prezenþa agenþilor nocivi pneu-motropi. În acest sens au fost investigate întoatã þara câteva mii de persoane ºi s-au depis-tat sute de cazuri noi de boalã, bolnavii benefici-ind, pe lângã investigarea gratuitã, ºi de unelefacilitãþi terapeutice. Alte reuºite se referã lademararea acþiunilor pentru reapariþia RevisteiRomâne de Medicina Muncii; înfiinþareaMuzeului de Medicina Muncii în localitateaFãget, judeþul Prahova, de cãtre regretatul profe-sor Toma Niculescu; participarea la unele mani-

Prof. univ. dr. Toma Ion, preºedintele SRMM:

„Medicina muncii din România

beneficiazã acum de o recunoaºtere sigurã,

cu tentã ascendentã!“

• La polul negativ, dintre þãrile UE avem cel mai mic numãr de cazuri

de boli profesionale declarate anual

Supliment MEDICAL MARKET - MEDICINA MUNCII

INTERVIU

5

festãri ºtiinþifice internaþionale de profil de cãtredistinºi medici de medicina muncii, membri aisocietãþii noastre.

Care sunt principalele proiecte

pe care le aveþi în vedere pentru a creºte

nivelul acestei specialitãþi?

Dintre principalele proiecte pe care le avem învedere pentru perioada urmãtoare aº menþionacontinuarea parteneriatului amintit mai sus,îmbunãtãþirea cadrului legislativ privindsupravegherea sãnãtãþii lucrãtorilor, acordareaasistenþei de medicina muncii în staþionar ºiambulatoriu (mã refer aici la plata serviciilor decãtre Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate),adaptarea curriculei de pregãtire a studenþilor ºirezidenþilor în specialitatea noastrã, înfiinþareaInstitutului Naþional de Medicina Muncii.

De cât timp credeþi cã este nevoie pentru

a se forma o culturã a medicini muncii la

nivelul companiilor din România ? În ce mãsurã

cadrul legislativ este favorabil acestui proces?

Ce acþiuni suport existã în acest moment

din partea SRMM?

În primul rând este necesar timp pentru aforma o culturã europeanã în rândul multormedici specialiºti de medicina muncii de la noi.În aceastã perioadã, când multe organizaþii dis-par ºi altele reapar firav, consider cã pentru ase forma o culturã privind medicina ocupaþio-nalã este nevoi de un timp mai lung. Mã referaici atât la angajatori, cât ºi la angajaþi, ºi aºputea sã lãrgesc un pic sfera ºi sã afirm cãaceastã schimbare de atitudine trebuie formatãºi la unele organe abilitate ale statului (auto-ritãþile deconcentrate cu sarcini în domeniu).

Cadrul legislativ, cu unele neconcordanþe,existã în România, dar aplicarea lui este, demulte ori deficitarã la nivelul multor companii.

Intervenþia în acest domeniu a SRMM s-amaterializat prin mai multe acþiuni, precumcompletarea echipei de evaluare a riscurilor lanivelul agenþilor economici cu un medic specia-list de medicina muncii ºi determinarea prinmetode obiective a agenþilor nocivi, anual saucu o anumitã periodicitate, în funcþie de dimen-siunea riscului de îmbolnãvire, aspecte ce tre-buie stipulate concret în legislaþia noastrã.

Care este nivelul responsabilitãþii sociale

pentru sãnãtate în România ?

Este o întrebare importantã ºi vastã. Am sãmã refer la câteva aspecte privind sãnãtateaocupaþionalã. Din acest punct de vedere situaþiaeste diferitã de la o companie la alta. Existã societãþi care acordã cea mai mare importanþãaspectelor de supraveghere a stãrii de sãnãtatea lucrãtorilor, prin alocarea sumelor necesarepentru ameliorarea sau/ºi îmbunãtãþireacondiþiilor, dar, din pãcate, sunt mai numeroasecele de la polul opus. Ceea ce ne dã încrederepentru viitor este faptul cã se observã o tot maimare preocupare a companiilor privind sãnã-tatea ocupaþionalã.

Cum credeþi cã se poziþioneazã majoritatea

companiilor din þara noastrã faþã

de managementul sãnãtãþii angajaþilor?

Sunt multe organizaþii care urmãresc îm-bunãtãþirea managementului factorilor de riscexistenþi în mediul ocupaþional, efectuarea deanalize ergonomice a locului de muncã ºi sta-bilirea prioritãþilor pentru gestionare adecvatãa agenþilor nocivi ºi pentru diminuarea saueliminarea efectului nefavorabil al acestoraasupra stãrii de sãnãtate ºi capacitãþii demuncã.

Fiind o prevedere legislativã atât a Legiiprivind securitatea ºi sãnãtatea în muncã, câtºi a altor acte normative în organizaþiile cupeste 50 lucrãtori, s-au înfiinþat Serviciile deSecuritate ºi Sãnãtate în Muncã care au rolulde veghea, de a media cu angajatorii realizareamãsurilor tehnico-organizatorice ºi medicalenecesare în realizarea unor condiþii de muncãfãrã risc pentru sãnãtatea celor expuºi. Dar, casã fim sinceri cu noi, aceasta este o obligaþielegislativã, iar multe companii privesc medicinaocupaþionalã ca pe o corvoadã.

Cred cã nu greºesc prea mult dacã afirm cãcea mai mare parte a agenþilor economici de lanoi minimizeazã sau chiar ignorã existenþa,dimensiunea ºi impactul factorilor de risc pro-fesional asupra sãnãtãþii ºi capacitãþii demuncã ale lucrãtorilor. Tot aici gãsim concepþiacã la astfel de locuri de muncã nu se înre-gistreazã boli profesionale, iar dacã boala estede necontestat fac în aºa fel încât sã nu fiedeclaratã.

INTERVIU

SEPTEMBRIE 2011 6

OMS ºi societãþile avansate încearcã sã

determine o schimbare de paradigmã la

nivel de sãnãtate, prin deplasarea accentului

dinspre boalã spre prevenþie. Care este

dimensiunea ºi dinamica prevenþiei la nivelul

medicinii muncii din þara noastrã?

Sigur cã este cunoscutã afirmaþia cã mai uºoreste sã previi decât sã tratezi. Medicina muncii,sau, mai complet, medicina ocupaþionalã are ocomponentã preventivã importantã. Aceastã ati-tudine o întâlnim constant la toate cadrele curesponsabilitate în domeniu la nivelul companiei,de la manager la medicul de medicina muncii, lainginer, la strungar. Dar, atâta timp cât acþiunilede evaluare a riscurilor la nivelul agenþilor eco-nomici se realizeazã fãrã participarea legalã ºinecesarã a medicului specialist de medicinamuncii, iar mulþi manageri, minimizeazã sauignorã existenþa riscurilor la locul de muncã, niciprevenþia nu se realizeazã la nivelul necesitãþilorobiective sau a posibilitãþilor. Am citit multedosare de evaluare a riscurilor, care de fapt erauniºte date teoretice adunate din literaturã, fãrãreferiri concrete la unitatea evaluatã. În plus, acþi-unile de prevenþie înseamnã alocarea de mulþibani, care de cele mai multe ori nu sunt repartiza-þi. Aº exemplifica cu mãsurile ce sunt necesare înexpunerea la zgomot. Avem meserii la vedere cuexpunere la zgomot peste limita maximã admisã,precum lucrãtori la drumuri cu picamãrul, tãietoride lemne º.a.. Câþi dintre aceºtia au în dotare ºipoartã echipamentul de protecþie pentru zgomotºi vibraþii?

Se vorbeºte în ultimul timp din ce în ce mai

mult despre managementul riscului în sectorul

sanitar. Ar fi un câºtig deosebit pentru

cititorii noºtri dacã veþi încerca sa explicaþi

semnificaþiile ºi importanþa acestui concept.

Managementul riscului în sectorul sanitar tre-buie privit ca o necesitate ºi este necesar a fiîmbunãtãþit. Gestionarea factorilor de risc înunitãþile sanitare este o problemã de mare actua-litate. Lucrãtorii din sectorul sanitar sunt expuºi lao diversitate de agenþi nocivi, a cãror limite demulte ori depãºesc pragurile normale admise.Mai mult, în diverse situaþii este dificil de interve-nit în sensul diminuãrii sau eliminãrii lor.Personalul sanitar este expus la agenþi biologici,unii cu virulenþã deosebitã (bacterii, virusuri,

paraziþi etc.), la substanþe chimice cu efecte vari-ate (hepatotoxice, neurotoxice, nefrotoxice, hema-totoxice, mutagene), agenþi fizici (microclimat,zgomot, radiaþii electromagnetice ionizante ºinonionizante), solicitare osteo-musculo-articularã(ortostatism prelungit, poziþii ºi gestualitateinadecvate), solicitare neuro-psiho-senzorialã(intervenþii chirurgicale grele care dureazã ore),existenþa riscului de accidentare, a produceriiunor agresiuni (personalul dupã ambulanþã, etc).Aceastã multitudine de riscuri este realã, prezen-tã, dar puþin recunoscutã sau acceptatã. Într-unstudiu efectuat cu câþiva ani în urmã la un marespital din România, s-a constatat cã peste 40%din personalul medico-sanitar avea imunomarkeripozitivi pentru hepatita B, studii de altfel comuni-cate ºi publicate.

Pornind de la aceastã realitate, în cadrul con-ferinþei am inclus douã cursuri pe aceastã temã,conferenþiate de un bun cunoscãtor în domeniu,domnul profesor universitar Bardac Florin de laUniversitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

Medicina muncii se aflã la graniþa

dintre mai multe discipline.

Este o poziþie ingratã sau una privilegiatã?

Medicina muncii nu se aflã la graniþa cu maimulte discipline, ci, în realizarea actului medicalcomplet ºi complex, colaboreazã cu mai multespecialitãþi. Factorii de risc din mediul ocupaþionalau efecte potenþial negative asupra diverselororgane, aparate ºi sisteme pe care medicul spe-cialist de medicina muncii trebuie sã le cunoascã.Faptul cã specialitatea noastrã opereazã cu no-þiuni întâlnite ºi la alte discipline este un câºtig ºidã medicinii muncii mai multã valoare, interes ºifrumuseþe, dar obligã în acelaºi timp medicul careîmbrãþiºeazã aceastã specialitate la un efort înplus. Discuþiile, colaborarea ºi consultarea cu alþispecialiºti (dermatolog, recuperare medicalã,expertizã, neurolog, psihiatru, oftalmolog, cardi-olog, radiolog, º.a.) este un câºtig pentru ambelepãrþi. Consecinþa acestei consultaþii interdiscipli-nare este în beneficiul pacientului cu boalã profe-sionalã sau a lucrãtorului, prin stabilirea sau acor-darea unui diagnostic corect acolo unde cerinþeleºi exigenþele locului de muncã sunt în concor-danþã cu disponibilitãþile fizice ºi neuro-psiho-sen-zoriale ale solicitantului, aºa cum prevãd de faptcerinþele legislaþiei europene.


INTERVIU

7

Care sunt trendurile la nivel mondial în

ce priveºte medicina muncii?

Unde se situeazã ea prin raportare la ceea

ce existã la nivelul þãrilor avansate din UE?

Medicina muncii este în majoritatea þãrilor dez-voltate o specialitate medicalã bine definitã,având o pondere importantã în preocupãrileangajatorilor ºi ale angajaþilor. Medicina ocu-paþionalã, în sensul mai larg al acestei specia-litãþi, joacã un rol major în creºterea productivitãþiimuncii, în apãrarea sãnãtãþii populaþiei active,care duce în final la creºterea calitãþii vieþii tutu-ror. Nu se concepe activitate profesionalã fãrã sãfie implicatã medicina ocupaþionalã. Am fost înmai multe þãri europene ºi am vãzut acolo moda-litãþile de aplicare a medicinii muncii. La rea-lizarea sãnãtãþii ocupaþionale participã specialiºtiîn medicina muncii, medici de recuperare, kine-toterapeuþi, psihologi, sociologi, igieniºti industri-ali. Sintetizând aº putea spune cã medicinamuncii are în toatã lumea o implicare mare, direc-tã ºi profundã în asigurarea sãnãtãþii lucrãtorilor,rol acordat ºi respectat de factorii decizionali dinstatele respective. Sperãm cã ºi în România me-dicina muncii sã se îndrepte în aceeaºi direcþie.

În ceea ce priveºte raportarea medicinii munciide la noi la cea care existã în þãrile avansate dinUE mai sunt multe de fãcut. Dar este bine sã nuuitãm cã, de la o specialitate care era perceputãcu totul altfel înainte de 1989 s-a ajuns la orecunoaºtere sigurã ºi cu tentã ascendentã, deºide multe ori am avut de luptat cu cei care au vrutsã o distrugã.

Vã invit sã faceþi o analizã a medicini

muncii din România în termeni

de puncte forte ºi puncte slabe.

Este o întrebare amplã ºi fireascã, aºa cã am sãîncerc sã sintetizez.

PPuunnccttee ffoorrttee:: recunoaºterea din ce în ce maimult ºi de mai mulþi a specialitãþii noastre; armo-nizarea legislaþiei noastre cu cea din þãrile UniuniiEuropene în problematica de medicina muncii;obþinerea specialitãþii numai prin rezidenþiat; exis-tenþa unor comisii de specialitate la nivel central;organizarea sa în Societatea Românã de Medi-cina Muncii ºi relansarea apariþiei Revistei Româ-ne de Medicina Muncii; organizarea anualã a ma-nifestãrilor ºtiinþifice cu participare internaþio-nalã; existenþa în centrele medicale universitare

ca disciplinã de sine stãtãtoare; aºezarea specia-litãþii noastre acolo unde îi este locul, specialitateclinicã cu preocupãri importante preventive.

