suedia

SuediaSuediaRegatul SuedieiRegatul Suediei

Suedia în spaţiul european Suedia în spaţiul european

Aşezare şi limite geograficeAşezare şi limite geografice

SuediaSuedia este un stat în Europa de Nord, situat este un stat în Europa de Nord, situat în partea estică a peninsulei Scandinave, la în partea estică a peninsulei Scandinave, la ţărmurile Mării Baltice (Golful Botnic).ţărmurile Mării Baltice (Golful Botnic).

Cuprinde şi numeroase insule din Marea Cuprinde şi numeroase insule din Marea Baltică (Gotland, OlandBaltică (Gotland, Oland,, etc.). etc.).

Cadrul naturalCadrul natural

Scutul Baltic – roci cristaline precambiene la zi

Peisaj natural

Unităţi de relief reprezentativeUnităţi de relief reprezentative

Predominant,Predominant, relieful este de platou şi de câmpie, cu următoarele relieful este de platou şi de câmpie, cu următoarele particularităţi:particularităţi:

În vestul şi nord-vestul ţării se întind Alpii Scandinaviei, care În vestul şi nord-vestul ţării se întind Alpii Scandinaviei, care ating altitudinea maximă în ating altitudinea maximă în vf. vf. KEBNEKAJSEKEBNEKAJSE (alt. 2111 m).(alt. 2111 m).

Spre est, munţii sunt mărginiţi de un podiş Spre est, munţii sunt mărginiţi de un podiş ((NORRLANDNORRLAND),), care care coboară în trepte spre litoralul cu fiorduri al Mării Baltice, unde coboară în trepte spre litoralul cu fiorduri al Mării Baltice, unde se află Golful Botnic (NE Suedie);se află Golful Botnic (NE Suedie);

Rupturile de pantă existente în cadrul podişului favorizează un Rupturile de pantă existente în cadrul podişului favorizează un potenţial hidroenergetic ridicat;potenţial hidroenergetic ridicat;

Podişul este dezvoltat pe un fundament durPodişul este dezvoltat pe un fundament dur,, reprezentat de reprezentat de Scutul Baltic; prezintă urme ale glaciaţiunii pleistocene (morene, Scutul Baltic; prezintă urme ale glaciaţiunii pleistocene (morene, blocuri eratice);blocuri eratice);

Câmpia litorală, cu lăţimi variabile, ce bordează Golful Botnic Câmpia litorală, cu lăţimi variabile, ce bordează Golful Botnic este alcătuită din depozite fluvio-glaciare şi marine;este alcătuită din depozite fluvio-glaciare şi marine;

În partea centrală se află:În partea centrală se află:

Pod. Pod. DALARNA – SVEALANDDALARNA – SVEALAND;;

Pod. Pod. GOTALANDGOTALAND – Depresiunea Suedie Centrale – – Depresiunea Suedie Centrale – Depresiunea Lacurilor: Vänern, Vättern, Mälaren;Depresiunea Lacurilor: Vänern, Vättern, Mälaren;un culoar tectonic ocupat cu lacuri, având acelaşi fundament un culoar tectonic ocupat cu lacuri, având acelaşi fundament baltic;baltic;Pod. Pod. SMSMÅÅLAND LAND (Vf. Tomtabacken, 377 m alt.);(Vf. Tomtabacken, 377 m alt.);Reprezintă o bombare a Scutului Baltic; prezintă un relief Reprezintă o bombare a Scutului Baltic; prezintă un relief deluros, sculptat de gheţarii cuaternari (morene, esker-uri); sunt deluros, sculptat de gheţarii cuaternari (morene, esker-uri); sunt prezente lacuri, mlaştini şi turbării; păduri de conofere şi mixte;prezente lacuri, mlaştini şi turbării; păduri de conofere şi mixte;

În partea de sud a ţării se întinde câmpia În partea de sud a ţării se întinde câmpia SkaniaSkania. .

Există foarte multe lacuri de origine tectono-glaciară, mai ales Există foarte multe lacuri de origine tectono-glaciară, mai ales în câmpia central-sudică a ţării. în câmpia central-sudică a ţării.

http://www.panoramio.com/photo/39763681

Vf. SAREK (2090 m)Vf. SAREK (2090 m)

Peisaj din Podişul Småland

Câmpia Skania

ClimaClimaClima este mai aspră Clima este mai aspră în regiunile nordice în regiunile nordice (traversate de Cercul (traversate de Cercul Polar), unde are Polar), unde are caracter continentalcaracter continental, şi mai , şi mai blândă în partea blândă în partea sudicăsudică,, unde unde influenţa mării este puternicăinfluenţa mării este puternică, iar precipitaţiile , iar precipitaţiile depăşesc 500 mm/an (temperat-maritimă).depăşesc 500 mm/an (temperat-maritimă).

StockholmStockholm, capitala ţării, se situează aproape la aceeaşi , capitala ţării, se situează aproape la aceeaşi latitudine ca şi sudul Groenlandei, dar în luna iulie beneficiază latitudine ca şi sudul Groenlandei, dar în luna iulie beneficiază de o temperatură medie de de o temperatură medie de +18° C. +18° C. IarnaIarna, temperatura medie se situează , temperatura medie se situează uşor sub zerouşor sub zero, iar căderile , iar căderile de zăpadă sunt moderate. de zăpadă sunt moderate.

