Evolu]ii la burs@

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

“Nu exist@ ac]iune practic@mare decât acolo unde a exi-stat în prealabil }tiin]@ mare.”

D. D. Ro}ca

c my b

c my b

S@pt@mân@ trecut@, sc@derea euro a datpalpita]ii }i celor cu inima tare. Cu un eurobine sub 3,2, evolu]ia de la începutul anu-lui este de-a dreptul fabuloas@. Leul a câ}-tigat peste 5 procente, de la începutul anu-lui, }i moneda româneasc@ se poate l@utacu recordul zonei. “Pre]ul” leului este datde cererea }i oferta existent@ pe pia]@. Decând fluctua]ia leului este liber@, iar BancaNa]ional@ nu mai intervine, leul trece îns@prin cea mai bun@ perioad@ a sa. Bun@pentru cine? E greu de dat un r@spuns laaceast@ întrebare pentru c@ deja înt@rirealeului a dep@}it acel nivel care d@dea sem-nale încurajatoare în leg@tur@ cu economia.Acum, leul pare s@ evolueze pe un culoarpropriu, f@r@ s@ reflecte neap@rat evolu]iaeconomiei ci mai degrab@ jocul valutelorîntr-o lume în care conteaz@ tot mai multaceste jocuri valutare ale b@ie]ilor mari.Regula lui de evolu]ie, dac@ se poate numiregul@, ]ine a}adar tot mai mult de contextdecât de textura propriu-zis@, de substan]@.S@pt@mâna trecut@ a p@rut s@ scoat@ înc@o dat@ în eviden]@ c@ leul s-a decuplat deeconomie. Deficitul de cont curent cre}te,leul cre}te }i el. Productivitatea cre}te u}or,leul cre}te tare. Salariile cresc, leul la fel.{i, ca totul s@ fie complet, 34 de jude]esunt declarate calamitate, în timp ce leulbate record dup@ record. (Aceasta este înc@o dovad@ c@ agricultura, de fapt, nu maiconteaz@ pentru economie).Banca Na]ional@ face un titlu de glorie dinfaptul c@ nu intervine în pia]@ asupra cursu-lui. De}i î}i men]ine acest rol care îi permiteinterven]ia, nu a mai f@cut-o de aproape doiani. Un curs care fluctueaz@ ca }i liber arat@o anumit@ putere a monedei respective. Darcele peste 5 procente, câ}tigate de la înce-putul anului, ofer@ o varia]ie rezonabil@? Dac@Banca Na]ional@ nu a intervenit, înseamn@c@ da! Pu]ine sunt reperele care pot fi luateîn considerare, atunci când trebuie s@ seg@seasc@ un r@spuns la întrebarea care estemomentul potrivit pentru interven]ia BNRdin perspectiva cursului.

continuare ^n pagina 7

Leul nim@nui

nr. 122 anul 3 vineri, 29 iunie 2007 0,50 RON

Sighi}oara - priveli}te spre turnu cu ceas

Dan SUCIUpag. 7

Iulia NAGY

Istorie economic@ Eveniment 2007

pag. 8Ileana Ilie

C@t@lin NICOLESCU

Corup]ia este un fenomen mondial, }i a-l restrânge la]@rile în dezvoltare ar însemna luarea unei atitudini inac-ceptabil de optimiste. Hans - Ludwig Zachert, }efulBiroului Federal de Investiga]ii din Germania, a asem@natcorup]ia, ruginii: ini]ial, se manifest@ pe ici pe colo, iarmai apoi se extinde pretutindeni. Acesta declara: "Oricâtse bat guvernan]ii cu pumnii-n piept, corup]ia în sectorulpublic nu se rezum@ doar la câteva oi negre, ci este unfenomen de zi cu zi, ^n Germania!" Conform aceluia}i,num@rul de cazuri descoperite pân@ azi este de ordinulmiilor. Beneficiarul direct este crima organizat@ care, cuajutorul unor func]ionari, afla]i pe statul de plat@, c@utas@ ob]in@ influen]a asupra autorit@]ilor. Nici un sector nueste "scutit" de practici corupte sau quasi-corupte. Rartrece o zi, f@r@ ca alte }i alte cazuri noi s@ ias@ la iveal@.%n iulie 1995, înal]i func]ionari din industria auto au fostaresta]i sub acuzarea de a fi b@gat ^n buzunar câteva"comisioane". %n ]@ri ^n ascensiune, precum Coreea deSud, sau Mexic, dar }i ^n ]@ri dezvoltate: Fran]a, Italia,Belgia sau Japonia, au fost operate nenum@rate dosarepenale, toate cu acela}i laitmotiv - CORUP[IA -. A nu secrede ca SUA a fost ocolit@ de acest flagel.

continuare ^n pagina 2

Decebal N. Tod@ri]@

pag.4-5

Ora}ul t$rgurilor

Pia]a muncii

pag. 3Iulia Nagy

pag. 3Lia-Alexandra Baltador

Putem, totu}i, identifica câteva tipuri deatitudini, comportamente }i valori care aufost implicate în ceea ce prive}te ritmullent al reformei }i tranzi]iei în România, cât}i în ceea ce prive}te nivelul }omajului.

ATITUDINI, COMPORTAMENTE {I VALORI LEGATE DE MUNC~

În primul rând, trebuie remarcat@ aici cre-din]a c@ „cea mai important@ este pro-duc]ia, restul conteaz@ mai pu]in”, care af@cut ca aspecte care ]ineau de men]inerea}i dezvoltarea pie]elor de desfacere s@ fieneglijate. În plus, produc]ia pe stoc aconsumat inutil resurse }i a m@rit gradulde încordare structural@ din economie.

{omajul în România în perioada de tranzi]ie – o abordare psihologic@ (II)

continuare ^n pagina 6

Eugen IORD~NESCU

Cornelia IORD~NESCU

Summitul de la Bruxelles a marcat o op]iune clar@ a Uniunii Euro-pene: compromis ^n termeni teoretici, dec$t o criz@ ^n termeni reali.La Bruxelles, liderii Uniunii Europene au reu}it s@ ajung@ la un acordîn ceea ce prive}te prevederile unui tratat care s@ înlocuiasc@ proiec-tul Constitu]iei, respins de francezi }i olandezi, în urm@ cu doi ani.În caz de e}ec, Uniunea European@ ar fi putut fi aruncat@ într-o criz@similar@ celei de acum doi ani, când electoratele din Fran]a }i Olandaau respins, prin referendum, textul constitu]iei. Textul viitorului tratatconstitu]ional ar urma s@ fie finalizat pân@ la sfâr}itul acestui an.Mare c$}tig al summitului a fost faptul c@ liderii europeni au c@zutde acord asupra chestiunilor controversate, dup@ negocieri care audurat întreaga noapte."Scopul acestui summit, de a se negocia man-datul pentru viitorul tratat constitu]ional, a fost atins. Liderii europeniau ajuns la un consens. Acest lucru demonstreaz@ c@ Uniunea Euro-pean@ este pe calea cea bun@. Sunt mul]umit c@ am reu}it s@ nerespect@m angajamentele", a declarat pre}edintele Comisiei Europene,Jose Manuel Barroso. Chiar dac@ pe un ton mai temeperat, }i cance-larul Germaniei, ]ar@ care de]ine pre}edin]ia rotativ@ a Uniunii, AngelaMerkel, a descris acordul drept unul satisf@c@tor pentru toate ]@rilemembre. Dup@ cum se arat@ ^ntr-un material realizat de BBC, acordulprevede înfiin]area unui nou post de Pre}edinte al Consiliului de Mi-ni}tri }i al unuia de Înalt Reprezentant îns@rcinat cu probleme depolitic@ extern@ }i de ap@rare.Polonia, ale c@rei obiec]ii la sistemulde vot erau pe cale s@ duc@ la neîncheierea acordului, a câ}tigat untermen de 10 ani pentru schimbarea acestui sistem. Concesii impor-tante au fost f@cute Olandei }i Marii Britanii, alte dou@ ]@ri care ridi-cau obiec]ii serioase în semnarea acordului. Premierul C@lin PopescuT@riceanu a declarat c@ Uniunea European@ devine o structur@ politic@puternic@ în planul politicii externe }i care va putea s@ abordezeo politic@ de ap@rare la nivel comunitar. "Uniunea se înt@re}te,chiar dac@ au trebuit f@cute anumite compromisuri, care nu suntîns@ compromisuri esen]iale pentru ceea ce esta func]ionareade baz@ a Uniunii", a spus premierul României. C$t de viabil vafi textul tratatului, care ar urma s@ ̂nlocuiasc@ proiectul Constitu-]iei, este o chestiune ce va fi revelat@ ^n timp. Chiar dac@ acestava fi unul agreat sau nu, summitul de la Bruxelles a demonstratc@ for]ele Uniunii de pe b@tr$nul continent au disponibilitatea}i ^n]elepciunea necesar@ de a spune “pas” unei noi crize.

Summit-ul de la Bruxelles,start la o nou@ er@ a UE?

Imaginea s@pt@m$nii

Carmen Olteanu

Companiimultina]ionale,deficit guverna-

mental }i corup]ie

CORUP[IE VINERI 29 IUNIE 20072

urmare din pagina 1Nici pe departe. Publica]ii din MareaBritanie, Olanda, Japonia, precum }i ovoluminoas@ bibliografie despre tan-gentopoli italieni înt@resc supozi]ia canu exist@ civiliza]ie care s@ nu cu-noasc@ o form@ sau alta de corup]ie!Transparency Interna]ional, o organiza-]ie care a declarat r@zboi corup]iei,public@ periodic un rating al ]@rilorlumii, ^n care apreciaz@ corup]ia pe oscar@ de la 1 la 5. Nu mai pu]in de opt]@ri au primit "calificativul" maxim. Cualte cuvinte: no baksheesh no business.