PPuunncctteellee ssllaabbee llee--aaºº ggrruuppaa îînn:: inexistenþa unuiinstitut de profil, de fapt în Uniunea Europeanãexistã douã þãri fãrã aceastã instituþie, una dintreele fiind România (ne luptãm pe toate cãile de 20de ani pentru înfãptuirea acestui deziderat, nuam reuºit pânã acum, dar nu abandonãm lupta);nerespectarea medicinii muncii de cãtre mulþiangajatori, inclusiv de unele organe cu rol de con-trol în domeniu (un exemplu minor - se acceptã laangajare adeverinþã medicalã, eliberatã demedicul de familie, care nu are nicio competenþãîn acest sens ºi nu aviz de aptitudine, cum estestipulat în lege º.a), neevaluarea riscului în toatecompaniile, neincluderea legalã a medicului demedicina muncii în echipa de evaluare a riscului,slaba preocupare a unor medici de medicinamuncii în depistarea, semnalarea ºi declarareabolilor profesionale. Sunt judeþe care au 5-6 boliprofesionale declarate pe an, lucru de neînþeles ºide neadmis. Mai mult, sunt medici specialiºti demedicina muncii care nu au semnalat sau nu audeclarat o boalã profesionalã în cariera lor depânã acum. ªi mai doresc sã spun un lucru grav,dar real. Unii medicii specialiºti de medicinamuncii au relaþii contractuale cu diverse orga-nizaþii, în sensul asistenþei medicale de profil,ceea ce este un lucru foarte bun ºi legal. Dar, demulte ori, aceºtia nu numai cã nu semnaleazãsau declarã o boalã profesionalã depistatã, ci oignorã sau o muºamalizeazã, satisfãcând astfel odoleanþã a angajatorului ºi pãstrând astfel în con-tinuare relaþia contractualã existentã anterior.România are cel mai mic numãr de cazuri de boliprofesionale la o sutã de mii de lucrãtori declaratepe an din þãrile membre ale Uniunii Europene.

Un exerciþiu de foresight.

Cum va arãta medicina muncii în viitor?

Aº vrea sã închei într-o notã optimistã. Prin efor-tul tuturor medicilor de medicina muncii, prinînþelegerea de cãtre forurile cu putere de deciziedin România, medicina muncii de la noi va fi maidevreme sau mai târziu la nivelul existent în þãriledezvoltate membre ale Uniunii Europene.

Alexandru Batali

Articole de specialitate

SEPTEMBRIE 2011 8

Este mai uºor sã previi

decât sã vindeci? DA! ªtim cu toþii ºi, cu toate acestea, ezitãm sã

mergem la medicul nostru de familie sã-i solicitãmo consultaþie când ne aflãm în plina sãnãtate.Motivele? Le invocãm frecvent: nu avem timp, pro-gramul medicului corespunde cu programul nostrude muncã, e mereu coadã de copii ºi de vârstniciacolo, etc. Colegii medici de familie sunt sufocaþi, larândul lor, de probleme administrative ºi legislativecãrora cu greu le fac faþã. Ce-i de fãcut?

Existã alternativa medicinei private, fãrãsupãrare! Dar, ce se întâmplã cu cei care nu ºi-o potpermite, ºi aceastã categorie de cetãþeni este, dinpãcate, foarte numeroasã, deºi este vorba despreoameni care muncesc fie în sectorul privat, fie încel de stat.

Iatã cã Parlamentul României, în atmosfera ge-neralã de aliniere la legislaþia europeanã, la carene dorim cu ardoare sã fim parteneri, a elaborat ºiadoptat încã din anul 2006 Legea nr. 319, a secu-ritãþii ºi sãnãtãþii în muncã. Scopul legii este insti-tuirea de mãsuri privind promovarea îmbunãtãþiriisecuritãþii ºi sãnãtãþii în muncã a lucrãtorilor. Înceea ce priveºte supravegherea sãnãtãþii, legea

stipuleazã cã fiecare lucrãtor beneficiazã de acestfapt la intervale regulate ºi este asiguratã demedicii de medicina muncii. În lege mai este pre-cizat faptul cã angajatorul este cel careîndeplineºte aceste obligaþii legale. De asemenea,legiuitorul ne informeazã cã aceastã legetranspune Directiva Consiliului Europei89/391/CEE.

Astfel, o parte importantã de prevenþie a bolilorcu largã rãspândire în populaþia adultã ºi încadratãîntr-un loc de muncã ar trebui sã fie acoperitã demedicina muncii. În acest punct ne întoarcem laîntrebarea de început: De ce este necesarã o spe-cialitate medicalã doar pentru prevenþie?

Pentru cã, de cele mai multe ori, boli grave carepot invalida un om în floarea vârstei nu dor ladebut. Aºa este Hipertensiunea arterialã, Diabetul,Sindromul metabolic, neoplasmele, tuberculoza,SIDA, sifilisul, hepatitele virale tip B sau/ºi C ºimulte altele. De cele mai multe ori, o persoanã aflãcã este bolnavã abia dupã ce au apãrut complicaþiigrave ºi ireversibile: accident vascular cerebral,infarct de miocard, insuficienþã cardiacã, cirozãhepaticã ºi altele. Aceste complicaþii fac dintr-o per-soanã relativ tânãrã, în plinã cariera sau viaþã per-sonalã, o povarã atât pentru ei înºiºi cât ºi pentrufamilie ºi chiar pentru societate. Bucuria unei vieþiîmplinite la 50 de ani poate fi umbritã sau distrusãde boalã. Adio cãlãtorii, plimbãri cu nepoþii în parc,tenis sau ºah cu prietenii, o viaþã liniºtitã dupã anide muncã ºi acumulãri. O persoanã bolnavã devinedependentã de anturaj, cu spitalizãri pentrudecompensãri frecvente, trãind de cele mai multeori dintr-o pensie de boalã, insuficientã pentru aacoperi costul medicamentelor sau al programelorde recuperare, povarã pentru copiii care trebuie

Dr. Irina Stan Medic rezident -Medicina MunciiMobil: 0763.673.188www.iristarmed.ro

De ce îi trebuie muncii medicinã?

Când spune “medicina muncii”, omul obiºnuit se întreabã:

“de ce îi trebuie muncii medicina?! Omul care munceºte e sãnãtos.

Altfel ar sta acasã în pat sau la spital, sau pe holurile policlinicilor,

cu borcanul cu urinã în mânã, aºteptând sã-i spunã cineva de ce boalã suferã.

Medicina e pentru oamenii bolnavi sau bãtrâni.”

De ce oare gândim aºa noi, românii? Poate pentru cã mulþi ani a fost

promovatã ideea cã la medic te duci doar dacã te doare. Este foarte greu sã

modifici o mentalitate în care te-ai nãscut ºi ai fost educat din fragedã pruncie.



9

1. Înocmirea dosarului medical, examen clinic general ºi

eliberarea fiºei de aptitudine - aviz de specialitate

medicina muncii;

2. Viziotest

3. Audiometrie

4. EKG

5. Spirometrie

6. Glicemie

7. Examene de laborator ale sangelui ºi alte produse biologice

10. Examen psihologic

Cabinetul de medicina muncii IRISTAR MED

poate efectua consultul medical la

angjare, periodic sau de reluare a activi-

tãþii pentru toate categoriile de angajaþi.

În vederea evaluãrii aptitudinii medicale

la angajare/control periodic, conform legii,

efectuãm la sediul dumneavoastrã sau la

cabinetul nostru, urmãtoarele investigaþii:

BUCURÃ-TE DE SÃNÃTATEA TA!

S.C. IRISTAR MED S.R.L. Str. Clãbucet nr. 4-6, Camera 10,

Sector 1, Bucureºti

(în incinta Dispensarului Clãbucet)

Telefon / Fax: 021.668.00.05

Mobil: 0763.673.188; 0763.671.871

E-mail: [email protected] � www.iristarmed.ro

Program: L - V: 08.00-13.00 Teren

13.30-15.30 Cabinet

sã-ºi construiascã o viaþã la rândul lor. Regretelesunt tardive, timpul nu poate fi întors. “Dacã ºtiam,mã tratam din timp ºi nu ajungeam aºa”, spun ceimai mulþi. ªi atunci apare, evident, rolul celui caretrebuie sã aibã grijã ca aceste lucruri sã nu seîntâmple, ºi anume medicul de medicina muncii.Cum anume?

Iatã cum, în primul rând, legea este cea careobligã angajatorul sã asigure, printr-un contract,serviciile medicale ale unui cabinet de medicinamuncii. În al doilea rând, fiecare angajat trebuie sãia în serios acest drept al sãu ºi sã-l valorifice. În altreilea rând, medicul de medicina muncii are obli-gaþia prin contract sã verifice condiþiile de muncãºi, în funcþie de expunerea la riscuri, sã stabileascãpentru angajaþi un pachet de investigaþii minim, darsuficient pentru evaluarea corectã ºi concretã acondiþiei angajatului, în funcþie de locul de muncã,de pregãtirea profesionalã, dar ºi de starea sa desãnãtate la un moment dat.

Medicul de medicina muncii are ca atribuþiesupravegherea nu numai a sãnãtãþii individuale, ciºi a celei colective, în relaþie cu munca ºi cu mediulde muncã. Obiectivele activitãþii sale sunt pro-

movarea ºi menþinerea sãnãtãþii fizice, mintale ºisociale a muncitorilor, prevenirea perturbãriisãnãtãþii, cauzatã de condiþiile de muncã, protecþiamuncitorilor împotriva riscurilor ce rezultã dinprezenþa unor agenþi nocivi pentru sãnãtate,plasarea ºi menþinerea fiecãrui muncitor la un locconvenabil aptitudinilor sale fiziologice ºi psiholo-gice, pentru a se realiza adaptarea muncii la om ºia fiecãrui om la meseria sa (OMS, OIM, 1950).

Cu ocazia examenului medical la angajare, pe-riodic sau la reluarea muncii, medicul de medicinamuncii constatã dacã o persoana poate ocupa unloc de muncã astfel încât starea sa de sãnãtate sãnu fie afectatã negativ, sã nu fie un impedimentpentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, sã nu fieun pericol pentru colegi sau pentru populaþie.Medicul de medicina muncii depisteazã cât maiprecoce apariþia unei boli profesionale sau legatede profesie. De asemenea, tot medicul de medici-na muncii supravegheazã condiþiile de muncã ºiînºtiinþeazã factorii de decizie din întreprindere,astfel încât aceºtia sã iniþieze mãsuri de înde-pãrtare, izolare, aducere sub limitele maximeadmise a noxelor profesionale.


SEPTEMBRIE 2011 10

Medicul de medicina muncii trebuie sã fie unprofesionist desãvârºit, cu o culturã medicalãsolidã, actualizatã permanent în toate specialitãþileclinice, care sã-i permitã investigarea ºirecunoaºterea unei patologii variate. De aseme-nea, deºi medic, trebuie sã stãpâneascacunoºtinþe tehnice care sã-i permitã sã efectueze oanamnezã profesionalã corectã ºi necesarã pentrustabilirea unui diagnostic de boalã profesionalãsau sã evalueze expunerea la factorii de risc amuncitorilor. Activitatea în medicina muncii sedesfãºoarã mai puþin în cabinet sau în clinicã ºimai mult pe teren, între angajaþi, la locurile lor demuncã în instituþiile ºi firmele contractante.

În alte þãri din Europa, medicina muncii esteapreciatã ca fiind o specialitate foarte importantã.Se considerã cã, prin depistarea la debut a

diferitelor afecþiuni, statul economiseºte sumeimportante, care altfel ar trebui folosite pentrutratamentul ºi îngrijirea bolilor profesionale saulegate de profesie, iniþiate sau agravate de condiþi-ile de muncã.

Din experienþa mea profesionalã în acest dome-niu, am observat cã existã în general douã pattern-uri comportamentale: administratorii de firme, careau în jurul vârstei de 50 de ani ºi peste, au ten-dinþa, paradoxal, sã ignore sau sã minimizeze rolulmedicinei muncii. În schimb, angajatorii tineri suntmult mai responsabili, pliindu-se rapid pe cerinþelelegii, nu numai datoritã mãsurilor administrative, ciºi pentru cã efectiv doresc sã evalueze în mod realstarea de sãnãtate a lor personal ºi a angajaþilorlor. Ei apreciazã pozitiv faptul cã o echipã medicalãse deplaseazã cu echipament performant la sediul

firmei lor pentru efectuarea exa-menelor medicale. Am analizatacest fenomen, atât eu cât ºi uniicolegi de breaslã, ºi am ajuns laconcluzia cã educaþia este factoruldecisiv în îndeplinirea obligaþiilorde acest fel. Angajatorii cu vârstepeste 50 ani au fost educaþi înepoca comunistã, când medicinaera consideratã o profesie voca-þionalã (!), iar profilaxia era susþin-utã de stat, aºa încât interna-lizeazã greu cã aceastã respon-sabilitate le aparþine, conside-rând-o fie o “gãselniþã” legislativãmenitã sã le îngreuneze traiul, fieîncã o obligaþie financiarã care seadaugã la restul de taxe ºiimpozite ºi aºa greu de acoperit. Înschimb, angajatorii tineri ºi, în spe-cial, cei care au avut ºansa sãlucreze sau sã se specializeze înalte þãri, precum ºi companiilestrãine apreciazã medicina munciila valoarea ei realã ºi valorificã lamaximum potenþialul acesteia,atât pentru ei personal cât ºi pen-tru angajaþii lor. Acest lucruînseamnã cã lucrurile încep sã seschimbe în bine ºi pe meleagurilenoastre, în aºa fel încât, maidevreme sau mai târziu, românii,fie ei angajatori, lucrãtori sauguvernanþi, vor înþelege cã esteîntr-adevãr mai ieftin ºi mai corectsã previi decât sã vindeci, iar pen-tru îndeplinirea acestui scop, roluldecisiv îi revine medicinei muncii.



11

Medicul de medicina muncii este un salariat ates-tat în profesia sa potrivit legii, titular al unui contractde muncã încheiat cu un angajator sau cu o asociaþiepatronalã. (Codul Muncii, art. 184., alin. 1.).

Prin calitatea de salariat, medicul de medicinamuncii are dreptul la toate facilitãþile pe care angaja-torul le pune la dispoziþie angajaþilor (Legea nr.418/2004, art.17).

Medicul de medicina muncii poate deschide uncabinet medical privat cu respectarea standardelorminimale pentru acreditarea cabinetelor medicale demedicina muncii ºi a baremului minimal de dotare aacestora stabilite prin Ordinul nr. 240 din 3 martie2004 al ministrului Sãnãtãþii.

Medicul de medicina muncii poate ocupa un postîn sectorul public ºi/sau privat, conform pregãtiriisale; în sectorul public, ocuparea posturilor de me-dicina muncii se face prin concurs, conform regle-mentãrilor emise de Ministerul Sãnãtãþii; în sectorulprivat, angajarea medicului de medicina muncii se

face pe baza unui contract individual încheiat întremedic ºi angajator.

Condiþiile de desfãºurare a activitãþiiMedicul de medicina muncii este independent în

exercitarea profesiei sale (Codul Muncii, art.184., alin2.). Acest lucru este reiterat în Legea nr. 418/2004,art.27, 32, ºi în Codul de Deontologie Medicalã alColegiului Medicilor din România, art.9.

Medicul de medicina muncii, ca membru alColegiului Medicilor din România, este obligat sãrespecte jurãmântul depus, legile ºi regulamentelespecifice profesiei de medic, Codul Deontologic,prevederile Statutului, deciziile obligatorii adoptate deColegiul Medicilor din România, precum ºi orice altãfaptã sãvârºitã în legãturã cu profesia sau în afaraacesteia care este de naturã sa prejudicieze onoareaºi prestigiul profesiei sau a corpului profesional.(Statutul Colegiului Medicilor din România, art.97).

