Supliment Paste

8/3/2019 Supliment Paste

http://slidepdf.com/reader/full/supliment-paste 1/17

De Paşti, în Europa…

Paştele este cea mai veche sărbătoarecreştină. La Consiliul Ecumenic de la Niceeadin anul 325, Patriarhii Bisericii au decis ca

Paştele să cadă întotdeauna în prima duminică după prima lună plină a primăverii, între 25martie şi 25 aprilie.

Potrivit cercetătorilor Vaticanului, cuvântul„Paşte” provine din cuvântul ebraic - „ pesah”, “trecere”. În Vulgata, traducerea în limbalatină a Bibliei, pesah a fost tradus „transitus Domini”, “trecerea Domnului”, devenită înengleză “passover”.

Unele limbi germanice numesc sărbătoarea Paştelui dupa zeiţa zorilor din panteonulnordic, Eostre (la greci, Eos iar la romani Aurora); astfel, avem în germană “Ostern”(der) iar în engleză “Easter ”. Ambele provin din r ădăcina indo-europeană “aus”- „astr ăluci”.

În majoritatea ţărilor europene, numele “Paşti” provine din ebraicul „ pessah”:daneză - påske franceză - Pâques germană sub-rineană - Paisken greacă - Πάσχα (Pasha); Λα µ πρή (Lambrì)irlandeză - Cáisc, Cáisg italiană - Pasqua latină - pascha (sau Festa Paschalia)neerlandeză - Pasen, Paasfeest portugheză - Páscoa reto-romană / romanşă - Pasca română – Paşti s.m.pl. (var. Paşte s.m.sg.)scoţiană - Càisg, Chàisg, Caisc, Pask spaniolă - Pascuasuedeză - påsk / articulat: (påsken)

În celelalte ţări europene denumirea sărbătorii are altă origine:bulgar ă - Великден (Ziua cea Mare)cehă - velikonoce (pl., "Noaptea cea Mare")estonă - lihavõtted, lihavõtte[d]püha[d] (“sărbătoarea grasă, cărnoasă” de la

sfâr şitul postului), ülestõusmispüha (“sărbătoarea învierii”),munadepüha („s

ărbă

toarea ouălor”), kevadpühad (“s

ărbătoarea

primăverii”)finlandeză - pääsiäinen (de la vb. „päästä”, cu multiple sensuri: a trece, a

scapa de, a se elibera. Marchează sfâr şitul postului)letonă - Lieldienas (Ziua cea Mare)lituaniană - Velykos malteză - L-Ghid (m) [le:yt]polonă - Wielkanoc (Noaptea cea Mare)slovacă - Velká noc (Noaptea cea Mare)



slovenă - Vélika noc (Noaptea cea Mare)maghiar ă - húsvét

FINLANDADe Paşti, finlandezii întâmpină primăvara, deşi în martie sau aprilie, iarna încă

domneşte aici, în cel mai nordic colţ al Europei.Cu mult înainte de Paşti, copiii plantează secar ă

în ghivece mici. Iarba verde este un semn sigur alvenirii primăverii, chiar dacă creşte doar pe pervaz.Salciile sunt decoraţii vechi de Paşti iar mlădiţelede mesteacăn sunt puse în vase, unde curând

încep să înmugurească. În timp, sărbătorile finlandeze au devenit mai

moderne, în căutare de distracţie, dar Paştele areuşit să î şi păstreze caracterul lui sacru. Deşi 86%dintre finlandezi apar ţin bisericilor evangheliceluterane, semnificaţia creştină a Paştelui r ămâneneschimbată pentru mulţi dintre finlandezi.Bisericile sunt pline de Paşte, datorită serviciilor divine, dar şi concertelor de muzică.

Paştele este o culminare a unor succesiuni defestivale de primăvar ă cu date variabile. Lăsata Secului are loc cu 7 săptămâni înaintede Paşte şi este urmată de Paştele Catolic şi Ortodox. Masa include supă de maz ăre,cl ătite şi pâine umplute cu cremă şi past ă de migdale. Blinelele, clătite din grâunegru, sunt o delicatesă de Paşti.

Duminica Floriilor inaugurează săptâmâna patimilor care se termină cu Duminica

Paştelui şi cu adoua zi de Paşti. De Florii, oamenii î şi întâmpină prietenii şi rudelebătându-i uşor cu sălcii. În estul Finlandei, în special în originile ortodoxe, ţi se urează noroc printr-o atingere uşoar ă cu salcia. Vecinii şi rudele îndeplinesc acest ritual, iar la osăptămână după aceea ofer ă un ou, bomboane sau monezi.

În trecut, atmosfera pioasă din săptămâna mare se reflecta în obiceiurile populare.Restricţiile erau impuse în special în Vinerea Mare. Hainele negre şi normele decomportament stricte subliniau natura serioasă a zilei. Mai multe munci casnice erauinterzise ca: aprinderea focul în sobă, măturatul, vizitele. Cina era permisă doar după apusul soarelui. În unele zone din vestul Finlandei, copiii erau pălmuiţi dis-de-dimineaţă,ca să li se aducă aminte de suferinţele lui Cristos. Multe dintre restricţiile de atuncipersistă şi în timpurile noastre: amuzamentul public, distracţia şi orarul restaurantelor

sunt limitate prin lege. În noaptea de Paşti, în sud-estul ţării, copiii mergeau prin sat. Fiecare ducea uninstrument muzical gălăgios, castaniete sau tălăngi. Zgomotul semnifica sfâr şitul uneisăptămâni tăcute.

Cel mai vechi şi mai neobişnuit fel de mâncare tradiţional finlandez este mämmi, unterci de ovăz f ăcut din apă şi secar ă dulce. Se coace în cuptor într-o cutie de carton,astfel încât să arate ca un coşuleţ din mesteacăn. În zilele noastre, mämmi este undesert servit cu cremă şi zahăr, se mănâncă rece sau pe o felie de pâine.



SUEDIA - Glad Påsk!Paştele începe cu Duminica Floriilor, comemorând intrarea triumfală a lui Cristos în

Ierusalim. În ţările catolice aceasta este o zi în care oamenii, bucuroşi, cu frunze depalmier în mână, le aşează înaintea icoanei lui Cristos. În climatul Suediei altfel defrunze iau locul palmierilor: sălciile tinere.

În joia dinaintea Paştelui era obiceiul să se fixeze un obiect în spinarea unei persoanecare nu bănuia nimic şi mergea aşa toată ziua.