Definind bestia: aprecieri generale

%n primul rând, f@r@ a ne ascunde dup@deget, am putea defini corup]ia cafiind abuzul de putere ^n urma c@ruiase înregistreaz@ beneficii sau avantajepersonale. Aceast@ putere se poate,dar nu este obligatoriu, s@ se reg@-seasc@ ^n domeniul public. %n afar@de bani, beneficiile pot lua formaprotec]iei, a tratamentului preferen-]ial, a promov@rii etc. O abordarediferen]iat@ arat@ o mare varietate devalori, de la cultur@ la cultur@, dup@care fenomenul este judecat. In uneleculturi, cadourile si favorurile perso-nale reprezint@ o parte a codului ne-scris de conduit@. %n alt@ parte, opersoan@ care dore}te s@-}i exprimerecuno}tin]a pentru asisten]a profe-sional@, poate ajunge repede ^n diz-gra]ie, tr@gând dup@ ea }i beneficia-rul. Dac@ unele ]@ri permit deducereamitelor din impozite, sub denumireade "cheltuieli de func]ionare" sau "chel-tuieli speciale", altele, ca SUA, au le-gisla]ie anti-corup]ie. Astfel, compa-niile multina]ionale au mai mult spa]iude manevr@ ^n ce prive}te corup]ia. Însumând, corup]ia încorporeaz@ patrucaracteristici majore:l Abuzul de puterel Avantajele rezultante atât pentru par-ticipan]ii activi, cât }i pasivil Efecte indezirabile asupra ter]ilorl Secretul tranzac]ieiDou@ preciz@ri mai sunt necesare. Nutoate afacerile sunt susceptibile depractica corup]iei. Experien]a arat@ c@firmele de construc]ii care se speciali-zeaz@ ^n infrastructur@, sau alte firmeimplicate ̂n proiecte la scar@ larg@ suntcele mai vulnerabile, mai ales atuncicând decizia apas@ pe umerii unui nu-m@r restrâns de oameni. Companiilecu produse necompetitive sunt mai pre-dispuse decât cele cu produse }i ser-vicii excelente. %n ce prive}te ]@rile ^n

dezvoltare, ^ntr-adev@r, corup]ia se ma-nifest@ mai des, dar asta nu înseamn@c@ nu exist@ func]ionari "cura]i".

Diferen]ieri între formele de corup]ie

"Corup]ia dr@gu]@"Aceast@ form@ se manifest@ prin pl@]i"mici", menite s@ determine o persoa-n@ cu capacitate de decizie, s@ aib@grija ca procesul respectiv s@ se des-f@}oare ^ntr-o perioad@ rezonabil@ detimp. Are ca punct de pornire faptulc@, în absen]a acestor "mici" pl@]i, nus-ar întâmpla nimic, sau procesul arfi întârziat peste limita suportabil@ anervilor. Cuvântul "dr@gu]" din sintagm@se refer@ la valoarea pl@]ii }i la "m@ri-mea" obliga]iei pe care aceasta ocump@r@. %n multe ]@ri s@race, corup]iadr@gu]@ este un dar de la Dumnezeu.%ntr-o societate s@rac@, succesul ^nb@t@lia supravie]uirii de la o zi la altaeste dat de recurgerea la practici, lacare n-ar fi constrân}i, dac@ ar duce-o mai bine. Din acest punct de ve-dere, corup]ia dr@gu]@ apare ca ostrategie defensiv@, obligatorie pentrua-]i hr@ni }i îmbr@ca familia. Angaja]iai Agen]iei pentru Dezvoltare din Elve]iasubliniaz@ c@, f@r@ a cultiva rela]ii deprietenie prin mici aten]ii, oficialii arputea t@r@g@na procedurile la nesfâr-}it. Astfel de "aten]ii" au un efectimediat asupra rapidit@]ii cu caresunt rezolvate cererile lor la niveladministrativ. Tot ace}tia mai ar@tac@: cineva care vrea s@ reziste fermcererilor se va confrunta cu nenu-m@rate obstacole ^n calea rezolv@riiproblemelor. Câteodat@ obstacolelepot fi dep@}ite, alteori, nu… Fiecaretrebuie s@ se gândeasc@ cât de curatvrea s@ fie }i cât de neclintit î}i per-mite s@ r@mân@…Urm@torul caz este menit s@ serveasc@drept exemplu din via]a real@ a afacerilor:Un oficial al B@ncii Na]ionale dintr-o]ar@ în dezvoltare posed@ autoritateade a elibera autoriza]ii de import. Prinlicita]ie public@, o companie a ob]inutcontractul de distribu]ie de medica-mente vitale pentru popula]ia ]@riirespective. Licen]a de import trebuietotu}i ob]inut@. Dar, oficialul de la banc@nu vrea s@ o elibereze, decât dac@ are}i el un profit. Cum via]a pacien]ilordepinde de livrarea la timp a medica-mentelor, iar oficialul întârzie forma-lit@]ile, situa]ia devine presant@. A}adarmanagerul companiei se decide s@mituiasc@ func]ionarul. Pentru mo-desta sum@ de 500$, licen]a este eli-berat@ în aceea}i zi.Bineîn]eles, tranzac]ia ridic@ semnede întrebare din punct de vedere etic.Dar, punând ^n balan]@ "p@catul" de a

fi mituit pe cineva }i posibilitatea de arisca via]a pacien]ilor, mita este un r@unecesar. Vorba 'ceea: din dou@ rele,o alegem pe cea mai pu]in rea.Corup]ia poate avea influen]e directeasupra succesului ^n afaceri. Cu aju-torul ei, tot climatul de afaceri poatefi schimbat ^n favoarea pl@titorului.Dar, f@r@ ea se pot întâmpla lucruri maigrave: întârziere deliberata, ascunde-rea de informa]ii etc. Toate acesteaadunate pot determina succesul, res-pectiv falimentul ^n afaceri.

"Corup]ia mare"De}i tranzi]ia de la corup]ia "dr@gu]@"la cea "mare" este fluid@, ^n cazul indi-vidual, cea din urm@ prezint@ un sec-tor distinct de probleme. %n cel mai r@ucaz avem de-a face cu o clas@ politic@}i economic@ superioar@, care abuzeaz@de privilegiile sale, îmbog@]indu-se pespinarea popula]iei. Fiecare partici-pant are un interes. "Furnizorul" vindebunuri }i servicii la pre]uri astronom-ice, ^n timp ce "clientul" î}i prime}tepartea sub forma comisioanelor ile-gale. Ruinele dezvolt@rii multor ]@ri suntm@rturiile acestor mi}cula]ii. Cele maimulte dintre ele sunt instala]ii relativinutile, prost adaptate, colosal de scum-pe, proiecte de construc]ii mamut, saudotare armat@ ce dep@}e}te pe departenevoile ]@rii respective. %n toate ca-zurile, tranzac]iile sunt perfect legale.Natura ilicit@ a acestor opera]iuni estedat@ de urm@toarele: luând ^n conside-rare caracterul limitat al resurselor,func]ion@rii ar trebui s@ apere intere-sul public. Din motive egoiste, ^ns@,ace}tia ̂n loc s@ aleag@ varianta optim@,implementeaz@ varianta cea mai costi-sitoare. Dimensiunile exagerate, com-plexitatea tehnologic@, lipsa infrastruc-turii sau chiar inutilitatea acelui proiectduc la ineficacitatea acelei investi]ii. Dinmoment ce "comisioanele" sunt ridi-cate }i bineîn]eles nedeclarate, dauna^n avutul public este propor]ional demare. Acestei practici ^i sunt atribuitedatoriile externe ale multor ]@ri ̂ n dez-voltare. Din nou, un exemplu va de-monstra cele de mai sus:O companie, ^ntr-o ]ar@ puternic in-dustrializat@, vrea s@ renun]e la cos-turile ridicate aferente construc]ieiunui incinerator de de}euri toxice, }idemareaz@ c@ut@rile pentru o variant@mai ieftin@. %n acest context, un înaltoficial ministerial dintr-o ]ar@ ^n dez-voltare abordeaz@ compania cu o pro-punere: pentru suma de 3 milioane $,acesta se angajeaz@ s@ aranjeze im-portul f@r@ probleme a întregii can-tit@]i de de}euri, pentru o perioadade 5 ani. Se va ocupa, de asemenea, deîngroparea de}eurilor ^ntr-o zon@ de-

p@rtat@ }i, dup@ p@rerea lui, sigur@.%ntâmplarea face c@ are ^n posesiedestul teren lâng@ satul s@u natal, carear fi numai bun pentru acest "proiect".Datorit@ interdic]iei de export - importde substan]e toxice, de}eurile vor fiamestecate cu alte materiale ca nisi-pul sau rumegu}ul. %n plus, a}a va crea}i locuri de munc@ pentru popula]iazonei. Dup@ o scurt@ analiz@ a avan-tajelor economice, compania accept@.Urm@rile:Câ]iva ani mai târziu, popula]ia dinvecin@tate cade victim@ unei boli ciu-date, diagnosticat@ mai târziu ca fiindotr@vire cu substan]e toxice. Înaltulfunc]ionar jur@ c@ nu }tia nimic deastfel de substan]e }i declar@ c@ afost p@c@lit de compania multina]io-nal@. Aceasta din urm@ este atacat@în justi]ie, ^n ]ara respectiv@, }i este]inta protestelor ^n mai multe ]@ri, ^ncare are filiale. La început, am conchis ca fenomenulcorup]iei are loc la scar@ mondial@. Cutoate acestea, ea reprezint@ o problem@mult mai grav@ ^n ]@rile ^n dezvoltare.