Plângerile, sesizãrile ºi contestaþiile referitoare laactivitatea medicului se depun la Colegiul Medicilordin judeþul respectiv ºi pot avea ca efect masuri disci-plinare pânã la interdicþia de a profesa ºi retragereacalitãþii de membru.

Actul normativ principal care se aplicã în general îneste Legea nr. 306 din 28 iunie 2004, privindexercitarea profesiei de medic, precum ºi organizareaºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România.

De asemenea, o a doua instituþie publicã cu autori-tate asupra activitãþii medicilor de medicina munciieste Autoritatea de Sãnãtate Publicã Judeþeanã dincadrul Ministerului Sãnãtãþii Publice, care auto-rizeazã/avizeazã ºi controleazã calitatea serviciilormedicale acordate lucrãtorilor la locul de muncã ºiasigurã formarea ºi perfecþionarea profesionalã îndomeniul medicinei muncii. Coordonarea la nivelnaþional ºi emiterea de reglementãri pentrudesfãºurarea activitãþii de medicina muncii este sarci-na Ministerului Sãnãtãþii Publice (Legea nr.319/2006, art. 46, alin. B, c).

Angajaþii au dreptul de a face contestaþie la deciziamedicului de medicina muncii, privind aptitudinea de

Statutul medicului de medicina muncii

Funcþia de medic de medicina muncii este exercitatã numai de medicul specialist

sau primar de medicina muncii cu drept de liberã practicã. Medicul de medicina muncii

este pregãtit prin rezidenþiat, prin parcurgerea unui program complet în pregãtirea

de specialitate, aprobat de Ministerul Sãnãtãþii ºi Colegiul Medicilor din România

ºi confirmat prin promovarea examenului de specialitate (Legea 418/2004, art.1 ºi 2).


muncã, în termen de 7 zile de la data primirii fiºei deaptitudine în muncã. Contestaþia se adreseazã Autori-tãþii de Sãnãtate Publicã, care va desemna o comisieformatã din 3 medici specialiºti de medicina muncii ºiconvoacã pãrþile implicate în termen de 21 de zilelucrãtoare de la data primirii contestaþiei. Decizia co-misiei este consemnatã într-un proces-verbal ºi estecomunicatã în scris persoanei examinate medical.Concluzia procesului-verbal este consemnatã în fiºade aptitudine, în care a fost precizat rezultatul exame-nului medical contestat. (HG 355/2007, art.30-34).

Atribuþiile medicului de medicina munciiPrincipala îndatorire constã în desfãºurarea de

activitãþi care au ca scop prevenirea accidentelor demuncã ºi a bolilor profesionale (Codul Muncii, art.185,alin.1, lit.a).

Conform Legii nr.418/2004, medicul specialist demedicina muncii este principalul consilier al angaja-torului ºi al reprezentanþilor angajaþilor în probleme depromovare a sãnãtãþii în muncã ºi în îmbunãtãþireamediului de muncã din punct de vedere al sãnãtãþii înmuncã.

Responsabilitãþile legale ale medicului de medicinamuncii la locul de muncã:

• vizitarea locurilor de muncã pe care le are însupraveghere;

• identificarea factorilor de risc ºi participarea laacþiunile de evaluare a acestora;

• supravegherea efectivã a condiþiilor de igienã(Codul Muncii, art.185, alin.1, lit.b);

• coordonarea monitorizãrii biologice a expuneriiprofesionale ºi a efectelor biologice consecutiveexpunerii, dupã o prealabilã selecþie a celor maiadecvate teste, pe baza parametrilor de sensibi-litate, specificitate ºi a valorii lor predictive;

• consilierea atât a angajatorului cât ºi a inspec-torului de muncã în problemele specifice deanalizã ºi expertizã a produselor ºi substanþelorchimice folosite ºi a efectelor pe care le-ar puteaproduce asupra organismului uman (CodulMuncii, art. 178 alin.2);

• colaborarea cu angajatorii sau cu responsabiliide protecþia muncii din unitate pentru evidenþaposturilor de lucru care necesitã examene me-dicale suplimentare, testarea aptitudinilor ºi/saucontrol medical sau psihologic periodic, coor-donarea mãsurilor de prevenire ºi protecþie.(Norma metodologicã de aplicare a prevederilorLegii securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã nr.319/2006, art.15 alin.13, 14, 26).

• supravegherea sãnãtãþii angajaþilor prin efectu-area de examinãri medicale la încadrarea în

muncã, de adaptare, periodice, la reluareamuncii ºi la încetarea activitãþii profesionale înrespectivul loc de muncã (prevãzut ºi de CodulMuncii, art.185, alin.1, lit.c);

• comunicarea existenþei riscului de îmbolnãvireprofesionalã cãtre toþi factorii implicaþi în proce-sul muncii (Ordinul MS nr.240/2004);

• stabilirea aptitudinii în muncã, cu ocazia oricãreiexaminãri medicale, prin evaluarea handicapuluiîn relaþie cu munca;

• efectuarea de recomandãri privind organizareamuncii, amenajarea ergonomicã a locului demuncã, utilizarea în condiþii de securitate a sub-stanþelor folosite în procesul muncii, precum ºirepartizarea sarcinilor de muncã, þinând seamade capacitatea ºi aptitudinile angajaþilor de a leexecuta;

• organizarea primului ajutor ºi a tratamentului deurgenþã ºi instruirea angajaþilor cu privire la apli-carea metodelor accesibile lor de prim ajutor ºi aprocedurilor de urgenþã dacã are competenþã înacest sens;

• consilierea angajatorului asupra unei buneadaptãri a muncii la posibilitãþile angajatului încircumstanþele speciale ale unor grupuri vulne-rabile: femei gravide, mame în perioada dealãptare, adolescenþi, vârstnici ºi persoane cudizabilitãþi;

• coordonarea procesului de recuperare a capa-citãþii de muncã, aplicarea principiilorergonomiei în procesul de reabilitare;

• propune angajatorului schimbarea locului demuncã sau a felului muncii unor salariaþi, deter-minatã de starea de sãnãtate a acestora (CodulMuncii, art.185, alin.2); trecerea temporarã într-un alt post de muncã fãrã expunere la noxe saufãrã solicitãrile care pun în pericol sãnãtateaangajatului sau împiedicã/întârzie recuperareadintr-o condiþie patologicã se face cu menþinereasalariului; schimbarea locului de muncã sau afelului muncii presupune modificarea unor ele-mente esenþiale ale contractului de muncã;

• colaborarea cu specialistul în psihologia munciiîn vederea reabilitãrii angajaþilor cu probleme desãnãtate mintalã cauzate de factori aferenþi pro-cesului muncii ºi de relaþiile interumane de lalocul de muncã;

• recomandarea mãsurilor adecvate privind sãnã-tatea ºi securitatea în muncã a angajaþilor cuprobleme speciale legate de utilizarea de droguriºi consumul de alcool;

• întocmirea de rapoarte precise ºi complete cãtre

SEPTEMBRIE 2011 12



13

angajator, angajaþi ºi autoritãþile competente,conform legii; stabileºte în fiecare an un programde activitate pentru îmbunãtãþirea mediului demuncã din punctul de vedere al sãnãtãþii înmuncã pentru fiecare angajator; elementele pro-gramului sunt specifice pentru fiecare angajatorºi sunt supuse avizãrii comitetului de securitateºi sãnãtate în muncã (Codul Muncii, art.186);

• este membru de drept în comitetul de securitateºi sãnãtate în muncã (Codul Muncii, art.185,alin.3);

Medicul de medicina muncii participã la stabilireaprogramelor de sãnãtate la locul de muncã în cadrulcomitetului de sãnãtate ºi securitate în muncã, unde:

1. consiliazã reprezentanþii angajatorului ºi ai anga-jaþilor asupra programelor de sãnãtate ºi securitate înmuncã;

2. recomandã consultarea sistematicã cu reprezen-tanþii angajaþilor în probleme de medicina ºi sociolo-gia muncii;

3. consiliazã asupra modului de alegere ºi definirea programelor de sãnãtate, securitate ºi de mediu pecare le va realiza angajatorul;

4. coordoneazã discuþiile privind sãnãtatea înmuncã, astfel încât sã conducã la un acord de opiniiîntre angajator ºi reprezentanþii angajaþilor;

5. consiliazã asupra mijloacelor de monitorizare ºide evaluare a programelor de sãnãtate adaptate lalocul de muncã.

[Comitetul de securitate ºi sãnãtate în muncãeste organizat în unitãþile cu peste 50 de angajaþiºi/sau chiar mai puþini în caz de condiþii grele sau vã-tãmãtoare. Serviciul intern de prevenire ºi protecþiese organizeazã în unitãþile cu peste 150 angajaþiaºa cum este prevãzut în Norma metodologicã deaplicare a prevederilor Legii securitãþii ºi sãnãtãþiiîn muncã nr. 319/2006.]

În plan strict medical, medicul de medicina munciiare urmãtoarele responsabilitãþi:

• recomandã investigaþiile adecvate necesarepentru a stabili diagnosticul bolilor profesionaleºi/sau al celor legate de profesie;

• stabilirea diagnosticului bolilor profesionale ºi alcelor legate de profesie;

• cerceteazã ºi declarã cazurile de boli profesio-nale ºi înregistreazã bolile legate de profesie,conform metodologiei prezentate în Legea nr.319/ 2006, art.34, 35 ºi în secþiunile 6-10 (art.149-174) din Norma metodologicã de aplicare aprevederilor Legii securitãþii ºi sãnãtãþii în muncãnr. 319/2006; cercetarea-declararea bolilor pro-fesionale este obligatorie ºi se face de medicii

din cadrul autoritãþilor de sãnãtate publicã terito-riale ºi a municipiului Bucureºti pe baza procesu-lui-verbal de cercetare, în colaborare cu inspec-torii din inspectoratele teritoriale de muncã, pen-tru cercetarea cauzelor îmbolnãvirilor profe-sionale, în vederea confirmãrii sau infirmãrii lor,precum ºi stabilirea de mãsuri pentru prevenireaaltor îmbolnãviri (Legea 319/2006, art.34, 35);

• þine evidenþa ºi supravegheazã bolile profesio-nale, bolile legate de profesie ºi supravegheazãbolile cronice în relaþie cu munca;

• asigurã managementul corect al serviciilor medicale de medicina muncii prin urmãtoareleacþiuni:

1. evalueazã prioritãþile de acþiune în domeniulsãnãtãþii în muncã;

2. evalueazã calitatea serviciilor, promovândauditul cu privire la îngrijirile de sãnãtate înmuncã;

3. pãstreazã datele medicale ale serviciuluisub strictã confidenþialitate;

4. concepe un program de instruire pentru per-sonalul angajat în serviciile de medicinã amuncii ºi de sãnãtate ºi securitate în muncã.

În cazul în care, între douã controale periodice, lu-crãtorii prezintã probleme de sãnãtate care pot fi le-gate de locul de muncã, legislaþia prevede faptul cãaceºtia pot consulta medicul, angajatorii avândobligaþia sã asigure accesul salariaþilor la serviciulmedical de medicina muncii (Codul Muncii, art.182).Aceasta presupune faptul ca salariaþii sã poatã apelala medicul de medicina muncii ori de câte ori consi-derã cã sãnãtatea le-a fost afectatã de condiþiile ºifactorii prezenþi la locul de muncã, ceea ce în cazulunui serviciu extern ridicã probleme organizatorice,legate de alocarea unei perioade de timp ºi eventualbani pentru deplasarea spre ºi de la cabinetul me-dical ºi efectuarea consultaþiei propriu-zise. În oricecaz, mãsurile privind securitatea ºi sãnãtatea înmuncã nu pot sã determine, în niciun caz, obligaþiifinanciare pentru salariaþi.

De asemenea, lucrãtorii trebuie sã semnaleze su-periorilor ierarhici direcþi toate problemele apãrute, le-gislaþia prevãzând faptul cã angajatorul comunicã Co-mitetului de securitate ºi sãnãtate în muncã punctulsãu de vedere sau, dacã este cazul, al medicului demedicina muncii, serviciului intern sau extern de pre-venire ºi protecþie, asupra plângerilor lucrãtorilor privind condiþiile de muncã ºi modul în care serviciulintern sau extern de prevenire ºi protecþie îºi înde-plineºte atribuþiile.

Articol preluat:http://medicina-muncii.com/

Procesul industrializãrii continue, cu etapa

actualã de automatizare ºi cibernetizare,

presupune un sistem om-maºinã de tip

automat, în care toate funcþiile sunt execu-

tate de maºinã, iar omul programeazã,

supravegheazã ºi întreþine sistemul. Acest

proces are ca rezultat tendinþa de creºtere

a stresorilor psihosociali ºi a gradului de

implicare psihologicã, respectiv implicarea

personalã (prin atribuþii, delegãri ºi

responsabilitãþi) ºi perspectiva dezvoltãrii

personale. Satisfacþia profesionalã ºi

reuºita într-o carierã depind de capaci-

tatea angajaþilor de a-ºi folosi predispo-

ziþiile naturale la locul de muncã, existând

o relaþie de directã proporþionalitate între

tipurile de personalitate ºi „job satisfac-

tion”. Tipul de muncã ºi modul în care se

efectueazã sunt extrem de importante, de

ele depinzând sentimentul de împlinire

profundã – caracterul personal al muncii.

Psihologia modernã utilizeazã douã metode desucces pentru ameliorarea relaþiilor de muncã ºidezvoltarea personalã, ºi anume: analiza tranza-cþionalã ºi programarea neurolingvisticã. Metodaanalizei tranzacþionale a fost dezvoltatã de psihia-trul Eric Berne ºi reprezintã un instrument înevoluþia personalã, cu aplicaþii în viaþa grupurilorumane. Analiza tranzacþionalã este utilã în acþiu-nile formãrii de personal (formare pentru amelio-rarea relaþiilor profesionale, dezvoltarea creati-vitãþii, ameliorarea contactului la personalul dinservicii).

