Supliment FARMACIE 2011 final.qxp

Supliment

Farmacie 2011-2012

EEddiittuurraa

MEDICALMarketMarket

Farmacie 2011-2012

CUPRINS

• În dialog cu Prof. Dr. Farm. 4

Dumitru Lupuliasa, Preºedintele

Colegiului Farmaciºtilor din România

• Apostolatul medical 8

este un lucru tot mai rar!

Interviu cu Acad. Prof. Dr.

Constantin Ionescu-Târgoviºte

• AINS, arma cu douã tãiºuri? 12

• Acizii graºi Omega-3 reduc 16

riscul diabetului de tip 1 cu 55%

• În topul afecþiunilor cronice: 18

astmul bronºic

• Publicitatea la medicamente trebuie 22

sã fie în spiritul eticii profesionale!

Interviu cu Dr. Petru Domocos,

noul Preºedinte al ANMDM

• La orizont: cardul de sãnãtate 26

ºi asigurãrile private

Interviu cu Dr. Ioana Bianchi,

Consilier Presedinte CNAS FINWATCH

EDITOR

Aleea Negru Vodã nr. 6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775

CCoooorrddoonnaattoorr pprrooiieecctt::Matei Mãrcuºanu

DDTTPP::Ramona Viºan

TTiippaarr::Tipografia REAL

Interviu

NOIEMBRIE 2011 4

Desi sunteþi o persoanã tânãrã, sunteþi

o somitate de atâta vreme în domeniul

farmaceutic! Ce sfaturi i-aþi da unui

farmacist la început de drum?Tinereþea este o stare de spirit! Sfaturile mele

pentru un farmacist la început de drum suntlegate de ceea ce doreºte fiecare tânãr sã facã înprofesia pe care ºi-a ales-o ºi, îndeosebi, depregãtirea sa - lucrul cu omul. Trebuie sã rãmânãîn continuare exigent cu sine însuºi. Primelegreutãþi vin din relaþia cu pacienþii, deoareceoamenii au caractere diferite, sunt de multe oriafectaþi de boli grave, iar uneori comportamentullor nu este cel aºteptat. Înþelegerea trebuie sãvinã din partea noastrã, iar atunci când un farma-cist este tânãr, în mod firesc ar trebui sã aibã ºirãbdare mai multã sau, cel puþin, sã se educe înacest spirit, pentru cã altfel va fi greu sã ducã oprofesie cu multã responsabilitate. Farmacistul

trebuie sã fie foarte abil când pune întrebãri - tre-buie ca acestea sã nu deranjeze -, din care sã afletot ceea ce este util pentru a veni în sprijinulpacientului. Astfel, este indicat sã-i ºtie regimulalimentar, tratamentele asociate, pentru cã deaici derivã o serie de alte lucruri care se potîntâmpla în organism, dar care, fãrã o pregãtirede bazã, pot trece neobservate.

Iar dacã se aºteaptã la aprecieri care vin preauºor, sã-ºi aducã aminte cã nu e aºa. Satisfacþiilevin încet ºi vor fi cu atât mai plãcute cu cât ele seconstruiesc uºor, pe o bazã solidã.

Aveþi informaþii despre farmaciºtii români

care doresc sã profeseze peste hotare? Sunt foarte mulþi care-ºi pun problema sã pro-

feseze în afara þãrii. Este o opþiune la care gene-raþia mea nici nu îndrãznea sã gândeascã.Numãrul farmaciºtilor plecaþi depãºeºte câtevasute, probabil ne vom apropia în 1-2 ani de 1000,în special în Anglia ºi Irlanda. Am avut discuþii cumulþi dintre ei, iar ceea ce m-a mulþumit a fostpregãtirea lor de bazã, care este una foarte bunã.Absolvenþii noºtri ºtiu destul de bine limbaenglezã, la un nivel la care sã se poatã descurca.Au plecat atât absolvenþi proaspeþi, cât ºi unii cumai mulþi ani de experienþã în þarã. Cei fãrã expe-rienþã urmeazã niºte traininguri mai lungi,depinzând de punctul de plecare. Însã, surprinzã-tor poate, foarte mulþi farmaciºti care au începutde la nivelul de bazã au ajuns, doar într-un an,manageri de farmacii, din Londra pânã spreScoþia.

Este realã problematica actualã a

farmaciilor? Avem informaþii directe de

la farmaciºti care se plâng cã sunt la un

pas de insolvenþã, fiind prinºi între furni-

zorii care-i preseazã cu plata ºi C.A.S.A.

care îi amânã cu plata. Ce pãrere aveþi?

În dialog cu Prof. Dr. Farm. Dumitru Lupuliasa, Preºedintele Colegiului Farmaciºtilor din România

„Recomand colegilor mei sã aibã tãria ºi rãbdareanecesare încã 1-2 ani, pentru cã este imposibil ca lucrurile sã nu se îmbunãtãþeascã!“

Prof. dr. farm. Dumitru Lupuliasa

Supliment MEDICAL MARKET - FARMACIE

Interviu

5

Este o situaþie destul de delicatã, poate ceamai delicatã din ultimii 20 de ani, din cauza fap-tului cã termenele de platã s-au lungit foarte mult- de la 30-60 de zile s-a ajuns la o prevederelegalã de 210 zile, iar în realitate plãþile se fac laan. ªi atunci este firesc ca farmacistul, care estecumva finalul ºirului respectiv, sã fie sub presiunidin toate direcþiile. Pe de-o parte, din cauza furni-zorilor, care ºi ei au dreptate. Pe de altã parte, eitrebuie sã-ºi plãteascã toate obligaþiile datoratelunar statului. Sute de farmacii au ajuns în insol-venþã. Ele au fost preluate de lanþuri farmaceu-tice care au o putere financiarã mai mare. Existãîn momentul de faþã foarte multe farmacii care,pe de-o parte trebuie sã-ºi îndeplineascã atribuþi-ile pe care le au vizavi de pacient ºi sã le eliberezeîn continuare reþete compensate ºi gratuite, iarpe de altã parte, se îngroaºã plusul pe care-l aude primit de la stat ºi minusul pe care-l au de datcãtre furnizori. Iar atunci ºi furnizorii sunt din ce înce mai precauþi ºi, deºi ºtiu cã vorbim despretermene de platã de 300+ zile, nu mai suntdispuºi sã semneze contracte pe mai mult de210-240 zile. Date fiind condiþiile, preocupareafarmacistului devine, pentru o bunã parte dintimp, de ordin administrativ ºi economic, în loc sãfie exclusiv de grijã pentru pacient. Apar ºiperioade de gol. Faptul cã medicamentele înRomânia sunt cele mai ieftine din Europa nu esteo fericire. S-a deschis larg uºa exportului paralel,iar unele medicamente intrã în România, dar numai ajung în farmacii, ele fiind reexportate.Acesta este motivul pentru care o serie întreagãde medicamente pentru afecþiuni endocrine sauchiar neoplazice nu se gãsesc, iar farmaciºtiisunt disperaþi, ca sã nu mai vorbim despre dis-perarea pacienþilor. Existã o directivã europeanãprin care se precizeazã cã datoriile nu pot fiîntinse pe mai mult de 60 de zile (nici din parteastatului), ea urmând sã devinã operaþionalã înmaximum un an ºi jumãtate. Cred cã trebuieluate din timp mãsuri de a se reduce acestetermene, pentru cã altfel va fi greu sã se treacãde la 300 de zile la 60 de zile.

O chichiþã guvernamentalã: taxa de

clawback. Cum va influenþa introducerea

acestei taxe piaþa farma?

Existã câºtigãtori/perdanþi de pe urma

introducerii acestei taxe?

N-aº dori sã comentez foarte mult pe margineaacestui subiect delicat. Eu cred cã nu a existatînþelepciunea de a se analiza din toate punctelede vedere instituirea acestei taxe de clawback. Înprezent ea este deja implementatã, dar formafinalã, în care se doreºte aplicarea ei în România- ceea ce nu poate sã rezolve sistemul de asi-gurãri de sãnãtate -, este pusã în seama producã-torilor, ceea ce este anormal. Pe de o parte,implementezi cel mai mic preþ din Europa, iar pede altã parte, ai o taxã clawback care este ceamai apãsãtoare dintre toate care existã ºi atunciîntrebarea fireascã este: Vor putea producãtoriisã suporte acest lucru? Temerea mea este cã nu,iar atunci s-ar putea sã asistãm fie la retragereaîn totalitate a unor producãtori de pe piaþaromâneascã, fie la retragerea unor produse caresunt vitale pentru pacienþi. Cred cã aceastã taxãde clawback ar trebui reanalizatã ºi ascultatetoate vocile implicate, pentru cã, aºa cum s-aajuns în prezent, mi se pare cã este o impunerenumai din partea celor care beneficiazã de avan-taje, iar producãtorii sunt obligaþi sã suporte înintegralitate, ceea ce nu este moral.

Ce cunoºtinþe aveþi despre flagelul

medicamentelor falsificate? Existã ele spre

vânzare pe piaþa din România?Pe piaþa din România ele ar putea exista prin

acele tranzacþii care se fac pe internet, deoareceacolo sursa este necontrolabilã, iar provenienþalor poate fi incertã. Din fericire, în România nu s-au identificat cãi majore prin care medica-mentele falsificate sã intre în circuitul oficial.Subiectul este de actualitate, este în atenþia per-manentã a organelor din România care urmãrescpistele de trafic ilicit, inclusiv medicamente con-trafãcute. Important este ca toþi producãtorii sãaibã toate elementele de siguranþã, care sã pro-tejeze produsele lor de eventualele contrafaceri.De regulã, se contrafac medicamente foarte cãu-tate ºi care sunt scumpe.

Care sunt riscurile utilizãrii

unor medicamente contrafãcute?Cel mai mare risc este sã nu aibã nicio efi-

cacitate terapeuticã. Au fost descoperite supo-zitoare care aveau numai baza de supozitor ºinicio bazã activã, comprimate care aveaunumai lactozã ºi stearat de magneziu ºi nicio

Interviu

NOIEMBRIE 2011 6

substanþã activã. Un alt risc ar putea fi un efectdiminuat prin subdozarea acestora sau unefect invers faþã de cel aºteptat.

Este naturalã expansiunea retailului

farmaceutic? E normal ca piaþa sã fie

reglementatã? Sau sã fie lãsatã liberã?Consider cã ar trebui sã se menþinã reglemen-

tãrile în ceea ce priveºte deschiderea de farmacii.Pacientul trebuie sã fie obiºnuit cã acolo undeºtie cã existã o farmacie, ea e prezentã de 20 deani, nu azi se închide, mâine se deschide, apoi semutã-n altã parte, pentru cã nu se duce sã-ºicumpere pantofi. Poate cã are nevoie noaptea sã-ºi cumpere un medicament de urgenþã, iar far-macia trebuie sã rãmânã o unitate stabilã. Lucrulacesta este menþinut si în Carta FarmacieiEuropene. Farmacia trebuie sã rãmânã în conti-nuare în categoria unitãþilor care oferã servicii desãnãtate, ºi nu preponderent unitate comercialã.Din punctul meu de vedere, existã prea multe far-macii deschise în prezent. Trebuie sã existe ocorelaþie între numãrul de farmacii ºi puterea decumpãrare a pacientului în raport cu alocareafondurilor pe care statul o face din bugetulsãnãtãþii pentru medicamente.