Corup]ia în ]@rile în dezvoltare

Gunnar Myrdal, marele profesor de }tiin]esociale, a subliniat dou@ efecte deplora-bile ale corup]iei ̂ n lumea ̂n dezvoltare:l Comportamentul corupt paveaz@ dru-mul pentru regimuri totalitariste! Meca-nismul este simplu: prin expunereaclasei corupte, }i prin dorin]a de a-ipedepsi pe ace}tia, noii justi]iari seacoper@ cu mantia legitimit@]ii. Maigrav este ^ns@ c@ aceast@ }arad@ um-bre}te problema important@, }i anumefaptul c@ popula]ia respinge corup]ia,pentru c@ sufer@ din cauza ei!l "Folclorul corup]iei" îl reprezint@ legen-dele despre cât de corup]i sau cât decoruptibili sunt, de exemplu, func]io-narii publici. Acesta are ca urm@ri resem-narea }i fatalismul ^n rândul oame-nilor "mici", înt@rind convingerea c@ feno-menul corup]iei este ceva normal.%n amalgamul de s@r@cie, ruine ale unortranzi]ii nereu}ite }i guvern@ri proaste,principiul interdependentei circulare,enun]at de Myrdal, prefigureaz@ efec-tele dezastruoase.Realitatea ^n multe ]@ri ^n dezvoltarese prezint@ ^n felul urm@tor: institu]iipublice nedezvoltate, câteva elite alecasei superioare }i diferen]e enorme^ntre venituri - odat@ cu acestea venind}i posibilit@]ile de a exercita sau ma-nifesta autoritate. Obi}nuin]a popula]ieide a se confrunta cu corup]ia ducela distrugerea oric@rui sentiment decorectitudine. Rela]iile ^ntre oameniajung s@ fie determinate de predis-pozi]ia de a corupe }i de a fi corupt,

iar practica corup]iei prevaleaz@ inte-reselor comunit@]ii. Dezavantaja]i suntcei s@raci sau cinsti]i, care din diferitemotive nu pot sau nu vor s@ intre ^njoc. Astfel, ei vor fi tot timpul cu unpas ^n urm@ fa]@ de cei care-}i per-mit s@ influen]eze deciziile ^n favoa-rea lor. Cel mai des întâlnit caz esteacela ^n care drepturile conferite tu-turor prin constitu]ie }i lege sunt con-di]ionate de mite. Ceilal]i ^n schimbnu sunt supu}i acestui tratament in-corect, ajungându-se ^n anumite ca-zuri pân@ la scutirea de taxe }i im-pozite. Se ajunge la drepturi care,din punct de vedere al clasei sociale,n-ar trebui acordate }i, cu siguran]@,n-ar fi necesare.Exemple sunt multe: unele companiinu primesc actele necesare înfiin]@rii,chiar dac@ îndeplinesc toate cerin]elelegale, iar altele, care nu întrunesccriteriile, le primesc chiar ^n ziua de-punerii cererii. La fel se întâmpl@ cu in-spec]iile tehnice }i audit-ul financiar.Unii nu }tiu ce-i aia pentru mai mul]i ani,iar al]ii sunt controla]i de mai multeori pe an, f@r@ o explica]ie valabil@.Hernando de Soto a dat un exemplu^n acest sens, luând drept cobai untipic mic afacerist din Peru. Misiuneaera s@ înfiin]eze o antrepriz@ de croi-torie, având întrunite toate cerin]elelegale. 10 din 11 oficiali ai departa-mentelor ministeriale sau municipaleau refuzat s@ lucreze pe "gratis", iardoi dintre ei au amenin]at c@ vor"îngropa" afacerea înc@ nen@scut@, ^nlipsa unor compensa]ii considerabile.Afacerea a fost înfiin]at@ dup@ 289de zile, cu un cost total de 1231 $,adic@ de 32 de ori salariul minim dinPeru, la acea vreme.Contrar unor p@reri, corup]ia guver-nan]ilor afecteaz@ mai mult clasa in-ferioar@ a popula]iei. Companiile mariangajeaz@ exper]i, pentru a se descur-ca ^n sistemul birocratic }i ^n moda-lit@]ile obscure de plat@. De aseme-nea, au mijloacele necesare de a "unge"ma}in@ria administrativa, ^n cazul ^ncare "scâr]$ie".Dup@ cum am spus, corup]ia se re-g@se}te ^n ]@rile întregii lumi. Ma-joritatea oamenilor, }i nu numai ceidin lumea occidental@, sunt de acordc@ aceasta este o practic@ ascuns@(^n cazul ^n care nu se afl@ ^n rân-durile celor care profit@ de pe urmaacesteia). Corup]ia este "terminator-ul"societ@]ii, s@pând la r@d@cina con-curen]ei }i interesului public. Deplo-rabil este ^ns@ faptul c@, ^n ]@rile ^ndezvoltare, sufer@ cel mai mult aceiacare, datorit@ portofelului aproape gol,nu pot s@ întoarc@ deciziile ^n fa-voarea lor.

Companii multina]ionale, deficit guvernamental }i corup]iedrd. C@t@lin NICOLESCU

VINERI 29 IUNIE 2007 3PIA[A MUNCII TURISM

"Du-m@ în Leipzig oricând - este un Paris în miniatur@, carecultiv@ oamenii ce tr@iesc aici."

J. W. Goethe

Leipzig, un frumos ora} din fosta Re-public@ Democrat@ a Germaniei, esteplasat în fertilul bazin al Leipzig-ului.Aceast@ localitate a jucat, din cele maivechi timpuri, un rol important în via-]a economic@, comercial@ }i cultural@

a întregii regiuni. Ast@zi, de}i aceast@influen]@ a sc@zut, mai r@mân urmelestr@lucirii de alt@dat@. Numeroase cl@-diri din centrul ora}ului au fost reno-vate, dup@ 1990, de un "îndr@zne]"afacerist, Jurgen Schneider, care ainvestit milioane de m@rci pentru re-facerea lor. Banii necesari au fostob]inu]i din credite de la mari b@ncigermane, iar, ulterior, dup@ falimen-tul spectaculos al acestuia, creditoriiau fost nevoi]i s@ continue lucr@rileîncepute. Astfel, locuitorii Leipziguluiîi sunt recunosc@tori acestui între-prinz@tor, care, de}i condamnat pentrunereguli economice, a readus o partedintre frumoasele edificii la str@lu-cirea ini]ial@. Oficial, Leipzig este men]ionat pentruprima dat@ în anul 1015, în cronicaarhiepiscopului Tietmar von Merseburg,ca ora} fortificat "Urbs Lipzi". Numeleora}ului provine din limba slav@, subforma "Lipsk", care, tradus, înseamn@

"locul cu tei". Din 1165, ora}ul ob]inedreptul de a desf@}ura târguri. M@r-furi din Orient, Vene]ia, din zona Bal-tic@ }i Flandra sunt aduse la Leipzigpe „Via Regia” }i „Via Imperii”. Însecolul al XV-lea se ini]iaz@ }i dez-voltarea altor activit@]i, cum ar fimineritul (dup@ descoperirea unorz@c@minte de argint }i cupru în zo-n@), baterea de moned@ }i se punbazele activit@]ii bancare. Aceast@prosperitate economic@ a influen]at }ivia]a cultural@. În 1409, refugia]i dinPraga înfiin]eaz@ universitatea, cea maiveche din Germania, dup@ cea dinHeidelberg. Nume mari ai culturiigermane, cum ar fi Lessing (1746),Klopstock (1747), Goethe (1765), austudiat la universitatea de aici. Câ]ivaani mai târziu, Marcus Brandis ti-p@re}te prima carte în ora}. În 1660,apare primul cotidian din lume, iaruna dintre primele burse europene î}ideschide por]ile în 1687.

Economia }i cultura au înflorit chiar}i în perioada blocadei continentale,instituite de Napoleon, Leipzigul de-venind cel mai important ora} orga-nizator de târguri al Prusiei. Din 1895,târgurile sunt înlocuite cu expozi]ii cuvânzare, în cadrul c@rora marii de-]in@tori de fabrici î}i prezint@ pro-dusele. Pân@ în 1917, se construiesc30 de loca]ii, cu cur]i interioare in-terconectate, care ad@posteau maga-zine, depozite }i spa]ii de locuit(Mädler-Passage, Petershof, Handel-shof, Specks Hof, Drei Könige etc.).Dup@ cel de-al doielea r@zboi mon-dial, în 1946, a avut loc primul târgde prim@var@ („Târgul P@cii”), iarcând RDG-ul a devenit membr@ aC.A.E.R., aici se prezentau produselestatelor socialiste. Dup@ c@derea „Cor-tinei de Fier” s-a inaugurat un noucomplex expozi]ional }i Congress CenterLeipzig }i-a deschis por]ile. Acestcomplex impozant cuprinde 5 spa]iiexpozi]ionale, ce se întind pe o su-prafa]@ de 20.000 m², precum }i ceamai mare sal@ suspendat@ din sticl@.

De}i Leipzig-ul nu mai reprezint@centrul economic de alt@dat@, el esteun loc înc@rcat de istorie. Cu o rat@a }omajului de circa 17&, ora}ul esteconsiderat neatractiv pentru mul]ilocuitori. A}a se face c@ mul]i dintreei au p@r@sit localitatea în c@utareaunui loc de munc@, mai bine pl@tit,în landurile din vest. Prin urmare, vi-zitatorul este surprins de numeroa-sele afi}e care se refer@ la spa]iilibere pentru închiriere. A r@mas îns@un ora} al culturii: «micul Paris» alGermaniei este gazda unor evenimenteculturale excep]ionale, dintre care men-]ion@m Bachfest, Festivalul de Jazzsau s@rb@toarea de aniversare a zileide 9 octombrie 1989, începutul vie]iidemocratice în zon@.O plimbare pe str@zile înguste ale ora-}ului, ce ascund numeroase pasaje }icur]i interioare, blazoanele familiilorînst@rite sculptate pe casele impun@-toare, forfota oamenilor, ne d@ posi-bilitatea s@ ne închipum cum ar@taacest ora} cu secole în urm@: unora} al târgurilor!