Mai spre nord însă, Suedia are ierni lungi şi friguroase. În lunile Mai spre nord însă, Suedia are ierni lungi şi friguroase. În lunile iunie şi iulie, Soarele nu apune niciodatăiunie şi iulie, Soarele nu apune niciodată..Se remarcă prezenţa aurorei boreale (22 mai – 20 iulie);Se remarcă prezenţa aurorei boreale (22 mai – 20 iulie);

Reţeaua hidrograficăReţeaua hidrografică

Hidrografia este reprezentată de numeroase râuri, în general, Hidrografia este reprezentată de numeroase râuri, în general, scurte (scurte (UmeUme, , Luke Luke , etc., etc.), dar cu debite bogate şi cu un potenţial ), dar cu debite bogate şi cu un potenţial hidroenergetic ridicat (mai ales cele din Pod. Norrland) şi de hidroenergetic ridicat (mai ales cele din Pod. Norrland) şi de circa 96.000 lacuri, unele de mari dimensiuni.circa 96.000 lacuri, unele de mari dimensiuni.

O parte din lacuri şi râuri sunt legate între ele prin canale O parte din lacuri şi râuri sunt legate între ele prin canale navigabile, mai cunoscut fiind navigabile, mai cunoscut fiind canalul Götacanalul Göta, care traversează , care traversează partea partea centralcentral-sudică a Suediei şi face legătura -sudică a Suediei şi face legătura între lacuri şi între lacuri şi râurirâuri pe o distanţă de 560 de km, pe o distanţă de 560 de km, de la Gde la Gööteborg la teborg la Stockholm.Stockholm.

Râurile au direcţia de scurgere NV-SE, iar majoritatea Râurile au direcţia de scurgere NV-SE, iar majoritatea lacurilor au cuvete modelate de gheţari (lacuri glaciare). lacurilor au cuvete modelate de gheţari (lacuri glaciare).

Multe dintre lacuri sunt cantonate în depresiunile formate prin Multe dintre lacuri sunt cantonate în depresiunile formate prin fracturarea tectonică a Scutului Blatic.fracturarea tectonică a Scutului Blatic.

Cele mai mari lacuri din Suedia sunt: Cele mai mari lacuri din Suedia sunt: Vanern, VatternVanern, Vattern şi şi MalarenMalaren, localizate în partea centrală a ţării., localizate în partea centrală a ţării.

Fluvii şi râuri principale:Fluvii şi râuri principale: Ume, Pite, Lule, Torne etc. Ume, Pite, Lule, Torne etc.

LacuriLacuri: Vänern, Vätern, Mälaren, Siljan, etc.: Vänern, Vätern, Mälaren, Siljan, etc.

VegetaţiaVegetaţia Jumătate din suprafaţa ţării (55%) este acoperită de păduri Jumătate din suprafaţa ţării (55%) este acoperită de păduri

(mesteacăn, pin, molid). (mesteacăn, pin, molid). Pădurea de mesteacăn se dezvoltă în LAPONIA.Pădurea de mesteacăn se dezvoltă în LAPONIA.

În partea nordică şi centrală a ţării există păduri de conifere În partea nordică şi centrală a ţării există păduri de conifere (BARRSKOG);(BARRSKOG);

În sud - păduri mixte;În sud - păduri mixte;

Extremitatea sudică - pădure de fag şi stejar (foioase). Extremitatea sudică - pădure de fag şi stejar (foioase).

În zonele muntoase înalte se dezvoltă vegetaţia de tundră montană. În zonele muntoase înalte se dezvoltă vegetaţia de tundră montană.

Mai puţin de 10% este teren agricol (cultivat cu ovăz, cartof, secară, Mai puţin de 10% este teren agricol (cultivat cu ovăz, cartof, secară, sfeclă de zahăr, grâu).sfeclă de zahăr, grâu).

Parcul naţional AbiskoParcul naţional Abisko

În Europa, prima ţară care a înfiinţat un parc naţional a fost Suedia, în În Europa, prima ţară care a înfiinţat un parc naţional a fost Suedia, în anul anul 19091909 - - Parcul Naţional Abisko.Parcul Naţional Abisko.

Parcul Naţonal AbiskoParcul Naţonal Abisko este situat la 4 km vest de satul suedez este situat la 4 km vest de satul suedez cu acelaşi nume, cu acelaşi nume, aproape de graniţa cu Norvegia. aproape de graniţa cu Norvegia.

Arealul total pe care-l acoperă se rezumă la 77 kmp. Arealul total pe care-l acoperă se rezumă la 77 kmp.

Parcul a fost înfiinţat în Parcul a fost înfiinţat în 19091909, acelaşi , acelaşi an în care au fost create an în care au fost create primele legi ale mediului din Suedia. primele legi ale mediului din Suedia.

În acelaşi timp, reprezintă şi o adevărată atracţie pentru pasionaţii În acelaşi timp, reprezintă şi o adevărată atracţie pentru pasionaţii de sporturi de iarnă, care pot admira şi de sporturi de iarnă, care pot admira şi aurorele borealeaurorele boreale; ; localizarea la 195 km nord distanţă de Cercul Arctic, oferă localizarea la 195 km nord distanţă de Cercul Arctic, oferă posibilitatea de a observa, posibilitatea de a observa, pe timpul verii, Soarele de la miezul-pe timpul verii, Soarele de la miezul-nopţii.nopţii.

DemografiaDemografia

Populaţie: 9.103.788 loc (2012).Populaţie: 9.103.788 loc (2012).

Densitatea medie: 20,22 locDensitatea medie: 20,22 loc//kmkm22

Grupuri etnice: Grupuri etnice: ssuedezi, laponi, iugoslavi, danezi, uedezi, laponi, iugoslavi, danezi, norvegieni, greci, turci, etc. norvegieni, greci, turci, etc.

Religii: protestantism 95%, catolicism, ortodoxism.Religii: protestantism 95%, catolicism, ortodoxism.

COSTUMUL NAŢIONAL SUEDEZ

Costumul femeiesc este alcătuit dintr-un corset, o fustă şi o bluză din bumbac. Şorţul şi corsetul sunt brodate cu margarete. Prezintă o pelerină şi o gentuţă de culoare albastră , brodate cu margarete.