Mulþi farmaciºti independenþi, deþinãtori ai

unor farmacii independente, se plâng cã

sunt afectaþi de expansiunea lanþurilor

farmaceutice, care-i acapareazã din toate

pãrþile. Care trebuie sã fie ponderea

lanþurilor farmaceutice în totalul unitãþilor

de comerþ cu amãnuntul al produselor

farmaceutice? Cunoaºteþi cum stau lucrurile

ºi în alte þãri în aceastã privinþã?Eu sunt adeptul regulilor, mai ales în ceea ce

priveºte sãnãtatea. În prezent, la noi se aplicãniºte principii de marketing pur comercial la ceeace înseamnã farmacie. Este inadmisibil sã existereclame în care sã se vorbeascã despre ce dis-count financiar oferã farmacia X sau Y, atuncicând cumperi de la una dintre farmaciile dinlanþul respectiv. Nici în celelalte þãri din Europanu existã în farmacie sloganuri de tipul “farmaciecu preþurile cele mai mici”, “farmacia X îþi dã dis-count între 10% ºi 20%. Este împotriva codului dedeontologie ºi eticã profesionalã, iar farmaciºtiicare lucreazã în lanþuri farmaceutice sunt obligaþi

sã facã lucruri de genul acesta, ceea ce nu estecorect, neavându-se în vedere în primul rândstarea de sãnãtate a populaþiei. Atunci când îispui pacientului cã-i dai un produs cu un dis-count, poate cã îl obligi sã ia un medicament decare s-ar putea sã nu aibã nevoie. Din acestpunct de vedere, farmaciºtii independenþi audreptate când spun cã expansiunea lanþurilor îisufocã. Totuºi, ei au ca avantaj, faþã de farmaciilede lanþ, posibilitatea de a-ºi arãta profesiona-lismul, de a comunica mai bine cu pacientul ºi dea-i spune acestuia: “în farmacia mea, deºi nu arereclamã nici la televizor, nici pe stradã ori pe bannere, de câte ori ai venit în calitate de pacientla mine, ai plecat cu medicamentul adecvat, aiplecat cu un sfat foarte bun ºi ºtii cã aici o sãgãseºti întotdeauna lucrurile la care te aºtepþi ºivei primi un sfat profesionist”. Nu spun cã înlanþuri nu sunt farmaciºti profesioniºti, suntfoarte pregãtiþi! Dar, uneori, se pune accentul petarget, pe încasãrile care urmeazã a fi fãcute ºi,atunci, pe neobservate, se trece din partea eticãîn partea mercantilã, fãrã sã fie întotdeauna înfolosul pacientului, ci dimpotrivã. Cel puþin lamedicamentele OTC, unde preþurile se pot stabiliîn farmacie, aceasta poate sã punã iniþial unadaos mare ºi apoi sã ofere reducere. ªi atuncidespre ce reducere mai vorbim? Cred cã s-adepãºit limita normalã, în prezent raportul fiindde 70% farmacii de lanþ ºi 30% farmacii individ-uale, per total þarã. În Bucureºti, ponderea farma-ciilor de lanþ este mai mare de 70%. Rolul farma-ciei etice este foarte binevenit în mediul rural,unde nu s-au înghesuit lanþurile sã-ºi deschidãfarmacii. Consider cã ar trebui reglementat unraport între farmaciile individuale ºi cele de lanþ.

Medicamente alopate vs. tratamente

naturiste. În contradicþie sau în strânsã

legãturã pentru vindecare/ameliorare?

Credeþi cu tãrie cã un tratament naturist

aplicat într-o afecþiune cronicã poate

dovedi rezultate mai bune decât medicina

alopatã?Tratamentele naturiste adevãrate sunt utile

ºi complementare tratamentelor alopate. Dinpãcate, din dorinþa de a eluda uneori legea,existã formulãri care sunt de fapt medica-mente, dar sunt înregistrate ca suplimentenutritive, mergând pânã la limita con-


Interviu

7

stituenþilor respectivi. Astfel, nu tot ce esteînregistrat ca tratament naturist este cu ade-vãrat naturist. Existã exagerãri în legãturã cuvirtuþile unor remedii naturiste. Putem citi cãanumite extracte de plante fac minuni ºi nu auniciun efect secundar, ceea ce nu este corect.Este necesarã o recenzare ºi o curãþare în rân-dul acestor tratamente naturiste ºi pãstrareacelor care au proprietãþi reale. În momentul defaþã autorizarea medicamentelor naturiste estemult simplificatã, nemaifiind obligatoriu ca elesã treacã prin toate stadiile de aprobare aleANM, motiv pentru care au ºi “înflorit” atât demulte naturiste. Sunt pentru coexistenþamedicamentelor alopate cu cele naturiste, darcu limite ºi rigori respectate aºa cum trebuie.

Interacþiuni medicamentoase de care

trebuie sã ne ferim. Existã o limitã

pânã unde farmacistul poate merge

cu recomandãrile? Ceea ce este dincolo

de limitã, poate fi considerat abuz?Este un subiect interesant ºi sensibil în egalã

mãsurã. Nu existã niºte limite impuse pânã lacare farmacistul poate sã recomande. Evident,recomandãrile sunt legate în primul rând demedicamentele OTC. Dacã vorbim despremedicamentele etice, desigur, trebuie respec-tatã prescripþia pe care medicul a elaborat-o, cuo analizã corectã a acestei prescripþii. Interac-þiunile medicamentoase sunt extrem de labo-rioase. Dacã un pacient cronic are de adminis-trat de la 2-3, iar în cazurile cele mai grave pânã8 medicamente pe zi, trebuie sã fim extrem deatenþi, pentru cã asocierile fãcute cu bunãintenþie ar putea cauza probleme în organism.Trebuie sã ºtim pe ce cale se metabolizeazãfiecare medicament. Sunt medicamente careinhibã anumite izoenzime din citocromul P450prin care se metabolizeazã alte medicamente ºise poate sã creascã sau sã coboare nepermis demult nivelul de concentraþie a unei substanþe.Aceasta îºi poate menþine efectul terapeutic, darîi pot creºte foarte mult efectele secundare sau ise diminueazã concentraþia terapeuticã utilã. Nusunt pentru recomandãri de dragul de a le faceºi a arãta cã ºtii foarte multe lucruri, pânã nu facio analizã extrem de minuþioasã a lucrurilor carese petrec dincolo de ceea ce noi vedem.Subliniez: rolul farmacistului este extrem de

important în recomandare, dar sã cantonãmrecomandãrile mai ales pe medicamentele OTC,pe care pacientul ºi le administreazã uneoridupã propria fantezie. O substanþã îºi poatepierde din eficacitate dacã nu este administratãaºa cum trebuie. Am parcurs un studiu recentfãcut în Anglia, din care reieºea cã se poateajunge la o eficacitate de numai 60% a unuitratament din cauza unei proaste administrãrisau a nerespectãrii indicaþiilor de administrare.

Cât îi permite legislaþia, în prezent,

unui producãtor sã-ºi promoveze un

produs în media? Dar unei farmacii,

sã-ºi promoveze imaginea? Existã douã abordãri: în publicaþiile destinate

specialiºtilor din domeniu se poate face publici-tate medicamentelor etice. În publicaþiile desti-nate publicului larg se poate face reclamãmedicamentelor OTC, cu respectarea unorrestricþii menþionate în ghidul pe care AgenþiaNaþionalã a Medicamentului l-a elaborat în legã-turã cu publicitatea medicamentelor. În ceea cepriveºte reclama farmaciilor, îmi displace totalmodul în care farmaciile aleg sã se promovezeîn media (presa scrisã, TV), atât timp cât setrateazã farmacia ca o unitate comercialã încare ai numai avantaje de naturã comercialã.

Existã speranþe pentru vremuri

mai bune pentru farmacii,

al cãror reprezentant sunteþi?În 2006, înainte de aderarea României la

Uniunea Europeanã, într-un interviu -, eu fiindde regulã un om foarte optimist -, am spus cãvin vremuri grele, iar o parte dintre colegii meim-au certat. Acum consider cã aceastãperioadã dificilã se va mai menþine un an saudoi, dar cine va reuºi sã iasã cu bine va fiîntãrit. Recomand colegilor mei, cu atât maimult celor independenþi, sã aibã tãria ºi rãb-darea sã mai aºtepte o perioadã de timp, pen-tru cã este imposibil ca lucrurile sã nu seîmbunãtãþeascã. Atunci când va funcþiona ºidirectiva referitoare la cele 60 zile de platã,atunci când ºi zona euro va fi mai calmã, iarsituaþia economicã din Europa ºi din lume va fiîntr-un echilibru, cu siguranþã situaþia farmacieiîn România va fi una normalã.

Matei Mãrcuºanu

Interviu

NOIEMBRIE 2011 8

Domnule Profesor, sunteþi un om cu o

lungã ºi strãlucitã carierã medicalã.

Care consideraþi cã este prioritatea

numãrul 1 la noi la ora aceasta,

din punct de vedere medical? Dacã ar fi sã analizãm perioada în care ne

aflãm ºi ce probleme majore sunt pentrudomeniul medical, eu m-aº referi acum maipuþin la latura pur medicalã, care din pãcate aajuns sã fie subordonatã problemelor econo-mice, astfel încât s-a ajuns sã se cuantificefiecare act medical fãrã sã se ºtie în primulrând dacã acel act medical este bun sau rãu.