LEIPZIG - ora}ul târgurilor

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

În condi]iile prolifer@rii tehnologiilor,"localul" }i "globalul" tind s@ se inter-secteze }i, astfel, asist@m la o nou@ciocnire a civiliza]iilor. Noua încle}-tare nu î}i are sursa în ciocnireaunor culturi de acela}i rang, ca încazul marilor puteri europene dinsecolul al 19-lea. Libera circula]ie apopula]iei relev@, la nivel de individ,aceast@ ciocnire a civiliza]iilor, care, prinmultiplicare, devine o nou@ provocareîn p@strarea mediului de securitate so-cio-economic, atât la nivel de state,regiuni, cât }i global. În aceast@ lu-me, al c@rui liant spa]ial }i temporala devenit media, un actor social mo-dern, riscurile de dezinformare crescpropor]ional, iar presa, devine un in-strument de comunicare, ale c@rui va-len]e de manipulare pot fi exploatate.Media în societatea contempran@ os-cileaz@ între a fi un observator }i uncontructor al fenomenelor sociale. Înaceast@ dubl@ calitate, propunem }i o

scurt@ abordare a teoriilor privind ris-curile dezinform@rii, toate acestea ser-vind drept cadru teoretic pentru stu-diul de caz, care va pune accent peimplica]iile efective, într-o situa]ie con-cret@, a relat@rii media asupra unuisubiect de interes socio-economic,cu reverbera]ii multiple. În acest con-text al mondializ@rii, crizele economi-ce globale influen]eaz@ }i sunt influ-en]ate de dimensiunile locale, în timpce acestea din urm@ sunt, de multeori, ecouri ale unor disfunc]ionalit@]isau rupturi din angrenajul global. Fe-nomenul migra]iei for]ei de munc@poate fi considerat dac@ nu o starede criz@, o amenin]are evident@, în con-di]iile absen]ei unui control }i echili-bru între politice globale }i cele lo-cale. În zilele noastre, preocupareademografic@ reapare datorit@ riscu-rilor pe care le na}te în producereaunor crize, la nivel local, zonal, con-tinental sau planetar, ce ar putea in-fluen]a în mod negativ ordinea so-cial@, sau în declan}area unor tulbu-r@ri a echilibrelor sociale. Ca urmare,modalitatea în care aceast@ situa]ieeste reflectat@ de media, devenit@ unliant social, în "satul global" al luiMcLuhan devine esen]ial@ în recep-tarea }i evolu]ia fenomenului migra-tor al for]ei de mnc@, în sine. Por-nind de la premisa c@ mi}carea for]eide munc@ este un element de secu-ritate social@ care poate conduce last@ri de criz@, iar media sunt agen]iicomunic@rii sociale prin care o criz@este f@cut@ public@, atunci rela]iona-

rea mass-media/criz@ devine un fac-tor cheie în îns@}i men]inerea echili-brului mediului socio-economic.Teoria lui John Keane abordeaz@ re-la]ia dintre situa]iile de criz@ }i m@-surile de securitate ale statului dintr-o perspectiv@ a libert@]ii media. Acestasu]ine c@ media devin o extensie astatului, care apare ca fiind reprezen-tantul legitim al voin]ei. Ca }i o apli-ca]ie relevant@ a rolului media estesubiectul discu]iei interguvernamen-tale a restric]iilor de munc@ pentruromâni în Marea Britanie. Apele s-autulburat pe axa Bucuresti-Londra. Dup@ce guvernul britanic anun]a, la înce-putul toamnei, în 2006, c@ va impunerestric]ii muncitorilor români, campa-nia declan}at@ de presa britanic@, înlegatur@ cu pericolul reprezentat deemigran]ii români }i de propunerileprivind limitarea accesului acestorape pia]a for]ei de munc@ din Anglia,a avut o replic@ din partea pre}edin-telui României, care a folosit tot pre-sa ca portavoce a pozi]iei oficiale.Astfel, într-un interviu publicat de"International Herald Tribune", sub ti-tlul "România cere egalitate", B@sescuavertiza c@ }i România poate aplicam@suri de retorsiune, în cazul cet@-]enilor statelor membre UE care res-tric]ioneaz@ accesul românilor pe pia-]a intern@ a for]ei lor de munc@. Contrar teoriei lui Keane, Douglas Kelneratrage aten]ia asupra unei "alian]e" în-tre elitele corpora]iilor, statul }i insti-tu]iile mass-media, care utilizeaz@ mij-loacele de comunicare în mas@ pen-

tru a-}i promova propriile interese }ipentru a manipula opinia public, înloc s@ confere putere publicului. Rela-]ionarea dintre starea de securitate eco-nomic@ }i, respectiv, cea de insecuri-tate }i mijloacele mass-media se re-flect@ }i în exprimarea legitimit@]ii pute-rii. Exemplificator, este în acest sens, oreac]ie, tot la cazul prezentat maisus. Astfel, în urma dezbaterii dinmedia, comunitatea româneasc@ dinMarea Britanie se plânge premieruluiTony Blair c@ exist@ o campanie de de-nigrare împotriva României. {i acestal treilea actor folose}te tot media

pentru exprimarea atitudinii, preluat@,la rândul s@u, de alte forme de pres@.În scrisoarea adresat@ premierului sisemnat@ de personalit@]i sociale {iculturale, se arat@ c@ Rom$nia estetratat@ incorect, din cauza campanieinegative din mass-media britanice."Suntem profund îngrijora]i de cam-pania de denigrare din presa britani-c@, care d@uneaz@ serios adevarateiimagini a României. Num@rul româ-nilor care inten]ioneaz@ s@ vin@ lamunc@ în Marea Britanie dupa 1 ianua-rie 2007 a fost mult exagerat", se ar@taîn scrisoarea publicat@ de The Observer.

Iulia NAGY

Riscuri de dezinformare }i manipulare media- implica]ii în fenomenul migra]iei for]ei de munc@ -

Ilustrat@ din vechiul Leipzig

Vedere din noul Leipzig

Economia României în anii În preajma primului r@zboi mondial, eco-nomia României avea un caracter pre-ponderent agrar, cu o industrie aflat@ peprimele trepte de dezvoltare a pro-duc]iei ma}iniste.Responsabilitatea pentru declan}area pri-mului r@zboi mondial o poart@ marileputeri din ambele coali]ii care urm@reauacapararea de noi colonii }i pie]e dedesfacere; o alt@ cauz@ o reprezint@ con-flictul declan}at de Austro-Ungaria con-tra Serbiei.Primul r@zboi mondial a însemnat ouria}@ încordare a for]elor statale }i re-gionale aflate în conflict. Desf@}urareaunui r@zboi duce întotdeauna la inter-ven]ia statului în economie. Profitândde epuizarea economic@, social@ }i po-litic@ a marilor puteri europene, S.U.A,în primul rând dar }i Japonia, cu for]eproaspete }i un teritoriu neatins destigmatul r@zboiului au p@truns }i vor

p@trunde din ce în ce mai mult cu arma-ment, dar }i produse }i capital pe pia]aeuropean@.Consiliul de Coroan@, întrunit la Sinaia,a decis, la 3 august 1914, ca Românias@ adopte neutralitatea, cu toate presi-unile venite din partea Austro-Ungariei}i Germaniei, care cereau României s@-}irespecte obliga]iile asumate prin intrareaei, în 1883, în alian]a Puterilor Centrale.România, în anii neutralit@]ii, a fost cen-trul unei concuren]e economice întrecele dou@ coali]ii. Politica economic@ }ifinanciar@ a trebuit s@ o fac@ guvernul,]inând seama de neutralitatea ]@rii, darîn acord cu interesele na]ionale. Ro-mânia primea credite din statele Antan-tei cu care a rezistat presiunilor Ger-maniei }i a cump@rat armament (BancaAngliei ne-a dat credite în valoare de 5milioane lire sterline în 1914 }i 7 mi-lioane în 1915). A fost înfiin]at@ Di-rec]ia general@ a muni]iilor. Lipsa in-dustriei grele de profil, de speciali}ti,

muncitori, resurse insuficiente, uneoriincompeten]@ }i afaceri necinstite auf@cut ca aceast@ institu]ie s@ aib@ re-zultate modeste. Cantit@]ile de grâu re-coltate au crescut de la 22.900.000 dechintale în 1913, la 24. 400.000 dechintale în 1915. Cantitatea de porumbcultivat@ de ]@rani a sc@zut de la30.500.000 chintale în 1913, la23.000.000 chintale în 1915. R@zboiul,blocada strâmtorilor Bosfor }i Dardanele,a}ezarea geografic@ ne-au creat proble-me comerciale. Comer]ul extern scadede la 4.569.000 t în 1913, la 1.412.000t în 1915. Importul scade }i el de la1.374.000 t în 1913 la 290.000 t în1915. În octombrie 1915, a fost creat@Comisia central@ pentru vânzarea }i ex-portul cerealelor }i al derivatelor }i Co-misia pentru export - acestea repre-zentau interesele marilor exportatori.Prima comisie a livrat Puterilor Centralecca. 548.000 t cereale, a încheiat uncontract pentru 1,4 milioane t cereale}i legume (din care a livrat ceva peste850.000 t). Pentru a împiedica acestexport, în ianuarie 1916, Biroul britanicdin Bucure}ti cump@r@ 800.000 t ce-reale. S-au vândut cereale într-o sum@total@ de 566.400.000 lei, majoritateasumelor fiind blocate la Banca impe-rial@ din Berlin }i nu ne-au mai par-venit. Petrolul s-a vândut în exterior1.340.000 t, din care 614.700.t PuterilorCentrale. Preg@tirile militare necesitaucredite de r@zboi. S-au f@cut astfel 4împrumuturi, în total 400 milioane lei,la Banca Na]ional@, suportate de po-pula]ie cu sacrificii.Dup@ o perioad@ de neutralitate de doiani, România va intra în r@zboi, al@turide Antant@, cu care va semna, la 4 au-gust 1916, dou@ conven]ii una politic@}i una militar@ care reglementau rela]iileRomâniei ca aliat la Antantei.În prima etap@ a r@zboiului, vom atacaîn Transilvania, pentru eliberarea acestuiteritoriu de sub domina]ia Austro-Un-gariei. Din cauza atacurilor din sud, neretragem din Transilvania, pentru aap@ra sudul ]@rii. În iarna anului 1916Bucure}tiul va fi ocupat de trupelegermane, autorit@]ile române se vor re-trage la Ia}i, care va deveni capitalaprovizorie a statului român. În Moldova, acest col]i}or de ]ar@, s-auîngr@m@dit frânturile de armat@ sc@patedin dezastru, r@ni]ii sc@pa]i de inamic,