În Vinerea Mare, în nordul Suediei exista un obicei care nu prea era pe gustul fetelor:dis-de-dimineaţă, băieţii din sat se strângeau, echipaţi cu mlădiţe de mesteacăn şimergeau pe la fiecare fermă din sat, unde biciuiau fetele cu vergile până când acesteale dădeau ceva de băut – altceva decât apă.

În seara dinaintea Paştelui, băieţii şi fetele se îmbracă în vr ă jitori şi merg în vizită lavecini. Unii lasă o felicitare decorată, o "Scrisoare de Paşti", sperând că vor primi obomboană sau o monedă în schimb. Obiceiul de a face scrisori de Paşti este r ăspândit

în special în partea vestică a Suediei, unde scrisoarea este lăsată în căsuţa poştală sausub uşă iar identitatea expeditorului r ămâne secretă. În provinciile din vest ţăranii se

întrec să facă cele mai mari focuri în aer liber.Ouăle sunt prezente în toate felurile de mâncare tradiţionale, dar şi în jocurile care se

organizează cu ocazia acestei sărbători. În fiecare casă au loc petrecerişi concursuri de rostogolit ouă, favoritele copiilor. Ouăle decorate suntmâncate tradiţional înainte de duminica Paştelui.Dintre mâncărurile tradiţionale, Semla (foto) este un tip de pr ă jitur ă

umplută cu frişcă şi pastă de migdale care obişnuia să fie servită în ziuade Lăsata Secului şi în fiecare mar ţi a Postului Mare, dar acum seconsumă cu mult înaintea sărbătorilor pascale. De asemenea, de Paşte

se mănâncă miel fript, diferite tipuri de peşte, ouă colorate şi dulciuri.Vr ă jitoarele de Paşte reprezintă un obicei ce rememorează o credinţă str ăveche conform căreia în jurul sărbătorii pascalevr ă jitoarele erau foarte active, exersând în specialmagia neagr ă, iar în Joia Mare î şi luau zborul pentru ase întâlni cu diavolul la Blåkulla (Muntele Albastru). Înprezent, în ajunul Paştelui fetiţele se deghizează învr ă jitoare purtând batice colorate, fuste lungi şişor ţuri, î şi înroşesc obrajii, î şi pictează pistui pe faţă şimerg din casă în casă pentru a primi dulciuri şimonede şi pentru a lăsa scrisorele de Paşte gazdelor.

DANEMARCA - Glædelig Påske!Biserica naţională a Danemarcei, Danish Folkekirke, este Biserica Luterană.

Sărbătorile religioase se celebrează ca sărbători publice în toată Danemarca iar Paştelereprezintă una din sărbătorile religioase cele mai importante. Şcolile şi majoritateainstituţiilor se închid în Joia mare, pe 17 martie, în Vinerea Mare, pe 18 martie şiduminică şi luni, 20 şi 21 martie. Alte sărbători publice legate de perioada Paştelui sunt



St. Bededag (Ziua Rugăciunii) de vineri, 16 aprilie, Kristi Himmelfartsdag (Înălţarea) pe 29 mai şi Anden Pinsedag,coborârea Sfântului Duh, luni 9 iunie.

Majoritatea familiilor sărbătoresc Paştele întâlnindu-se la mesafestivă, împodobită cu decoraţiuni colorate, narcise şi şervetegalbene şi roşii. Şi aici ouăle se pictează şi se decorează. Copii primesc ouă dinciocolată de la părinţi şi bunici. Cine vrea să primească mai multe ouă de Paşti scrie ogækkebrev unui membru al familiei sau unui prieten: o scrisoare sub forma unui micpoem, f ăr ă numele autorului, care trebuie ghicit de cel ce o primeşte. Gækkebrev-elepot fi decorate cu picturi, fulgi de nea sau colaje. Dacă cel ce primeşte nu ghiceşteidentitatea expeditorului într-o anumită perioadă de timp, va trebui să-i dea un ou dePaşte.

ESTONIA - Häid Lihavõttepühi!Tradiţiile legate de sărbătorile pascale sunt destul de recente în Estonia, fiind preluate

de la germanii baltici f ăr ă a prelua şi semnificaţiile. De exemplu, ouăle pictate se fac maimult pentru frumuseţea lor; pentru cei tineri pictarea ouălor nu are legătur ă cu tradiţiile

religioase, ci este un mod de exprimare a creativităţii. Se folosescdiferite culori şi tehnici: pictura cu ierburi, acuarele, markere,vopsele speciale etc. Nu există modele speciale, fiecare le poateface după gust. Se ofer ă ouă colorate în dar prietenilor şi copiilor pentru a le sparge.

Tradiţional la estonieni se sărbătoreşte, de fapt, primăvara.Aproape de Paşte ei sărbătoresc Paastumaarjapäev (ziuaFecioarei Maria şi a Postului), care este ziua femeilor. Femeile şifetele merg împreună la scăldat, la r ăsărit, într-un izvor, ca să fie

proaspete şi frumoase tot restul anului. După aceea, dansează şicântă cântece tradiţionale în cerc. Este singura zi în care bărbaţiiobişnuiau să stea acasă şi să aibă grijă de copii şi de gospodărie. În schimb, femeile î şicolorau obrajii cu o iarbă numită “naistepuna” (“roşul femeilor”) şi mergeau la tavernă să se trateze cu lichior roşu.

LETONIAPaştele este momentul alungării păsărilor, al scăldatului în izvor şi al luptelor pe

viaţă şi pe moarte cu ouă vopsite cu foi de ceapă.Ca în majoritatea sărbătorilor anuale din Letonia, Paştele are un rol mai activ în

viaţa oamenilor faţă de alte păr ţi ale Europei. Majoritatea festivalurilor sunt legate decalendarul creştin, deşi r ădăcinile acestor sărbători tind să aibă origini pre-creştine multmai vechi.

Liela diena sau lieldienas marchează echinocţiul de primăvar ă, data la care ziua şinoaptea sunt egale, înainte ca zilele să devină din ce în ce mai luminoase. Practic,Paştele a fost întotdeauna unul din cele mai importante momente ale anului, cândfermierii se îndreptau către pământurile şi animalele lor. Liela diena înseamnă „ziua ceamare”, numele folosit în cântecele populare tradiţionale din Letonia, numite dainas.



Paştele reprezintă momentul de introspecţie şi sărbătoare religioasă creştină.Letonia este în principal de religie luterană iar congregaţiile bisericilor sunt pline înDuminica Paştelui. Şi, ca în multe alte ţări, Paştele tradiţional înseamnă ouă deciocolată oferite cadou.