Personal, cred cã pe termen lung ºi ca odatorie moralã a fiecãruia, prioritatea esterecuperarea trecutului ºtiinþific românesc. Înperioada antebelicã ºtiinþa medicalã

româneascã a cunoscut o perioadã de strãlu-cite realizãri care din pãcate nu au putut fi con-tinuate dupã rãzboi din motive astãzi recunos-cute de toatã lumea. Lipsurile economice dinperioada respectivã sunt de înþeles ºi accep-tabile pânã la un punct ºi perioadã de timp,când frigul ºi foamea au fost caracteristicileacelui sistem instaurat atunci. Totuºi, lucrul celmai rãu a fost blocarea contactului comunitãþiiºtiinþifice româneºti cu lumea civilizatã, ceeace a dus la rãmânerea noastrã în urmã cu 50de ani. Pentru cã cei care au fãcut marea me-dicinã româneascã au fost (cei mai mulþi)medici ºcoliþi ºi formaþi în Franþa, care au venitîn þarã cu un nivel profesional ridicat. Acestlucru s-a vãzut ºi din faptul cã între cele douãrãzboaie, medicina româneascã nu lipsea dinpublicaþiile internaþionale de prestigiu. Amcolecþii din Press Medicale, revistã medicalãsãptãmânalã, în care numãr de numãrapãreau articole semnate de medici românisau existau referiri la reuniuni ºtiinþificeromâneºti. Profesorul Paulescu ºi-a publicatprima datã rezultatele cercetãrilor sale me-dicale referitoare la insulinã tot într-o presti-gioasã revistã sãptãmânalã „Comprendu de laSociete de Biologie” din Paris. În filiala dinBucureºti a revistei s-au publicat rezumatelecomunicãrilor ºtiinþifice. Acolo au apãrutprimele 4 comunicãri despre insulinã, adunateulterior într-o lucrare celebrã, în care toateexperimentele au fost puse la un loc, publicatãde Revue Nationale de Technologie, concomi-tent la Paris ºi Liege în 1921. Acesta este ade-vãratul Certificat de naºtere al insulinei. El pre-cede „descoperirea” canadiana cu 8 luni dezile! Faptul cã în Canada s-a reuºit prima datãaplicarea în clinicã a tratamentului ca rezultatal acestei descoperiri este un fapt pe care nu îlcontestãm. Dar, facem o distincþie clarã între

Apostolatul medical

este un lucru tot mai rar!DDee vvoorrbbãã ccuu AAccaadd.. PPrrooff.. DDrr.. CC..II.. TTâârrggoovviiººttee,, pprreeººeeddiinntteellee AAssoocciiaaþþiieeii MMeeddiiccaallee RRoommâânnee

Acad. Prof. Dr. C.I. Târgoviºte


Interviu

9

descoperirea insulinei ca fenomen fiziologicdemonstrat de profesorul Paulescu laBucureºti ºi publicatã în revistele inter-naþionale ºi aplicarea clinicã realizatã înCanada. Nici acolo, din pãcate, aceastãrealizare nu a fost atribuitã autorului de drept,astfel încât canadienii au douã probleme mari.O problemã este legatã de echipa lor decercetãtori, numitã „coºul cu crapi dinToronto”, care s-au mâncat între ei, doar unulsupravieþuind pânã în 1978. A doua problemãeste chiar indecizia lor privind descoperitoriiinsulinei. Banting ºi Best au extras iniþial mate-rial din pancreasul câinilor care a fost folosit cusucces pe un bãiat de 14 ani cu diabet. În1923 chimistul James B. Collip a descoperit cãpurificând extractul poate preveni multe dinefectele secundare. În 1923 Banting ºiMacleod au primit Premiul Nobel iar Best ºiCollip au fost omiºi.

Scopul nostru este sã continuãm sã prote-jãm gândirea medicalã româneascã ºi sãarãtãm tuturor adevãrul ºi prioritatearomâneascã în ceea ce priveºte descoperireaepocalã a antidotului uneia din bolile cele maigrave ºi mai rãspândite de pe pãmânt.

Ar trebui realizat ºi la Bucureºti un„Pantheon al Insulinei”, care sã fie inclus în cir-cuitul turistic al capitalei ºi care sã includã ºialþi medici care au contribuit la faima mediciniiromâneºti pentru ca astfel meritele românilorsã fie cunoscute ºi apreciate de cei care neviziteazã.

Un mare profesor din Spania, Alberto deLeiva, care a scris o carte despre istoria dia-betului, în care profesorul Paulescu are 3 capi-tole importante, a fost prezent luna aceasta, pe8 noiembrie în Aula Academiei Române la osesiune de comunicãri cu ocazia împlinirii a 90de ani de la descoperirea insulinei.

Ca reprezentant al breslei medicilor,

ce exemplu de colaborare aveþi

pe tãrâmul farmacologiei la care sã fie

implicaþi farmaciºti?Pregãtim un proiect la care este implicat ºi

sectorul farmaceutic, de identificare în plante a

moleculelor pentru tratamentul unor afecþiunimoderne. Este vorba mai ales de tratamentulpatologiei metabolice, care este din ce în cemai extinsã ºi mai agresivã, prin complicaþiilesale cronice. Preocuparea e mai veche ºireconsiderã faptul cã Dioscoride, un maremedic roman ºi precursor al farmacopeilormoderne, a menþionat în lucrarea sa în 5 vo-lume „De Materia Medica” cele 20 de planteutilizate în Dacia la acea vreme, ca tratamental unor afecþiuni. Dacã oamenii au trãit învechime utilizând acele plante, datoria noastrãeste sã le studiem în amãnunþime ºi sã vedemcare sunt moleculele cu acþiune împotrivaobezitãþii, a diabetului, a bolilor cardio-vascu-lare, boli care afecteazã 3-4 adulþi din 10.Aceastã triadã patogenicã trebuie abordatãînsã, evident, la nivelul cunoaºterii noastreactuale. Trebuie sã studiem conþinutul încompuºi vegetali, sã-i analizãm pe culturi celu-lare ca eficienþã, efect biologic ºi apoi sãtranspunem în clinica medicalã acele moleculede mare utilitate pentru tratament.

Grija pentru viitor trebuie sã se deplasezecãtre vârste mai înaintate, pentru cã dacã po-pulaþia globului pãmântesc este astãzi de 7 miliarde se datoreazã în special creºteriisperanþei de viaþã ºi mai puþin sporirii numãru-lui de naºteri. A scãzut foarte mult în ultimulsecol mortalitatea infantilã, pentru cã acumdouã secole din 10 nou nãscuþi trãiau 2. Acestlucru se datoreazã într-o bunã mãsurã ºi dez-voltãrii farmacologiei ºi farmaciei moderne.

Responsabilitatea în acest domeniu estefoarte mare pentru cã generarea unui noumedicament trebuie precedatã de un studiuprivind potenþiale efecte nocive. Odatã înce-pute investiþiile de fabricare a unui medica-ment, care sunt enorme, va fi greu ca acesteasã fie oprite fãrã argumente extrem deserioase ºi oricum, stoparea ºi retragerea dinfabricaþie înseamnã pierderi indezirabile. Esteo problemã de moralã a cercetãrii ºtiinþifice ºide responsabilitate atât faþã de bolnav cât ºifaþã de cel care investeºte în medicamentulrespectiv. Propunerea de molecule insuficientstudiate (enzimã, hormon sau orice alt compusdescoperit) spre a face pasul urmãtor cãtrefabricaþie este de lipsitã de eticã profesionalã.

Interviu

NOIEMBRIE 2011 10

De multe ori apare ca un laitmotiv formulareade încheiere a unei lucrãri de cercetare, faptulcã molecula studiatã „poate fi o þintã terapeu-ticã”. Þinte terapeutice pot fi multe, dar trebuiegarantate prin aprofundarea cercetãrii asupraposibilelor efecte secundare la om.

La congresul farmaciºtilor sunt convins cãtoate aceste lucruri vor fi discutate ºi mai spercã a venit deja timpul când moleculele dinplante sã nu mai fie trimise spre utilizare în aºazisele „suplimente nutritive”. Unele suntmedicamente în adevãratul sens al cuvântului,dar pentru cã nu pot respecta regulamentelemedicamentului chimic unic, care poate fi

dozat ºi administrat ca atare, ele sunt scoasede pe piaþã pentru a proteja industria farma-ceuticã. Decidenþii din aceastã industrie, carereprezintã o treime din bugetul mondiar desãnãtate, sigur cã îºi vor proteja profiturile carese obþin din medicamente chimice. Pentru om,pentru cunoaºterea bolilor, sunt mult mai va-loroase acele molecule cu care organismuluman a venit în contact de secole. Sau, dupãcum spunea Hipocrate, „alimentele voastre sãfie medicamentele voastre”. Pentru a putea fieficace, desigur cã din acele alimente, în spe-cial plante, trebuie sã se extragã acei compuºicare au acþiunea terapeuticã doritã.

În naturã este un echilibru perfect ºi cu sigu-ranþã dacã existã boli, tot aici trebuie sãcãutãm ºi remediile. Dar, pentru cã lumea mo-leculelor din plante este atât de mare, suntsute ºi mii de compuºi, existã o mare dificultatede a izola acele molecule cu acþiune pozitivã.Mai mult, este ºi mai dificilã asocierea mole-culelor diferitelor plante pentru a obþine unefectul cumulativ ºi nu contradictoriu. Deaceea, aceste studii trebuie fãcute pe culturicelulare pentru cã celulele ºtiu sã recunoascãºi sã rãspundã bine la compuºii pe care îi pui înmediul lor nutritiv. Aceste culturi celulare suntcântarul pozitiv sau negativ al unei moleculeterapeutice.

Cum puteþi comenta interesul crescând

pentru medicina personalizatã, este ea

o modã care trece sau aici stau multe

speranþe ale medicinii viitorului?Ultimul element de noutate este farmacoge-

nomica sau dacã vreþi medicina personalizatã.În ce constã aceasta? Principial, se screeneazãgenomul uman, se identificã un defect ºi aceldefect poate fi combãtut printr-un medicamentcare se adreseazã direct moleculei defecte,care fie o compenseazã fie o anuleazã.

Deja în aceastã direcþie se procedeazã înopinia mea într-o manierã pur comercialã prinstocarea celulelor stem de la copii ºi pãstrarealor timp de 20 de ani. Dar ºansa ca o boalãrarã sã aparã pânã la vârsta de 20 de ani câtse pot pãstra aceste celule stem este1:100.000. Nu ºtiu dacã este o formulã efi-

PPrrooff.. DDrr.. IIoonneessccuu CC.. TTâârrggoovviiººttee - m. pr. diabet, nutriþie ºi boli metabolice,membru corespondent al AcademieiRomâne, alãturi de mai tinerele salecolege (de la dreapta la stânga): DDrr.. SSiimmoonnaa CCâârrnniicciiuu - m. sp. medicinã de familie, drd. în diabet, nutriþie ºi bolimetabolice, DDrr.. EElleennaa LLeecchheeaa - m. rez.medicinã internã ºi DDrr.. AAnnddrreeeeaa ªªeerrbbaann -m. sp. diabet, nutriþie ºi boli metabolice.


Interviu

11

cienþã/cost rentabilã pentru cel care plãteºteanual ca sã i se pãstreze aceste celule stem ºinu ºtim în ce mãsurã acestea ar putea sã-i fievreodatã de ajutor. Deci eu nu cred cã meritãacest efort. Celulele stem sunt poate o afacerebunã pentru unii, poate cã ajutã pe de altãparte la progresul cercetãrii dar mi se parepuþin exagerat aspectul comercial, este ca ºicum s-ar vinde blana ursului din pãdure. Dacãtot procesul de recoltare, pãstrare ºi eventualutilizare al celulelor stem s-ar face gratuit ar fialtceva. Este aºa cum unii vând pe Lunã niºteparcele contra unor sume fabuloase. Este aicimai puþinã medicinã ºi mai mult spirit comer-cial abil al celor care exploateazã sentimeneleºi slãbiciunile pãrinþilor pentru odraslele lor,vânzându-le iluzia garanþiei stãrii de sãnãtate aacestora. Pentru cã, deºi s-a fãcut multã pu-blicitate, aceastã rezolvare prin celule stemeste o posibilitate încã nedoveditã ºi din punctde vedere medical rareori se poate ca în cazulunei boli de sânge sã ajuþi bolnavul cu acestecelule stem care sã-i înlocuiascã celulele bol-nave. De fapt, totul nu este decât o frumoasãiluzie, un glob frumos, dar gol pe dinãuntru.Asta presupune cã pãstrând azi celulele stem,dacã peste ani medicina progreseazã, sã sperica acele celule sã te ajute atunci mai multdecât se ºtie cã pot ajuta acum. La fel s-acrezut cu 40 de ani în urmã cã diabetul se vaeradica ºi iatã cã, aºa cum putem vedea azi,lucurile nu sunt atât de simple. Când s-audescoperit primele gene se spunea cã vinde-carea diabetului este foarte aproape, dupãcolþ. ªi au trecut 40 de ani ºi nu am ajuns laacel colþ. Pacientul de diabet bine tratat poatesupravieþui dar numai sub tratament, el de dia-bet nu se vindecã niciodatã cu cunoºtinþelemedicale actuale.