Costumul bărbătesc este format dintr-o vestă din bumbac brodată cu margarete, pantalon galben, cămaşă albă din bumbac, ciorapi de mătase, pălărie cu panglică ţesută manual.

DiversitateDiversitate cultural culturală?ă?ImigrareaImigrarea suedezilor: sf. sec. al-XIX-lea şi începutul sec. XX spre America; suedezilor: sf. sec. al-XIX-lea şi începutul sec. XX spre America; majoritatea suedezilor erau din Småland., regiune cu păduri, lacuri, producţia majoritatea suedezilor erau din Småland., regiune cu păduri, lacuri, producţia sticlei; regiune rurală;sticlei; regiune rurală;

EmigrareaEmigrareaColoniile de comercianţi germani existau în Suedia încă din sec. XIII-XIV;Coloniile de comercianţi germani existau în Suedia încă din sec. XIII-XIV;Imigranţii olandezi (negustori) şi valoni (fierari) au ajuns aici în sec. XVII-Imigranţii olandezi (negustori) şi valoni (fierari) au ajuns aici în sec. XVII-XVIII; au înfiinţat sate;XVIII; au înfiinţat sate;Finlandezi au emigrat începând cu sec. XVI;Finlandezi au emigrat începând cu sec. XVI;Turci, curzi, sirieni, libanezi, irakieni, africani (Kenya, Somalia, Etiopia), Turci, curzi, sirieni, libanezi, irakieni, africani (Kenya, Somalia, Etiopia), refugiaţi din Balcani;refugiaţi din Balcani;Rasismul şi discriminarea sunt generate de problemele de ordin social şi Rasismul şi discriminarea sunt generate de problemele de ordin social şi economic;economic;1 mil din cele 9 mil. loc. sunt imigranţi; 1 mil din cele 9 mil. loc. sunt imigranţi; Localizarea acestora în cartiere periferice, nu în ghetouri; se încerarcă Localizarea acestora în cartiere periferice, nu în ghetouri; se încerarcă integrarea noilor veniţi în societatea suedeză;integrarea noilor veniţi în societatea suedeză;

Peste 90% din populaţie este de naţionalitate suedeză, la care se adaugă Peste 90% din populaţie este de naţionalitate suedeză, la care se adaugă laponii şi alte minorităţi etnice.laponii şi alte minorităţi etnice.

Suedia este ţara puternicelor contraste geografice şi vizuale.Suedia este ţara puternicelor contraste geografice şi vizuale.

În timp ce este În timp ce este o naţiune puternic urbanizatăo naţiune puternic urbanizată are, de asemenea, are, de asemenea, numeroase lacuri şi vaste întinderi de păduri presărate cu sate numeroase lacuri şi vaste întinderi de păduri presărate cu sate şi oraşe.şi oraşe.

84% din populaţie trăieşte în zonele urbane84% din populaţie trăieşte în zonele urbane;; 16 % din populaţie locuieşte la ferme sau în sate. 16 % din populaţie locuieşte la ferme sau în sate.

Oraşele suedeze sunt moderne şi eficiente. Oraşele suedeze sunt moderne şi eficiente. În cadrul lor se În cadrul lor se îmbină caracteristicile tradiţionale cu arhitectura modernă, îmbină caracteristicile tradiţionale cu arhitectura modernă, funcţională şi design-ul minimalist. funcţională şi design-ul minimalist.

Dezvoltarea economică şi socială a ţării a avut ca urmare Dezvoltarea economică şi socială a ţării a avut ca urmare diminuarea diferenţelor dintre locuitorii din sate şi cei din oraşe.diminuarea diferenţelor dintre locuitorii din sate şi cei din oraşe.

Densitatea populaţieiDensitatea populaţiei 70% din teritoriu prezintă o densitate mai mică de70% din teritoriu prezintă o densitate mai mică de 6 loc/km6 loc/km22;;

În În arealele urbanizatearealele urbanizate din din parte central-sudică aparte central-sudică a Suediei, densitatea Suediei, densitatea populaţiei depăşeşte populaţiei depăşeşte 150 loc/km150 loc/km22; în oraşe precum ; în oraşe precum Stockholm, Stockholm, Göteborg, Örebro şi Motala, densitatea este de 250 loc/kmGöteborg, Örebro şi Motala, densitatea este de 250 loc/km22. .

În nord, densitatea cea mai ridicată se înregistrează în În nord, densitatea cea mai ridicată se înregistrează în zonele zonele miniere: 20 loc/kmminiere: 20 loc/km2 2 industria extractivă – fier, cupru, argint, aur; industria extractivă – fier, cupru, argint, aur; siderurgie feroasă şi neferoasă, iar pe litoral siderurgie feroasă şi neferoasă, iar pe litoral 35 loc/km35 loc/km2 2 (Hudiksvall, (Hudiksvall, Sundsvall,Umeå, Piteå, Luleå - Sundsvall,Umeå, Piteå, Luleå - concentrează o serie de activităţi concentrează o serie de activităţi dominate de industria celulozei şi hârtiei, mobilei, etc.dominate de industria celulozei şi hârtiei, mobilei, etc.).).

http://www.langdale-associates.com/sweden_2013/prologue/index.htm

Oraşele Suediei

Oraşele SuedieOraşele SuedieNordul Europei nu a cunoscut oraşe înainte de sec al XI-lea, Nordul Europei nu a cunoscut oraşe înainte de sec al XI-lea, civilizaţia şi apariţia oraşelor s-a produs aici mai târziu; preistoria a civilizaţia şi apariţia oraşelor s-a produs aici mai târziu; preistoria a ţinut aici până în sec al X-lea.ţinut aici până în sec al X-lea.