Instituþiile care oferã angajaþilor condiþiidecente de muncã ºi îi trateazã cu respect repre-zintã una dintre cele mai avansate forme ale vieþiisociale, cu dezvoltarea capitalului social almuncii. Un climat psihologic pozitiv într-o între-prindere depinde în primul rând de calitateacomunicaþiilor în plan uman (relaþii de tip „OK-OK”). Conform modelului tranzacþional, individulexpus la stres are douã abordãri: primarã - per-cepe presiunea externã ca ameninþãtoare sau nu- ºi secundarã - evalueazã mijloacele de sur-montare. Consecinþele pot fi concretizate printrãirea stresului ca disconfort ºi suferinþã psiho-logicã, posibilitãþi de coping, cronicizarea psihoso-maticã sau psihopatologicã a expunerii. În toateaceste etape, variabilitatea interindividualã areun rol crucial (experienþe din copilãrie, alterãri lanivelul sistemului nervos central, ºocuri psihoa-fective etc.).

Dimensiunea cantitativã a implicaþiilor psiho-logice ale solicitãrii neuropsihosenzoriale ºi alestresului profesional este susþinutã de date statis-tice în special ale cercetãtorilor americani, careestimeazã cã 70% dintre angajaþii þãrilor industri-alizate lucreazã în condiþii de stres, cu o ratã anu-alã a absenteismului de 550 milioane zile cu inca-pacitate temporarã de muncã. Pornind de la con-statarea existenþei stresului ºi a suprasolicitãriimentale ca fiind o a doua cauzã de boalã înregis-tratã în Europa ºi care consumã 4% din PIB, încãdin anul 2000 Comisia Europeanã a dezvoltat unghid privind stresul la locul de muncã. În Românias-au fãcut paºi importanþi în recunoaºterea ºimenþionarea legislativã a stresului ocupaþional,dar persistã încã un deficit de specialiºti în psi-hologia muncii ºi organizaþionalã cu formare pro-fesionalã completã ºi complexã, care sã includã ºigestionarea stresului la locul de muncã (actual-mente acest obiectiv se realizeazã în clinici ºi înlaboratoarele de sãnãtate mintalã).

Efectele stresului psihic ocupaþional pot variade la simple modificãri senzoriale pânã la tul-burãri comportamentale ºi modificãri în dinamicapersonalitãþii. Fragilizarea nervoasã este un con-cept plurisemantic, legat de rezistenþa organismu-lui la suprasolicitare, cu manifestãri atât organice(astenie, nevrozã, fatigabilitate), cât ºi psihologice(scãderea rezistenþei la frustrare, iritabilitate,


SEPTEMBRIE 2011 14

Dr. Mihaela Stoia,medic primar medicina munciiFacultatea de Medicin/"Victor Papilian" [email protected]

Dimensiunea stresului profesional



15

instabilitate comportamentalã). Practic, includenevroza, depresia ºi anxietatea, fiind consecinþanediagnosticãrii la timp a unor afecþiuni, dar ºi aunor condiþii neergonomice de muncã.

Munca monotonã poate conduce la disconfort ºisuferinþã psihologicã, mai ales acele activitãþi„penibile” sau în condiþii de izolare, fãrã perspecti-va responsabilizãrii sau a captãrii interesului. Unastfel de disconfort se poate manifesta psihopato-logic ca violenþã în muncã ºi fenomen de „mob-bing”, consecinþã a dereglãrii mecanismelor com-portamentale defensive sau a expunerii la riscurifizice semnificative. Mobbingul a fost descris la per-sonalul care lucreazã în mass-media vizualã (tele-viziune), generat de agitaþia ºi febrilitatea dinainteamomentului intrãrii în emisie, manifestându-se subforma unui comportament cu risc sanogen (abuzurialimentare, abuz de bãuturi alcoolice ºi de tutun).Forma extremã o poate reprezenta sinuciderea cumotivaþie profesionalã, ca formã de autoviolenþã.Tot din categoria disconfortului psihologic amintimaici ºi sindromul de „burn-out”, descris de cercetã-torii americani la categorii profesionale cu stres psi-hic semnificativ (medici, profesori, funcþionari pu-blici), care constã în nemulþumiri, revendicãri,scãderea standardului profesional, scãdereaimplicãrii psihologice în relaþia cu solicitantul(pacient, elev, persoanã publicã), tensiune, cinism,ostilitate, tulburãri comportamentale. Existenþa sin-dromului de „burn-out” a fost demonstratã indirect,prin indicatori economici ai „welfare” public (impli-caþii în costuri legate de consecinþele asupra popu-laþiei). Cazuistica profesionalã pentru aceºtidescriptori psihopatologici este sãracã în þara noas-trã ºi nu ajunge la nivelul cabinetului de medicinamuncii, de multe ori fiind subestimatã. Despre psi-hopatologia ocupaþionalã se poate afirma cã nueste încã o temã clasicã bine delimitatã, iar mani-festãrile patologice individuale sau de grup trebuieinterpretate în contextul unor tulburãri de adaptaresau al altor îmbolnãviri. Stigmatul bolii mintalepriveºte multe aspecte ale vieþii ºi toate aspectelelegate de procesul angajãrii în muncã. Aceste per-soane gãsesc greu un loc de muncã, sunt discrimi-nate profesional, iar managerii evitã angajarea lor.Intervenþiile medicale, singure, nu pot gestionasãnãtatea mintalã, prin urmare este nevoie ºi dedeterminanþi sociali (factori de decizie, asociaþii alepacienþilor, societatea civilã, servicii nonmedicale).

Promovarea sãnãtãþii mintale acoperã o vari-etate de strategii care permit oamenilor sã adopteºi sã-ºi menþinã un stil de viaþã sãnãtos, cu

impact pozitiv asupra sãnãtãþii mintale. Locul demuncã poate acþiona ca un tampon în prevenireatulburãrilor mintale, astfel: reangajarea îmbu-nãtãþeºte starea de bine ºi de sãnãtate; inte-grarea profesionalã a persoanelor cu dizabilitãþiîmbunãtãþeºte statusul lor psihosocial; nu existãevidenþe privind efectul dãunãtor al munciiasupra sãnãtãþii mintale a persoanelor cu bolimintale severe. Pe de altã parte, se recunoaºte ocreºtere a factorilor de risc psihosociali la unelelocuri de muncã, pe primul loc situându-se insta-bilitatea pe piaþa muncii ºi vulnerabilitatea lucrã-torilor în contextul globalizãrii. Aceastã tendinþã aimpus evaluarea riscului legat de stresul ocu-paþional ºi introducerea unor mãsuri de profilaxiecare sã promoveze starea de bine, sã previnã tul-burãrile mintale, sã introducã tratamente, recu-perare ºi politici de reinserþie profesionalã.România s-a raliat la politicile europene,incluzând protejarea sãnãtãþii mintale în legislaþie(Legea nr. 487/2002), iar comunitatea euro-peanã a elaborat douã acorduri-cadru cu privire laprevenirea stresului în muncã ºi la hãrþuirea ºi vio-lenþa la locul de muncã.

CCoonncceeppttuull ddee ssããnnããttaattee mmiinnttaallãã îînn ggeenneerraall,,pprreeccuumm ººii cceell ddee ssããnnããttaattee mmiinnttaallãã llaa llooccuull ddeemmuunnccãã îînn ppaarrttiiccuullaarr,, ttrreebbuuiiee aabboorrddaatt îînnttrr--uunnmmoodd hhoolliissttiicc,, pplleeccâânndd ddee llaa rreezzuullttaatteelleecceerrcceettããrriilloorr aaccttuuaallee ddiinn ddiiffeerriittee ddoommeenniiii..PPssiihhoollooggiiii FFrriieeddmmaann ººii MMaarrttiinn,, cceerrcceettâânndd iinnfflluu--eennþþaa cciirrccuummssttaannþþeelloorr vviieeþþiiii aassuupprraa ssããnnããttããþþiiii,,aaffiirrmmãã ccãã oo mmuunnccãã iinntteennssãã îînnttrr--uunn ppoosstt ccuu ccee--rriinnþþee ccrreessccuuttee,, ppeennttrruu aa aacccceeddee llaa uunn nniivveellîînnaalltt,, eessttee mmaaii bbuunnãã ppeennttrruu ssããnnããttaattee ººiieexxppeeccttaannþþaa ddee vviiaaþþãã ddeeccââtt oo mmuunnccãã uuººooaarrãã ººiilliippssiittãã ddee aammbbiiþþiiee..

INTERVIU

SEPTEMBRIE 2011 16

- De ce se justificã investiþia într-un sistem

informatic de medicina muncii precum ICMed?Scade timpul necesar gestiunii dosarelor anga-

jaþilor. Creºte flexibilitatea ºi operativitatea la nivelcomercial, ICMed genereazã automat facturilecãtre toþi angajatorii sau partenerii pentru carepresteazã în regim de subcontractare, indiferentde complexitatea ºi diversitatea tarifarã apachetelor de servicii convenite cu fiecare.

- Puteþi sã detaliaþi prin ce se obþine scãderea

timpului în gestiunea dosarelor?Desigur prin completarea automatã ºi tipãrirea

din ICMed a diverselor formulare: dosar medical,fiºã de aptitudine, fiºã de expunere la noxe.Inclusiv valorile câmpurilor ºi rezultatelor se com-pleteazã automat, pe bazã de ºabloane, ceea ceeste extrem de util mai ales la examenul clinic, darºi pentru celelalte examene ºi investigaþii. Apoi, ocontribuþie importantã au ºi instrumentele ajutã-toare: recomandarea automatã a examenelor înfuncþie de noxe, introducerea rezultatului la unexamen pentru mai mulþi angajaþi deodatã, sis-temele de alertã ºi de programãri. Creºtereavitezei vine ºi din culegerea datelor în ICMed deoriunde, din cabinet, de pe teren, de la sediulangajatorului, utilizând orice tip de terminal: lap-top, PC, tabletã, smartphone.

- ªi totuºi, prin ce se diferenþiazã ICMed

în mod categoric de alte softuri similare?Este un sistem informatic de tip online, bazat

pe un concept de fiºã unicã a pacientului. Unpacient, respectiv un angajat odatã introdus în sis-tem, nu mai trebuie introdus a doua oarã. Datelede identificare, adresa, antecedentele medicalesunt accesibile medicilor care consultã pacientul.Peste 25% din angajaþii români au deja o fiºã elec-tronicã în ICMed!

O altã diferenþã majorã este modalitatea de ope-rare ºi platã. ICMed nu necesitã instalare localã,nici investiþii în servere, licenþe ºi întreþinere. Iar caºi sistem de platã, se merge pe un model avantajos

în ce priveºte fluxul de numerar ºi riscul investiþiei:se plãteºte un abonament lunar proporþional cunumãrul de dosare gestionate.

- Ce beneficii oferiþi angajatorilor?Furnizorii de servicii de medicina muncii care

lucreazã pe ICMed pot oferi angajatorilor unmodul ICMed special conceput pentru ei. Aicidepartamentul de resurse umane poate adãuganoii angajaþi ºi poate completa facil pe bazã deºabloane fiºele de expunere la noxe. Informaþiileintroduse de ei în sistem devin disponibile furni-zorului de servicii de medicina muncii, se evitãastfel dubla introducere a datelor sau trans-miterea eronatã în formã scrisã. Angajatorii auacces ºi la rapoartele cu activitatea de medicinamuncii: situaþia avizelor, a examenelor efectuate,angajaþi cu probleme, alerte la depãºireatermenelor. Opþional, angajatorii pot solicita dinpartea noastrã modulul de validare, corecþie ºistatisticã pentru concediile medicale, inclusiv ser-vicii de pregãtire a solicitãrii de rambursareadresate Casei de Asigurãri de Sãnãtate.

- Sunteþi o firmã cu sediul in Timiºoara.

Cum puteþi deservi clienþi din întreaga þarã?În momentul de faþã deservim cu succes peste

1500 de clienþi utilizatori de ICMed din 34 dejudeþe. Vorbim aici de utilizatori ai tuturor mo-dulelor ICMed (clinici, spitale, cabinete, centre dediagnostic). Dispunem de un centru de suportonline competent ºi eficient care poate soluþionape loc orice solicitare tehnicã, pe cale telefonicã,prin mesagerie sau prin tele-asistenþã. Ne avanta-jeazã cã softul este online, fãrã instalare localã,deci nici depanarea nu necesitã prezenþa la faþalocului. Pentru prezentãri, implementãri ºi instruiriavem o echipã prezentã în toate zonele þãrii.

- Ce servicii asiguraþi unui client nou?Asigurãm configurarea sistemului, instruirea

personalului, chiar ºi preluarea datelor din evi-denþe mai vechi, fie ele tabele Excel sau diversesofturi ºi baze de date.

Optimizarea activitãþii de medicina muncii

utilizând sisteme informatice inovative

• Interviu cu dl. Cãlin Drimbãu, Product Manager ICMed – MM, Syonic


SEPTEMBRIE 2011 18

Stresul ºi oboseala profesionalã

Stresul ºi oboseala profesionalã,

numite ºi bolile secolului, sunt

cele mai grave disfuncþionalitãþi

care apar în munca de birou.

Din aceastã cauzã, a apãrut

necesitatea organizãrii

ergonomice a muncii în birouri.

Stresul reprezintã o dimensiune constantã a vieþiinoastre cotidiene. Dacã pânã în 1989 factorii stre-sanþi þineau mai mult de sistemul politic, de aspectelenegative ale dictaturii comuniste, în prezent soci-etatea de tranziþie aduce pe scena vieþii noi tipuri desituaþii stresante, cum ar fi: incertitudinea, schim-bãrile rapide ºi adesea imprevizibile, concurenþa,ºomajul, necesitatea reorientãrii ºi recalificãrii rapideºi, nu în ultimul rând, scãderea nivelului de trai.

Oamenii, ca indivizi izolaþi, au rareori posibilitateade a influenþa evenimentele stresante externe. Tot cepot face este sã-ºi însuºeascã niºte strategii adapta-

tive care sã-i facã mai rezistenþi la agresiunile psihiceºi mai eficienþi în activitatea profesionalã.

Dacã stresul este prea mare, fiecare dintre noipoate ceda psihic; chiar dacã persoana respectivãeste una extrem de echilibratã, pot apãrea tulburãripsihologice temporare. Individul poate trãi o stare dedisfuncþionalitate sau chiar o cãdere psihicã bruscã înurma unei psihotraume severe (accident, incendiu,decesul unui membru apropiat din familie).

Reacþia la stres se instaleazã treptat atunci cândindividul este supus un timp îndelungat unor condiþiide tensiune psihicã, mai ales atunci când este atinsãimaginea sa, situaþia maritalã, profesionalã sau mate-rialã. De obicei, individul îºi revine când situaþia stre-santã a fost înlãturatã, deºi, uneori, pot rãmâne unelesechele sau o vulnerabilitate crescutã faþã de anumiþifactori de stres.

Factorii de mediu reprezintã, de asemenea, fac-tori de stres pentru organismul uman ºi animal, pro-ducând perturbãri la nivelul diferitelor sistemefiziologice. Aceºti factori, dintre care amintim tem-peratura (prea ridicatã sau prea scãzutã), umidi-tatea, zgomotul, agenþii poluanþi, pot producetraume fizice, dar ºi psihice.