prizonierii, interna]ii inamici }i toat@ po-pula]ia civil@ plecat@ în b@jenie dinainteainvaziei, cu carele, bagajele }i vitele lor.Un popor de un milion }i jum@tate desuflete, militari }i civili, veneau s@ sesuprapun@ popula]iei în cele 6 jude]eale Moldovei de Nord, dimprejurul Ia-}ilor. Aceast@ popula]ie pribeag@,obosit@ de o cale atât de lung@, str@-b@tut@ pe jos, demoralizat@ de sufe-rin]ele înfrângerii }i ale retragerii, fl@-mând@, trebuia îndrumat@ spre locurilede cantonamente, ad@postit@, hr@nit@ }iaceasta în mijlocul uneia din iernile celemai grele ce s-a pomenit vreodat@ în]ara noastr@, într-o regiune cu capa-citate de încartiruire redus@ }i în caredepozitele }i rezervele de hran@ fu-seser@ golite de armatele ruse}ti.Problema alimenta]iei era una din celemai grave cu care se confrunta Mol-dova, în aceast@ perioad@. Înc@ dintimpul neutralit@]ii, aici se organizaser@diferite centre, depozite de subzisten]@,în care se îngr@m@diser@ mari cantit@]ide provizii de tot felul. Cu pu]in timpînainte de izbucnirea r@zboiului, se trimi-sese în Moldova un num@r de 200.000de vite cornute }i 500.000 oi, rechi-zi]ionate din Cadrilaterul dobrogean. Pem@sur@ ce desf@}urarea r@zboiului f@ceas@ se întrevad@ putin]a unei retragerispre Moldova, se intensificau transpor-turile în acea direc]ie. Ele au începutdin luna septembrie, cu evacuarea depo-zitelor din Oltenia }i s-au propagattreptat spre vest. O bun@ parte din grâuldepozitat în magaziile biroului britanic aluat }i el calea Moldovei, pe baza uneiconven]ii încheiat@ cu guvernul englez.La 24 noiembrie, ultimele 10 trenuri cuprovizii din depozitele Obor-Bucure}tiporneau spre Moldova, l@sându-se Bucu-re}tiului numai proviziile necesare uni-t@]ilor ce luptau în preajma Bucure}tiu-lui }i popula]iei Capitalei.Aproape un milion de ru}i au n@p@ditMoldova, în lunile dezastrului. Aceast@mas@ de oameni trebuia, de asemenea,hr@nit@. La cea mai mic@ greutate înproblema aprovizion@rii armatelor ru-se}ti, comandan]ii ru}i amenin]au cu

p@r@sirea frontului }i retragerea pestePrut. O conven]ie încheiat@ în ianuarieîntre cele dou@ guverne obliga guvernulromân s@ “împrumute” trupelor ruseaflate pe teritoriul românesc proviziilenecesare. Au fost date ru}ilor 2000 devagoane de grâu, 2000 de vagoane def@in@ }i 4000 de vagoane gr@un]e (orz}i ov@z). În luna ianuarie, luna de groaz@a primejdiei foametei, au fost date ru-}ilor 10.000 de vagoane de grâu }iporumb, 10.000 de vagoane de gr@un]e}i 200.000 de capete de vite. De la 15ianuarie, urma ca ru}ii s@ înceap@ s@restituie românilor proviziile împrumu-tate, trimi]ându-le câte 30 de vagoanepe zi din depozitele de la Odessa. Acestangajament nu a fost îndeplinit.Iarna 1916-1917 a fost grea, tifosul exan-tematic a f@cut ravagii, cca. 300.000 demor]i. Doar în Ia}i, capitala provizorie,mureau zilnic între 400 }i 500 deoameni pe zi. Bilan]ul la sfâr}itul lui1916 era dramatic: 500.000 de victime.Epidemia, potrivit unui ziarist al tim-pului, a produs mai multe victime decât10 b@t@lii. La Ia}i, mortalitatea a atinspropor]ii însp@imânt@toare. “Mor]ii civili– avea s@ noteze peste ani Iorgu Iordan- f@ceau s@ creasc@ enorm cifra pier-derilor similare provocate de r@zboiulpropriu-zis, de pe front, unde extremde mul]i militari mureau din cauzatifosului exantematic }i în num@r maimic a febrei recurente, boli oarecumnecunoscute mai înainte }i în orice cazspecifice r@zboiului. Mi se întâmpla s@v@d, aproape zilnic, chiar pe stradaL@pu}neanu, camioane enorme înc@rcatecu cadavre, care fiind puse claie pestegr@mad@, se tr@dau, ca s@ zic a}a, de}ierau chipurile acoperite cu prelate, prinfaptul c@ vreun picior sau vreo mân@spânzurau peste marginea l@zii camio-nului. Aceste boli nu f@ceau bineîn]elesdeosebire între civili }i militari; cred –simpl@ presupunere pesimist@ - c@ num@-rul celor dintâi c@zu]i victime nu eramult, poate chiar de deloc, mai micdecât al celorlal]i.”Aceea}i descriere sumbr@ este f@cut@ }ide contele francez Saint-Aulaire care

ISTORIE ECONOMIC~ VINERI 29 IUNIE 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

Carmen-Florentina OLTEANU

afirm@ c@ „în aceast@ Moldov@ supra-populat@, subalimentat@, devastat@, mi-zeria }i foametea, fac ravagii. Spitaleleduc lis@ de lemne, de lenjerie, pan-samente, instrumente chirurgicale }ianestezice; r@ni]ii }i bolnavii î}i implor@infirmierele s@ le scurteze suferin]eleluându-le via]a. Urletele de durere aco-per@ horc@iturile celor care agonizeaz@.S@lile de spital sunt ca ni}te gr@dinifunebre. Lumân@rile rituale aprinse lac@p@tâiul mor]ilor }i muribunzilor teduc cu gândul la un altar zguduit destrig@te de durere.”De asemenea, în ora}e, lipsa de lemnede foc era agravat@ de metodele ru-}ilor. Ace}tia alungau popula]ia }i seinstalau în case, unde, pentru a seînc@lzi, ardeau gardurile cur]ilor }i gr@-dinilor. Contele de Saint-Aulaire descrieastfel comportamentul ru}ilor în Mol-dova: “Ru}ii, înfofoli]i în }ube, instala]iîn cele mai bune imobile, din care îialung@ pe locuitori }i unde acapareaz@combustibili, pu]in le pas@ de frig; unfrig dintre cele mai aspre pentruromânii îmbr@ca]i în zdren]e, lipsi]i deacoperi} sau îngr@m@di]i în case f@r@foc. Diminea]a, mergând la birou, amîntâlnit c@ru]ele de salubritate careridicau cadavrele neferici]ilor, mor]i defrig pe trotuare. Printre ele, se puteauadesea z@ri trupurile unor mame }i aleunor nou-n@scu]i. Din lips@ de ad@post,un nou val de r@t@citori ajungea, înfiecare zi, pe acelea}i trotuare, un }irde epave umane h@r@zite s@ fie un noucontingent de cadavre bune de aruncatîn groapa comun@. Cultul mor]ilor, atâtde viu în România, a ajuns o opera-]iune pentru gunoieri.”Cu toate c@ România, redus@ la terito-riul Moldovei de atunci, a fost con-fruntat@ cu probleme ce p@reau insur-montabile, cu toate c@ s-au formulatopinii defavorabile, iar în jurul guver-nului lui Br@tianu s-a dezvoltat ooarecare ostilitate, spiritul de rezisten]@a supravie]uit. N. Iorga scria în “NeamulRomânesc”: “Ia}ul e azi nu un ora}, ciun simbol de rezisten]@ na]ional@, deafirmare nezguduit@ a unei datori pecare n-o p@r@sim, fiindc@ nu voim a op@r@si. Steagul României, ce sângereaz@din r@nile ei eroice, a fost adus aici }ispre el se ridic@ osta}ii care fac su-preme sfor]@ri. Sub acest aspect, }i nusub acela al unui banal loc de refugiu,

voim s@ vedem Ia}ul.” În teritoriul ocupat, germanii organi-zeaz@ Statul Major Economic German,care avea sarcina s@ ridice din Româniatot ce se putea ridica. Au fost inven-tariate ma}inile }i utilajele de la fabrici,întreprinderi care nu fuseser@ evacuateîn Moldova }i apoi trimise toate înGermania }i Austro-Ungaria. S-au rechi-zi]ionat toate obiectele confec]ionate dinmetale neferoase (aram@, bronz, cositor}i chiar clopotele de la Biserici), pentrua se executa obuze, muni]ii, armament.În perioada 1 decembrie 1916 - 31octombrie 1918, au fost rechizi]ionatedin teritoriul românesc ocupat 57.475 t,ma}ini, unelte, fier }i metale. Au maifost luate 1141mii t produse petroliere,201, 2 mii t lemn, 93.945 t sare, 8867t alcool tutun }i fabricate din tutun,2059 t chimicale. De asemenea, ger-manii au exploatat în beneficiul lor minede c@rbune, pirit@, salinele, fabricile dehârtie, fabricile de zah@r, bere, con-serve, marmelad@, mori.Teritoriul ocupat a fost împ@r]it în 36de regiuni de înc@rcare, având centrulîntr-un port al Dun@rii sau într-o sta]ieimportant@ de cale ferat@. Ofi]erul saufunc]ionarul care era pus s@ adminis-treze regiunea ocupat@ aduna cerealeledin regiune, le înc@rca în trenurile sauvasele concentrate la re}edin]a regiunii}i le expedia ocupan]ilor. Astfel la sfâr-}itul lui iulie, întreaga recolt@ a anului1916 }i a anilor anteriori – 1.100.000 t- g@sit@ în teritoriul ocupat, a fost expor-tat@. Apoi, a început transportul recolteidin 1917. Timp de un an, ̂ ntre 1 decem-brie 1916 – 1 decembrie 1917, s-au trimispeste hotare, în ]@rile du}mane, 1.577.744tone cereale, oleaginoase }i nutre]. Dinaceast@ cantitate, s-a repartizat Austriei780.000 tone, Germaniei 679.000 tone,iar restul Bulgariei }i Turciei. Pân@ la31 octombrie 1918, cantitatea exportat@a fost de 2.161.965 de tone.Marile p@duri ale României au fost de-vastate sistematic. Germani, austro-un-gari }i bulgari s-au întrecut în aceast@barbarie. Pe lâng@ aceasta, tot felul desamsari au cump@rat la pre]uri de ni-mic, prin amenin]@ri }i fraude cele maifrumoase }i mai bogate masive p@du-roase. Exploatarea era a}a de intens@,exportul a}a de activ, încât popula]ia ro-mân@ începea s@ g@seasc@ cu greutatechiar }i scândurile pentru co}ciugele