Ceea ce mã deranjeazã este goana dupãprofit în schimbul cãruia ceea ce se oferã areºanse infime sã se realizeze.

Domnule profesor, cum vi se pare cã a

evoluat medicina de-a lungul timpului ºi

de-a lungul carierei dumneavoastrã?La început medicina o fãcea medicul. Nu

exista nimic interpus între acesta ºi pacient. Chinezii aveau o practicã interesantã. Unui

medic i se arondau 20 de familii ºi era plãtit tottimpul cu obligaþia sã þinã sãnãtoºi membriiacestor familii. Dacã pacienþii se îmbolnãveau,atunci medicul trebuia sã le plãteascã medica-mentele, aceasta era înþelegerea. În acestecondiþii, este clar cã interesul medicului era sã-ºi þinã sãnãtoºi pacienþii pentru cã dacã vre-unul i se îmbolnãvea, el plãtea.

Mai târziu, între medic ºi pacient au interve-nit comercianþii: producãtorii de medicamente,societãþile de asigurãri, cabinetele de avo-caturã. Uneori medicul nu mai poate vedeapacientul ºi pacientul nu mai poate vedeamedicul. Pacientul stã în cabinet mai puþin ºieste consultat mai sumar. Este în schimb trimissã facã câte o investigaþie extrem de scumpã,de exemplu un RMN ºi i se pune acolo diagnos-ticul, fãrã s-l mai vaã medicul clinician.

Medicina s-a modificat profund. Eu cred cãun medic bun poate sã facã cât 10 laboratoaredacã i se dã timp sã consulte ºi sã urmãreascãcu grijã starea bolnavului ºi, numai dacã estecazul sã-l îndrume cãtre un medic de speciali-tate, funcþie de situaþie. Sper sã se revinã lavechea relaþie medic-pacient, dar pentru astatrebuie poate o revoluþie.

Statele Unite nu dau un bun exemplu în ceeace priveºte stilul de tratament. Acolo se cheltuieanual peste 130 miliarde de dolari numai pentrudiabet. Sãnãtatea a devenit o mare afacere, numai este doar medicinã, pentru cã miliardeleacelea întreþin activitãþi colaterale care cele maimulte nu au legãturã cu medicina.

Cetãþeanul care e conºtient cã sãnãtatea epe primul plan îºi face o asigurare ºi în loc sãse fi dus la un medic bun practician care sã-i firezolvat problema, acum cãlãtoreºte prindiferite laboratoare ºi face teancuri de analizepe care nimeni nu mai are timp sã le citeascãpentru cã ar trebui sã-l mai ºi consulte unmedic.

Reforma ar trebui sã porneascã din dome-niul medical, dar toþi sunt pervertiþi de sistemulîn care trãiesc pe fondul unei remunerãri jigni-toare ºi nedemne. Din pãcate, apostolatulmedical a devenit o raritate. Asta este situaþiaîn care se aflã medicina la noi, (in)justiþia fiindbuba cea mai gravã a societãþii.

Articole de specialitate

NOIEMBRIE 2011 12

AINS, arma cu douã tãiºuri?Cunoaºtem cu toþii succesele alopatiei, dar în acelaºi timp nu putem nega

cã metodele alopate de tratament ºi, în cadrul acestui capitol,

medicamentele sintetizate chimic ºi folosite în practica medicalã înseamnã, de foarte

multe ori, o intervenþie durã, cu efecte secundare ºi reacþii adverse total nedorite.

În cazul polimedicaþiei apare un risc de multe origreu de prevãzut ºi de anticipat, ºi anume interacþi-unile medicamentoase. Trebuie sã înþelegemcorect importanþa acestor interacþiuni, care, demulte ori, pot genera evenimente regretate ºi dincauza altor factori, cum ar fi: neadministrareacorectã a medicamentelor în raport cu meseleservite ºi nerespectarea orei de administrare,stãrile speciale, cum ar fi: sarcina, insuficienþahepaticã ºi/sau renalã, diferite stãri patologicecare pot schimba farmacocinetica medica-mentelor administrate, vârsta bolnavului, sexulbolnavului, alimentaþia pacientului, genotipul bol-navului etc. În acest context, interacþiunile medica-mentoase pot fi ultima picãturã, care declanºeazãun eveniment nedorit. Sigur, aºa cum cuþitul poatefi folosit nu doar în scopuri neortodoxe, sunt ºifoarte multe situaþii când, voit sau nevoit, interacþi-unile medicamentoase mãresc eficacitatea trata-mentului, deci, dupã pãrerea mea, atât farmacis-tul cât ºi medicul trebuie sã-ºi dea tot interesul sãanticipeze consecinþele acestor interacþiuni ºi sã iamãsuri pentru corectarea dozelor ºi/sau schim-barea unor medicamente, pentru a instrui bol-navul cum sã administreze corect acele medica-mente în vederea evitãrii interacþiunilor nedorite.

Un lucru esenþial ºi o regulã generalã ar fi, dinstart, ca medicamentele (mai puþin cele gastroiri-tante, cum ar fi: AINS, AIS, digoxin, bromhexin etc.)sã se administreze pe stomacul gol, iar dacã, la oanumitã orã, trebuie luate mai multe medica-mente, este de preferat ca acestea sã nu se ia în

acelaºi timp, iar administrarea lor sã se facã cuapã platã, pentru a oferi un mediu gastrointestinalcât mai neutru. Administrarea pe stomacul golînsemnã cel puþin cu 1 orã înainte sau cel puþin cu2 ore dupã mâncare.

Voi aminti câteva interacþiuni des întâlnite înpractica mea farmaceuticã ºi voi încerca sã gã-sesc soluþii la aceste situaþii.

Foarte des, din necunoºtinþã de cauzã, pacienþiiajung sã administreze în acelaºi timp diferite AINS.În aceste situaþii, farmacistul are datoria moralã sãatenþioneze bolnavul ca, la un anumit moment alzilei, sã administreze doar 1 AINS. Dacã medica-mentul respectiv nu alinã durerea într-un modcorespunzãtor, atunci soluþia ar fi sã combinãmAINS cu un paracetamol sau drotaverinã ori, dacãmedicul e de acord, cu metamizol sodic ºi/sau cutramadol. Fie ºi independent administrate, AINSsunt medicamente cu un arsenal bogat de efectesecundare ºi reacþii adverse - dupã pãrerea meacombinarea lor poate mãri exponenþial rataefectelor secundare nedorite, cum ar fi: HTA, iritaþiiGI-nale, rinite, bronhospasm, insuficienþã renalã,afectare hepaticã, creºterea timpului de sânge-rare, anemie hemoliticã, trombocitopenie, agranu-locitozã, aplazie medularã, vertij cefalee, vomã,hiperkaliemie, prurit, urticarie etc. Dar, iatã cã laacest capitol, în mod paradoxal, avem ºi o interacþi-une benevolã, ºi anume la inhibitorii COX2 ultrase-lectivi, cum ar fi: celecoxibum ºi etoricoxibum.Datoritã faptului cã în endoteliul vascular predo-minã COX2, iar inhibarea acestuia poate scãdea înmod alarmant nivelul de PGI2 (prostaciclinã), careeste un factor antiagregant. Scãderea concen-traþiei de PGI2 din endoteliul vascular explicã efec-tul secundar pentru inhibitorii COX2 ultraselectivipe segmentul cardiovascular. Însã, acest efect detip PGI2 poate fi contracarat cu o interacþiuneinteligentã, ºi anume, pe perioada tratamentuluicu inhibitori COX2 ultraselectivi, putem administraseara o dozã micã de 75-200 mg de aspirinã,

Farm. spec. Horváth GézaFarmacia Horváth, Jude[ul Mure]0745 082 [email protected]


NOIEMBRIE 2011 14

care, prin efectul antiagregant plachetar, anuleazãîn mare mãsurã posibilele efecte secundare car-diovasculare pentru medicamentele respective.Astfel, inhibitorul COX2 ultraselectiv trebuie admi-nistrat dimineaþa sau la prânz dupã mâncare, iaraspirina în doza antiagregant plachetarã, seara, lafel, dupã mâncare. Iatã, am avut un exemplu încare interacþiunea dintre douã medicamente estebenevolã ºi poate duce la evitarea unor efectesecundare foarte periculoase în cazul celor 2medicamente oficiale la noi, ºi anume celecox-ibum ºi etoricoxibum.

Dar, AINS nu interacþioneazã doar între ele, ci ºicu medicamente din alte grupe farmacologice.Astfel, creºte riscul ulcerogen al AINS dacã admi-nistrãm concomitent cu AIS, metilxantine, reser-pinã. De altfel, combinarea AINS cu AIS nu-ºi arelogic rostul întrucât AIS blocheazã procesul infla-mator într-un stadiu mai avansat ºi, practic, nuobþinem efect antiinflamator mai intens com-binându-le. E ca ºi cum paraºutistul, dupã ce ºi-adeschis paraºuta principalã, ar mai apãsa butonulsã lanseze ºi paraºuta de rezervã. Singura indi-caþie logicã de administrare concomitentã ar fiatunci când trecem bolnavul de pe AIS pe AINS, iarîn aceastã situaþie, reducând treptat doza de AIS,putem creºte treptat doza de AINS pentru a þinesub control inflamaþia.

Asocierea AINS cu beta blocante neselective detip propranolol poate de asemenea sã creascãincidenþa apariþiei bronhospasmului. Nu trebuie sãuitãm cã preparatul Distonocalm conþine propra-nolol. Trebuie sã avem grijã ºi de medicamentelehistamino-elibearatoare.

AINS pot scãdea efectele terapeutice ale anti-hipertensivelor cum ar fi: diuretice, beta-blocante,IEC, alfa-blocante, hidrazinoftalazine ºi, astfel,cresc morbiditatea prin HTA. Asocierea cu alfa blo-cante duce la creºterea TA cu o medie de 5 mmHg.Aspirina, în schimb, are un efect binevenit în com-binaþie cu IEC: reduce tusea seacã indusã deaceºtia. Se pare cã avem 2 reprezentanþi înrudiþi ºichimic, ºi anume: tenoxicam ºi lornoxicam, carefoarte rar cresc tensiunea arterialã ca efect secun-dar. Bolnavii cu hipertensiune ar trebui sãfoloseascã una dintre cele douã AINS-ne pentru aexclude posibilitatea creºterii TA.