Existã ºi stresori de naturã psihosocialã, cum ar fi:situaþiile conflictuale, presiunea socialã prea mare,factori care pun în pericol situaþia materialã sau statu-tul social al individului, percepuþi ca ameninþãri pen-tru individ. Stresul nu este influenþat numai de situaþi-ile externe, ci ºi de vulnerabilitatea, de toleranþa lastres a individului sau de unele trãsãturi ale persona-litãþii acestuia.

Existã, de asemenea, situaþii de viaþã care suntconsiderate stresori universali, ca de exemplu:rãzboiul, detenþia, calamitãþile naturale, acciden-tele care produc invaliditate sau bolile incurabile,pierderea unor persoane apropiate. Unele situaþiide viaþã nu sunt la fel de stresante pentru toatãlumea. De pildã, pierderea unui examen, dezapro-barea sau critica ºefului determinã reacþii diferitede la un individ la altul. Chiar ºi în cazul unor deza-stre sau calamitãþi naturale existã persoane care îºipãstreazã calmul ºi acþioneazã oportun ºi eficient,în timp ce alþii intrã în panicã sau manifestã uncomportament bizar.

Lazarus aratã cã cercetãrile asupra unor comba-tanþi din rãzboiul din Vietnam sau din rãzboiul arabo-israelian din 1973 au demonstrat cã doar la un anu-mit procent dintre aceºtia au apãrut simptome



19

emoþionale grave, temporare sau permanente, care i-au fãcut inapþi pentru luptã, ceilalþi nedezvoltândceea ce specialiºtii numesc “nevroza de rãzboi”.

Oboseala reprezintã o reacþie de readaptare aorganismului, de refacere a funcþiilor sale. Ea repre-zintã un fenomen fiziologic normal care apare în urmasolicitãrilor prezente în activitatea umanã.

În general, oboseala este un fenomen reversibil,deoarece, dacã este urmatã de o perioadã de odihnãsau de somn, organismul îºi reface plenitudinea func-þiilor. Ea nu este o boalã, dar poate avea consecinþetemporare asupra organismului, precum slãbireaatenþiei faþã de munca îndeplinitã ºi faþã de mediu.

Specialiºtii clasificã oboseala în urmãtoarele grupe:• Oboseala muscularã (dinamicã ºi staticã), deter-

minatã de efortul muscular ºi de contractareamuscularã fixã;

• Oboseala neurosenzorialã, cauzatã de tensiuneanervoasã a simþurilor (ochi, urechi);

• Oboseala psihicã, determinatã de factori denaturã psihicã.

Oboseala poate fi provocatã de o mulþime decauze, dintre care cel mai des întâlnite sunt:

• intensitatea ºi durata muncii fizice ºi intelectuale;• factorii de mediu (temperatura, lumina, zgomo-

tul);• factorii de naturã psihicã (responsabilitãþi, griji,

conflicte);• monotonia sau rutina muncii;• boli ºi dureri.

Formele de manifestare a oboselii la om sunt mul-tiple:

• scãderea atenþiei;• încetinirea ºi inhibarea percepþiei;• inhibarea capacitãþii de gândire;• scãderea randamentului activitãþii fizice ºi int-

electuale.

În birouri, oboseala profesionalã este o stare pro-dusã de stres ºi afecteazã mai ales persoanele carelucreazã cu publicul. Cei mai mulþi cred cã munca înbirouri ºi secretariate este lipsitã de stres sau cu stresredus, însã lucrurile nu stau deloc aºa. Tensiunile psi-hice ºi stresul contactelor interumane determinãobosealã sau chiar epuizare. Cercetãrile efectuateasupra lucrãtorilor din birouri aratã cã peste 50% din-tre aceºtia sunt afectaþi de un sindrom de epuizareemoþionalã. Cauzele ar consta în lipsa de spaþiu ºi deintimitate a locului de muncã, precum ºi în dificultateasarcinilor de serviciu.

În general, persoanele care manifestã simptomede obosealã fizicã ºi psihicã au o atitudine negativistã

în relaþiile cu ceilalþi ºi resimt o diminuare a respectu-lui de sine.

În afara programului normal de lucru, remedierea ºiprevenirea oboselii se poate realiza prin regle-mentarea duratei zilei de lucru, a duratei sãptãmâniide lucru ºi a concediilor de odihnã.

În munca de birou remediile pentru epuizarea ºipentru oboseala profesionalã se pot asigura la douãniveluri. La nivelul vieþii personale, angajaþii trebuiesã-ºi structureze activitãþile astfel încât acestea sã ledea un sentiment de confort ºi de siguranþã. Salariaþiitrebuie sã aibã o viaþã activã în afara serviciului ºimediului acestuia.

Al doilea nivel se referã la responsabilitãþile ma-nageriale, care trebuie sã vizeze ajutorarea salariaþilorafectaþi de obosealã profesionalã, prin recunoaºtereasimptomelor acestui fenomen ºi prin instruirea per-sonalului în vederea depistãrii lor, prin organizarea deîntruniri ce pot fi folosite pentru întrajutorarea mem-brilor personalului ºi prin promovarea spiritului deechipã.

Pentru serviciile de relaþii cu publicul, în situaþia încare schema de personal permite, managerii pot sãrestructureze anumite posturi sau sã refacã progra-mul de lucru astfel încât contactul dintre lucrãtori ºisolicitanþi sã nu fie prea mare. De asemenea, poate fiutilã ºi organizarea de seminarii privind managemen-tul stresului sau timpului.

Este foarte important sã se previnã starea

de obosealã profesionalã, pentru cã aceasta nu

afecteazã un singur membru al personalului, ci

este transmisã ºi celorlalþi. În acest sens, Beth

Belevins arãta: “Când un angajat se plânge

de condiþiile de lucru ºi/sau se îndoieºte de

utilitatea, de rostul sau de satisfacþia muncii

sale, aceastã atitudine va avea cu siguranþã

influenþã ºi asupra colegilor sãi”.

Pentru a nu permite rãspândirea acestor simp-tome, managerii trebuie sã le recunoascã ºi sã leprevinã ori de câte ori este posibil. De asemenea,managerul are un rol esenþial în gãsirea unor corelaþiiºi alternative optime între durata perioadelor demuncã, durata pauzelor pentru odihnã, numãrul,conþinutul ºi momentul introducerii acestor pauze,astfel încât sã se asigure o eficienþã sporitã, un niveloptim al capacitãþii de muncã ºi o bunã stare asãnãtãþii.

Sursa: http://medicina-muncii.infoCris Med Family S.R.L.


SEPTEMBRIE 2011 20

Folosirea calculatorului, aceastã unealtã

formidabilã de lucru apãrutã recent, este

asociatã cu o mulþime de probleme de

ergonomie - iatã câteva exemple:

• pentru unele categorii profesionale, calcula-torul a devenit singurul instrument de lucru, ceeace prin folosinþã pe durate lungi de timpgenereazã efecte secundare;

• are loc schimbarea modului de viaþã: prinfolosirea intensivã a calculatorului se estompeazãlimita între viaþa profesionalã ºi viaþa personalã,munca putând fiind realizatã oriunde ºi oricând,ocupând timpul liber personal;

• evoluþia neîncetatã a aparaturii informatice ºia programelor obligã la o adaptare constantã de25 de ani;

• lizibilitatea pe ecran a documentelor scanateeste mult mai scãzutã decât a documentelor pesuport convenþional de hârtie, ceea conduce lasuprasolicitare vizualã; în plus, miniaturizareaecranelor calculatoarelor de buzunar sau porta-bile face dificilã citirea textelor lungi care se întindpe mai multe pagini;

• ergonomia muncii la calculator ia în conside-rare o mulþime de factori, care includ amenajareapostului de lucru la calculator, definirea sarcinii ºia metodelor de muncã, organizarea spaþialãîncãperii de lucru, ambianþa luminoasã, sonorã ºitermicã, factorii psihosociali legaþi de sarcina demuncã, operator, aparatura tehnicã ºi colectivulde muncã.

Având în vedere importanþa ºi particularitãþilemuncii la calculator, ea face obiectul unui set denorme internaþionale, devenite standarderomâneºti sub indicativul SR EN ISO 9241.

În activitatea la calculator, suprasolicitareamintalã apare în urma unor deficienþe ergonomicelegate de conþinutul ºi organizarea sarcinilor demuncã sau de software-ul sau hardware-ul folosit,precum ºi datoritã unor factori psihosociali ºi indi-viduali. Urmãtoarele principii privitoare la sarcinade muncã sunt foarte importante în activitatea lacalculator, facilitând realizarea muncii ºi pro-movând sãnãtatea mintalã ºi confortul angajaþilor.

Astfel, în conceperea sarcinii de muncã, con-form recomandãrilor standardului SR EN 29241-2:1994, angajatorul trebuie sã evite:

• suprasolicitarea mintalã ºi vizualã a anga-jaþilor, ceea ce conduce la obosealã inutilã sauexcesivã, cu scãderea productivitãþii ºi favorizareaapariþiei de erori;

• sarcinile repetitive nejustificate, care prinmonotonia lor conduc la plictisealã, saturaþiemintalã ºi insatisfacþie;

• constrângerile temporale nejustificatemunca solitarã, fãrã ocazia contactelor sociale.Spre exemplu: munca repetitivã, monotonã, fãrãdrept de decizie asupra desfãºurãrii activitãþii, pedurate lungi, este unul dintre factorii determinanþiai stresului în activitatea de tehnoredactare - stre-sul poate surveni prin presiunea temporalã sauierarhicã asupra muncii;

• relaþiile tensionate cu colegii sau cu superi-orii ierarhici nu sunt apanajul strict al activitãþii la

Lucrul la calculator –

principii ergonomice



21

calculator, dar se întâlnesc adesea în birourile dedimensiuni mici, unde, adesea, au loc;

Acelaºi standard prezintã caracteristicile uneisarcini de muncã corecte:

• sarcina de muncã este adaptatã la aptitu-dinile ºi la experienþa angajaþilor;

• sarcina de muncã este diversã, solicitã vari-ate deprinderi ºi aptitudini, chiar permite dez-voltarea deprinderilor existente ºi dobândirea anoi abilitãþi ºi cunoºtinþe;

• sarcinile de realizat sunt uºor identificabileca unitãþi de sine stãtãtoare ºi existã un feedbacksuficient asupra realizãrii lor, în termeni uºor deînþeles;

• în realizarea sarcinilor de muncã, angajaþii auun grad adecvat de autonomie ºi de decizieprivind prioritatea, ritmul ºi metodele de realizarea sarcinilor;

• prin realizarea sarcinii de muncã, angajaþii ausatisfacþia unei contribuþii semnificative lafuncþionarea sistemului ºi realizarea obiectivelorde muncã.

Informaþii suplimentare sunt disponibile îndiferite standarde:

• cadrul general de evaluare a efortului mintaleste definit în standardul SR EN ISO 10075-1;

• recomandãrile ergonomice privitoare lasarcinile de muncã sunt prezentate în standardulSR EN ISO 10075-2.

De menþionat, cã prezenþa factorilor de risc psi-hosociali reprezintã un factor favorizant importantpentru apariþia de tulburãri musculo-schelatale (oformã de somatizare a tensiunilor psihice); dacãmunca la calculator este discontinuã ºialterneazã cu alte activitãþi, atunci organizareatemporalã nu pune probleme, aceste activitãþiavând valoare de pauzã activã;

• în cazul sarcinilor de introducere de date sautexte în calculator se recomandã pauze active decel puþin 5 minute la fiecare 45-60 minute; - dacãaceastã activitate are loc sub constrângere tem-poralã, pauza trebuie sã fie de minimum 10minute la fiecare orã;

• în cazul sarcinilor mai complexe, care implicão interacþiune mai intensã cu calculatorul (fere-stre de dialog etc.), sunt suficiente pauze de 15minute la fiecare 2 ore;

• în cazul activitãþilor de programare, carecomportã o solicitare mintalã analitic-creativãimportantã, dar ºi o mare autonomie, este dificilsã fie oferite recomandãri generale, fiind valabile

celelalte principii ergonomice asociate muncii cuecran de vizualizare;

• în linii mari, este preferabil ca orice muncã lacalculator care depãºeºte 4 ore sã alterneze cualte activitãþi;

• în cazul femeilor însãrcinate, este recoman-dat sã li se amenajeze o pauzã de 5 minute lafiecare 45 de minute, iar durata zilnicã totalã demuncã efectivã la calculator sã nu depãºeascã4 ore.

Calculatoarele portabile

În ciuda eforturilor depuse de construc-tori, calculatoarele portabile se asociazã cuo mulþime de probleme ergonomice, carederivã direct sau indirect din caracteristicalor principalã: portabilitatea.

• apropierea ecranului de tastaturã faceca folosirea laptopului sã oblige utilizatorulla o flexie prea mare a capului pe piept, ceeace conduce la dureri cervicale (recoman-darea este de a se folosi un suport pentruecran ºi ataºarea unei tastaturi ºi a unuimaus extern), folosirea mausului portabil dedimensiuni mici ºi touch-padului, tasteleîngrãmãdite conduc la un efort de coor-donare ºi execuþie mai mare, favorizândTMS;

• dimensiunile mici ale ecranului implicão problemã de vizibilitate a textului, rezol-vatã de utilizator prin scãderea distanþei,sub distanþa minimã de 40 cm; rezultatuleste forþarea acomodãrii ochilor ºi obosealalor precoce;

• luminozitatea ecranului este în generalinsuficientã, fiind mult sub performanþelemonitoarelor, ceea ce face ca ºi contrastulcaractere-fond sã fie insuficient, iar acui-tatea vizualã sã scadã, iar oboseala vizualãsã se instaleze precoce; în plus, aceastãluminozitate este redusã intenþionat de uti-lizator, pentru economisirea energiei bateriei



SEPTEMBRIE 2011 22

Ambianþa luminoasãEvaluarea ambianþei luminoase la un post de muncã informatizat este complexã

ºi ia în considerare o mulþime de factori, precum: iluminat suficient cantitativ

la nivelul încãperii ºi al postului de lucru, uniformitatea iluminatului, nivelul prezenþa

de surse luminoase sau reflexii în câmpul vizual care genereazã fenomenul de orbire,

absenþa de umbre în câmpul vizual, absenþa pâlpâirilor cauzate de iluminatul artificial,

cromaticã adecvatã a surselor de iluminat ºi a suprafeþelor din încãpere, surse de iluminat

cu caracteristici adecvate (indicele de redare a culorilor ºi temperatura de culoare).