mor]ilor!Industria na]ional@ român@ a fost dis-trus@ cu totul. Cele mai importanteinstala]ii industriale au fost demontate,iar ma}inile au fost trimise în ]@riledu}mane, în special Bulgaria.Ocupan]ii au acordat o aten]ie special@produc]iei de petrol, care va evolua dela 1.562 mii t la 917, 291 mii t în1918. Pentru expedierea petrolului jefuit,germanii vor construi o conduct@ pân@la Giurgiu. În agricultur@, au fost jefuitesistematic teritoriile ocupate. Se înre-gistreaz@ un mare consum de cereale}i produse alimentare pentru armata deocupa]ie. Orice militar ocupant puteatrimite acas@ pachete cu alimente pân@la 10 kg, iar când pleca în permisieputea lua cu el pachete pân@ la 25 kgde alimente. Erau exportate la pre]uride nimic produse precum lâna, carnea,gr@simea, ou@le, laptele, produsele lac-tate, vinul, sfecla de zah@r, inul, câne-pa, mierea, pe}tele }i lemnul.În Moldova, situa]ia agrar@ }i de via]@era foarte dificil@. Lipsea for]a de munc@.Sem@n@turile erau neefectuate, recolteleneculese. Consumul interior a fost ra-]ionalizat.De asemenea, Germania a mai luat din]ar@ 55.000 de cai, cca. 65.000 bovine,cca. 3.720.000 oi, 124.000 capre, cca.3.561.000 porci, plus num@rul imens deanimale sacrificate pentru hrana trupelorde ocupa]ie. Se mai adaug@ aici }i loco-motivele }i vagoanele duse, distrugerileprovocate c@ilor ferate, podurilor.Pentru a face fa]@ cheltuielilor necesi-tate de administra]ia teritoriului ocupat}i pentru a da o aparen]@ de corec-titudine marilor afaceri de spoliere aavutului na]ional, guvernul german ahot@rât tip@rirea unei emisiuni de hârtieromân@ sub egida B@ncii Generale Ro-mâne, întreprindere financiar@ din Ro-mânia cu capital în mare majoritategerman }i al c@rei principal conduc@tor,generalul Petersen, era refugiat în Ger-mania. Biletele în valoare de 25 de banipân@ la o mie de lei bucata, purtauinscrip]ia “acoperite printr-un depozit înnumerar la Banca Imperiului German,Berlin”. Nu exista nici o garan]ie pentruvaloarea real@ a acestei hârtii. Cu ace}tibani, se acopereau toate cheltuielilearmatei de ocupa]ie, pl@]ile func]iona-rilor, munca ]@ranilor }i lucr@torilor, re-

colta. Cu ajutorul lor, se înlocuiau baniibuni ai B@ncii Na]ionale care erau încircula]ie. Ace}ti bani au creat mari pro-bleme financiare României dup@ r@zboi.Dup@ ie}irea Rusiei din r@zboi, r@mâ-nând singur@ pe frontul de est, Ro-mânia este for]at@ s@ încheie }i ea paceseparat@ cu Puterile Centrale. Pacea s-a încheiat la 7 mai 1918, iar condi]iileerau înrobitoare pentru România: Do-brogea era ocupat@, se l@sa Românieiun drum comercial pân@ la Marea Neagr@,Austro-Ungaria primea 5600 km p@tra]i,cu zeci de comune }i sate. Armata eredus@ drastic la 8 divizii. România seobliga s@ sprijine trecerea armatelorPuterilor Centrale, prin Moldova }i Ba-sarabia, spre Odessa, s@ preia surplusulde cereale, petrol, exportul fiind lapre]uri minimale. Germania urma s@monopolizeze petrolul pe o perioad@ de90 de ani, tot pentru acela}i termenputea arenda terenuri rurale, putea mo-

nopoliza prelucrarea lemnului, naviga]iape Dun@re }i porturile. De asemenea,lua în st@pânire }antierele navale }i î}ip@stra în ]ar@ poten]ialul militar. [araera împ@r]it@ în teritoriul ocupat }i Mol-dova pân@ la M@r@}e}ti, unde continuas@ func]ioneze autoritatea }i adminis-tra]ia român@. Regele Ferdinand a re-fuzat s@ sanc]ioneze pacea care afectagrav suveranitatea României.În vara lui 1918, situa]ia pe fronturi seschimb@ decisiv în favoarea Antantei.Bulgaria capituleaz@ la 30 octombrie, iarla 10 noiembrie, regele Ferdinand ordon@mobilizarea, }i România reintr@, astfel, iar înr@zboi de partea Antantei. La 11 noiem-brie, Germania capituleaz@, iar primulr@zboi ia sfâr}it. România încheie r@z-boiul în tab@ra înving@toare, dar se pre-g@te}te de o nou@ confruntare diplo-matic@ cu marile puteri, pentru recu-noa}terea alipirii, la patria-mam@, aTransilvaniei, Bucovinei }i Basarabiei.

VINERI 29 IUNIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

ISTORIE ECONOMIC~

1 - Dan Popescu, Istorie economica. Istoria economiei nationale, Editura Continent, 20022 - Mihai Racovitan, Istoria moderna a românilor, Editura Tehno Media Prest, Sibiu, 2002.3 - Dan Popescu, Paul Lucian, Istoria economica a Europei si U. E., Editura Alma Mater Sibiu.4 - Constantin Kiritescu, Istoria razboiului pentru întregirea României, vol. II, Editura Stiintifica}i Enciclopedica, Bucuresti, 1989.5 - Coord. Acad. Gh. Platon, Istoria românilor (1878- 1918), vol. VII, tom 2, EdituraEnciclopedica, Bucuresti, 2003.6 - Pamfil Seicaru, România în marele razboi, Editura Eminescu, 1994.

primului r@zboi mondial - Moldova

Bibliografie

PSIHOLOGIA {OMAJULUI VINERI 29 IUNIE 20076

urmare di n pagi na 1Apoi, trebuie remarcat c@ atitudinea purcantitativist@ imprimat@ de sistemul so-cialist, interesat mai degrab@ de can-tit@]i, decât de calitate, a f@cut ca m@r-furile române}ti s@ piard@ din atracti-vitate, chiar pe pia]a intern@ fiind foarteu}or înlocuite de m@rfuri de import.Aproape c@ nu a existat o „b@t@lie”pentru pia]a intern@, înlocuirea produ-selor române}ti de cele str@ine fiindnatural@ }i rapid@, bazat@ mult pe cre-din]a noastr@ c@ „ce e str@in e maibun”. Sloganul muncitoresc „merge }ia}a” a f@cut ca eforturile de adaptarela noile condi]ii s@ fie minime.Industria româneasc@ a fost multafectat@ – }i continu@ s@ mai fie afec-tat@, în oarecare m@sur@ – de valoriza-rea excesiv@ a clasei muncitoare dinepoca socialist@. Caracterul „conduc@tor”al acestei clase, diminuarea importan]eiintelectualilor }i a speciali}tilor tehnici,a f@cut ca în industrie muncitorii s@ nurespecte întotdeauna specifica]iile teh-nice }i de calitate, acestea fiind con-siderate „teorii de birou”. Ini]iativa mun-citorilor, manifestat@ la nivelul proce-durilor de lucru, a f@cut ca performan]aindustriei de serie în România s@ fiemic@. „Inteligen]a” noastr@ proverbial@ af@cut ca disciplina în munc@ s@ fie oproblem@ important@.În România, era larg r@spândit@ credin]ac@ statul trebuie s@-]i dea loc de munc@sau locuin]@. Aceast@ atitudine, trans-format@ chiar în valoare, în principiu, af@cut ca românii s@ a}tepte îm-bun@t@]irea vie]ii lor în mod pasiv, s@critice }i s@ pretind@, s@ fie nemul]umi]i,dar s@ nu se simt@ responsabili pentruschimbare. Astfel, atitudinea de „asista]i”a f@cut ca participarea la reform@ s@ fie

minor@ din partea popula]iei.Pân@ în 1989, traseul profesional dedorit era cel ce presupunea angajareala o singur@ întreprindere, pe tot par-cursul vie]ii profesionale, }i practicareaunei singure meserii. Statul socialistpenaliza schimbarea locului de munc@,altfel decât prin „transfer în interesulserviciului”, fiind pierdute drepturi im-portante, precum sporurile. Iat@ de ce,dup@ 1989, majoritatea for]ei de munc@din România nu a reac]ionat în nici unfel la schimb@rile ap@rute în pia]amuncii. Cu toate c@ era evident c@ în-treprinderile disponibilizeaz@ masiv, aufost foarte rare cazurile în care ceineafecta]i de primele valuri de con-cedieri s@-}i caute alternative. Angaja]ii au a}teptat, în general, s@ fieda]i afar@, f@r@ s@ încerce s@-}i g@-seasc@ alt loc de munc@, înainte deconcediere. Cei concedia]i, chiar dac@aveau calific@ri care evident nu maiaveau c@utare în pia]a muncii, au refuzatîn marea lor majoritate recalificarea,considerând c@ ar fi dezonorant@. Ceimai mul]i au sperat c@ întreprinderileî}i vor revenii }i îi vor angaja. Dinp@cate, abia Legea 76 prevede posibi-litatea sistemului de asigur@ri de }omajde a livra servicii cu component@ demodificare atitudinal@ sau de informareprofesional@. Din cauza aceleia}i atitudini („o carier@= o întreprindere”), mul]i dintre cei înpericol de a fi concedia]i sau chiar ceiconcedia]i nu au c@utat sau ocupatlocuri de munc@ în afara localit@]ii dedomiciliu (cu excep]ia celor ce locuiauîn satele-dormitor industrial). Mobilita-tea teritorial@ a for]ei de munc@ înRomânia a fost foarte mic@ }i continu@s@ fie mult mai mic@ decât în alte ]@ri.

Pentru acest aspect, se invoc@ de multeori costul ridicat al transportului rapor-tat la m@rimea salariului, îns@ de celemai multe ori }omerii NU caut@ locuride munc@ decât în imediata apropierea locuin]ei, neajungând s@ poat@ evaluasalariul }i costurile de transport. Invo-carea acestui argument ÎNAINTE de ac@uta }i discuta cu eventualul angajatorindic@ existen]a unei frâne psihologice.