Letonii se trezesc înainte de a se cr ăpa de ziuă, se duc la cel maiapropiat pârâu sau izvor şi se spală pe faţă cu apă rece curgătoare.Astfel se asigur ă că vor fi sănătoşi, frumoşi şi vor avea o viaţă activă lunile următoare. Revigoraţi, se urcă pe cel mai apropiat deal şiaşteaptă primele raze ale soarelui, pe care îl glorifică cu osanale.

Pe drumul de întoarcere, fac mult zgomot şi alungă cât mai multepăsări. Acest obicei care pare destul de crud î şi are obâr şiile în tradiţiialetonă Lev , când se credea că păsările erau cauza r ăspândirii bolilor.

În drum spre casă iau ramuri de salcie, pentru că prima persoană trezită în dimineaţa de Paşti are sarcina de a-i trezi pe toţi, lovindu-i curamurile de salcie; se crede că asta aduce sănătate şi succes în viitor,şi îmbunătăţeşte totodată fertilitatea celui ce mănâncă bătaia.

Când totul este gata în gospodărie, familia iese în gr ădină sau înparc şi se dă în leagăn. Capul familiei este, de obicei, primul care sedă în leagăn. Letonii cred că legănatul aduce fertilitate, asigur ă perpetuarea animalelor şi garantează că nu vor fi înţepaţi vara de ţânţari.

În raidurile prin parc, plimbăreţii participă la concursurile de rostogolire a ouălor pe omică rampă. „Atletul” al cărui ou este mai rapid şi nu loveşte alt ou este câştigător

De Paşti se ia o mână de ouă şi se îmbracă în foi de ceapă, care se pun în apă fiartă. După câteva minute, ouăle se fac portocalii, maro şi galbene în modele ciudate şiminunate. Cel mai frumos ou se opreşte pentru jocul cu prietenii şi familia.Reminiscenţă a luptelor de altădată, ouăle se ciocnesc la capăt cu altcineva pentru avedea cine câştigă; acesta va fi cel mai puternic şi va avea o viaţă mai lungă.

Paştile nu ar fi Paşti f ăr ă ouăle vopsite în foi de ceapă, ca şi f ăr ă pască şi câtevafeluri de mâncare ruseşti delicioase: kulich (o pâine dulce cu şofran tradiţională) şikulebyaka (plăcintă de somon), despre care letonii spun ca nu sună a letonă dar au ungust dumnezeiesc.

LITUANIA - Linksmu Velyku!Mar ţea lăsatului de sec este ziua din care nu se mai mănâncă carne şi nu se mai fac

căsătorii – mar ţea dinaintea Postului Mare. În această zi se acordă o atenţie deosebită vremii, pentru a se prezice vremea din

primăvar ă şi restul anului şi pentru a determina momentul prielnic pentru semănatul de

primăvar ă, în special pentru in. Deoarece Mar ţea lăsatului de sec este ultima zi în carese mănâncă carne, oamenii mănâncă mult, de 12 ori pe zi, ca să se sature pentru totrestul anului.

Mâncarea tradiţională este un fel de ghiveci f ăcut din mazăre, fasole, crupe, cartofi şipicioare, coadă şi cap de porc. Coada porcului este o bucăţică specială: se spune că acela care găseşte primul coada, este primul care se va căsători.



Clătitele cu carne sunt un alt fel de mâncare ritual. În regiuneaVilnius, în această zi tinerii căsătoriţi î şi vizitează familiile, unde lise ofer ă clătite, cârnaţi şi carne. Se crede că această tradiţieasigur ă obţinerea unor recolte bogate.

Cea mai obişnuită tradiţie de lăsatul secului era călăritul pecâmpuri şi vizitarea vecinilor şi familiei. Numeni nu stătea acasă,dacă dorea o recoltă bună de in. Tinerii se dădeau cu sania pedealuri. Grupuri mari de tineri se adunau iar fetelor li se cerea să urce pe cel mai înalt deal, ca inul să crească foarte înalt. În uneleregiuni din Dzukija, tinerii coborau dealurile pe fuse, iar nurorile î şiluau soacrele pe fuse. Şi acest ritual asigura recolte bogate de in.

Un alt eveniment tradiţional este spectacolul mascaţilor, carecutreier ă târgurile şi satele pentru a trezi primăvara şi plantele.Mascaţii se îmbracă în diavoli, îngeri şi simboluri ale mor ţii şipoartă măşti terifiante, f ăcute din coajă de copaci, piei de oaie sau

cranii de animale care reprezintă bătrâni, cer şetori, oameni de diferite naţionalităţi,

păsări şi animale.Tot acum se joacă în toată Lituania luptele dintre Fatso şi Hemper. Fatsosimbolizează consumul exagerat de carne şi lăcomia la mâncare şi este reprezentat caun om gras. Hemper simbolizează modestia, hărnicia şi postul şi e reprezntat printr-unom slab, cu un fir de cânepă la pălărie, o funie şi un bici de cânepă în mâini. Ei se

împing şi se ameninţă până când Hemper câştigă. Această luptă are loc pe str ăzi, încur ţi, chiar şi înăuntrul caselor, unde pot fi văzuţi de toţi. Seara mascaţilor se încheie cu

jocuri, glume şi dansuri care continuă până la miezul nopţii sau până la cântatulcocoşilor.

MAREA BRITANIE – Happy Easter! În multe păr ţi ale Angliei “dansatorii Morris” dansează în Duminica Paştelui dansuri

foarte vechi, care au menirea să alunge spiritele rele ale iernii. Dansatorii poartă pantaloni albi, eşarfe roşii, pantaloni negri şi pălării de paie cu multe flori, panglici roşii şiverzi şi clopoţei. De peste 500 de ani, în or ăşelul englezesc Olney se organizează, înmar ţea de Lăsata Secului, “cursa clătitelor”. Această întrecere adună toţi locuitorii încentrul oraşului. Concurenţii ţin în mână tigăile încinse, cu clătitele perpelindu-se şi,odată dat startul, încep să alerge spre biserică. Pe toată durata cursei sunt obligaţi să

întoarcă clătitele de cel puţin trei ori, înainte de a ajunge la finiş. Biscui ţ i engleze şti de Pa şte

Ingrediente: 90 grame de unt, un ou cualbuşul şi gălbenuşul separate, un vârf de cuţitcu sare, 90 grame zahăr pudr ă, 180 gramef ăină, 40 grame stafide negre, 1- 2 linguri culapte sau coniac. Se freacă untul cu zahărul, sealege albuşul de gălbenuş şi se adaugă gălbenuşul. Apoi se adaugă f ăina, sarea,stafidele şi laptele şi se va obţine o cocă moale. Se fr ământă uşor şi se întinde cusucitorul o foaie subţire. Se decupează forme



rotunde cu un diametru de 6 cm şi se face o gaur ă cu cuţitul. Se coc 10 minute la focredus, se scot de la cuptor, se stropesc cu apă şi se pudrează, apoi se coc încă 10minute. Biscuiţii se dăruiesc legaţi câte trei cu o panglică, pentru a simboliza SfântaTreime.