Pentru realizarea unui ambient luminos corect,un studiu complet evalueazã proporþia necesarãdintre iluminarea naturalã ºi cea artificialã, ilumi-natul general ºi cel local, tipul, caracteristicile ºilocalizarea surselor de luminã, orientarea birouri-lor ºi a ecranelor de vizualizare, culoarea ºi coefi-cientul de reflexie al suprafeþelor ºi pereþilor, toateîn raport cu sarcina de muncã, dar ºi cu particula-ritãþile angajaþilor, considerând în acelaºi timpaspectele estetice ºi de economie de energie.

Suprasolicitarea vizualã

ºi astenopia acomodativãDe la început trebuie precizat cã problemele

legate de ambianþa luminoasã ºi suprasolicitareavizualã nu conduc afectãri grave ale sãnãtãþii, iar„calculatorul nu stricã ochii”, dupã cum greºit con-siderã în general publicul nespecialist. În schimb,efortul vizual, mai ales în condiþii de iluminatnecorespunzãtor (calitativ ºi cantitativ), pune înevidenþã precoce tulburãrile de vedere preexis-tente, prin apariþia oboselii vizuale. Aceastaimpune folosirea unei corecþii vizuale corespunzã-toare (ochelari, lentile de contact). În caz de efortvizual prelungit, oboseala vizualã apare ºi la per-soane cu vedere normalã. Atât iluminatul insufi-cient cât ºi cel excesiv pot conduce la obosealãvizualã, precum ºi sursele de luminã strãlucitoaresau reflexiile în câmpul vizual, distanþa prea micãochi-ecran sau durata prea mare de lucru.

Oboseala vizualã (numitã medical astenopieacomodativã) se manifestã prin simptome oculare(mãrirea distanþei minime de vedere clarã,înceþoºarea vederii, vedere dublã, lãcrimare exce-sivã sau senzaþie de uscãciune ocularã), simp-tome nervoase (dureri de cap, ameþeli, obosealãgeneralã, iritabilitate) ºi scãderea randamentuluiîn muncã (numãr crescut de erori, timp crescut deexecuþie a sarcinilor). Ea este reversibilã (prinrepaus) ºi poate fi prevenitã printr-o organizare

ergonomic corectã a postului, sarcinilor ºi mediu-lui de muncã.

Astenopia acomodativã este enumeratã în listabolilor profesionale care pot fi declarate ºirecunoscute în România (HG 1425/2006), ceeace nu este ºtiinþific corect, deoarece nu este pro-priu-zis o boalã, ci doar un tip particular deobosealã reversibilã.

Dupã vârsta de 40-45 de ani începe sã seinstaleze insidios prezbiopia, reprezentând un procesnatural de îmbãtrânire a ochilor (acomodarea se facemai greu ºi ochii obosesc mai repede, cristalinuldevine mai opac ºi persoana necesitã mai multãluminã pentru a vedea clar). De menþionat, cã decon-tarea ochelarilor de vedere, consideraþi strict camijloc de corecþie vizualã, nu este o obligaþie a anga-jatorului, întrucât ei nu reprezintã un echipamentindividual de protecþie, ci au rolul de a corecta defi-cienþã preexistentã a angajatului. În schimb, folosirealor poate fi specificatã ca obligatorie de medicul demedicina muncii în fiºa de aptitudine încheiatã cuconcluzia „apt condiþionat: cu corecþie vizualã” atun-ci când de ei depinde o vedere clarã. Curãþarea peri-odicã a ochelarilor ºi a ecranului pentru înlãturareaprafului sau a amprentelor, folosirea unui ecran saua unor ochelari cu strat antireflexie sunt alte reco-mandãri utile. Recomandãri pentru a evita senzaþiade uscãciune ocularã (conform INRS, fiºa TC88):

- marginea superioarã a ecranului se aflã lanivelul ochilor (o poziþie mai înaltã face caprivirea sã fie orientatã în sus, iar pleoapa supe-rioarã mai retrasã, descoperind o mai maresuprafaþã ocularã);

- umiditatea ambiantã este între 40% ºi 60% (sepot folosi umidificatoare ale aerului pentru aajunge la acest nivel);

- sunt prevãzute pauze sau schimbãri periodiceale activitãþii, alternând activitatea la calcula-tor cu munca de birou, evitând perioadele



23

lungi de activitate neîntreruptã la calculator,când persoana clipeºte rar sau deloc.

Ambianþa termicãAmbianþa termicã de la locul de muncã influ-

enþeazã în mod direct confortul ºi performanþaangajaþilor.

O serie de parametri sunt relevanþi pentru con-fortul termic: parametrii individuali (îmbrãcãmin-tea, intensitatea activitãþii fizice), parametrii deambianþã (temperatura aerului, temperatura me-die de radiaþie, umiditatea aerului ºi viteza curen-þilor de aer), alþi parametri (diferenþa mare detemperaturã între picioare ºi cap, contactul cu su-prafeþe reci sau calde).Aceºti parametri pot fi eva-luaþi global prin calcularea temperaturii operativeºi a indicilor de confort termic PMV ºi PPD. Confor-tul termic este o noþiune subiectivã, întrucât existãdiferenþe interindividuale mari în perceperea am-bianþei termice. Astfel, pentru activitatea la calcu-lator se recomandã, pentru perioada de iarnã(ceea ce presupune cã angajaþii sunt îmbrãcaþimai gros), temperatura operativã optimã cuprinsãîntre 20 ºi 24 de grade, iar pentru perioada de varã(persoane îmbrãcate subþire), între 23 ºi 26 degrade. Subiectul este însã vast ºi nu poate fi tratatmai pe larg aici.

Ambianþa sonorãZgomotul are un efect perturbator asupra

sarcinilor cu suprasolicitare mintalã. Chiar ºi oconversaþie în imediata vecinãtate, care nu areînsã nicio legaturã cu sarcina de executat, poatereprezenta zgomot.

Norma SR EN ISO 9241-6 prezintã reco-mandãrile pentru nivelul zgomotului de fond înîncãperile de lucru (fãrã activitãþi ºi echipament înfuncþiune) care nu trebuie depãºit. Spre exemplu,pentru activitãþile cu constrângere temporalã ºiocazional sarcini repetitive, zgomotul de fond nutrebuie sã depãºeascã 35-40 dB(A).

În general, pentru a evita perturbarea activitãþiiîn cazul sarcinilor cu suprasolicitare mintalã, reco-mandarea este ca zgomotul sã nu depãºeascã 55dB(A), considerând toate sursele de zgomot, cucât activitatea este mai complexã ºi solicitantãnivelul recomandat fiind mai scãzut. Dacãsarcinile de muncã includ comunicarea verbalã,nivelul de zgomot ambiant nu trebuie sãdepãºeascã anumite limite pentru ca aceastãcomunicare sã se desfãºoare optim, limite calcu-late în funcþie de distanþa care separã cele 2 per-soane ºi de efortul vocal ºi prezentate în aceeaºinormã SR EN ISO 9241-6. Spre exemplu, la o dis-

tanþã de 2 metri ºi pentru un efort vocal normal(voce normalã), nivelul maxim de zgomot ambien-tal recomandat pentru o comunicare satisfãcã-toare este de 52 dB, dar pentru o comunicareexcelentã se recomandã numai 36 dB. Pentrucomunicarea telefonicã existã, de asemenea,recomandãri - spre exemplu, se considerã cãaceasta este uºor afectatã peste un nivel de zgo-mot de 55 dB ºi dificilã peste 65 dB.

Radiaþiile electromagneticeSursele de radiaþii electromagnetice într-un

birou sunt multiple: sursele de alimentare a apa-raturii electronice, transformatoarele ºi bobinele,circuitele electronice (în special oscilatorii).

Cu toate acestea, ele nu pun probleme de sãnã-tate în muncã, întrucât valorile mãsurate ale inten-sitãþii câmpurilor electrice ºi magnetice sunt deordinul a câteva sute de ori mai mici decât valorileprag, dincolo de care existã un risc apreciabil.

Posibilitãþi de ameliorare în continuare:- înlocuirea monitoarelor cu tub catodic cu moni-

toarele cu ecran plat tip LCD (cristale lichide), careemit mai puþine radiaþii electromagnetice;

- creºterea distanþei faþã de ecran: intensitateacâmpurilor electromagnetice scade cu pãtratuldistanþei (dublând distanþa, intensitatea scade depatru ori);



SEPTEMBRIE 2011 24

În primul rând, pentru o bunã adaptare la acesttip de muncã este necesar ca aceasta sã repre-zinte alegerea liberã a salariatului.

Recomandãri cu privire

la organizarea muncii:Din punct de vedere cronobiologic, adaptarea rit-

murilor circadiene biologice se face progresiv pe par-cursul unei sãptãmâni de lucru ºi se pierde, deasemenea progresiv, când persoana revine la orar demuncã de zi; se recomandã cicluri de maximum 2-3zile de muncã succesive.

- în cursul nopþii sarcinile fizice sunt mai bine supor-tate ºi realizate decât cele intelectuale, deci se reco-mandã includerea a mai puþine sarcini mintale com-plexe pentru schimbul de noapte, dat fiind ºi riscul deerori ºi accidente;

- expunerea la luminã intensã (peste 600 lux lanivelul postului de lucru) permite pãstrarea vigilenþeiºi întârzierea somnolenþei (prin inhibiþia secreþiei demelatoninã).

Recomandãri cu privire la alimentaþie:- pãstrarea ritmului celor 3 mese pe zi, primele 2

mese dupã trezire trebuind a fi mai consistente (în ca-zul muncii de noapte, masa de prânz ºi cea de searã):

- fiecare masã trebuie sã fie calitativ echilibratãincluzând:

• un fruct sau o legumã (crude/fierte) ori suc defructe

• ouã sau brânzã ori peºte sau carne• cartofi sau paste ori cereale sau pâine• un produs lactat• o bãuturã nonalcoolizatã- evitarea ronþãitului între mese, limitarea exci-

tanþilor (ceai negru, cola, cafea);- în timpul schimbului de noapte, luarea unei mese

uºoare dupã 3-4 ore de la începutul schimbului, pen-tru a ameliora vigilenþa.

Recomandãri cu privire la somn:- pãstrarea unui program cât mai regulat privind ora

de culcare ºi de trezire dupã o noapte de muncã,somn cu durata de minimum 5 ore, sau de 6 ore încazul unei nopþi succesive de muncã;

- pentru evitarea acumulãrii oboselii/apariþiei dato-riei de somn, evitarea începerii unui schimb de muncãfãrã a fi recuperat complet oboseala generatã denoaptea precedentã de muncã;

- întrucât calitatea somnului este la fel de importan-tã ca ºi cantitatea lui, crearea unui mediu favorabilsomnului (liniºte, obscuritate), prin protejarea de zgo-motele exterioare (debranºarea telefonului sausetarea acestuia pe modul silenþios) ºi de lumina zilei,de întreruperile din partea membrilor familiei sau pri-etenilor (fragmentarea somnului împiedicã somnulprofund), astfel încât sã se creeze condiþii de somncât mai apropiate de cele normale

Alte recomandãri:- atenþie la conducerea maºinii dupã o noapte de

muncã - oboseala are acelaºi efect asupra conduceriica ºi consumul de alcool;

- pãstrarea unor activitãþi sportive regulate, darrealizarea acestora cu câteva ore înainte de momen-tul culcãrii;

- rezervarea de timp pentru participarea la activitãþisocioculturale.

Efecte neuropsihice:- tulburãri cognitive imediate: scãderea vigilenþei, a

capacitãþii de adaptare la situaþii noi, scãderea perfor-manþelor mintale, în special a proceselor mintalecomplexe care implicã multe variabile, cu un numãrcrescut de erori ºi creºterea timpului de rãspuns lastimuli, tulburãri de memorie; din acestea rezultã ºiun risc crescut de accidente de muncã sau de traseu(la întoarcerea dimineaþa acasã cu maºina);

- efecte neuropsihice tardive: datorie de somn, obo-sealã acumulatã, surmenaj, pânã la epuizare ºi burn-out, tulburãri de somn (dificultãþi de adormire, somnagitat ºi superficial, obosealã la trezire); consumul decafea/stimulente în timpul activitãþii ºi de medica-mente sedative sau hipnotice pentru perioada desomn, cu consecinþele specifice acestor abuzuri.

Patologii asociate Studiile epidemiologice aratã un risc crescut pentru

urmãtoarele afecþiuni:- psihice: depresie, iritabilitate, scãderea interesului

faþã de evenimente sau anturaj, comportamentaddictiv;

- cardiace: cardiopatie ischemicã, hipertensiunearterialã, tulburãri de ritm cardiac;

- digestive: gastrite, ulcere gastrice ºi duodenale;- tulburãri metabolice ºi endocrine: suprapondera-

litate/obezitate, insulinorezistenþã (apoi diabet), sin-drom metabolic;

- tulburãri reproductive: scãderea fertilitãþii, avorturi

Munca în tura de noapte – Recomandãri –



25

spontane, retard de creºtere fetalã, prematuritate,nou-nãscuþi cu greutate scãzutã la naºtere, cancerulde sân (Centrul Internaþional de Cercetãri asupra Can-cerului CIRC/IARC a clasat munca asociatã cu pertur-bãri ale ciclurilor circadiene în categoria 2A, adicãcancerogen probabil), îmbãtrânire precoce.

AUTOEVALUARE EPWORTHScara Epworth este o scarã simplã de autoevaluare

a somnolenþei diurne (consecinþã a acumulãrii deobosealã pe termen lung). Rãspundeþi la urmãtoareleîntrebãri care se referã la probabilitatea de a adormi(nu numai de a vã simþi obosiþi) în situaþiile urmãtoa-re! Imaginaþi reacþia dvs. în circumstanþele descrise!

Utilizaþi punctajul urmãtor pentru a aprecia fiecaresituaþie:

0 – niciun risc de a adormi1 – ºanse mici de a adormi

2 – probabilitate medie de a adormi3 – foarte probabil de a adormiInterpretarea scorului realizat (maximum 24

puncte): un scor peste 10 indicã cu certitudine o situa-þie de somnolenþã diurnã crescutã, în timp ce un scorsub aceastã valoare indicã absenþa acesteia sau oautoevaluare greºitã a somnolenþei.

Scorul peste 10 la chestionarul Epworth indicãnecesitatea de a lua mãsuri imediate pentru remedie-rea situaþiei: identificarea ºi înlãturarea factorilor per-turbatori ai recuperãrii oboselii sau, în caz de intole-ranþã/inadaptabilitate individualã la acest tip de orga-nizare a muncii, încetarea muncii de noapte.

Recomandarea este de a consulta medicul demedicina muncii.