AINS pot favoriza apariþia discraziilor sanguineîn asociere cu sãruri de aur, cu antiepileptice ºi cu

unele medicamente anticanceroase. Pot creºte, înacelaºi timp, concentraþiile plasmatice ale anumi-tor medicamente cu spectru terapeutic îngust,cum ar fi: digoxinã, fenitoinã, metotrexat.

Alte tipuri de interacþiuni includ: scãderea efi-cacitãþii medicaþiei antiinfecþioase (datoritã efectu-lui antiinflamator); creºterea concentraþiei plas-matice a coxibilor de cãtre imidazolii antifungiciprin inhibiþie enzimaticã la nivelul CYP2C9;potenþarea efectului hipoglicemiant al antidiabe-ticelor orale; diminuarea efectului contraceptiv almedicaþiei estro-progesteronice ºi a steriletului,diminuarea acþiunii medicaþiei androgenice ºi anabolizante, scãderea fertilitãþii masculine ºitulburãri de dinamicã sexualã. Din acest motiv nutrebuie sã administrãm AINS la bãrbaþi cu fertili-tate la limitã.

În concluzie, clasa AINS este o armã cu 2 tãiºuriºi, pornind de la faptul cã avem destule OTC-uri înjoc din aceastã clasã farmacologicã, noi,specialiºtii, trebuie sã cântãrim foarte atent când,pentru ce afecþiune ºi în ce condiþii administrãmaceste preparate.


NOIEMBRIE 2011 16

Un studiu publicat în 26 septembrie 2007, înprestigiosul Jurnal al Asociaþiei Medicale Americanea urmãrit 1770 de copii care aveau risc mãrit pen-tru diabet de tip 1. Cercetãtorii au observat oscãdere cu 55% a riscului de apariþie a bolii la copiii care au consumat acizi graºi Omega-3 de tipanimal (peºte, ulei de peºte, unturã de peºte).

Studiul, numit ºi DAISY (Diabetes AutoimmunityStudy in the Young) - Studiul Autoimunitãþii în Diabetla Tineri -, este de tip observaþional, longitudinal. Afost realizat în Denver, Colorado, pe o perioadãlungã de timp - Ianuarie 1994-Noiembrie 2006 -, iarexperþii au urmãrit 1770 de copii cu risc de apariþiea diabetului de tip 1 (copiii cu anumite gene ce pre-dispun la apariþia bolii sau cei care au un frate sauun pãrinte cu aceastã boalã sunt cei cu risc de aface diabet de tip 1).

Cercetãtorii au verificat ulterior apariþia InsuliteiAutoimune (IA) la toþi subiecþii.

Ce înseamnã aceastã IA ? În pancreas existã niºte structuri denumite ºi

insulele lui Langhers, dupã numele medicului carele-a descoperit în 1869. Insulele au celule dediferite tipuri. 65-80% dintre celulele insulei sunt detip beta ºi secretã insulinã.

Insulita este o inflamaþie a celulelor insulei.Diabetul de tip 1 este considerat a fi o boalã auto-imunã. În organism apar autoanticorpi antiinsulãcare distrug celulele producãtoare de insulinã. Exis-tã ºi alte tipuri de autoanticorpi, printre care auto-anticorpi antiinsulinã, dar cauza apariþiei acestorautoanticorpi nu este cunoscutã. Odatã ce aceºtiautoanticorpi apar, bolnavii fac diabet de tip 1 ºidepind de administrarea de insulinã pentru asupravieþui.

Cercetãtorii au urmãrit subiecþii an de an ºi audeterminat faptul cã apariþia insulitei (practic apa-riþia diabetului de tip 1) poate fi prevenitã printr-unconsum sporit de acizi graºi Omega-3 proveniþi dinpeºte.

Experþii au evaluat alimentaþia copiilor, folosindun chestionar cu 111 itemi completat de mameleacestora. De-a lungul anilor de urmãrire, 58 de copiiau dezvoltat IA. Copiii cu risc de a dezvolta boala cuo dietã bogatã în acizi graºi Omega-3 de origine ani-malã au avut în final o reducere a riscului de diabetde tip 1 cu 55%. Atunci când cercetãtorii au luat înconsiderare persoanele pozitive la 2 sau mai mulþiautoanticorpi, consumul de Omega-3 scade risculcu 77% de IA.

Acizii graºi Omega 3 importanþi pentru sãnã-tatea umanã sunt acidul alfa linolenic (ALA) gãsit înlumea vegetalã: nuci, alune, fistic, seminþe de in,dar ºi acidul eicosapentaenoic (EPA) ºi aciduldocosahexaenoic (DHA), ultimii doi gãsindu-se maiales în uleiul de peºte.

Pentru copii acest aspect este foarte important,organismul copiilor nu poate metaboliza acidul alfalinolenic, ci doar formele de Omega-3 EPA ºi DHA.

Acizii graºi Omega-3 sunt extrem de bine cer-cetaþi, doar în baza de date Medline fiind publicatepeste 10000 de studii, 160 dintre acestea fiindpublicate în anul 2007.

În 8 Septembrie 2004, FDA (AdministraþiaAlimentelor ºi Medicamentelor din SUA) a permisca pe produsele care conþin acizii EPA ºi DHA sãaparã urmãtoarea sintagmã: „dovezi consistentedar neexclusive aratã cã un consum de acizi graºiOmega-3 EPA ºi DHA pot reduce riscul bolii deinimã“. Cercetãri publicate în ultimii ani au stabilit

Acizii graºi Omega-3

reduc riscul diabetului de tip 1 cu 55%



17

cã acizii graºi Omega-3 sunt esenþiali pentru sãnã-tate, fiind folositori în numeroase afecþiuni.

OOmmeeggaa--33 rreedduucc ccoolleesstteerroolluullAstfel, un studiu publicat în ediþia din august

2007 a Jurnalului American de Nutriþie Clinicã(AJCN) a arãtat cã suplimentarea cu 3 grame deDHA zilnic, vreme de 45 de zile a redus cu 24%nivelul trigliceridelor (grãsimi în sânge) ºi cu 21%nivelul particulelor LDL mici ºi dense (colesterolulrãu din sânge).

În ediþia din mai 2007 a AJCN fusese publicatun alt studiu care a arãtat cã acizii graºi Omega-3apãrã împotriva aritmiilor cardiace, beneficiile fiindvizibile chiar ºi la un consum de 300 grame depeºte pe sãptãmânã.

AAcciizziiii ggrraaººii OOmmeeggaa--33 lluuppttãã îîmmppoottrriivvaa ccaanncceerruulluuii.. Ei reduc riscul de apariþie a cancerului colorec-

tal cu 40%, dupã cum aratã un studiu publicat în15 Iulie 2007 în Jurnalul American de Epidemio-logie.Un alt studiu publicat în Jurnalul Nutriþia ºiCancerul a arãtat cã DHA blocheazã în proporþie de93% creºterea celulelor tumorale in vivo (adicã laºoareci inoculaþi cu celule tumorale). (6) Acizii graºiOmega-3 previn apariþia metastazelor în cazul can-cerului, dupã cum aratã un studiu publicat în ediþiadin august 2007 a Jurnalului European de Nutriþie.

Alte beneficii sunt încetinirea declinului cognitivîn cazul bolnavilor de Alzheimer (AJNC, aprilie2007), activitate antidepresivã eficientã la bolnaviicu depresie, anxietate sau alte tulburãri de compor-tament psihiatrice (Jurnalul de Psihiatrie Clinicã,iulie 2007) ºi chiar diminuarea durerilor articulareîn cazul unor boli inflamatorii, precum artrita reuma-toidã, bolile inflamatorii intestinale ºi dismenoreea,dupã o perioadã de suplimentare de 3-4 luni.(Jurnalul Durerea, mai 2007).

ÎÎnn ccaazzuull ppaacciieennþþiilloorr ccaarree aauu ssuuffeerriitt ddeejjaa uunniinnffaarrcctt,, 11 ggrraamm ddee OOmmeeggaa--33 ppee zzii rreedduuccee ccuu 2200%%mmoorrttaalliittaatteeaa ººii ccuu 4455%% rriissccuull ddee mmooaarrttee ssuubbiittãã..((JJuurrnnaalluull IInniimmaa,, 22000066 ddeecceemmbbrriiee))..

Sursele naturale de acizi Omega-3 sunt utile,dar atenþie, 100 grame de somon conþin echivalen-tul a 1 gram de acizi Omega-3 purificaþi. Principalulrisc al consumului de peºte este pentru gravide,întrucât peºtele oceanic, în special peºtii rãpitori(rechin, macrou, peºte cap de sabie) pot fi conta-minaþi cu mercur, ceea ce poate duce la malfor-maþii ale fãtului. FDA recomandã limitarea peºteluila aproximativ 300-400 de grame pe sãptãmânã,iar acesta sã fie ales dintre somn, somon, ton alb,

deoarece aceºtia acumuleazã puþin mercur.Beneficiile acizilor graºi Omega-3 îi recomandã

tuturor categoriilor de consumatori. Sunt utili întratamentul ºi profilaxia bolii de inimã, cancerului,bolilor psihice ºi bolilor inflamatoare.

Ca regulã generalã, consumaþi peºte de 2 oripe sãptãmânã ºi suplimentaþi dieta cu acizi graºiOmega-3 (ulei de peºte), în limita a 3 grame de aciziDHA ºi EPA zilnic! Gravidele, femeile care alãpteazãºi copiii trebuie sã rãmânã în limita a 300 grame depeºte pe sãptãmânã sau doza zilnicã recomandatãde ulei de peºte Omega-3 sau Ulei din ficat de cod.

AAvvaannttaajjuull uulleeiiuulluuii ddee ppeeººttee ssttaannddaarrddiizzaatt eessttee ccããee tteessttaatt ººii ppuurriiffiiccaatt ddee pprroodduuccããttoorrii ººii nnuu ccoonnþþiinneemmeerrccuurr ssaauu aallþþii ppoolluuaannþþii..

Alte douã studii recente confirmã implicaþiileprofunde ale vitaminei D în prelungirea vieþii ºi înce-tinirea îmbãtrânirii. Publicat în ediþia din noiembrie2007 a Jurnalului American de Nutriþie Clinica, unstudiu al Colegiului Regal din Londra a arãtat cãnivelul crescut de vitamina D este asociat cu unefect antiîmbãtrânire. Cercetãtorii au studiat 2160de femei cu vârste între 18 ºi 79 de ani. Ei au dozatîn sânge nivelul de vitamina D, mãsurând ºilungimea telomerilor leucocitari (LTR). Aceºtiareprezintã un factor de predicþie a vârstei ºi bolilorcorelate cu îmbãtrânirea. Lungimea lor scade cufiecare trecere a unui ciclu de diviziune celularã, darºi în stãrile de inflamaþie. În comparaþie cu subiecþiicare au avut cel mai mic nivel al vitaminei D în corp,cei care au avut cele mai mari niveluri de vitaminaD, LTR a fost mai lungã, 107 perechi de baze (unitãþitelomerice) sau cu echivalentul a 5 ani de viaþã atelomerilor. Dimensiunea telomerilor a fost maiscurtã ºi la cei cu inflamaþie sistemicã (observateprin dozarea proteinei C reactive - un marker al infla-maþiei). Dintre subiecþii testaþi, 700 consumausuplimente cu vitamina D, iar aceºtia au avut LTRmai mare decât cei care nu luau suplimente cu vi-tamina D. Aceste cercetãri aratã pentru prima oarãcã oamenii care au niveluri mai ridicate de vitaminaD îmbãtrânesc mai lent decât cei cu un nivelscãzut.