Planificarea aşezărilor urbane şi problemele asociate:Planificarea aşezărilor urbane şi problemele asociate:Iarna durează din octombrie până în aprilie; primăvara, când totul se Iarna durează din octombrie până în aprilie; primăvara, când totul se dezgheaţă, dezgheaţă, asfaltulasfaltul apare apare umflat din cauza îngheţului,umflat din cauza îngheţului, fiind necesare fiind necesare refaceri repetate.refaceri repetate.

Canalizările şi reţelele electiceCanalizările şi reţelele electice, ameninţate de îngheţ, sunt în , ameninţate de îngheţ, sunt în general general îngropateîngropate ( (ex. ex. Porjus, Suedia).Porjus, Suedia).Pereţii clădirilor sunt izolaţi termicPereţii clădirilor sunt izolaţi termic, iar la casele din lemn există un , iar la casele din lemn există un perete dublu realizat din scânduri, căptuşit în interior cu perete dublu realizat din scânduri, căptuşit în interior cu muşchi sau muşchi sau turbăturbă (Beaujeu-Garnier şi Chabot, 1971, p. 52).(Beaujeu-Garnier şi Chabot, 1971, p. 52).

Căsuţele din lemn sunt rarefiate pentru a permite Căsuţele din lemn sunt rarefiate pentru a permite razelor solare să razelor solare să pătrundă în locuinţepătrundă în locuinţe; faţadele sunt îndreptate spre miazăzi;; faţadele sunt îndreptate spre miazăzi;

De aceea, desfăşurarea unui oraş necesită mult spaţiu;De aceea, desfăşurarea unui oraş necesită mult spaţiu;

Caracterele comune ale oraşelor nordice se datoreazăCaracterele comune ale oraşelor nordice se datorează:: Climatului;Climatului; Topografiei – cele mai multe dintre ele sunt situate pe un Topografiei – cele mai multe dintre ele sunt situate pe un soclu soclu

vechivechi, precambrian, mai mult sau mai puţin ridicat şi dislocat, precambrian, mai mult sau mai puţin ridicat şi dislocat (ex. (ex. în Suedia, Finlanda);în Suedia, Finlanda);

Excepţie – Excepţie – SkaniaSkania – câmpie acoperită cu depozite morenaice – câmpie acoperită cu depozite morenaice fertile şi Danemarca (oraşele daneze, mai sudice, nu se supun fertile şi Danemarca (oraşele daneze, mai sudice, nu se supun ridicării postglaciareridicării postglaciare););

Pentru că roca apare la zi aproape în toate oraşele (ex. Pentru că roca apare la zi aproape în toate oraşele (ex. Stockholm), casele, în general, nu au fost prevăzute cu pivniţe sau Stockholm), casele, în general, nu au fost prevăzute cu pivniţe sau subsoluri;subsoluri;

Deasupra soclului vechi au fost depuse morene; Deasupra soclului vechi au fost depuse morene; neregularităţile neregularităţile depozitelor morenaice joacă un rol remarcabil în amenajarea depozitelor morenaice joacă un rol remarcabil în amenajarea teritoriului; teritoriului;

ex. – ex. – esker-urile (os-urile) esker-urile (os-urile) – formate la căpătul văilor – formate la căpătul văilor subglaciare sau în crevasele gheţii moarte, apar sub forma unor subglaciare sau în crevasele gheţii moarte, apar sub forma unor coline alungitecoline alungite, destul de înguste, înalte câteodată de mai multe , destul de înguste, înalte câteodată de mai multe zeci de metri şi lungi (peste o sută de km); ele au constituit zeci de metri şi lungi (peste o sută de km); ele au constituit adevărate adevărate şosele naturale şosele naturale de-a lungul zonelor mlăştinoase şi au de-a lungul zonelor mlăştinoase şi au devenit astfel axe de circulaţie.devenit astfel axe de circulaţie.

Oraşe instalate pe flancurile esker-urilor Oraşe instalate pe flancurile esker-urilor (ex. Uppsala, (ex. Uppsala, Stockholm);Stockholm);

Soclul, mai mult sau mai puţin acoperit cu morene, a fost afectat de Soclul, mai mult sau mai puţin acoperit cu morene, a fost afectat de landhöjning landhöjning ((mişcare de înălţare a scoarţei terestremişcare de înălţare a scoarţei terestre) şi ridicarea ) şi ridicarea lentă, survenită după scufundarea determinată de greutatea lentă, survenită după scufundarea determinată de greutatea gheţarilor cuaternari, i-a permis, încetul cu încetul, gheţarilor cuaternari, i-a permis, încetul cu încetul, reluarea poziţiei reluarea poziţiei imiţialeimiţiale: : este un fenomen care a influenţat întreaga istorie a oraşelor este un fenomen care a influenţat întreaga istorie a oraşelor scandinave scandinave (Beaujeu-Garnier şi Chabot, 1971, p. 53).(Beaujeu-Garnier şi Chabot, 1971, p. 53).

Înălţarea postglaciară aoraşului Stockholm

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Landh%C3%B6jningen_i_Stockholm.jpg

Ridicarea este de Ridicarea este de 0,40 m0,40 m//secol secol la latitudinea Stockholm-ului. la latitudinea Stockholm-ului.

Oraşele se ridică deasupra mării, care se retrage, iar porturile Oraşele se ridică deasupra mării, care se retrage, iar porturile trebuie să se deplaseze, în urmărirea ţărmului; trebuie să se deplaseze, în urmărirea ţărmului; porturile porturile Scandinaviei Scandinaviei sunt marcate de sunt marcate de 3 sau 4 porturi succesive;3 sau 4 porturi succesive;

Râurile se adâncesc prin eroziune regresivă, în detrimentul Râurile se adâncesc prin eroziune regresivă, în detrimentul oraşelor din amonte, oraşelor din amonte, în porturi canalele seacăîn porturi canalele seacă; ele ; ele sunt umplute sunt umplute cu materiale şi devin străzicu materiale şi devin străzi, alei de promenadă , alei de promenadă (Beaujeu-Garnier şi (Beaujeu-Garnier şi Chabot, 1971, p. 53).Chabot, 1971, p. 53).