Situaþie PunctajCitind în poziþie aºezatã

Privind la televizor

Aºezat inactiv în public (exemplu: la teatru/cinematograf)

Ca pasager într-o maºinã care merge de mai mult de o orã

În poziþie culcatã pentru o siestã dupã-masã, fãrã întreruperi

Poziþie aºezatã ºi discuþie normalã cu cineva

Aºezat în fotoliu dupã o masã, însã fãrã a fi consumat alcool

La volan, dupã câteva minute de aºteptare, în caz de ambuteiaj

Scor final:

Scurtã prezentare a radiaþiilor neionizanteUltimii ani au demonstrat o creºtere fãrã precedent

a numãrului ºi diversitãþii surselor de radiaþii neioni-zante care produc câmpuri electromagnetice ºi caresunt folosite în scopuri individuale, industriale saumedicale. Printre aceste surse se numãrã emiþãtoa-rele radio-TV, cuptoarele cu microunde, aparatele tele-fonice din sistemul telefoniei mobile, calculatoarele,instalaþiile RADAR, liniile de transport, de distribuþie ºifurnizare a curentului electric ºi diverse echipamenteutilizate în industrie, medicinã, comerþ etc.

Toate aceste tehnologii au rolul de a ne face viaþamai uºoarã. Societatea modernã este de neconceputfãrã calculatoare, televiziune, radio, energie electricã.Telefoanele mobile fac sã creascã substanþial abili-tatea de comunicare a oamenilor ºi mãresc posibi-litãþile de alarmare a instituþiilor implicate în securi-tatea naþionalã (poliþie, pompieri, ambulanþa).

În acelaºi timp, aceste tehnologii au adus cu elepreocupãri în ceea ce priveºte posibilele riscuri pentrusãnãtate asociate utilizãrii lor. Manifestarea acestorîngrijorãri au avut ca obiect în special hazardul asoci-

at utilizãrii telefoanelor portabile, a locuirii timp înde-lungat în vecinãtatea liniilor electrice de mare putereºi a utilizãrii instalaþiilor RADAR portabile folosite depoliþie. Unele rapoarte ºtiinþifice sugereazã cã expune-rea la radiaþiile electromagnetice emise de diversesurse poate avea efecte adverse asupra sãnãtãþii,precum producerea cancerului, reducerea fertilitãþii,pierderi ale memoriei ºi afectarea dezvoltãrii normalea copiilor.

Cu toate acestea, în comunitatea ºtiinþificã se con-siderã, la ora actualã, cã valoarea riscului indus deexpunerea oamenilor la câmpuri electromagnetice nueste cunoscutã, motiv pentru care, în absenþa unoranchete ºi a unor rapoarte epidemiologice edifica-toare, expunerea la acest tip de radiaþii trebuiesupravegheatã corect prin mãsurile tehnico-organiza-torice ºi medicale conform ghidurilor ºi prevederilorlegale deja existente.

Dr. med. Bãlan AncaMedic specialist medicina muncii

SC Electrica-Serv SA-AISE Sibiu


SEPTEMBRIE 2011 26

I. Evoluþia concepþiei de organizare a munciiProcesul muncii a suferit în ultimele douã secole

mari transformãri în principiile sale, dar ºi în practicasa, lucru ce poate fi definit prin termenul generic desocietate postindustrialã.

Astfel, societatea actualã este cel mai adesea binestructuratã în sistemul de calificare, gãsindu-se alãturide activitãþi care definesc termenul generic de indus-trie ºi alte activitãþi definite prin termenul propriu desector de activitãþi primare ºi terþiare, cum ar fi agricul-tura ºi activitãþile de servicii.

Munca artizanalã a facut loc treptat producþiei demasã, iar maºinile din ce în ce mai specializate auînlocuit muncitorii. Aceastã evoluþie a conþinutuluimuncii a determinat o intervenþie raþionalã a munci-torului în procesul de muncã. Acest fapt a condus laorganizarea ºtiinþificã a muncii, care are ca scop apli-carea de metode ºtiinþifice pentru controlul activitãþiiumane, fãrã a neglija impactul psihologic ºi con-secinþele sociale.

Drept urmare, au apãrut noi metode de organizarea muncii datoritã cercetãrilor psihologiei ºi sociologieimuncii ºi, cel mai recent, ergonomiei.

Consecinþele aplicãrii acestor metode au fost:• asupra salariaþilor, respectiv o creºtere a numãru-

lui de muncitori necalificaþi care a determinat o inechi-tate între formarea profesionalã ºi piaþa muncii;

• asupra salariilor, respectiv necesitatea unui echi-libru între o normã de producþie minimalã ºi caracte-risticile care sã determine interes pentru muncitor;

• asupra conþinutului muncii, respectiv monotonia,miºcãrile repetitive, ritmul impus, exigenþa randamen-tului, complexitatea operaþiilor;

• consecinþe sociale, respectiv ºomajul crescut înrândul tinerilor ºi afluxul crescut de imigranþi careacceptã orice condiþie de muncã;

• reacþii sociale colective, respectiv conflicte întreconducere ºi salariaþi.

II. Importanþa psihologiei muncii

ºi a ergonomieiÎn acest context trebuie abordatã circumstanþial

psihologia muncii în relaþie cu ergonomia, lucru carenu este întotdeauna uºor. Astfel:

AA.. PPssiihhoollooggiiaa mmuunncciiii ssttuuddiiaazzãã oommuull ddiinn ppuunnccttuull ddeevveeddeerree::

1. al activitãþii fizice, musculare, în care preocu-

parea este asupra exerciþiului muscular;2. al activitãþii psihomotorii, în care preocuparea

este asupra psihofiziologiei senzoriale;3. al impactului ambianþei asupra muncii, în special

al ambianþelor fizice, cum ar fi condiþiile termice, lumi-noase sau acustice în mijlocul cãrora se desfãºoarãactivitatea.

BB.. EErrggoonnoommiiaa ppooaattee ffii ccoonnssiiddeerraattãã oo ddeezzvvoollttaarree aappllii--ccaattãã aa ffiizziioollooggiieeii ººii ppssiihhoollooggiieeii mmuunncciiii.. Ca definiþie ge-neralã, ergonomia este acea ºtiinþã a adaptãrii munciila om (la particularitãþile anatomice, fiziologice ºi alestãrii de sãnãtate).

Dezvoltarea ergonomiei a fost posibilã:• pe de o parte, datoritã dezvoltãrii ºtiinþifice, mai

ales progreselor realizate în domeniul ºtiinþelor vieþii;• pe de altã parte, datoritã mutaþiilor apãrute în

viaþa socioeconomicã, prin trecerea de la un sistem almuncii artizanale, care utiliza de generaþii aceleaºiprocedee tehnice, aceleaºi utilaje, realizând aceleaºiproduse la un sistem de structuri complexe de pro-ducþie cu produse în cantitãþi mari.

ÎÎnn aacceesstt ccoonntteexxtt,, ppaattrruu mmããssuurrii ssee iimmppuunn::1. Informarea destinatã muncitorilor ºi angajaþilor

în vederea adaptãrii întreprinderii la noutãþile tehno-logice;

2. Prevenþia prin intervenþia activã a medicului demedicina muncii în vederea optimizãrii relaþiei om-maºinã ºi ameliorarea condiþiei de muncã;

3. Formarea, care permite adaptarea în perma-nenþã a muncitorului la noile tehnologii;

4. Negocierea în vederea creºterii interesului, pre-cum ºi armonizarea democraticã a relaþiilor salariat-conducere.

III. Eficienþa aplicaþiilor ergonomiceRezultatele aplicãrii ergonomice se reflectã în trei

direcþii:1. eficienþa maximã a activitãþii prin scãderea soli-

citãrii organismului, a riscului de boalã profesionalã ºia accidentelor de muncã;

2. eficienþa activitãþii salariaþilor prin menþinereaunei stãri de sãnãtate adecvate;

3. eficienþa generalã a întreprinderii.

Dr. Voinescu SeptimiuMedic primar medicina muncii

Organizarea psihologicã a muncii

ºi a ergonomiei



27

Cardiologia ocupaþionalã este o nouã disciplinãmedicalã, care realizeazã legãtura între cardiolo-gie ºi medicina preventiv-ocupaþionalã.

Ea are urmãtoarele obiective principale:• aprofundarea rolului stresului ocupaþional în

apariþia ºi agravarea hipertensiunii arterialeºi a celorlalte afecþiuni cardiovasculare;

• dezvoltarea examenului clinic în domeniileevaluãrii ºi interpretãrii istoriei ocupaþionale,cu descoperirea impactului stresului ocu-paþional asupra apariþiei ºi agravãrii afecþiu-nilor cardiovasculare;

• formularea, testarea ºi validarea algoritmilorºi recomandãrilor pentru diagnosticul ºi ges-tionarea hipertensiunii provocate de stresulocupaþional, precum ºi a altor afecþiuni car-diovasculare induse sau agravate de acesta;

• promovarea cooperãrii între cardiologi ºi spe-cialiºtii de medicina muncii, psihologii ocu-paþionali, epidemiologii, managerii, sindi-catele ºi angajaþii din diferitele sectoare deactivitate publice sau private;

• asigurarea suportului legislativ ºi politic încontextului medicinei secolului XXI, în care unnumãr din ce în ce mai mare de medici ºi psi-hologi formuleazã ºi participã la imple-mentarea schimbãrilor condiþiilor de muncãpe baza observaþiilor ºi monitorizãrilor cliniceale managementului ºi angajaþilor din sec-toarele de activitate publice ºi private.

Principalele cauze ale apariþiei ºi agravãrii

afecþiunilor cardiovasculareTensiunea la locul de muncã (Job Strain)

Pânã acum câþiva ani, multe dintre cauzelehipertensiunii arteriale nu erau cunoscute (sin-gurii factori de risc bãnuiþi erau obezitatea ºi con-sumul de sare în exces) ºi, implicit, tratamentul eiera de duratã ºi simptomatic.

Cercetãrile recente au identificat stresul ocu-paþional ca principalã cauzã a apariþiei ºi agravãriihipertensiunii arteriale. Pentru înþelegerea stresu-lui ocupaþional ºi a riscurilor produse de acestaasupra sãnãtãþii fizice ºi mentale, Robert Karaseka propus modelul Job Strain (tensiunea la locul demuncã) care are la bazã 2 coordonate principale:

• cerinþele locului de muncã,• competenþa ºi libertatea în luarea deciziilor

sau în execuþia atribuþiilor de serviciu.

Tensiunea psihologicã la locul de muncã (care, larândul ei, genereazã hipertensiune arterialã) estemaximã în situaþia unui loc de muncã cu cerinþefoarte mari ºi o libertate ºi o competenþã în luareadeciziilor sau în execuþia atribuþiilor de serviciu mi-nimã pentru angajatul care ocupã aceastã funcþie.

Tensiunea psihologicã intensã ºi pe termenlung la locul de muncã duce la activarea sistemu-lui nervos autonom simpatic de duratã, care, larândul ei, provoacã apariþia ºi, în timp, agravareasindromului metabolic (o serie de simptome caresunt adesea depistate cã apar împreunã: obezi-tatea, hiperglicemia, hiperinsulinemia ºi un profilcrescut al lipidelor).

Iatã cã se confirmã mecanismul prin care fos-tele cauze de îmbolnãvire devin acum efecte aleincapacitãþii omului de a coopera cu agenþii stre-sori zilnici, aºa cum preciza Organizaþia Mondialãa Sãnãtãþii, încã din anul 1978, în strategiaSãnãtate pentru toþi pânã în anul 2000:supraponderalitatea, fumatul, alcoolismul, depen-denþa de droguri ºi lipsa exerciþiilor fizice zilnicesunt indicatori ai incapacitãþii persoanelor de acoopera cu agenþii stresori zilnici.

Tensiunea provocatã de singurãtate

(lipsã reþea de suport sau iso-strain)

Modelul de mai sus se poate aplica ºi în viaþade familie sau în comunitate.

În aceastã situaþie, tensiunea psihologicã (ge-neratoarea de hipertensiune arterialã) apare însituaþia în care membrul unei familii sau comu-nitãþi are sarcini sau rãspunderi mari, dar capaci-tatea sa de a le rezolva este foarte micã,din cauza lipsei de resurse financia-re, materiale ºi de timp, în lipsareþelei de suport al celorlalþimembri ai familiei sau comu-nitãþii.

Afecþiunile cardiovasculare,alãturi de celelalte simptomeale sindromului metabolic,apar ºi evolueazã rapid la per-soanele confruntate în acelaºitimp cu tensiunea psihologicãla locul de muncã ºi cu tensi-unea psihologicã în familie sau încomunitate.

Cardiologia ocupaþionalã


SEPTEMBRIE 2011 28

Precizãrile Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei:

Ordinul nr. 761/30.10.2001 pentru aprobarea metodologiei privind examenul medical la angajarea în muncã, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic ºi examenul medical la reluarea muncii:

art. 2. examenul medical la angajarea în muncã,examenul medical de adaptare, controlul medical peri-odic ºi examenul medical la reluarea muncii reprezin-tã supravegherea activã a sãnãtãþii angajaþilor înrelaþie cu determinanþii profesionali specificipostului/locului de muncã.

art. 3. în sensul prezentului ordin determinanþii pro-fesionali sunt factori fizici, chimici, biologici prezenþi înmediul de muncã, acþionând independent sau în inter-relaþie, precum ºi orice element relevant din organi-zarea activitãþii pentru care existã dovezi ºtiinþifice deasociere pozitivã semnificativã între expunere ºi modi-ficarea reversibilã sau ireversibilã a structurii saufuncþionalitãþii unui organ, sistem, aparat sau a orga-nismului în ansamblul lui.

art. 4. angajatorii din sectoarele public, privat ºicooperaþie, inclusiv sub capital strãin, sunt obligaþi sãasigure supravegherea stãrii de sãnãtate a tuturorangajaþilor în relaþie cu locul/postul de muncã prin ser-vicii de medicina muncii.

art. 6. (a) examenul medical la angajarea în muncã,examenul medical de adaptare, controlul medical peri-odic ºi examenul medical la reluarea muncii vor fi efec-tuate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

art. 6. (b) în cazuri argumentate medical, ºtiinþific,statistic, metodologia se va extinde anual prin inclu-derea reglementãrilor de supraveghere medicalãspecificã noilor riscuri profesionale.

Din punctul nostru de vedere, afecþiunile cardiovas-

culare apãrute sau agravate de stresul ocupaþional

reprezintã noi riscuri profesionale, specifice în special

conducerii tuturor instituþiilor ºi întreprinderilor, pre-

cum ºi angajaþilor din sectoarele: servicii speciale -

apãrare - ordine publicã, financiar - bancar, sãnãtate,

transporturi, telecomunicaþii - tehnologia informaþiilor,

educaþie ºi administraþia publicã.