Acizii graºi Omega-3 se gãsesc atât în Uleiul depeºte Omega-3 cât ºi în Uleiul din ficat de cod.Uleiul din ficat de cod pentru copii este foarte pur ºieficient, poate deveni o sursã exclusivã de vitaminaD pentru copii, din primele luni de viaþã, aducând înplus ºi virtuþile Omega-3.

Dupã www.9am.ro/stiri-revista-presei.ro


NOIEMBRIE 2011 18

Peste trei milioane de români suferã de

boli alergice, cele mai frecvente forme

fiind rinita alergicã, conjunctivitele, astmul

ºi sinuzitele alergice, care apar la toate

categoriile de vârstã. Primele reacþii

alergice apar de obicei în copilãrie ºi,

în general, se atenueazã odatã cu

înaintarea în vârstã. Din 1950 ºi pânã

în prezent, numãrul astmaticilor a crescut

cu 60%, iar la copii sub 15 ani pre-

valenþa astmului bronhic a crescut cu 41%

în aceeaºi perioadã. Numãrul de decese

produse în România de astmul bronºic a

ajuns la aproximativ 4400 pe an.

Astmul bronºic poate fi caracterizat prinexpunerea la unul sau mai mulþi stimuli,incluzând alergeni, unele medica-mente (aspirina ºi alþi AINS,betablocantele etc.), efortul fizic,emoþiile, infecþiile sau aerulpoluat. Astmul bronºic apare deobicei în copilãrie, iar la indiviziicu tendinþã ereditarã (atopici)poate fi însoþit de alte mani-festãri de hipersensibilitate, cumar fi febra de fân sau dermatitele.Totuºi, boala poate apãrea ºi la adult ºichiar ºi la persoanele vârstnice.

Astmul bronºic este o boalã inflamatoare acãilor respiratorii ºi are caracter cronic, care semanifestã clinic, periodic, în crize de dispneeexpiratorie, cu senzaþie de sufocare.Componentele majore fiziopatogenice alecrizei de astm bronºic sunt: bronhospasmul,hipersecreþia bronºicã vâscoasã, aderentã,obstructivã, ºi inflamaþia ºi edemul mucoasei.

Antiastmaticele sunt medicamente ce reducintensitatea ºi frecvenþa crizelor de astmbronºic. Prima categorie de antiastmatice estereprezentatã de simpatomimetice, predomi-nant â-adrenergice, cu efect bronhodilatator.Unele dintre ele manifestã, pe lângã efectulbronhodilatator, ºi alte efecte farmacologice:cardiostimulatoare sau uterorelaxante. Celemai cunoscute simpatomimetice bronhodilata-toare sunt: adrenalina, efedrina, izoprenalina,orciprenalina, terbutalina, fenoterol, salbuta-mol, salmeterol, hexoprenalina, bambuterol,clenbuterol, formoterol etc.

Medicamentele parasimpatolitice ajutã lareducerea spasmelor musculaturii netede con-tractate de la nivelul tractului gastrointestinal,al cãilor urinare, biliare, uterului, bronhiilor,muºchiului circular al irisului. Un reprezentanteste tiotropium, un derivat de semisintezã alscopolaminei, cu acþiune neselectivã, indicat întratamentul de întreþinere al bronhopneu-

mopatiei obstructive cronice(BPOC). Efectul

În topul afecþiunilor cronice:

astmul bronºic

Dr. Tünde HorvathDoctor farmacist specialistAsistent universitar


NOIEMBRIE 2011 20

bronhodilatator este de lungã duratã, fiindadministrat în dozã unicã zilnicã.

Ipratropium este un alt derivat de semisin-tezã al atropinei, indicat în profilaxia ºi trata-mentul bronhospasmului acut din bronhop-neumopatia obstructivã cronicã (BPOC) ºi ast-mul bronºic, tratamentul de întreþinere al bron-hospasmului din BPOC, ameliorarea simpto-maticã a rinoreei din rinite alergice ºi nonaler-gice. Efectul bronhodilatator se instaleazã în15 minute ºi are duratã medie (3-4 ore).

Glucocorticozii reprezintã medicaþia cu efi-cacitatea antiastmaticã maximã. Sunt deelecþie în crize severe de astm bronºic,refractare ºi status astmaticus, precum ºi întratamentul de fond în astm bronºic cronic,moderat ºi sever.

Cele mai importante antiinflamatoare corti-costeroizi utile în astmul bronºic sunt:beclometazon dipropionat, budesonidum, fluti-acason, mometason, triamcinolon, hidrocorti-zon hemisuccinat, prednison, prednisolon,metilprednisolon.

Medicamentele utilizate în astmul bronºicpot fi administrate prin mai multe cãi: inhala-toare, în profilaxia ºi terapia crizei; sublingual,în profilaxia imediatã ºi terapia crizei; per os, înprofilaxia de duratã sau injectabil (s.c., i.v.,i.m.) în terapia crizei.

Calea inhalatoare, o cale de administrarecurentã atât în profilaxia (de duratã sau imedi-atã) cât ºi în terapia crizei, prezintã câtevaavantaje: dozele pentru administrare pe caleinhalatoare reprezintã cca 10-20% din cele sis-temice, fiind mai bine tolerate; conferã bron-hoselectivitate, cu eficacitate pronunþatã, iarefectele sistemice sunt reduse, comparativ cucelelalte cãi (p.o., inj.).

Tratamentul cu bronhodilatatoare asociatesau nu cu corticosteroizi, de obicei adminis-trate sub formã de aerosoli sau, dacã afecþi-unea este mai severã, prin nebulizãri, s-adovedit eficient.

Corticosteroizii orali sunt rezervaþi doaracelor pacienþi care nu rãspund adecvat la alttratament. Crizele severe de astm necesitãdoze mari de corticosteroizi orali.

Evitarea alergenilor cunoscuþi, în special adi-tivii alimentari, pãrul de animale de casã, pra-ful, precum ºi a fumatului poate reducefrecvenþa crizelor.

MMeeddiiccaammeenntteellee ccoonnttrraaiinnddiiccaattee îînn aassttmm ººiiiinnssuuffiicciieennþþãã rreessppiirraattoorriiee ssuunntt::

- medicamente deprimante respiratoriicentrale, de ex. analgezice ºi antitusiveopioide (morfina, codeina), derivaþi bar-biturici (fenobarbital);

- medicamente bronhoconstrictoare, deex. antiinflamatoare inhibitoare, ca aspi-rina, betablocante de tip metoprolol, pro-pranolol, bisoprolol, carvedilol;

- medicamente cu potenþial alergizant,care pot agrava un astm alergic, de ex.aspirinã, peniciline, procainã, metamizol(Algocalmin), propifenazonã, sulfamide;

- expectorante bronhosecretolitice, cumsunt bromhexina, acetilcisteina, cuprecãdere sub formã de aerosoli înadministrare pe cale respiratoare,deoarece pot induce bronhospasm.

Interviu

NOIEMBRIE 2011 22

Referitor la reglementarile privind publici-

tatea pentru medicamente de uz uman,

existã ceva similar pentru suplimentele ali-

mentare, ale cãror reclame pun de multe

ori accent pe valenþele curative ale pro-

dusului respectiv? Produsele naturiste, care

uneori concureazã cu medicamentele, au ºi

ele reglementãri privind publicitatea?Se ºtie cã industria farmaceuticã la nivel

internaþional investeºte în cercetare, pentrudescoperirea de noi molecule care sã protejezesãnãtatea omului; trebuie deci ca ºi în publici-tate sã se procedeze cu aceeaºi rigurozitatecaracteristicã procesului complex al punerii pepiaþã a unui medicament, de la sinteza noiimolecule pânã la evaluarea documentaþiei deautorizare privind calitatea, eficacitatea ºi sigu-ranþa noului medicament.

În vederea asigurãrii unei evaluari a publi-citãþii medicamentelor în spiritul eticii profe-sionale, s-a elaborat si aprobat în septembrie2010, prin Hotarare a Consiliului stiintific (HCS)al ANMDM, GGhhiidduull ddee eevvaalluuaarree aa ppuubblliicciittããþþiiiimmeeddiiccaammeenntteelloorr ddee uuzz uummaann,, urmand ca ulteri-or, la solicitarea deþinãtorilor de autorizaþii depunere pe piaþã, a producãtorilor ºi distribuito-rilor de medicamente, sã se efectueze aapprroo--bbaarreeaa nnooiiii vveerrssiiuunnii a ghidului, în septembrie2011 (HCS 21/2011). Versiunea revizuitã esterezultatul activitãþii unui grup alcãtuit dinreprezentanþi ai Agenþiei ºi ai companiilor far-maceutice, sub coordonarea ANMDM.

Deosebirea dintre un „client” al oricãrei alteunitãþi comerciale ºi un „client” al unei farma-cii este cã acesta din urma este în primul rând„pacient” ºi abia apoi „consumator”. Tocmai deaceea, el trebuie sã fie iinnffoorrmmaatt obiectiv si nuddeetteerrmmiinnaatt ssãã ccuummppeerree mmeeddiiccaammeennttee,, iar pro-ducãtorii ºi distribuitorii trebuie sa-si asume pedeplin directa responsabilitate în ceea cepriveste felul în care îºi promoveazã medica-mentele.

ANMDM a întãrit cadrul legal ºi mãsurile dereglementare a regimului publicitãþii la medica-mente, privind problema dintr-o unicã perspec-tivã, cea a informãrii corecte a pacienþilor, apublicului larg ºi nu din aceea de stimulare avanzãrilor. Termenii utilizaþi în prezentareaavantajelor unui anumit medicament, a uti-litãþii lui, trebuie sã fie adecvaþi, fãrã exagerãri.

Abordând problematica publicitãþii medica-mentului de uz uman de pe poziþia uneiautoritãþi europene competente, ANMDM ºi-aîndeplinit o datã în plus misiunea sa prioritarã,de a contribui la protecþia ºi promovareasãnãtãþii publice.

CChhiiaarr ddaaccaa ssuupplliimmeenntteellee aalliimmeennttaarree nnuu iinnttrrããîînn ssffeerraa ddee aattrriibbuuþþiiii ººii rreessppoonnssaabbiilliittããþþii aa

Publicitatea la medicamente trebuie

sã fie în spiritul eticii profesionale!