GöteborgGöteborg îşi datoreşte frumoasele îşi datoreşte frumoasele străzi largi vechilor sale canale străzi largi vechilor sale canale din inima oraşului.din inima oraşului. Canalele au jucat acelaşi rol ca şi vechile Canalele au jucat acelaşi rol ca şi vechile fortificaţii degradate, care în Franţa au pregătit marile bulevarde fortificaţii degradate, care în Franţa au pregătit marile bulevarde (Beaujeu-Garnier (Beaujeu-Garnier şşi Chabot, 1971, p. 5i Chabot, 1971, p. 533).).

http://gbg.yimby.se/2011/04/kronika-aterstall-gotebor_3011.htmlhttp://gbg.yimby.se/2011/04/kronika-aterstall-gotebor_3011.html

Strada Östra Hamngatan – un fost canal

http://www.pixgallery.com/i/DYAXPL http://www.alltidgot.com/ostra-hamngatan/

http://www.backen.se/w1/gbstort.htm

Strada Östra Hamngatan – un fost canal

StockholmStockholm

Capitala Suediei este situată de o parte şi de alta a Capitala Suediei este situată de o parte şi de alta a strâmtoriistrâmtorii Norrström,Norrström, care leagă lacul Mälaren de Marea Baltică, şi pe care leagă lacul Mälaren de Marea Baltică, şi pe câteva insule ale lacului Mälaren;câteva insule ale lacului Mälaren;Apa dulce a Apa dulce a L. Mallaren L. Mallaren este separată de apa sărată a L. este separată de apa sărată a L. Saltsjön Saltsjön (Lacul Sărat) (Lacul Sărat) prin ins. Gamla Stan (Oraşul vechi, medieval – sec prin ins. Gamla Stan (Oraşul vechi, medieval – sec XII-XIII);XII-XIII);

Lacul Mälaren este un fost golf al Mării Baltice,Lacul Mälaren este un fost golf al Mării Baltice, care pătrundea care pătrundea adânc în interiorul ţării. adânc în interiorul ţării.

Mişcările de ridicare au înălţat peninsula, au despărţit apele Mişcările de ridicare au înălţat peninsula, au despărţit apele golfului de cele ale M. Baltice, formând lacul Mälaren. golfului de cele ale M. Baltice, formând lacul Mälaren.

Legătura între Legătura între cartierele-insulecartierele-insule realizându-se prin intermediul a realizându-se prin intermediul a nu mai puţin de nu mai puţin de 50 de poduri50 de poduri. .

Rolul cadrului natural în extinderea şi dezvoltarea oraşului:Rolul cadrului natural în extinderea şi dezvoltarea oraşului:

Între lac şi mare s-a format un cordon litoral, Între lac şi mare s-a format un cordon litoral, acesta nu a mai acesta nu a mai permis accesul corăbiilor spre interior şi a condus către crearea permis accesul corăbiilor spre interior şi a condus către crearea unui punct de tranzit pe uscat. unui punct de tranzit pe uscat.

Aşa a apărut oraşul Stockholm, la zona de contact dintre mare şi Aşa a apărut oraşul Stockholm, la zona de contact dintre mare şi uscat, cu un dublu rol: uscat, cu un dublu rol: economiceconomic (asigurând tranzitul mărfurilor pe continent); (asigurând tranzitul mărfurilor pe continent);strategicstrategic (constituind un obstacol în calea piraţilor care (constituind un obstacol în calea piraţilor care urmăreau şi prădau corăbiile negustorilor). urmăreau şi prădau corăbiile negustorilor).

Legătura lacului cu marea a fost refăcută artificial, necesitatea Legătura lacului cu marea a fost refăcută artificial, necesitatea canalului canalului NorrströmNorrström fiind vitală. fiind vitală.

Stockholm-ul este considerat Stockholm-ul este considerat Veneţia NorduluiVeneţia Nordului, în special, , în special, prin prin aspectele arhitecturale şi prin multitudinea canalelor aspectele arhitecturale şi prin multitudinea canalelor navigabile. navigabile.

Această caracteristică a capitalei e definită prin însăşi Această caracteristică a capitalei e definită prin însăşi clădirea clădirea primăriei oraşuluiprimăriei oraşului, construcţie terminată în 1932, îmbrăcată , construcţie terminată în 1932, îmbrăcată în cărămidă roşie şi în cărămidă roşie şi având chiar o colonadă în având chiar o colonadă în stil veneţianstil veneţian. .

Oraşul nu a făcut parte din Liga Hanseatică.Oraşul nu a făcut parte din Liga Hanseatică.