ATI TUDI NI , COMPORTAMENTE {I VALORI LEGATE DE PROPRI ETATE

Aici sunt de men]ionat atitudinile, va-lorile }i comportamentele care au leg@-tur@ cu modul în care proprietatea pri-vat@, bog@]ia personal@ sunt receptatede majoritatea oamenilor dintr-o ]ar@sau dintr-o cultur@. Atitudinea românilorîn general fa]@ de proprietatea privat@industrial@ sau agricol@ a fost intens

cultivat@ de propaganda socialist@ pen-tru a fi negativ@. Ideologia socialist@ sebaza pe ideea c@ numai cei ce muncescproduc prosperitate, iar existen]a uneialtfel de propriet@]i decât cea comun@,a muncitorilor }i ]@ranilor, este consi-derat@ a fi furt. În timpul na]ionaliz@riisau colectiviz@rii mul]i dintre proprie-tarii industriali sau agricoli, mari }imici, au fost aresta]i }i unii au pl@titchiar cu via]a. Folosirea muncii de c@trecapitali}ti era considerat@ „exploatareaomului de c@tre om”.Majoritatea românilor au participat laînl@turarea regimului socialist în strad@,punându-}i chiar via]a în pericol. Îns@,majoritatea lor, aveau în 1989 un nu-m@r important de atitudini, valori }icomportamente bazate pe principiile so-cialiste, pe ideologia comunist@. Aceast@„mo}tenire” a încetinit refacerea proprie-t@]ii economice private, legile de resti-tuire a p@mânturilor fiind doar unexemplu de sprijin popular pentru „ anu l@sa mo}ierii s@ se întoarc@”. Fricade capitalism este bine exprimat@ delozinca „nu ne vindem ]ara”, care a fosto reac]ie psihologic@ de grup la „peri-colul” de „acaparare” a bog@]iilor ]@riide c@tre capitalul str@in.

ATI TUDI NI , COMPORTAMENTE {IVALORI LEGATE DE ANTREPRENORI AT

Respingerea propriet@]ii private econo-mice s-a manifestat }i în ceea ceprive}te modul negativ în acre a fostvalorizat@ apartenen]a la „clasa oame-nilor de afaceri”. Mul]i ani dup@ 1989,majoritatea românilor considerau c@ ceamai de dorit este o slujb@ la stat; dac@acest lucru nu este posibil, atunci înultim@ instan]@, e bun@ }i o slujb@ la pri-va]i; dac@ nici acest lucru nu este posibil,atunci nu r@mâne decât calea „mur-dar@” de a-]i deschide o firm@. În acestcontext, cump@rarea de bunuri pentru afi revândute pentru profit (comer]ul) – deexemplu – continu@ s@ fie privit dup@normele socialiste ca fiind „specul@”.Statul nu a sprijinit decât în mod teo-retic dezvoltarea spiritului antreprenorial}i nu a pus în func]iune sisteme deinformare, educare }i instruire pentrudomeniul afacerilor, decât în foartemic@ m@sur@.Desigur, efectuarea unor studiile de te-ren, bazate pe abordarea interdisci-plinar@, va fi singura modalitate în m@-sur@ s@ valideze sau s@ invalideze, ana-lizele }i propunerile conceptuale ce deriv@din paradigmele economiei subiective.

Eugen IORD~NESCU Cornelia IORD~NESCU

{omajul în România ^n perioada de tranzi]ie – o abordare psihologic@ (II)

BURS~ PIA[A VALUTAR~VINERI 29 IUNIE 2007 7

Cu prilejul împlinirii a 10 ani de la im-plementarea instrumentelor financiarederivate în premier@ pe pia]a autohton@de capital, Bursa Monetar Financiar@}i de Marfuri Sibiu a organizat, joi, 28iunie, la Hotel Ramada, eveni ment ulani versar „ 10 ANI DE PIA[ ~ F UTURESÎ N ROMÂ NIA” .Programul zilei a cuprinso conferin]@ de pres@, de la ora 11, eve-nimentul aniversar de la ora 17,30, trans-mis în direct de The Money Channel}i dineul oficial de la ora 19,00. În România, contractele futures au fostlansate la data de 11 iulie 1997, la Bursadin Sibiu. România era inclus@, astfel,pe harta celor 38 de ]@ri care tran-zac]ionau pe atunci derivatele finan-ciare, iar bursa din Sibiu devenea a 60-ainstitu]ie de profil din lume. Dup@ sta-bilirea regulilor }i regulamentelor detranzac]ionare, bursa sibian@ a deve-nit prima }i singura burs@ de instru-mente financiare derivate din România.Primul contract futures lansat a avut caactiv suport indicele propriu BMS1.Pentru tranzac]ionare, s-a adoptat mo-delul prin strigare, practicat la burseleamericane. “În cei 10 ani de activitateîn domeniul derivatelor financiare, Bursadin Sibiu a devenit, pas cu pas, o insti-tu]ie etalon pentru pia]a de capital dinRomânia }i Europa. Acest lucru este dove-dit cu prisosin]@ de rezultatele noastre,care ne plaseaz@ în topul institu]iilor deprofil din Europa Central@ }i de Sud-Est”a declarat, la ceas aniversar, pre}e-dintele BMFMS, dl Teodor Ancu]a.

Printre momentele de referin]@ în isto-ria bursei sibiene se remarc@ intro-ducerea, pentru prima oar@ pe pia]aautohton@ de capital, a op]iunilor pecontracte futures în anul 1998 }i lan-sarea, în premier@ mondial@, în decem-brie 2000, a derivatelor pe ac]iuni. Totîn anul 2000, BMFMS a introdus sis-temul electronic de tranzac]ionare }i,odat@ cu lansarea sa, a luat sfâr}it acti-vitatea de tranzac]ionare prin strigare.Se încheia astfel perioada “romantic@”a bursei, dar era optimizat actul inves-ti]ional, participan]ii în pia]a BMFMSavând posibilitatea de a tranzac]iona, prininternet, direct de la sediile lor. Ulterior,pe fondul cre}terii lichidit@]ii, principalapreocupare a BMFMS a constituit-oîmbun@t@]irea condi]iilor de tranzac]ionareelectronic@, concretizat@ prin înlocuireaîn anul 2003, a platformei de tranzac-]ionare Sagitarius, cu o nou@ platform@Eltrans. Principala îmbun@t@]ire adus@ afost mai buna orientare c@tre client }iasigurarea clearing-ului în timp real. Anul deplinei maturiz@ri a bursei sibienea fost 2006. În 31 ianuarie, S.C. BMFMS.A. SIBIU a devenit primul operatorde pia]@ autorizat din România, prindecizia CNVM nr. 356/31.01.2006, iarla sfâr}itul anului, în pia]a la termen,erau active 41 de societ@]i de serviciide investi]ii financiare (SSIF), iar rulajuls-a aflat într-o continu@ ascensiune.În primele 5 luni din 2007, num@rulcontractelor încheiate a crescut cupeste 65 &, iar cel al valorii echiva-lente cu aproape 200&. În cadrul uneiconferin]e de pres@, de joi, pre}edin-tele bursei, dl. Teodor Ancu]a, a afirmat„Bursa sibian@ î}i continu@ dezvol-tarea. În acest moment, avem cel mairidicat volum de tranzac]ionare cu con-tracte futures pe ac]iuni din zona Euro-pei Centrale }i de Est, aproape 2,2milioane de contracte fiind încheiate înprimele cinci luni ale anului, echiva-lentul lor fiind de circa 2 miliarde deeuro. De asemenea, suntem în trata-tive avansate cu mai multe institu]ii deprofil europene, precum Euronext, Eurex,Deutsche Borsse, Bursa din Var}ovia

}i altele, urmând ca, pân@ în trimestrulal treilea, s@ fie stabilit investitorul stra-tegic cu care se va realiza fuzionarea.Inten]ion@m s@ demar@m, cât de cu-rând, tranzac]ionarea de ac]iuni, exis-tând deja interes din partea unor emi-ten]i, unii dintre ei deja lista]i la Bursade Valori. La un deceniu de la introdu-cerea derivatelor, doresc s@ mul]umesctuturor celor care au sprijinit acestproiect, de la membrii fondatori, ac]io-nari, oficialit@]i, mass-media }i pân@ laechipa cu care am lucrat. Eforturilenoastre conjugate au f@cut ca Sibiul s@devin@ un adev@rat Chicago bursierromânesc, a}a cum }i-a dorit men-torul nostru, dl. Thomas Curtean”.

BMFMS a anun]at, totodat@, lansarea,la începutul lunii iulie, a noi produsederivate. Este vorba despre derivatelepe aur, respectiv pe ac]iunile Turbo-mecanica. Pe parcursul anului, vormai fi lansate derivatele pe ac]iunileTranselectrica (1 octombrie) }i va fiintrodus@ activitatea de market–mak-ing. Pe parcursul anului, vor mai fi

lansate derivatele pe ac]iunile Transe-lectrica (1 octombrie) }i va fi intro-dus@ activitatea de market - making.„În condi]iile în care unul din argu-mentele constituirii unei pie]e de ca-pital mature }i puternice este exis-ten]a unui num@r cât mai mare deproduse, bursa din Sibiu se aliniaz@acestei direc]ii }i î}i îmbun@t@]e}teconstant oferta, astfel încât investi-torii s@ beneficieze de mijloace mo-derne de plasament, care s@ acopere oarie cât mai extins@. Sper@m c@ acestecontracte vor contribui la cre}terea li-chidit@]ii bursei din Sibiu”, a declarat pre-}edintele BMFMS, dl. Teodor Ancu]a. Bursa sibian@ a derivatelor a}teapt@ ca,în toamna acestui an, CNVM s@-}i deaavizul pentru autorizarea formatorilorde pia]@. Rulajul pe pia]a româneasc@a derivatelor ar putea cre}te sim]itor,în condi]iile în care, pân@ la sfâr}itulacestui an, vor fi autoriza]i primii MarketMakeri. Market maker-ul reprezint@ untrader individual, care este desemnatde c@tre o burs@ s@ men]in@ lichidita-tea }i continuitatea în procesul de tran-