IRLANDAVinerea Mare, dedicată postului şi rugăciunii, este cea mai sever ă dintre zilele

postului Paştelui. Mulţi nu mănâncă nimic până la prânz şi chiar şi atunci tot cemănâncă sunt 3 bucăţele de pâine şi 3 înghiţituri de apă – trei, ca Sfânta Treime.

În case, femeile şi fetele î şi piaptănă părul şi nu şi-l prind, ca un simbol al supăr ării.De asemenea, merg desculţe toată ziua. Băieţii şi bărbaţii

î şi tund părul, pentru că se spune că îi va feri de dureri decap tot anul. Nimeni nu omoar ă animale, nu se aprindlemne, nu se pescuieşte.

Despre un copil născut în Vinerea Mare şi botezat de

Paşti se spune că are darul vindecării, iar dacă este băiatse sper ă că va deveni cleric şi va ocupa o poziţie înaltă înbiserică. Ouăle f ăcute în Vinerea Mare sunt însemnate cuo cruce şi fiecare membru al familiei le mănâncă de Paşti.

Între orele 12 şi 15, cele trei ore în care Isus a suferit pecruce, familia se adună pentru meditaţie şi rugăciune.

Oamenii merg la biserică şi se descalţă înainte de a intra în sfântul lăcaş. Familiilevizitează cimitirele pentru a se ruga pentru cei dragi care nu mai sunt.

Sâmbătă se aprind sute de lumânări din lumânarea pascală aprinsă de preoţi. Aceştiabinecuvântează şi distribuie apa sfinţită. Oamenii dansează pe str ăzi, concurând pentruun premiu - de obicei o pr ă jitur ă.

PORTUGALIA - Boa Pascoa! În nordul Portugaliei, în seara de Paşti un preot trece pe la casele oamenilor cu un

crucifix, celebrând Învierea. În Ponte de Lima, în fiecare an, sealege un "mordomo", care plăteşte masa de Paşti pentru tot satul

– o mare cinste, pentru că uneori sunt şi 500 de oameni la omasă.

În sud, în dimineaţa de sâmbătă dinaintea Paştelui, păstorii î şiduc turmele de oi în centrul oraşului pentru a fi binecuvântate. Înnoaptea de Înviere, oamenii cer în linişte iertare pentru păcatele

lor, apoi se cântă la trompetă o melodie tradiţională, ce se aude întot oraşul.

Paştele este momentul perfect pentru a încerca specialităţileculinare tradiţionale: tocană de miel, friptur ă de ied, chiftele, pâinecu lapte, ciocolată, ouă, migdale, friganele de bacallao, un peştemare din Oceanul Atlantic, curcan la cuptor sau pulpa de miel, raţă cu orez, brânză de oaie sau capr ă, fructe. În regiunea Tras-Os-Montes se pregăteşte şio plăcintă cu carne tradiţională.



SPANIA - Felices Pascuas! În Spania, Paştele se sărbătoreşte mai fastuos decât în alte state europene. Începând

cu duminica Floriilor şi până în ziua de Paşti au loc procesiunipe str ăzile din majoritatea oraşelor spaniole, cele mai popularefiind cele din Andaluzia. Oamenii poartă, într-o atmosfer ă dedoliu, ce poate părea apăsătoare pentru privitori, statuete alesfinţilor înf ăţişând scene biblice, aşezate pe platforme de lemn(tronos). Statuetele sunt confecţionate din aur, argint şi ţesăturifine şi decorate cu flori proaspete, iar purtătorii acestora(costaleros) sunt membri ai fraternităţilor religioase. În unele cazuri, participanţii la procesiune poartă haine ce

amintesc de Ku Klux Klan, în încercarea de a-i reprezenta pelocuitorii din Nazareth. Aceştia îi urmează pe purtătorii platformelor.

FRANŢA - Joyeuses Pâques!Franţa catolică celebrează Paştele cu entuziasm. Clopotele

bisericii sună cu bucurie tot timpul anului dar se opresc din JoiaMare până în ziua de Paşti, ca oamenii să-şi amintească demoartea Domnului Iisus. În ziua de Paşti, clopotele sună cuputere, vestind învierea iar oamenii se îmbr ăţişează şi se felicită.

Copiii se trezesc de dimineaţă şi caută ouăle împr ăştiate princamere sau în gr ădină. Magazinele franceze păstrează tradiţiaoăulor din ciocolată neagr ă, cu lapte sau albă, iepuraşi şi puişoricu surprize. Pe lângă dulciuri, meniul tradiţional de Paşti includemiel sau ied cu garnitur ă de legume de primăvar ă. Familiile se adună pentru masa dePaşti, care durează cel puţin cinci ore. În unele regiuni se mănâncă o „omletă pascală”din ouăle strânse în Vinerea Mare. Şi, bineinţeles, nu lipseşte mielul pascal, la cuptor sau la frigare.

ITALIA - Buona Pasqua!Paştele este un eveniment special, celebrat cu multe tradiţii. Postul mare şi Paştele

sunt precedate de carnavaluri, baluri mascate, parade, costume elegante, dansuri,cântece şi jocuri de artificii. În Duminica Floriilor, multe familii vizitează cimitirele cufrunze de palmier în mână sau cu flori de primăvar ă. În Vinerea Mare se comemorează procesul lui Iisus, cu procesiuni în timpul cărora oamenii poartă cruci în spate, pentru arecrea drumul suferinţei. În Sicilia, în Vinerea Mare reprezentanţii diferitelor confesiunise întâlnesc în jurul bisericii principale. În sâmbata dinaintea Paştelui are loc uneveniment dedicat Madonei.

Felul tradiţional de mâncare pentru masa de Pasti este agnellino - miel fript, cu piper.Pentru copii se pregăteşte un cozonac in formă de coroană, acoperit cu bomboane



colorate, ovale. Napolitanii î şi dovedesc înclinaţia pentru dulciuri prin pastiera, o plăcintă specială umplută cu brânză şi presărată cu fructe zaharisite.

În a doua zi de Paşti, Palio dell'Uovo este o competiţie unde ouăle sunt vedetele jocului şi are loc un dans special.

Pe lângă tradiţionalul miel, la masa de Paşti se maiservesc antipasto, minestra di pasqua, agnellino,abbacchio, manicotti, lasagne, paste, carciofi fritti, carciofi e

patate soffritti, verdure,fructe, dulciuri şi vin.Sunt multe legende legate de la colomba (porumbelul).