Saltsjön (Lacul Sărat)

Culoarea roşie a clădirilor vechi Culoarea roşie a clădirilor vechi contrastează contrastează cu albul şi sticla cu albul şi sticla celor noi;celor noi;

Oraşul deţine o populaţie de 700.000 loc; aglomeraţia urbană – 1,5 Oraşul deţine o populaţie de 700.000 loc; aglomeraţia urbană – 1,5 mil. loc.;mil. loc.;

Viaţa în acest oraş se concentrează în jurul apei, aproape Viaţa în acest oraş se concentrează în jurul apei, aproape fiecare fiecare familie deţine o ambarcaţiunefamilie deţine o ambarcaţiune, de unde şi numărul mare de bărci , de unde şi numărul mare de bărci ancorate la mal, multitudinea de pontoane, debarcadere; ancorate la mal, multitudinea de pontoane, debarcadere;

La nivelul oraşului există peste La nivelul oraşului există peste 100 loturi de grădini100 loturi de grădini, , încorporând încorporând 8.000 de grădini de legume8.000 de grădini de legume, cultivate de rezidenţii care le iau în , cultivate de rezidenţii care le iau în chirie de la primărie. Utilizarea compostului, obţinut din resturi chirie de la primărie. Utilizarea compostului, obţinut din resturi vegetale – coji, sâmburi de legume şi fructe, reprezintă un lucru vegetale – coji, sâmburi de legume şi fructe, reprezintă un lucru extrem de normal pentru un stat ce protejează mediul înconjurător; extrem de normal pentru un stat ce protejează mediul înconjurător; ideea de bază a fost aceea de a încorpora şi agricultura în mediul ideea de bază a fost aceea de a încorpora şi agricultura în mediul urban (programul fermieri în mediul urban - Stadsodling).urban (programul fermieri în mediul urban - Stadsodling).

http://wwf.panda.org/what_we_do/footprint/cities/urban_solutions/themes/nature/?204459/Stockholm-National-City-Park

GAMLA STAN

Limitele parcului naţional urban Ekoparken

http://mapsof.net/map/stockholm-karta-1642

http://www.probertencyclopaedia.com/photolib/maps/Map_of_Stockholm_1572.htm

1572

StockholmStockholm

Chiar dacă Stockholm-ul Chiar dacă Stockholm-ul este ridicat pe un grup de insule de lângă ţărm,este ridicat pe un grup de insule de lângă ţărm, distanţele dintre ele sunt foarte mici, iar podurile sunt armonios integrate distanţele dintre ele sunt foarte mici, iar podurile sunt armonios integrate în peisajul general, încât lasă impresia că oraşul este pe continent. în peisajul general, încât lasă impresia că oraşul este pe continent.

Capitala Suediei – “Veneţia Nordului” sau ‘’Oraşul arhipelag’’Oraşul vechi – Gamla Stan

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Sweden._Stockholm._Gamla_stan_018.JPG

Imagine din centrul Gamla StanOraşul vechi a fost locuit de pescari şi vânători până să devină sediul negustorilor germani din Lübek, care au început comercializarea fierului (sec. XII)

Biserica RiddarholmBiserica Riddarholm

Este situată pe insulaEste situată pe insulaRidarholmen;Ridarholmen;Este una dintre cele mai vechi clădiri din Stockholm, părţi din ea datând de la sfârşitul secolului XIII.

A fost construită de către A fost construită de către călugării franciscani;călugării franciscani;Este construită din cărămidă Este construită din cărămidă roşie.roşie.

Primăria – 8 milioane de cărămizi roşii,Primăria – 8 milioane de cărămizi roşii, (parţial stil veneţian) (parţial stil veneţian)

Biblioteca publică, Asplundhuset Biblioteca publică, Asplundhuset

Muzeul Naţional, 1792.Muzeul Naţional, 1792.

Insula Djurgården – parc; grădină publicăInsula Djurgården – parc; grădină publică

Muzeul VasaMuzeul Vasa – este expusă uriaşa carcasă a – este expusă uriaşa carcasă a corabiei de razboicorabiei de razboi, construită , construită sub regele Gustav Adolf, dar eşuată în ziua lansării din anul 1628 şi sub regele Gustav Adolf, dar eşuată în ziua lansării din anul 1628 şi ranfluată abia 333 de ani mai târziu (1961)ranfluată abia 333 de ani mai târziu (1961)

http://www.deliciousindustries.com/blog/category/map

Skansen – Muzeul SatuluiSkansen – Muzeul Satului. În marele . În marele muzeu etnograficmuzeu etnografic exista şi o adevarată exista şi o adevarată grădină zoologică, cu specific scandinav (reni, urşi, elani), alături de grădină zoologică, cu specific scandinav (reni, urşi, elani), alături de nenumăratele reprezentari ale arhitecturii autohtone din timpurile trecute.nenumăratele reprezentari ale arhitecturii autohtone din timpurile trecute.

MUZEUL SATULUI - SKANSEN

Cel mai vechi muzeu în aer liber din lume; redă stilul de viaţă tradiţional suedez; au fost colecţionate clădiri tradiţionale din diferite regiuni ale ţării (150 exemplare).Casele şi atelierele tradiţionale au fost amenajate sub forma unui cartier.

Pe timpul verii în atelierele autentice sunt angajaţi meşteri care îşi reiau activitatea tradiţională (ex. sticlărie, olărit, ţesut, brodat; dulciuri de casă, pâine de brutărie, etc.)

Castelul Drottningholms (Insula Reginei)Castelul Drottningholms (Insula Reginei)

Este situat pe o insula din lacul MälarenEste situat pe o insula din lacul Mälaren, construit în sec. al XVII -lea şi , construit în sec. al XVII -lea şi conceput ca un conceput ca un Versailles în miniaturăVersailles în miniatură. .

De-a lungul timpului, castelul a suferit numeroase modificari, fiind ars din De-a lungul timpului, castelul a suferit numeroase modificari, fiind ars din temelii în 1661. temelii în 1661.

În ultimii 400 de ani au fost realizate renovari, schimbări şi adăugări.În ultimii 400 de ani au fost realizate renovari, schimbări şi adăugări. Palatul este inclus în patrimoniul UNESCO “datorită aşezării geografice şi Palatul este inclus în patrimoniul UNESCO “datorită aşezării geografice şi

conservării perfecte a teatrului, a pavilionului chinezesc şi a grădinilor, fiind cel conservării perfecte a teatrului, a pavilionului chinezesc şi a grădinilor, fiind cel mai bun exemplu al unei reşedinţe regale nord-europene din secolul al mai bun exemplu al unei reşedinţe regale nord-europene din secolul al XVIIIXVIII--lea, inspirat de Palatul Versailles”.lea, inspirat de Palatul Versailles”.