zac]ionare. Principala obliga]ie a acestorbrokeri este s@ men]in@ permanent înpia]@ cota]ii de vânzare }i cump@rareîn acela}i timp, precum }i o cantitateminim@ de contracte, astfel încât uninvestitor s@ aib@ certitudinea c@ le vag@si disponibile la tranzac]ionare. "Spreexemplu, pe contractele cu activ suportac]iunile B@ncii Comerciale Carpatica(BCC), regula îi poate impune market-makerului s@ men]in@ 20 de contractela cump@rare }i 20 la vânzare, la o di-feren]@ de maximum 0,01 lei", explic@Darius Cipariu, director adjunct al BurseiMonetar Financiare }i de M@rfuri dinSibiu (BMFMS). Market-makerul este o prezen]@ obi}-nuit@ pe pie]ele interna]ionale, undecâ}tig@, în special, din diferen]a dintrepre]ul de cump@rare }i cel de vânzare,în timp ce asigur@ lichiditatea pe con-tractul respectiv. În acela}i timp, "pre-zen]a formatorului de pia]@ ofer@ clien-]ilor siguran]a unui pre] de cump@ra-re/vânzare. Concret, investitorii pot s@-}iînchid@ pozi]iile mult mai u}or, pentruc@ g@sesc, astfel, contrapartea în pia]@",subliniaz@ Darius Cipariu. În momen-tul de fa]@, BMFMS inten]ioneaz@ s@ in-troduc@ market-makeri pe segmentulderivatelor valutare, în acest sens expri-mându-}i deja inten]ia trei intermediari.Pot dobândi calitatea de Market Maker,pe pia]a reglementat@ de instrumentefinanciare derivate, societ@]ile de servi-cii de investi]ii financiare, institu]iile decredit }i traderii înscri}i în Registrulpublic al C.N.V.M. care îndeplinesc con-di]iile de autorizare ca Market Makerîn conformitate cu regulamentul nr. 6privind activitatea de «Market Making»pe pia]a BMFM. Num@rul de MarketMakeri pe un instrument financiar de-rivat admis la tranzac]ionare pe pia]areglementat@ administrat@ de S.C. BMFMS.A. Sibiu nu este limitat. Fiecare par-ticipant admis pentru tranzac]ionarepe pia]a reglementat@ de instrumentefinanciare derivate administrat@ de S.C.BMFM SA SIBIU poate solicita admi-terea ca Market Maker pe unul sau maimulte instrumente financiare derivate.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Bursa din Sibiu a s@rb@torit

urmare di n pagi na 1Banca Central@ nu a l@sat s@ se în-trevad@ nici un culoar agreat de va-ria]ie. Singurul reper poten]ial carepoate fi luat în calcul este criteriul dela Maastricht pentru trecerea la euro,dar }i acesta este mai degrab@ pen-tru viitor, decât pentru prezent. {i,totu}i, dac@ am ]ine cont de acestreper - care presupune tolerarea uneivaria]ii de curs de plus-minus 15&în jurul valorii medii a ultimilor doiani, am putea în]elege de ce numi}c@ Banca Central@ cursul. Cursulmediu pe ultimele 18 luni este unde-va la 3,44, ceea ce înseamn@ c@, înmarja de 15 la sut@, leul poate urcapân@ la 3,0 euro }i poate coborîpân@ la 4 lei pe euro. Din aceast@perspectiv@, 3,15 nu este îngrijor@tor,cum nu ar fi nici 3,90. Dac@ exist@aceast@ marj@ destul de larg@ deevolu]ie pentru moneda na]ional@,atunci BNR chiar ar mai vrea s@ maiintervin@ vreodat@?

Banca Na]ional@ are ca rol principalstabilitatea pre]urilor, iar ca metod@principal@ ]intirea infla]iei. Dac@ cursultulbur@ aceste politici, atunci el de-vine un adversar serios. Pân@ atunci,nu. Dimpotriv@, un curs care înt@-re}te leul este în favoarea unorm@suri de dezinfla]ie }i scorurilesuperbe pe care le înregistreaz@ BNRîn lupta cu infla]ia sunt subven]io-nate, în bun@ m@sur@, de evolu]ia fa-vorabil@ a cursului. Atunci, mai tre-buie BNR s@ urm@reasc@ }i alteobiective, cu aceea}i acuitate cumurm@re}te infla]ia?Una din teoriile favorite ale guverna-torului Mugur Is@rescu, atunci când evorba de curs, sus]ine c@ tocmai prinp@strarea deschis@ a op]iunii pentruinterven]ia pe pia]a valutar@ se men-]ine o impredictibilitate a cursului. Încondi]iile în care dobânzile la leusunt în continuare foarte atractive petermen scurt }i mediu acolo, în jurullui 7&, impredictibilitatea cursuluieste principala arm@ de protec]ia înfa]a fondurilor speculative care intr@pe leu }i tr@iesc din dobânzile gene-

roase. Dac@, atunci când vor s@ ias@din ]ar@, mai câ}tig@ }i pe baza unuicurs de schimb, prin înt@rirea leului,ar fi un câ}tig dublu - }i din do-bând@, }i din curs. Fondurile auîn]eles c@ aceasta este oportunitateamomentului. Privi]i evolu]ia cursuluiîntr-o zi când nereziden]ii nu suntprezen]i în pia]@ }i se va în]elege c@ei }i nu noi, localnicii, fac pia]a.Problema cu toat@ aceast@ socoteal@a câ}tigului de curs este c@ evolu]ialeului pare s@ fi previzibil@. Sigur,nimeni nu anticipa c@ leul va ajungela sfâr}itul lui iunie la 3,16, darjuc@torii din pia]@ mizau cu to]ii peînt@rirea constant@. Leul se înt@re}te- e pariul pe care îl cam câ}tig@ to]icei care intr@ pe pia]a valutar@.Amenin]area legat@ de interven]iaBNR a r@mas atât de departe, încâtnu pare c@ mai sperie pe nimeni.Atunci, interven]ia pe leu merit@ to]ibanii. Din aceast@ perspectiv@, pentruca m@car amenin]area ca protec]ie s@mai fie o teorie valabil@, BNR ar tre-bui s@ se uite mai atent@ spre curs}i chiar s@ reac]ioneze.

Dan SUCIU

Leul nim@nui- este cursul de schimb suficient de corect pentru

a nu mai stârni aten]ia interven]ionist@ a B@ncii Na]ionale? -

„10 ANI DE PIA[~ FUTURES ÎN ROMÂNIA”

PENSII PRIVATE VINERI 29 IUNIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Colegiul de redac]ie

Redactor } ef coordonator:DAN POPES CUDAN POPES CU

EUGEN I ORD~NES CUI ORD~NES CU

EMIL DAVI DDAVI D

ILEANA I LI EI LI E

LIA-ALEXANDRA BALTADOR -

secr etar general de redac] i e

edi t or

GRUPUL DE PRES~ CONTI NENT

CAMERA DE COMER[, I NDUSTRI E

{I AGRI CULTUR~ A JUDE[ULUI SI BI U

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute înrevist@ exprim@ punctelede vedere ale autorilor,

care pot fi diferite de celeale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Ce trebuie s@ }ti]i despre fondurile private de pensii(III)

Marele dig olandez

C$ }tiguri l e apar ̂ n timp

Potrivit informa]iilor furnizate de AllianzTiriac, pensiile facultative prezint@ maimulte avantaje, printre care faptul c@ par-ticipantul poate contribui cu sume rela-tiv mici de bani, pe perioade de timplungi. %n plus, contribu]iile lunare suntvirate de c@tre angajator, participantul ne-fiind implicat ̂n procesul re]inerii }i vir@riiacestora. Pensia pe care ar putea s@ oaib@ o persoan@ este diferit@, aceasta de-pinz$nd de m@rimea contribu]iilor, de du-rat@ }i, desigur, de fondul ̂n care opteaz@s@-}i depun@ banii, mai informeaz@ AllianzTiriac. Potrivit acesteia, clien]ii care prezint@cel mai mare interes sunt cei din segmen-tul de v$rst@ 30-50 de ani, cu venituri medii}i peste. Pentru companiile care intr@ pe

aceast@ pia]@, c$}tigurile nu apar imediat.Este o afacere care implic@, ini]ial, costuriinvesti]ionale mari, c$}tigurile f@c$ndu-sesim]ite ̂ncet, ̂n timp, a mai precizat AllianzTiriac. %n majoritatea ]@rilor est-europene, re-forma a fost implementat@ la sf$r}itul ani-lor '90, cel mai t$rziu la ̂nceputul anilor2000, sistemul func]ion$nd, ^n general,pe acelea}i principii ca }i ^n Rom$nia.Cele mai multe similitudini sunt cu sis-temul de pensii private din Polonia.

O ]ar@ cu mul ] i pensi onari

%n Rom$nia, circa 19,2& din popula]iaRom$niei are peste 60 de ani, iar ^n2030, ponderea acestora va urca la 22&.%n prezent, v$rsta de pensionare pentru

femei este, ^n prezent, de 58 de ani }io lun@, iar pentru b@rba]i, de 63 de ani}i o lun@. V$rstele de pensionare vorcre}te progresiv, astfel ̂nc$t acestea vorajunge, p$n@ ^n martie 2015, la 60 }i,respectiv, 65 de ani. De asemenea, le-gisla]ia ^n vigoare prevede cre}terea,p$n@ ^n martie 2015, a limitei devechime pentru pensionare cu drepturidepline la 30 de ani pentru femei }i 35de ani pentru b@rba]i. Legea pensiilormai prevede ca minimul stagiului decotizare la care s@ se poat@ ie}i la pen-sie s@ ajung@, p$n@ ^n martie 2015, la15 ani. %n prezent, acesta este de 11 ani}i dou@ luni, at$t pentru femei, c$t }ipentru b$rba]i.

Ileana ILIE

Reformarea sistemului de pensii ^n Rom$nia aintrat pe ultima sut@ de metri. Din luna august,salaria]ii sub 35 de ani, care sunt obliga]i s@ intre^n sistem, }i cei ^ntre 35 }i 45 de ani, care o potface op]ional, vor putea deja s@ adere la un fondde pensii obligatorii administrate privat. Sa-laria]iivor avea la dispozi]ie patru luni pentru a alege unfond privat de pensii, scrie EurActiv.ro.