Una dintre ele povesteşte că imediat după Paşti, în timpulbătăliei de la Legnano, milanezii care se luptau cuBarbarossa au ştiut că bătălia este în favoarea lor după ceau văzut trei porumbei zburând deasupra bisericii. Deatunci, milanezii comemorează evenimentul mâncândpr ă jituri în formă de porumbel. Oriunde în Italia, la colomba este sinonimă cu veşti bune şi bucurie pentru masa de

Paşti. Prajitura, asemănătoare unei brioşe in formă depasăre şi acoperită cu zahăr, se pregăteşte din f ăină, unt,gălbenuş de ouă, portocale, migdale şi lapte.

Tot de Paşti, copiii primesc oul pascal - un ou mare de ciocolată cu o surpriză înăuntru.

GERMANIA - Frohe Ostern!Se crede că termenul german “Ostern” vine de la o zeiţă

anglo-saxonă din antichitate numită "Eastre", "Eostre", or "Ostara". Momentul sărbătorii este foarte special -

celebrarea lui Christos coincide cu trezirea naturii la o nouă viaţă după somnul hibernal. În gospodăriile germane seface cur ăţenia de primăvar ă şi se decorează casele, ramuri

înmugurite, narcise, salcie, primele mlădiţe de grâu. Copacide Paşti, copăcei micuţi sau ramuri, împodobiţi cu ouă, auf ăcut parte mult timp din sărbătoarea germană a Paştelui.Din sărbătoare face parte şi masa bogată de Paşti, după un post sever.

Este imposibil să î ţi imaginezi Paştele f ăr ă ouă colorate,schimbate sau dăruite, tradiţie care datează din sec. al 16-lea. De Paşti copiii joacă un

joc: se întrec în rostogolirea ouălor colorate pe pante din iarbă sau le ciocnesc la

capetele ascuţite şi copilul al cărui ou nu s-a spart, îl obţine şi pe cel spart. Iar familiamânâncă ouă fierte tari săptămâni la rând!Iepuraşul de Paşti este menţionat pentru prima dată în Germania, in 1590. În unele

regiuni se crede că iepuraşul aduce ouăle roşii în Joia Mare şi pe cele colorate înnoaptea dinaintea Paştilor. Primele delicatese din aluat dulce sub forma de iepuraşi auapărut tot în Germania, pe la 1800.



În zilele noastre, prietenii işi ofer ă ouă decorate de ei înşişi, cu simboluri tradiţionale. În casele fermierilor, este obiceiul ca fetele tinere să ofere ouă roşii băieţilor care leplac.

AUSTRIA

În Austria se pregătesc două tipuri de ouă: unele pentru decor şi celelalte pentruconsum. Ouăle decorate se agaţă la ferestre, lângă plante şi pe crenguţele de salcie.Ouăle de consum se fierb apoi se colorează folosind modele florale şi ferigă. Potrivittradiţiei, copiii trebuie să găsească ouăle, dulciurile şi micile cadouri ascunse înprealabil de iepuraşul de Paşti în casă sau în gr ădină şi se organizează concursuri deciocnit ouă. Există de asemenea o pr ă jitur ă delicioasă în formă de miel (Osterlamm)care este oferită copiilor de naşi.

Gogoşi de Paşte ( Retes)

Ingrediente:250 gr f ăină

½ linguriţă de sare1 gălbenuş de ou

40 gr de unt sau margarină 100 ml apă călduţă 100 ml smântână Mod de preparare:Se face un aluat moale amestecând f ăină, sare,

gălbenuşul de ou, untul, apa şi smântâna. Aluatul seîntinde, se împr ăştie unt şi umplutur ă la alegere. Serulează şi se pune într-o tavă unsă cu gr ăsime în

prealabil, se unge cu unt topit şi se pune la cuptor timp de 20-25 de minute. Se servesc la masa dePaşte.

LUXEMBURGPotrivit legendei, după mesa din Joia Mare, clopotele bisericilor zboar ă la Roma

pentru a primi dezlegarea din partea Papei. În acest r ăstimp, în Vinerea Mare, înSâmbăta şi Duminica de Paşti, copiii cheamă locuitorii la posturi, f ăcând zarvă cumorişti, castaniete şi tobe şi cântând Klibberlidd , cântecultradiţional. Tinerii sunt r ăsplătiţi cu ouă de Paşti şi monede pecare le primesc duminică dimineaţa, după ce clopotele se întorc

în clopotniţă.Ouăle şi iepuraşii sunt simboluri tradiţionale şi în această ţar ă.

Părinţii şi bunicii ascund ouăle de Paşte în jurul casei sau îngr ădină în mici „cuiburi”, apoi privesc cu încântare cum copiii

încearcă să le descopere. În ziua de Paşte fetele ofer ă prietenului sau soţului ouă din ciocolată ca simbol al dragostei.

Festivităţile populare au loc lunea şi nu duminica. Multe familiimerg la unul dintre cele două târguri Éimaischen din ţar ă – unul desf ăşurâdu-se în piaţade peşte (Fëschmaart ) din cartierul vechi al capitalei şi celălalt în Nospelt, oraş dinvestul ţării. La ambele accentul cade asupra olăritului – meşteşugarii fac demonstraţii



ale măiestriei lor, iar turiştii pot cumpăra souvenir-urile tradiţionale – fluiere din ceramică în formă de pasăre ce produc sunete asemănătoare cântecului de cuc (Péckvillchen).

BELGIA În Belgia, nu se ţine post înainte de Paşti, dar credincioşii catolici obişnuiesc să se

spovedească cu o zi înainte de Paşti.WITTE DONDERDAG (Joia Sfântă ) - În această zi , clopotele nu mai sună în turlele

bisericilor şi oamenii spun că “Clopotele au fugit la Roma”. Ceremonia spălăriipicioarelor se respectă în multe catedrale şi parohii care au dotări speciale pentrufamiliile bogate. Doisprezece bărbaţi bătrâni sunt aleşi după pioşenia lor pentru a jucarolul celor Doisprezece Apostoli. Preoţii spală picioarele bărbaţilor şi dau pâine şimilostenii, în memoria lui Iisus, care a spălat picioarele discipolilor săi la Cina cea deTaină.

GOEDE VRIJDAG (Vinerea Mare) - Toate bisericile sunt drapate cu negru în memoriaPatimilor lui Iisus şi un aer general de tristeţe

întunecă str ăzile. La ţar ă femeile poartă deseoriveşminte cernite. După-amiază toată lumeaparticipă la slujba de trei ore a Patimilor.