Stil arhitectural – Stil arhitectural – barocul suedezbarocul suedez;;

Muzeul de Artă ModernăMuzeul de Artă Modernă

cuprinde opere de Picasso, Dali şi cuprinde opere de Picasso, Dali şi Brâncuşi. Brâncuşi.

Sunt expuse şi opere ale unor pictori şi Sunt expuse şi opere ale unor pictori şi sculptori suedezi, precum şi o colecţie sculptori suedezi, precum şi o colecţie de fotografii. de fotografii.

Globe ArenaGlobe Arena Globe Arena - clădire Globe Arena - clădire inaugurată în 1989, inaugurată în 1989, este este cea mai mare clădire cea mai mare clădire sferică din lume;sferică din lume;

Acest Acest stadionstadion uriaş are uriaş are forma unei mingi de forma unei mingi de golf, cu un diametru de golf, cu un diametru de 110 metri si o înălţime 110 metri si o înălţime maximă de 85 de metri.maximă de 85 de metri.

Dispune de un nr. de Dispune de un nr. de 16.000 locuri pentru 16.000 locuri pentru concerte şi spectacole; concerte şi spectacole;

Strandvagen - bulevardStrandvagen - bulevard

Principalele centre urbane, în afară de capitală, se găsesc pe Principalele centre urbane, în afară de capitală, se găsesc pe litoral. litoral.

Ele au avut la început Ele au avut la început funcţie predominant portuară, legată de funcţie predominant portuară, legată de pescuit, de transport (peşte, lemn) şi comercială.pescuit, de transport (peşte, lemn) şi comercială.

Treptat, aceasta a fost completată cu Treptat, aceasta a fost completată cu activităţi industriale activităţi industriale (construcţii navale, siderurgie, petrochimie).(construcţii navale, siderurgie, petrochimie).

Printre cele mai mari oraşe se numără: Printre cele mai mari oraşe se numără: Göteborg (circa 450 mii loc.)Göteborg (circa 450 mii loc.) Malmö (circa 250.000 loc.)Malmö (circa 250.000 loc.) Uppsala (peste 180.000 loc.) Uppsala (peste 180.000 loc.) Norrkoping (circa 124 mii loc.)Norrkoping (circa 124 mii loc.) Västeräs (circa 124 mii loc.)Västeräs (circa 124 mii loc.)

GöteborgGöteborg

Oraşul a fost construit de olandezi pentru regele Gustav al II-lea Adolf, în 1621.Oraşul are un aspect tipic olandez, din sec. XVI, cu canale şi fortăreaţa apărată de şanţuri. Centrul oraşului păstrează caracterul distinctiv olandez, chiar dacă două dintre canale au fost umplute cu mult timp în urmă şi sunt astăzi două străzi numite Östra Hamngatan şi Vöstra Hamngatan (Ghid complet. Suedia, p. 233).

http://en.wikipedia.org/wiki/Gothenburg_stave_church

Kronhuset – cea mai veche clădire din oraş (1643) – fosta armurerie a oraşului

http://www.torpaindustrier.se/kokbok-2/detaljerad-beskrivning/

Al doilea oraş al Suediei (450.000 loc.); clădirile nu sunt prea înalte (în medie 2-3 etaje), în general, sunt construite pe un substrat argilos; natura subsolului nu a permis dezvoltarea unui transport subteran.

http://de.wikipedia.org/wiki/G%C3%B6teborg

http://www.tour-smart.co.uk/destinations/sweden/Sweden-overview/

Plimbare cu paddan, una din bărcile cu fund plat care călătoresc pe vechiul canal, pe sub aproximativ 20 de poduri, de-a lungul canalelor construite în sec. al XVII-lea, pânăîn port şi înapoi.

http://www.storstaden.se/paris/shoppa.htm

Kungsportsavenyn (Avenyn = alee) – replica Göteborg-ului la Champs Elyséessau ceva asemănător cu Via Veneto; un bulevard cu o lăţime de 40 m.

Etaje arhitectoniceEtaje arhitectonice

Skansen Kronan, fortăreaţa (sec. XVII)Skansen Kronan, fortăreaţa (sec. XVII)

Haga – o suburbie a Göteborgului (fost cartier muncitoresc), noile clădiri care au fost construite respecă vechile stiluri arhitecturale ale zonei.

http://www.blacktomato.com/country/sweden/the-view-from-gothenburg/

http://traveladventureeverywhere.blogspot.ro/2012/07/a-voyage-to-malmo-sweden-scandinavia.html

MalmMalmöö

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Map_Malmo_Sweden.jpg

În sec. al XVI-lea a rivalizat cu Copenhaga pentru a fi capitala principală a Scandinaviei; în acea perioadă era un port de bază, pe o importantă rută maritimă, nu departe de zonele bogate în peşte (Ghid Suedia, 2002, p. 213.).

http://www.ratestogo.com/blog/10-must-see-attractions-in-malmo/


Clădirea primăriei (Rådhuset)Stil renascentist olandez

MalmöhusCel mai vechi castel din Scandinavia

http://traveladventureeverywhere.blogspot.ro/2012/07/a-voyage-to-malmo-sweden-scandinavia.html

http://www.nordregio.se/en/Metameny/About-Nordregio/Journal-of-Nordregio/2009/Journal-of-Nordregio-no-4-2009/Urban-Planning-challenges-for-Swedens-most-climate-smart-city/

Oraş cosmopolit, multicultural; centru comercial important.

http://viking-trip-2012.blogspot.ro/2012/06/let-us-introduce-malmo-and-ystad.html

TurnTurnulul Torso Torso

MALMÖMALMÖ – podul ce leagă Copenhaga de Pen. – podul ce leagă Copenhaga de Pen. Scandinavă (16 km de pod şi tunel)Scandinavă (16 km de pod şi tunel)

Vestigii vikinge şi mori de vânt

GaraGara

UppsalaUppsala

UniversitateaUniversitatea

Castelul Uppsala, reşedinta guvernatoruluiCastelul Uppsala, reşedinta guvernatorului

OraOraşşul Bisericul Bisericăă Gammelstad Gammelstad

Gammelstad Gammelstad esteeste situat în apropieresituat în apropiereaa oraşul oraşuluiui Lule Luleåå,, în în capătul nordic al Golfului Botnic (Suedia).capătul nordic al Golfului Botnic (Suedia).