Interviu cu Dr. Petru Domocos, noul Preºedinte al ANMDM

Dr. Petru Domocos

Interviu

NOIEMBRIE 2011 24

AANNMMDDMM,, ffiiiinndd vvoorrbbaa ddee uunn ddoommeenniiuu aaffllaatt llaaggrraanniiþþaa ddiinnttrree ssããnnããttaattee ººii nnuuttrriiþþiiee,, mmeennþþiioonnããmmOOrrddiinnuull MMiinniissttrruulluuii SSaannaattaattiiii ((OOMMSS)) nnrr.. 11006699ddiinn 1199 iiuunniiee 22000077 care se aplicã suplimenteloralimentare.

Ordinul defineste ssuupplliimmeenntteellee aalliimmeennttaarreeca fiind „„pprroodduusseellee aalliimmeennttaarree aall ccããrroorr ssccooppeessttee ssãã ccoommpplleetteezzee ddiieettaa nnoorrmmaallãã ººii ccaarree ssuunnttssuurrssee ccoonncceennttrraattee ddee nnuuttrriieennþþii ssaauu aallttee ssuubb--ssttaannþþee ccuu eeffeecctt nnuuttrriiþþiioonnaall oorrii ffiizziioollooggiicc,, sseeppaarraattssaauu îînn ccoommbbiinnaaþþiiee, comercializate sub formãde dozã, cum ar fi: capsule, pastile, tablete,pilule ºi alte forme similare, pachete de pul-bere, fiole cu lichid, sticle cu picurãtor ºi alteforme asemãnãtoare de preparate lichide saupulberi destinate consumului în cantitãþi mici,mãsurabile”.

In cazul acestor suplimente punerea pe piaþãse face în baza notificarii emise de MinisterulSanatatii (MS). De asemenea, Institutul deBioresurse Alimentare (IBA) Bucuresti, aflat însubordinea Ministerului Agriculturii, Pãdurilorºi Dezvoltãrii Rurale (MAPDR) emite notificãripentru punerea pe piaþã a suplimentelor ali-mentare predozate de origine animalã ºi vege-talã ºi/sau a amestecurilor acestora cu vita-mine, minerale ºi alti nutrienþi, în bazaOOrrddiinnuulluuii ccoommuunn aall MMAAPPDDRR..,, MMSS ººii AANNSSVVSSAA..((AAuuttoorriittaatteeaa NNaaþþiioonnaallãã SSaanniittaarr--VVeetteerriinnaarrãã ººiippeennttrruu SSiigguurraannþþaa AAlliimmeenntteelloorr)) nnrr..11222288//22000055//224444//6633//22000066..

AArrtt.. 1122 aall OOMMSS 11006699//22000077 face urmãtoareaprecizare referitoare la publicitatea supli-mentelor alimentare: „Publicitatea supli-mentelor alimentare este permisã numai dupãavizarea conþinutului materialului publicitar decãtre Autoritatea de Sãnãtate Publicã dincadrul Ministerului Sãnãtãþii ºi nu poate facereferiri la tratamente, prevenþie, afecþiuni.Suplimentele alimentare se administreazãpentru menþinerea sãnãtãþii, pentru pro-movarea creºterii ºi dezvoltãrii organismului.”

Vã rugãm sã menþionaþi câteva contribuþii

notabile ale ANMDM din acest an la

cadrul de reglementare în domeniul

medicamentelor de uz uman ºi privind

legislaþia secundarã în domeniul

medicamentelor de uz uman.Activitatea Consiliului stiinþific al ANMDM a

constat în 2011, ca ºi în anii precedenþi, înprincipal, în adoptarea de reglementãri, ghiduriºi proceduri care sã contribuie la bunadesfãºurare atât a activitãþii ANMDM, cat ºi apartenerilor sãi direct implicaþi în furnizarea demedicamente de uz uman.

Astfel, anul 2011 a însemnat pentru activi-tatea de reglementare a ANMDM:

- demararea activitãþii de transpunere în le-gislatia romaneasca a douã noi directiveeuropene, referitoare la o nouã abordare afarmacovigilenþei ºi la prevenirea intrãrii înlanþul legal de aprovizionare a unor medica-mente contrafãcute;

- organizarea de întruniri cu reprezentanþiituturor pãrþilor implicate (producãtori, dis-tribuitori) în vederea continuãrii demersuluilegislativ de implementare în România aunui sistem de trasabilitate a medicamen-tului;

- actualizarea strategiilor sale, organizaþio-nalã ºi de comunicare, prin adoptarea HCS14 si 15/2011;

- elaborarea de noi reglementãri privind pu-blicitatea medicamentelor de uz uman, prinadoptarea HCS 21/2011.

Alte HCS al ANMDM, aprobate în 2011, înafara celor deja mentionate, semnificative pen-tru activitatea de reglementare, se refera la:

- acreditarea furnizorilor naþionali de cursuride instruire în regulile de bunã practicã înstudiul clinic;

- aprobarea criteriilor pe baza cãrora inspec-torii ANMDM acceptã furnizarea de mostregratuite;

- aprobarea obligativitãþii raportãrii lunare apunerii pe piaþa din România, respectiv avânzãrilor medicamentelor de uz uman decãtre distribuitorii angro autorizaþi;

- aprobarea Ghidului privind modalitatea deefectuare a consultãrii cu grupurile þintã depacienþi, în vederea elaborãrii prospectului,precum ºi la aprobarea documentaþieiprivind criteriile de acreditare ºi inspecþiede cãtre ANMDM a operatorilor careefectueazã consultarea cu grupurile þintã.

Roman, Str. Smirodava bl. 43Luni-vineri: 8.00-20.00 • Sâmbãtã: 8.00-14.00 • Duminicã: 8.00-13.00

Cea mai bunã ofertã la Entran forte.

NOU!!! Parfumuri celebre:

Paco Rabanne, Nina Ricci, Lancome,

Lacoste, Chanel.

Formule deosebite de lapte praf

sau nutriþie specialã

la preþuri foarte bune.

din iubire de oameni...

C DC D

bazã de dat

bazã de date e

MEDICAL MARKETCD bazã de date!BBaazzaa ddee ddaattee mmeeddiiccaallãã ccoonnþþiinnee::�� spitale (date contact, lista medici,

dotãri, servicii medicale prestate)�� centre ºi cabinete medicale private�� medici de familie�� stomatologii�� farmacii�� furnizori de aparaturã ºi consumabile medicale�� selecþiile se pot face dupã tipul unitãþii medicale, specialitate medicalã,

judeþ, denumire serviciu medical prestat, denumire aparat/instrument medical, nume sau/ºi prenume medic, cuvânt cheie aflat în denumireaunitãþilor medicale sau în textul prezentãrilor acestora

�� selecþiile pot fi salvate în formate compatibile Word sau Excel.

CCoommeennzzii llaa 00778855..224400..113300 cchhrriissttiinnaa..ttaannaasseessccuu@@ffiinnwwaattcchh..rroo

Interviu

NOIEMBRIE 2011 26

Care este situaþia finanþãrii sectorului

Sãnãtate ºi în ce mãsurã distribuþia

fondurilor acoperã nevoile ?

Existã anumite prioritãþi?La ora actualã România are alocat

sãnãtãþii 3,8% din PIB, în timp ce la scarã euro-peanã, Franþa deþine cel mai mare procent11% iar la limita inferioarã, Tadjikistan are1,1%. Noi ne situãm în eºalonul inferior alstatelor europene în ceea ce priveºtefinanþarea publicã a sãnãtãþii. In 2011, dupãrectificãrile din septembrie,bugetul CNAS estede 18,1 mld lei, acesta reprezentand 90-92%din bugetul sãnãtatii, restul alocatiilor regãsin-du-se la Ministerul Sãnãtãþii.

Din programele naþionale, partea preven-tivã se deruleazã prin MS, iar partea curativã,ce include decontãrile de medicamente seefectueazã la nivelul CNAS. La nivelul anului2010, produsele farmaceutice, materialelesanitare specifice ºi dispozitivele medicale aureprezentat 31,57% din fondul CNAS. Iar dacãintrãm mai în amãnunt, din acest 31,57%,plãþile pentru medicamente, cu ºi fãrã con-tribuþie personalã au fost în jur de 58%. Plãþilemedicamentelor pentru boli cronice utilizate înprogramele naþionale au fost 26,42% iar pen-tru materialele specifice utilizate în programeau fost de aproximativ 2% iar pentru dispozitivecirca 1,7%.

Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtateeste „instituþie publicã, autonomã, de interesnaþional, cu personalitate juridicã,ce admi-nistreazã ºi gestioneazã sistemul asigurãrilorsociale de sãnãtate, în vederea aplicãrii politi-cilor ºi programelor Guvernului în domeniul sa-nitar”. Din septembrie 2011, CNAS se aflã subcoordonarea MS, care este instituþia ce sta-bileºte strategia în domeniul sãnãtãþii înRomânia. Marea parte a FNUASS merge cãtrespitale, ce sunt finanþate preponderent prin sis-temul DRG; pe locul doi ca ºi cheltuieli sesitueazã medicamentele. Aproape 53% dinfond merge la spitale ºi 31,57% la medica-mente, materiale ºi dispozitive medicale. Înorice sistem sanitar, îngrijirile care se realizeazãîn spitale reprezintã segmentul care mo-bilizeazã cele mai multe resurse. Numai dacãvom reuºi sã stimulãm creºterea ofertei servici-ilor medicale în ambulatoriu faþãde cele care seoferã actualmente în spital, doar atunci arputea sã scadã aceste cheltuieli. Majoritateaþãrilor europene care au un sistem de asigurãrisociale de sãnãtate cheltuiesc peste 50% dinfondul total de asigurãri de sãnãtate pe rambur-

La orizont: cardul de sãnãtate

ºi asigurãrile private!

Interviu cu Dr. Ioana Bianchi, Consilier Preºedinte CNAS

Dr. Ioana Bianchi


Interviu

27

sarea îngrijirilor furnizate în spitale. Accentul peîngrijirile furnizate în ambulatoriu ºi la nivelulasistenþei primare reprezintã un model care sevrea sustenabil pe termen lung ºi la nivelulRomâniei eforturile sunt tot în acest sens dardeocamdatã rezultatele nu sunt spectaculoase.Ministerul Sãnãtãþii are în pregãtire o strategiecare sã favorizeze prevenþia ºi serviciile dinambulatoriu ºi de la medicina de familie. Mairãmâne ca ºi mentalitatea pacientului sãurmeze acest trend, pentru cã la noi mentali-tatea este de a se merge la spital, la serviciul deurgenþã care este perceput ca fiind gratuit, dinpunctul de vedere al pacientului, deºi acestaeste foarte costisitor pentru sistem.