ZATERDAG VOOR PASEN (Sâmbăta dinainteaPaştelui) - Clopoţeii care “au plecat la Roma” în JoiaMare se întorc în noapte premergătoare Paştelui.

Începând cu liturghia de sâmbătă ei cântă veselpeste tot iar părinţii le spun copiilor că ele “seamănă ouă colorate în gr ădini”. În magazinele de dulciuri şipatiserie, vitrinele sunt pline cu clopoţei frumoşi dinzahăr colorat, ciocolată şi mar ţipan.

În unele locuri băieţii şi fetele se scoală devreme,luni după Paşti, şi caută ouă în gr ădini. Ouăle sunt vopsite în culori vii sau decorate cudesene cu păsări şi flori. Fiecare gr ădină ascunde ouă, în copaci, sub tufe, în iarbă, submuşuroaie din pietre. Copiii umplu coşuri mici cu aceste comorile. După ce găsescouăle din propriile gr ădini, tinerii î şi vizitează bunicii, unchii şi mătuşile. Pe unde merg,sunt tot mai multe ouă de găsit, pentru că belgienii sunt la fel de generoşi cu ouăle dePaşti ca şi cu muzica veselă a Învierii.

Ca şi în Germania, se practică tradiţia aprinderii focurilor în aer liber pentru alungareaspiritelor rele.

OLANDA - Gelukkig Paasfest!

Ziua dinaintea Postului este zi de carnaval - Vastenavond sau Ziua Postului. În sudulOlandei festivităţile încep sâmbătă şi ţin trei zile. Pregătirile încep cu un an înainte, înziua a 11 –a din luna a 11-a, când un consiliu cu 11 membri se întâlneşte şi planifică evenimentul. După tradiţie, numărul 11 este numărul nebunilor iar în timpul Carnavaluluioamenii au voie să se poarte nebuneşte. În această perioadă sunt nelipsite dansurile,paradele şi balurile mascate. În fiecare oraş se alege prinţul Carnavalului şi i se

înmânează cheile oraşului.



În Duminica Floriilor, Palm Zondag, copiii merg înprocesiuni din fermă în fermă, adunând ouă pentru Paşti.Pentru a descoperi ouăle, ei au un băţ decorat, numitPalmpaas sau „palmierul” de Paşti. La capăt băţul are uncerc împodobit cu merişor şi cu fâşii de hârtie colorată, cojide ouă, inele de zahăr, portocale, smochine, ouă deciocolată, pr ă jiturele şi figurine din aluat copt sau lebede saucocoşi.

În Duminica Paştelui , Paas Zondag, la masa de Paşti,decorată cu ouă colorate şi flori de primăvar ă, se serveştePaasbrood - o pr ă jitur ă cu stafide, una din specialităţiletradiţionale. În est, aproape în fiecare sat se aprinde un focpe un deal sau un loc mai înalt. Oamenii adună lemne de foc cu multe săptămâni

înainte şi se întrec pentru cel mai mare foc.Luni, a doua zi de Paşti, este ziua jocurilor cu ouă. Copiii caută ouăle colorate

ascunse în jurul casei sau în gr ădină iar cei mari fac întreceri de spart ouă, numite

eiertikken.

GRECIA - Kalo Pascha!Paştele (Pascha) este una dintre sărbătorile religioase cele mai bogate în tradiţii la

ortodocşi, tradiţii care au loc pe tot parcursul Săptămânii Mari, pe întreg teritoriulGreciei. Pregătirile încep în Joia Mare când gospodinele pregătesc tsourekia (un fel de

chec) şi colorează ouăle cu vopsea roşie. În trecut,oamenii obişnuiau să aşeze primul ou înroşit lângă

icoană pentru a alunga spiritele rele. În unele satecapetele şi spinările mieilor erau de asemeneacolorate cu vopsea roşie de ouă.

Vinerea Mare, zi de doliu în care Iisus a fost înmormântat, femeile nu desf ăşoar ă activităţidomestice. Femeile şi copii merg la biserică pentru adecora cu flori Epitaful. Sâmbătă dimineaţa începpregătirile pentru cina festivă de Înviere, iar femeilegătesc maghiritsa (o supă din măruntaie şi ierburi). Cupuţin înainte de miezul nopţii oamenii se strâng labiserică purtând lumânări pe care le aprind cu lumina

sfântă luată de la preot. La auzul sintagmei Hristos a înviat (Christós Anesti), oameniischimbă ur ări şi aşa-numitul S ărut al dragostei şi, ajungând acasă, fac cu lumânărileaprinse de trei ori semnul crucii deasupra uşii de la intrare, ciocnesc ouăle roşii şiservesc tradiţionala maghiritsa. Duminica se pregăteşte miel fript şi oamenii sărbătorescpână târziu în noapte.



MALTACredinţa catolică în Malta a fost şi este încă foarte puternică.

Săptămâna Mare este o perioadă solemnă în care se comemorează patimile, moartea şi învierea lui Christos. Săptămâna începe în vinereadinaintea duminicii Floriilor când statuia Fecioarei Necazurilor, foartedragă maltezilor, este purtată în procesiune pe str ăzile din Valletta şi prinalte oraşe şi sate, sute de persoane alăturându-se ceremoniei. VinereaMare, numită în malteză cea mai important ă vineri a anului (Il-Gimgha I-Kbira), este zide doliu. Cinematografele, locurile de distracţie şi birourile sunt închise. Ceremoniifastuoase au loc la Valletta şi în cele mai importante oraşe şi sate. Pe înserat au locprocesiuni ce înf ăţişează scene din Vechiul Testament şi patimile Mântuitorului.

Duminica de Paşti este o zi de bucurie, iar procesiunile din această zi contrastează puternic cu cele din Vinerea Mare. În Vittoriosa, Cospicua şi Senglea, statuia luiChristos Înviat este purtată pe umeri de tineri acompaniaţi de formaţii de muzică. Ziuade Paşti este o sărbătoare a familiei, în care maltezii merg în vizită la rude şi prieteni,schimbă cadouri sau merg la picnic la ţar ă. Pe lângă tradiţionalele ouă, malteziipregătesc figolla (foto jos), o pr ă jitur ă cu migdale care potrivit mitologiei a fost oferită îndar zeiţei fertilităţii, Astarte.

CIPRUPaştele este cea mai importantă sărbătoare pentru biserica ortodoxă grecească.