Ordinul nr. 803/12.11.2001pentru aprobarea unor indica-tori de expunere ºi/sau efectbiologic relevanþi pentru sta-bilirea rãspunsului specific alorganismului la factori derisc de îmbolnãvire profesio-nalã oferã detalii parþiale ºi

despre rãspunsul nespecific alorganismului angajaþilor la stre-

sul ºi suprasolicitarea de la locul

de muncã (rãspuns nespecific al organismului: oricemodificare reversibilã sau ireversibilã a structuriisau funcþiei unui organ, aparat, sau a organismuluiîn ansamblul lui, obiectivizatã prin simptom, sin-drom, entitate patologicã pentru care existã doveziºtiinþifice de asociere pozitivã semnificativã cuexpunerea la un agent din mediul de muncã).

Din punctul nostru de vedere, stresul ocupaþion-al ºi suprasolicitarea genereazã rãspunsurinespecifice, care duc, treptat ºi pe neobservate(tãcut), la apariþia bolilor cronice netransmisibile.Din punctul nostru de vedere, bolile cronicenetransmisibile apãrute dupã angajare trebuie sãfie trecute în categoria bolilor profesionale,deoarece ele au fost declanºate ºi/sau agravatede stresul ºi suprasolicitarea de la locul demuncã.

Conform anexei acestui ordin, indicatori derãspuns:

• nu sunt specifici; • pot fi utilizaþi pentru fundamentarea strate-

giei de sãnãtate ºi securitate la locul demuncã;

• nu reprezintã criterii pentru aplicareametodologiei de încadrare a unor locuri demuncã în condiþii de muncã deosebite.

Din punctul nostru de vedere, toþi aceºti indica-tori constituie rãspunsul nespecific la stresul ºisuprasolicitarea de la locul de muncã. La nivelurimari de obosealã, suprasolicitare sau stres,rãspunsul acut al organismului poate duce la acci-dente de muncã, iar prezenþa la nivel mic, dar peperioade mari, ale suprasolicitãrii ºi stresului lalocul de muncã poate duce la apariþia ºi/sauagravarea bolilor cronice netransmisibile.

Din aceste considerente, propunem studiereatrecerii suprasolicitãrii ºi stresului la locul demuncã în cadrul indicatorilor de risc, pe baza cãro-ra se va calcula cuantumul asigurãrii pentru acci-dente de muncã ºi îmbolnãviri profesionale plãtitde angajator.

Prezentãm mai jos un extras din aceastã anexã,care precizeazã efectele stresului ºi suprasoli-citãrii la locul de muncã asupra sistemului cardio-vascular:

1. Reacþia la stres determinatã de solicitareacognitivã (mentalã) ºi/sau cumul de factori nocivi(stres ºi suprasolicitare neuropsihicã, zgomot,microclimat nefavorabil) provoacã:



29

• creºterea frecvenþei cardiace (a pulsului) in-stantanee sau medie pe minut cu mai mult de20 bãtãi comparativ cu valorile de referinþã

• creºterea tensiunii arteriale sistolice ºi/saudiastolice cu mai mult de 10 mmhg pe par-cursul activitãþii, comparativ cu valorilemedii/perioada monitorizatã sau cu valorilede referinþã;

• modificãri ale variabilitãþii pulsului (densi-tatea de putere în banda lf, hf, raportul lf/hfetc.) cu creºteri sau scãderi în raport cu valo-rile de referinþã sau în raport cu valorilemedii/ciclu de activitate la mai mult de 35%din subiecþi sau modificãri semnificative sta-tistic pe eºantion reprezentativ de personal;

• prezenþa tulburãrilor de ritm cardiac ºi con-ducere în timpul activitãþii, sub ºisupradenivelãri ale segmentului st-t mai maride 1 mm în timpul activitãþii.

2. Reacþia la stres determinatã de solicitareacognitivã (mental-emoþionalã) în procesele demuncã cu constrângere temporalã (termenefoarte scurte ºi greu de respectat), cu factorinecontrolabili, activitate cu publicul, provoacã:

• creºterea frecvenþei cardiace instantaneesau medie/minut cu mai mult de 40 de bãtãipe minut, comparativ cu valorile de referinþã;

• creºterea tensiunii arteriale sistolice ºi/saudiastolice cu mai mult de 40 mmhg pe par-cursul activitãþii, comparativ cu valorilemedii/perioada monitorizatã sau cu valorilede referinþã.

3. Oboseala neuropsihicã în activitãþi monotonrepetitive (conducerea mijloacelor de transport,supravegherea panourilor de comandã etc.)provoacã:

• scãderea semnificativ statisticã sau la maimult de 35% dintre subiecþi a frecvenþei car-diace medii/ciclu de activitate comparativ cuvalorile de referinþã sau din celelalte cicluride activitate.

Rezultatele obþinute de Institutul de

Cercetãri pentru Matematica Inimii, SUAHipertensiunea arterialã este una dintre cele

mai mari probleme de sãnãtate, afectând unul dinpatru adulþi. Este un factor de risc major pentrumoartea prematurã sau pentru apariþia unorhandicapuri grave, iar pânã la apariþia acestorevenimente produce: scãderea performanþelor in-telectuale, diminuarea memoriei ºi deteriorareaneuronalã.

Mai multe studii recente au demonstrat modulîn care stresul negestionat provoacã apariþia ºiapoi agravarea hipertensiunii arteriale, care larândul ei provoacã în rândul angajaþilor: scãdereaperformanþelor intelectuale ºi fizice, scãderea pro-ductivitãþii muncii, concedii medicale ºi, în celedin urmã, handicap sau deces subit (60% dindecesele subite prin infarct sau accident cere-brale apar la persoanele care nu au suferit pânãatunci nicio afecþiune cardio-vascularã).

În ultimii 10 ani, Institutul de Cercetãri pentruMatematica Inimii a demonstrat legãtura dintresimptomele fizice ale stresului ºi diminuarea efi-cienþei angajaþilor la locul de muncã, oferindtehnici ºi instrumente prin care angajaþii le potfolosi pentru creºterea eficienþei activitãþii simul-tan cu creºterea echilibrului între lucru ºi viaþa defamilie.

Prin folosirea acestor tehnici ºi instrumente decãtre majoritatea angajaþilor, întreprinderile ºiinstituþiile au putut constata: creºterea producti-vitãþii ºi eficienþei angajaþilor, reducerea cheltu-ielilor medicale, scãderea absenteismului ºicreºterea motivaþiei angajaþilor de a nu pãrãsilocul de muncã pentru a se angaja în altã parte.

Un numãr de studii-pilot la Motorola, Shell ºiBritish Petroleum au demonstrat modul în caremanagerii care sufereau de hipertensiune arterialãde gradul 1 sau 2 ºi-au putut restabili hiperten-siunea arterialã la valorile normale fãrã medicaþie,doar folosind tehnicile ºi instrumentele însuºite încadrul cursurilor oferite de acest institut.

Prin folosirea zilnicã a acestor instrumente seproduc modificãri în tensiunea sistolicã ºi diastolicãechivalentã cu: scãderea greutãþii cu circa 18 kilo-grame, având un efect dublu faþã de dieta fãrã saresau faþã de exerciþiile fizice recoman-date de obicei pacienþilor bolnavi dehipertensiune arterialã.

Sursa: www.vitalitate.com


SEPTEMBRIE 2011 30

Medicina muncii, având permanent în vedere pro-tecþia sãnãtãþii lucrãtorilor, acordã o importanþã deo-sebitã expunerii profesionale la substanþe chimice.Manipularea, utilizarea sau producerea acestora potreprezenta tot atâtea surse de îmbolnãvire pentru an-gajaþi. Substanþele chimice utilizate în cursul procese-lor tehnologice, apãrute pe parcursul acestora (în modprogramat sau accidental) sau sintetizate ca produs fi-nal, care, ajungând în organismul lucrãtorilor, vor per-turba starea lor de sãnãtate ºi capacitatea lor demuncã, poartã numele de toxice profesionale. Toxico-logia profesionalã este ramura medicinii muncii carese concentreazã asupra etiologiei, patogeniei, diag-nosticãrii, tratamentului ºi profilaxiei intoxicaþiilor pro-fesionale, adicã a îmbolnãvirilor cauzate de toxiceleprofesionale cu care lucrãtorii vin în contact.

Organizaþia Internaþionalã a Muncii (ILO) a apreciat,în anul 2008, cã numãrul deceselor din întreaga lumecauzate de expunerea profesionalã la substanþe per-iculoase ar fi în jurul a 650.000, ºi asta pentru cã nu-mãrul substanþelor chimice utilizate sau produse peparcursul proceselor tehnologice este mare ºi în conti-nuã creºtere. De-a lungul timpului, interacþiunea omu-lui cu mediul ºi dorinþa lui de a-l modifica ºi modeladupã necesitãþi a condus la identificarea compuºilorchimici existenþi în naturã, dar ºi la crearea unei multi-tudini de substanþe chimice noi

Pornind de la originea cuvântului „toxic” = otrava ºide la maxima lui Paracelsus (1493 – 1541): „Toatelucrurile sunt otravã ºi nimic nu este fãrã otravã; doardoza face ca un lucru sã nu fie otravã”, se poateconchide cã studiul toxicelor este o întreprindere labo-rioasã, care avanseazã odatã cu evoluþia umanã.

Dacã expunerile accidentale nonocupaþionale latoxice reprezintã încã o sursã importantã de îmbolnã-viri ºi decese, totuºi, principala sursã de contact din-tre o substanþã chimicã ºi om este mediul de muncã.Putem considera cã prima intoxicaþie profesionalãletalã este cea a pãrintelui medicinii chineze, ShenNung, care a alcãtuit prima farmacopee (2696 î.C.)prin testarea directã a sute de ierburi (legendele po-

pulare îl înfãþiºeazã având corpul transparent ºiputând astfel observa efectele ierburilor), practicã ce,conform mitologiei, i-a fost fatalã.

În 1556, Georgius Agricola, în lucrarea sa „De ReMetallica” – „Asupra Naturii Metalelor (Mineralelor)”,menþioneazã un anume efect coroziv al prafului dinmine, care „mãnâncã” plãmânii: „de aceea, în mineledin Munþii Carpaþi s-au gãsit femei care au avut ºaptesoþi, cãci aceastã teribilã ftizie i-a dus pe toþi la omoarte prematurã”.

Medicul britanic Percival Pott (1714-1788) a fostprimul care a fãcut legãtura între expunerea profe-sionalã a coºarilor la gudronul de cãrbune ºi cancerulscrotal. ªi, desigur, e de notat contribuþia masivã, cuun secol înaintea lui Pott, a lui Bernardino Ramazzini,care a descris colica saturninã a minerilor, zugravilorsau pictorilor ºi care a sugerat introducerea în setul deîntrebãri adresate pacientului, recomandate deHipocrate, a uneia complet revoluþionare: „Care esteocupaþia dumneavoastrã?”.

Secolul XIX a adus cu sine revoluþia chimicã, peste10.000 de substanþe organice fiind sintetizate pânãîn 1880, dar ºi dezvoltarea autopsiei ºi a chimieianalitice, care au îmbunãtãþit înþelegerea mecanis-melor de acþiune a toxicelor. Legiferarea protecþieilucrãtorilor faþã de efectele toxice ale substanþelorchimice din mediul de muncã a fost însã apanajulsecolului XX, care a cunoscut totodatã ºi cele maimari dezastre: cel de la Bhopal, India (1984), cauzatde eliberarea accidentalã a 40 de tone de izocianatde metil gazos de la o fabricã de pesticide ºi care acondus la decesul a 15.000 de locuitori.

Un raport din anul 2000 al NIOSH subliniazã dificul-tatea unei evaluãri exacte a impactului asupra sãnã-tãþii a toxicelor profesionale. Dacã, pe de o parte, nuse deþin date complete asupra compuºilor chimici in-dustriali utilizaþi sau rezultaþi din procesele tehnolo-gice, pe de altã parte mai sunt multe de fãcut ºi îndomeniul evaluãrii riscului, care este departe de a fiperfect. Acelaºi raport pentru anul 2008 al ILO a atrasatenþia ºi asupra unui nou pericol, cu impact insufi-cient evaluat ºi înþeles: nanotehnologia, materialelede nivel nano având proprietãþi aparte ºi efecte puþindocumentate asupra organismului uman.

Fiecare etapã istoricã a omenirii a îmbogãþit ºi con-tinuã sã sporeascã baza de studiu a toxicologiei pro-fesionale ºi implicit a medicinii muncii, aducând noielemente în povestea interacþiunii dintre om ºi mediu.ªi ca orice element în dezvoltare, istoria substanþelorchimice promite sã marcheze ºi în viitor puncte dereper pentru sãnãtatea ocupaþionalã.

Toxicologia profesionalã Câteva repere istorice

Dr. Doina Ileana GIURGIU,Medic specialist Medicina MunciiDoctorand Universitatea"Lucian Blaga" din [email protected]

Societatea Civilã Medicalã Dr. COICA

Societatea Civilã Medicalã Dr. COICA oferã o gamã largã ºi variatã de servicii medicale

la cel mai înalt nivel de calitate. Dotatã cu aparaturã de ultimã generaþie

ºi cu o echipã profesionistã de medici ºi asistenþi,

centrul medical acoperã o paletã generoasã de servicii medicale precum:

� Medicina muncii

� Medicinã de familie

� Analize ºi tratamente medicale

� Alergologie ºi imunologie clinice

� Boli interne

� Cardiologie

� Chirurgie generalã

� Chirurgie plasticã

� Chirurgie vascularã

� Gastroenterologie

� Ginecologie

� Neurologie

� Oftalmologie

� Orl

� Ortopedie

� Osteodensitometrie

� Pediatrie

� Psihiatrie

� Psihologie ºi psihologie clinicã

� Reumatologie ºi recuperare medicalã

� Examinãri medicale pentru personalul

cu responsabilitãþi în siguranþa rutierã

� Transport dializã

� Transport sanitar

� Consultaþii ºi îngrijiri la domiciliu

� Centru de permanenþã -

consultaþii 24/24 ore

Promovarea sãnãtãþii la locul de muncã.

Angajaþi sãnãtoºi pentru o afacere sãnãtoasã.

Medicina muncii este singura soluþie!

B-dul Lucian Blaga, Bl. CU 8 ap. 1-2, Satu Mare, cod poºtal 440271

Tel: 0261 779 999

Tel. / fax: 0261.766.390

Supliment MEDICINA MUNCII final.qxp

Documents

Transcript of Supliment MEDICINA MUNCII final.qxp