Suntem un popor de devoratori de

produse farmaceutice? În ce mãsurã

medicamentele contribuie pânã la urmã

la starea de sãnãtate a populaþiei? În ceea ce priveºte consumul de medica-

mente specific românilor, noi suntem subnivelul altor þãri. Vreau sã menþionez cã estepripit sã faci o corelaþie unicã între starea desãnãtate ºi consumul de medicamente. Nu

suntem mai sãnãtoºi neapãrat dacã luãm maimulte medicamente.. Existã o mulþime de alþifactori care influenþeazã starea de sãnãtate ºichiar francezii (cu care ne comparãm deseoriîn analizele privind consumul de medicamente)recunosc cã la ei consumul de medicamenteeste exagerat ºi nu se bazeazã întotdeauna peo motivaþie medicalã. Medicamentele (sau maiprecis consumul de medicamente) reprezintãdoar un factor, pe lângã mulþi alþii (factoriisocio-economici, îngrijirile preventive, profilulepidemiologic, organizarea sistemului de me-dicinã primarã etc.) care contribuie la starea desãnãtate a unei populaþii. Scopul nu este„devorararea” de medicamente de dragultratamentului, ci obþinerea unei stãri de sãnã-tate satisfãcãtoare, ceea ce implicã ºi alimen-taþie corectã, stil de viaþã sãnãtos, medicaþienaturistã, sport, corectarea factorilor socio-eco-nomici etc.

De ce s-a ajuns la sistemul de coplatã a

medicamentelor? Subfinanþarea sistemului

medical este normal sã se recupereze

punând pacientul sã plãteascã? Procentul de coplatã din partea pacientului

provine din faptul cã s-a fãcut o referenþiere lagenerice. Casa plãteºte la nivelul genericuluicel mai ieftin din clasa respectivã (pe listele Aºi B). Din octombrie, pe lista C2 care conþinemedicamente foarte scumpe, pentru pro-gramele naþionale de sãnãtate, s-a fãcut o re-

Interviu

NOIEMBRIE 2011 28

ferenþiere la genericul cel mai ieftin (dacã aces-ta existã) ºi se deconteazã 120% din preþulacestuia. Altfel, se deconteazã 100% din preþulmedicamentului original. Coplãþile care cad însarcina pacientului provin din referenþierea lagenericul din clasa medicamentului respectiv.În toatã Europa existã o politicã de favorizare amedicamentelor generice, adicã acelea careapar dupã ce patentul firmei producãtoare amedicamentului original a expirat. Menþionãmtotodatã cã medicul care prescrie este obligatdin punct de vedere deontologic sã nu prescrieun medicament dacã acesta nu este adecvatterapiei pacientului sãu, dar nici nu esteîmpotriva eticii medicale ca un medic sãacorde atenþie preþului unui produs atuncicând decide ce medicament sã prescrie. Acestlucru poate fi tocmai în interesul pacientului, însituaþiile în care pacientul trebuie sã suporte înîntregime sau parþial costul medicamentului.De asemenea, nu se poate exclude faptul cãmedicii trebuie sã aibã în considerare ºiaspecte legate de justiþia socialã ºi de eficienþacheltuielilor, care impun ca resursele limitatedisponibile pentru îngrijirea sãnãtãþii sã fie uti-lizate în mod raþional ºi potrivit perceptelor eco-nomice, þinând seama de interesele tuturorpacienþilor. Uneori genericul aparþine chiarcompaniei care a produs originalul (brandedgenerics), dar sunt ºi astfel de medicamenteproduse de firme specializate în generice, evi-dent cu un preþ mult mai coborât. Ca regulãgeneralã, în România, genericul nu trebuie sãdepãºeascã 65% din preþul originalului. Cu câtoriginalul este mai vechi cu atât apar maimulte generice care fac ca medicamentul sãfie mai accesibil. Dar existã ºi mentalitatea, nunumai la medicamente, cã un produs scump ºide marcã este ºi mult mai bun decât o copie„no-name” ºi de multe ori aceastã concepþieeste greºitã.

Farmaciile se plâng cã nu le plãtiþi

la termen medicamentele compensate

ºi astfel le falimentaþi cu bunã ºtiinþã!

Care este punctul de vedere al Casei?Strategia de finanþare a plãþii medica-

mentelor compensate nu are nici un fel depreferinþe, se publicã listele de medicamentecompensate ºi plãþile se fac în ordinea primirii

raportarilor de la farmacii. Existã niºte cote definanþare care se alocã programelor de sãnã-tate la capitolul medicamente, dar acest lucrueste stabilit de MS.

Scadenþa de plãþi cãtre farmacii a medica-mentelor compensate este actualmente de210 zile. Problema întârzierilor plãþilor medica-mentelor compensate este ca un bulgãre dezãpadã care a început sã se rostogoleascã lavale în 2008 când conducerea MS de atunci adecis desfiinþarea plafoanelor de eliberare amedicamentelor de la farmacii ºi astfel a fostînlãturatã orice posibilitate de control asupracantitãþilor de medicamente livrate de farma-cii. Din pãcate la acea vreme nu s-a fãcut oanalizã a impactului pe care aceastã mãsurã ova avea asupra bugetului asigurãrilor socialede sãnãtate, adicã de mãrire a deficitului, curepercursiuni în ceea ce priveºte termenele deplãþi cãtre farmacii. Noi respectãm procedurilede decontare în ordinea rapoartelor de decon-tare care ni le trimit farmaciile, deci nu existão politicã de prioritizare a acestor plãþi pe niciun fel de alt criteriu!

Care sunt activitãþile ºi prioritãþile

care intrã în preocupãrile CNAS pentru

perioada urmãtoare?Din preocupãrile actuale ale CNAS face

parte în primul rînd redefinirea pachetului debazã, acesta însemnând pachetul de serviciigarantat populaþiei, care este acoperit de sis-temul public: servicii, proceduri, investigaþii,medicamente º.a. Aceasta redefinire este coor-donatã de MS ºi se aºteaptã pânã la finele anu-lui o propunere de „listã negativã”, furnizatã deexperþi dintr-o importantã instituþie europeanã,specializatã în evaluarea tehnologiilor ºi servici-ilor medicale. O altã preocupare se referã la con-tinuarea informatizãrii sistemului, care ar per-mite un management mai corect al serviciilor pecare asiguratul le primeºte efectiv. Prin introdu-cerea cardului naþional de asigurat, a reþeteielectronice, vom putea eficientiza utilizarea fon-durilor colectate de la asiguraþi, în vedereaoferirii de servicii optime. De asemenea, pentru2013, avem în vedere implementarea dosaruluielectronic al pacientului. Prescripþia electronicãºi dosarul electronic al pacientului sunt proiectefinanþate din fonduri europeene.

Interviu

NOIEMBRIE 2011 30

Legat de nemulþumirile populaþiei privindsistemul de card de sãnãtate, îndeosebi în ceeace priveºte confidenþialitatea datelor personale,am lucrat 2 ani ºi jumãtate în Franþa, acolo undeacest card, numit card „SESAM VITALE” a ajunsdeja la a doua variantã; existã ºi funcþioneazãfãrã nici un fel de probleme de mai bine de 10de ani. Avantajele sunt numeroase. Cardul per-mite un acces mai facil al asiguratului la servicii,pentru cã eliminã numeroasele documentenecesare pentru demostrarea calitatii de asigu-rat. Acesta nu trebuie sã aibã asupra sa decâtcardul de sãnãtate când se prezintã la orice uni-tate medicalã: la medicul de familie, la cabinetulde specialitate, la laboratorul de analize me-dicale sau la un spital. Cardul reprezintã înacelaºi timp un element de securitate pentrusãnãtatea pacientului, pentru cã datele de pecard, introduse nnuummaaii ccuu aaccoorrdduull ppaacciieennttuulluuii,pot oferi informaþii despre problemele medicaleale posesorului ºi diminua riscul unor întârzieriîn procesarea datelor ºi a unor reacþii adverse,date de particularitãþi ale bolnavului (alergii,anumite tratamente specifice etc) în situaþiaunor accidente sau prezentarea la departa-mentele de urgenþã.

Consideraþi realizabilã anunþata

deschidere cãtre asigurãrile private

de sãnãtate?Existã un proiect de lege la care lucreazã

un grup de experþi sub conducerea profesoruluiCristian Vlãdescu; au existat consultãri aleacestui grup cu expertii CNAS ºi ai MS precumºi cu alþi factori care au un cuvânt de spus însistemul sanitar. Acest proiect de legeurmãreºte modificarea ºi actualizarea Legii95/2006 ºi, printre altele, deschiderea pieþeide asigurãri de sãnãtate asiguratorilor privaþi.Este un concept împrumutat de la þãrile cutradiþie în care sistemul de asigurãri private desãnãtate funcþioneazã, exemplul cel mai bunfiind Olanda. Pe baza acestui sistem, gestiuneabanilor din asigurãri este efectuatã de caselede asigurãri private, chiar ºi pentru pachetul debazã. Din aceastã perspectivã, rolul CNAS ar fide organism reglementator pe piaþa asi-gurãrilor de sãnãtate ºi de distribuitor al unuiprocent (ce urmeaza a fi determinat) din FNU-ASS cãtre casele de asigurãri private, în funcþie

de profilul de asiguraþi pe care îl au. Deoareceuna din îngrijorãri este faptul cã orice casã deasigurãri privatã va încerca sã facã profitalegând numai pacienþi tineri, sãnãtoºi ºi cupuþine probleme de sãnãtate, va exista unmecanism de egalizare a riscurilor prin careCasele respective vor primi bani în funcþie denumãrul de pacienþi dar ºi de profilul acestora(varstã, sex, localizare geograficã urban-rural,patologii, sursa de obþinere a veniturilor etc)tocmai pentru a se asigura accesibilitateaîntregii populaþii la serviciile medicale. Ideeavine în întâmpinarea convingerii majoritãþiiromânilor cã un sistem privat poate administramai eficient un buget si poate furniza serviciimedicale de o calitate mai bunã; în teorie,aceastã idee este acceptatã de majoritateaeºicherului politic.

Ce va schimba sistemul de sigurãri

private în viaþa pacientului român?

Pot fi acestea o soluþie miracol?Pentru pachetul de bazã pacientul nu va

plãti nimic în plus faþã de ce plãteºte acum.Noul sistem îºi doreºte sã creascã în acelaºitimp calitatea serviciilor medicale printr-unmanagement mai eficient al resurselor. Caselede asigurãri private vor avea ºi posibilitatea dea oferi asigurãri complementare ºi suplimenta-re, pe langã pachetul de bazã, fapt prevãzut ºiîn legislaþia actualã, dar dificil de implementatîn absenþa unei legislaþii secundare clare.Strict pe partea de pachet de bazã, acestecompanii vor fi obligate sã accepte oricecetãþean (român sau strãin rezident pe teritori-ul României, care îndeplineºte criteriile, con-form legii), care doreºte sã se asigure. Dacãpentru pachetul de bazã se formeazã o listã deaºteptare pentru anumite patologii sau servicii,atunci pacienþii vor putea opta pentru con-tractarea de pachete de servicii comple-mentare sau/ºi suplimentare. Practic, din fon-durile redistribuite de CNAS, Casele private vorcumpãra servicii direct de la unitãþile presta-toare. Desigur, nu trebuie sã ne facem iluzia cãacest sistem va funcþiona perfect instantaneu,dar analiza funcþionãrii acestui tip de sistem înalte þãri este încurajatoare ºi indicã perspectivede ameliorare faþã de situaþia actualã dinRomânia.

Supliment FARMACIE 2011 final.qxp

Documents

Transcript of Supliment FARMACIE 2011 final.qxp