Oamenii se pregătesc din timp – fac cur ăţenie în case şi î şi cumpăr ă haine noi, înspecial încălţăminte. Săptămâna Mare este dedicată gătitului şi mersului la biserică. ÎnJoia Mare femeile vopsesc ouăle şi gătesc flaounes, un fel de plăcintă în formă detriunghi sau pătrat cu umplutur ă de brânză, ouă şi mentă. În Vinerea Mare oamenii

împodobesc Epitaful şi aleile din jurul bisericilor pe unde va trece procesiunea înaceeaşi sear ă. După noaptea de Înviere, duminica oamenii sărbătoresc în familie cuouă, flaounes, miel şi vin.

Reţetă Figolla

IngredientePentru pr ă jitur ă 350 gr zahăr pudr ă 800 gr f ăină albă, cernută 400 gr untcoaja de la 1 lămâie4 gălbenuşuri de ou bătute

miere, fistic, migdalePentru pasta de migdale600 gr zahăr pudr ă 2-3 albuşuri de ou

coaja de la 1 lămâie600 gr migdalecâteva picături de suc de portocaleDecor Glazur ă /îngheţată /mici ouă de Paşte



În sate, Paştele este o sărbătoare a întregii comunităţi. După slujbă, preotul r ămâne înuşa bisericii cu o cruce în mână şi toţi cei care păr ăsesc biresică sărută crucea şi strângmâna persoanei din faţă, formând un cerc ce simbolizează reînnoirea relaţiilor deprietenie. În multe oraşe există tradiţia ca în duminica şi în lunea de Paşti toată lumeasă ia prânzul în curtea bisericii.

Reţetă – Flaounes

Ingrediente¾ kg f ăină 1 pachet drojdie1 lingurinţă sare2 linguri zahăr granulat2 linguri ulei de măslineUmplutura250 gr brânză cedar 125 gr mozzarella1 lingur ă f ăină 1 linguriţă praf de copt

1 lingur ă mentă uscată pisată 4 ouă bătute uşor glazur ă 1 ou bătutseminţe de susanMod de preparareCerneţi f ăina într-un vas mare, adăugaţi drojdia, sarea şi zahărul, apoi uleiul şi

apă astfel încât să rezulte un aluat tare. Fr ământaţi cel puţin 5 minute. Acoperiţişi lăsaţi să crească timp de 1 or ă. R ăzuiţi brânza. Adăugaţi f ăina şi praful decopt. Amestecaţi gradual menta şi ouăle bătute până rezultă o pastă. Preîncălziţicuptorul. Împăr ţiţi aluatul în bucăţi de dimensiunea oului şi întindeţi-le în formă de discuri. Puneţi o lingur ă de umplutur ă în centrul fiecărui disc şi împr ăştiaţi

uşor. Întindeţi-le sub formă de pătrate, strângeţi colţurile şi aşteptaţi 15-20 deminute. Ungeţi cu oul bătut şi împr ăştiaţi seminţele de susan. Puneţi la cuptor timp de 12-15 minute până se rumeneşte. Se serveşte cald sau rece.

SLOVENIA În Slovenia, postul Paştelui este cea mai bine păstrată tradiţie. Cântecele care

preamăresc învierea Domnului Cristos sunt o experienţă în sine şi reprezintă uneledintre cele mai frumoase ritualuri din tradiţia catolică slovenă. Rugăciunile, combinatecu cântecele corurilor bisericeşti, înnobilează sărbătoarea. Caii au o semnificaţie aparte

de Paşti. Oameni călare pe cai, într-un mar ş solemn, vizitează satele şi în tot acest timpse cântă imnuri tradiţionale de Paşti.Iată o reţetă tradiţională de Paşti pentru o pâine dulce, umplută cu nuci, denumită

Potica.Ingrediente (30 de por ţii): 1 1/2 linguriţe drojdie uscată, 1/4 ceaşcă zahăr alb, 1/4

pahar cu lapte călduţ, 1 ceaşcă unt moale, 5 ceşti f ăină, 6 gălbenuşuri, 1 linguriţă desare, 1 ceaşcă de unt topit, 1 ceaşcă miere, 1 1/2 ceaşti stafide, 1 1/2 ceşti nuci tăiate,1 lingur ă scor ţişoar ă.



1. Într-un bol se dizolvă drojdia, o linguriţă de zahăr şi 3 linguri de f ăină în lapte cald.Se amestecă bine şi se lasă 10 minute până devine o cremă.

2. Într-un bol mare se amestecă untul cu zahărul r ămas. Se adaugă pe rând,gălbenuşurile, bătându-le bine pe fiecare. se adaugă amestecul f ăcut anterior, laptele

r ămas, 4 ceşti de f ăină şi sare, apoi se amestecă bine. Seadaugă f ăina r ămasă, o jumătate de ceaşcă pe rând,amestecând bine după fiecare adăugare. Când coca esteuniformă, se toarnă peste o suprafaţă presărată uşor cu f ăină şi fr ământaţi 8 minute până devine moale şi elastic. Ungeţi cupuţin ulei un vas, turnaţi coca şi acoperiţi cu un prosop, lasândsă crească într-un loc cald o or ă până î şi dublează volumul.

3. Ungeţi două foi de pr ă jitur ă. Turnaţi coca peste osuprafaţă presărată cu f ăină. Împăr ţiţi coca în două păr ţi egaleşi rulaţi-o până ajunge la jumătate din grosimea sa. Pestefiecare bucată de cocă turnaţi unt, miere, stafide, nuci şiscor ţişoar ă. Rulaţi fiecare parte şi strângeţi la capăt. Lăsaţi să

crească până î şi dublează volumul. Preîncălziţi cuptorul la175 grade Celsius.4. Coaceţi pentru 60 de minute sau până se rumeneşte.

UNGARIA - Boldog Husveti Ünnepeket!Săptămâna care precede Paştele este pentru gospodari şi

gospodine o perioadă foarte încărcată cu cur ăţenia deprimăvar ă şi coptul pr ă jiturilor tradiţionale. La sate, ouăle fiertesunt vopsite în diverse culori şi pictate de mână cu diverse

motive geometrice şi florale. În Duminica Paştelui copii găsesc sub pat cadourile dePaşte; urmează un mic-dejun tradiţional alcătuit din ouă dePaşte, şuncă şi kalács, un fel de pâine dulce cu ouă, nuci şiciocolată fierbinte. Credincioşii poartă prin parohie statuia luiIsus şi bannere religioase, intonând imnuri religioase.

A doua zi de Paşti, băieţii stropesc fetele cu parfum sau cu apă parfumată şi î şiurează noroc unii altora, iar fetele îi recompensează cu ouă vopsite. Este o zi aospitalităţii, când vizitatorii sunt mai mult decât bine-veniţi, se dau felicitări de Paşte şise servesc pr ă jiturele, ţuică de prune şi caisată.

SLOVACIAMâncarurile tradiţionale de Paşti sunt ouăle vopsite, şunca şi cârnaţii, pe

lângă pasca şi colacii cu brânză şi ouă. Foarte importanta este pregatirea"Coşului de Paşti" , cu felii de pască unse cu unt de casă, cărnaţi pe ofarfurie mică, oua vopsite şi hrean sau sfeclă roşie. Toate acestea se pun pemasă în prima zi a sărbătorii Paştilor.



CEHIA În anii dinainte de 1989, semnificaţia Paştelui se limita doar la întâmpinarea

primăverii. Conotaţiile religioase ale Paştelui erau ascunse, sub presiunea regimuluicomunist. Astăzi, oamenii sunt conştienţi din nou de originea religioasă a Paştelui, dar această sărbătoare nu a devenit încă una serioasă din acest punct de vedere.

Paştele în Cehia este un prilej de petrecere. Multe tradiţii sunt încă practicate, înspecial la sate iar fiecare regiune are tradi ţii şi obiceiuri specifice.Târgurile anuale dePaşti sunt populare atât în rândul localnicilor cât şi al vizitatorilor. Cele mai mari suntcele din Piaţa Oraşului Vechi şi Piaţa Wenceslas din Praga.

Multe dintre simbolurile pascale sunt legate de primăvar ă şi începutulunei noi vieţi. Ouăle pictate sau decorate de mână sunt cele maicunoscute. Acestea sunt decorate de fete şi oferite băieţilor, a doua zide Paşti. Sunt multe tehnici de decorare, care necesită de multe ori ungrad ridicat de îndemânare. În Praga se ţine un concurs naţional la carese alege cel mai frumos decorat ou.

De Paşti, tradiţia cere să se pregătească un miel, dar de multe orimielul real este înlocuit cu unul din turtă dulce. Vergi tinere de salcie,

pomlázka, aduc sănătate şi vitalitate oricui este biciuit uşor cu ele. Seobişnuia ca băieţii care mergeau în vizită la fete, a doua zi de Paşti, să le atingă cu vergile peste picioare. Stropirea fetelor cu apă are şi ea osemnificaţie similar ă cu pomlázka.

În Joia dinaintea Paştelui fiecare băiat din sat se echipează cu unlemn decorat cu o zăngănitoare şi împreună cu ceilalţi face un zgomot puternic, pentrua-l alunga pe Iuda. La fel se întâmplă în fiecare sear ă până la Paşti iar sâmbătă seopresc la fiecare casă cerând bani.

În ziua de Paşti se fac pregătirile pentru luni. Fetele vopsesc ouăle iar băieţii î şi

pregătesc r ămurelele de salcie. Luni este zi liber ă pentru toată lumea. Băieţii biciuiescuşor fetele cu sălciile şi le stropesc cu apă, apoi recită un cântec tradiţional. Fetele îir ăsplătesc cu ouă vopsite sau bomboane şi leagă funde de sălciile lor.

POLONIA - Wesolych swiat !Catolicii încep pregătirile pentru Duminica Paştelui în Miercurea Cenuşii, prima zi a

postului. Duminica Paştelui este precedată de Duminica Floriilor, ziua în care începeSăptămâna Sfântă în Biserica Catolică. Tradiţia a început cu un obicei introdus însecolul al XI-lea, de a binecuvânta în acea zi crengile înflorite. Celebrarea Învierii

Domnului începe cu Triduum de Paşte, în Joia Mare, şi continuă până a doua zi dePaşte.Cel mai important moment în familie este micul-dejun din dimineaţa Paştelui, când se

consumă mâncarea binecuvântată în Sâmbăta Sfântă. Obiceiul binecuvântăriimâncărurilor pregătite de Paşte a fost adoptat de polonezi de la vecinii lor din vest.Iniţial, ritualul era celebrat acasă, dar la sfâr şitul secolului XVIII s-a mutat în Biserică.Coşul tradiţional cuprinde câteva simboluri: mielul, adesea din zahăr, îl reprezintă peIisus, mielul lui Dumnezeu; ouăle, un simbol al vieţii şi fertilităţii, semnifică afecţiunea,motiv pentru care se dăruiesc ouă de Paşte băiaţilor sau fetelor. Pe lângă ele, cârnaţii,



o delicatesă tradiţională, cinstesc coşul şi masa de Paşte. Nu lipsesc sarea, hreanul şipâinea. Sarea, un simbol al Corpus Christi, păstrează măncărurile nealterate iar hreanulaminteşte de patimile lui Isus.

A doua zi de Paşte se celebrează un al obicei tradiţional polonez, śmigus-dyngus,Lunea Umedă. Nimeni nu r ămâne uscat în acea zi iar polonezii pot tr ăi surpriza unor duşuri neaşteptate pe stradă.

BULGARIA*Ouăle de Paşti se vopsesc în Joia Mare şi fiecare creştin duce un

astfel de ou la biserică. Dupa ce este sfinţit, fiecare gospodar î şiingroapă oul in vie, despăr ţindu-se astfel, simbolic, de toate relele şinecazurile pe care le-a avut îin anul trecut. În Vinerea Mare secumpăr ă oale şi farfurii noi şi se plantează dovlecei, pentru ca nouarecoltă sa fie mai "dulce" . Fetele tinere fac, pentru prima dată inviaţa lor, gogoşi cu miere şi zahar.

Dupa Liturghia de Înviere, fiecare sparge câte un ou roşu dezidurile bisericii, ritual care continua acasă, unde ouale sunt ciocnite

între membrii familiei. Se spune că acela care a r ămas până la

sfâr şit cu oul intact va avea un an norocos, plin de bucurii.* Bulgaria, ca şi România, este ţar ă în curs de aderare.

Supa de PaşteIngrediente: 2 ceşti de ovăz, 2 ceşti de

apă călduţă, coaja de la o paine de secar ă,1 kg ½ cârnaţi polonezi, 1 linguriţă dehrean, 1 linguriţă de zahăr brun, sare şipiper supă gust. Mod de preparare: seamestecă ovăzul cu apă călduţă şi seadaugă coaja de la pâine. Se lasă până seacreşte, cel puţin 24 de ore. Se strecoar ă şise păstrează lichidul. Se fierb cârnaţiiaproximativ o or ă, se scot şi se

îndepărtează gr ăsimea.Se combină supa în care au fiert cârnaţii

cu lichidul acrit. Se adaugă hrean, zahăr brun, piper şi felii de cârnaţi şi se mai dau

într-un clocot.

Supliment Paste

Documents

Transcript of Supliment Paste