EEste localizat pe o insulă mică în deltste localizat pe o insulă mică în deltaa râului râului LuleLuleåå. .

ÎnÎn centrul lui centrul lui se aflăse află o o biserică dbiserică dee piatră piatră ddinin secol secolul al XV-ul al XV-lealea,, înconjurată înconjurată dede 424 424 case case construite din construite din lemnlemn. .

Gammelstad a fost inclus în lista UNESCO în 1996.Gammelstad a fost inclus în lista UNESCO în 1996.

Oraşele Biserică - caracteristice norduluiOraşele Biserică - caracteristice nordului

Gammelstad – oraş tradiţionalGammelstad – oraş tradiţional

http://www.lulea.se/engelsk/gammelstadchurchtown/moreaboutthechurchtown/mapofgammelstad.4.634a7f7d11953a781328000692.html

VisbyVisby Cel mai bine conservat oraş medieval fortificat din ScandinaviaCel mai bine conservat oraş medieval fortificat din Scandinavia;; Patrimoniu UNESCO (2004);Patrimoniu UNESCO (2004); Mai mult de 200 de Mai mult de 200 de depozite şi locuinţe ale comercianţilor depozite şi locuinţe ale comercianţilor bogaţi bogaţi

au fost restaurate;au fost restaurate; Oraşul trandafirilor şi al ruinelor Oraşul trandafirilor şi al ruinelor (vestigii din perioada (vestigii din perioada

medievală);medievală); Zidul vechi al oraşului realizat din calcar (Visby Ringmur sau Zidul vechi al oraşului realizat din calcar (Visby Ringmur sau

zidul inelar zidul inelar – sec. XIII, prevăzut ulterior cu turnuri de apărare);– sec. XIII, prevăzut ulterior cu turnuri de apărare); Oraş internaţional – centru comercial al Ligii Hanseatice Oraş internaţional – centru comercial al Ligii Hanseatice (sec. (sec.

XII-XIV);XII-XIV); Exploatarea lemnului (pădure de foioase);Exploatarea lemnului (pădure de foioase); Portul natural Visby, Catedrala din Visby etc.Portul natural Visby, Catedrala din Visby etc. Predomină clădirile realizate din piatră de calcar, ci nu cele din Predomină clădirile realizate din piatră de calcar, ci nu cele din

lemn tradiţional suedezelemn tradiţional suedeze..

http://www.worldatlas.com/aatlas/infopage/gotland.htm

http://wanderlusttravels.files.wordpress.com/2011/09/dsc_3593.jpg

http://www.posterteam.com/psmaler/large_photo.asp?thisId=1117120582#.UxNifeOSyE4

Ruinele St. Katarina (Karin). Această construcţie nu a fost niciodată finalizată. Construirea acestui edificiu religios a început în 1250.

http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=1379589&page=3

Kalmar – poartă de acces a Suediei; castelul medieval; Acces la insula de vacanţă Olland

Aşezările ruraleAşezările rurale

Sunt de tip risipit în partea central-nordică şi de tip adunat în Sunt de tip risipit în partea central-nordică şi de tip adunat în partea de sud (Skania);partea de sud (Skania);Casele medievale din bârne de lemn au fost transformate în Casele medievale din bârne de lemn au fost transformate în pensiuni, case de oaspeţi;pensiuni, case de oaspeţi;StugorStugor sau sau stugastuga (cabane), (cabane), respectiv mici respectiv mici căsuţe de lemn căsuţe de lemn vopsite în culorile tradiţionale (alb şi roşu); sunt cele mai vopsite în culorile tradiţionale (alb şi roşu); sunt cele mai populare printre suedezi; preferate sunt mai ales cele situate pe populare printre suedezi; preferate sunt mai ales cele situate pe malul apei;malul apei;Caracteristice regiunilor central-nordice;Caracteristice regiunilor central-nordice;Pentru regiunea sudică (Skania) specifice sunt casele din lemn Pentru regiunea sudică (Skania) specifice sunt casele din lemn acoperite cu stuf;acoperite cu stuf;Design simplistDesign simplist,, specific naţiunii suedeze; specific naţiunii suedeze;

http://countdown.simplyscouting.se/category/countdown/

Stugor (cabane tradiţionale construite din lemn sau case de vacanţă)

http://amtostugorna.se/en/

http://www.xlbygg.se/Sortiment/Stugor-Uterum/Stugor/ http://www.jannesland.com/default.asp/id,267/

http://www.snibbenscamping.com/SnibbenDE/boendede.html

http://axadams.com/index.php/category/europe-2011/sverige-sweden/

http://ladyfi.wordpress.com/2012/02/

http://wiki.agroknow.gr/cerorganic/index.php/File:3889648857_b32cb4e51a.jpg

Îmbinare de tip coadă de rândunică

http://travelogged.com/2013/06/01/kivik-sweden/

Casă tradiţională acoperită cu stuf din satul Kivik, Scania Sat pescăresc, dar şi cu vechi tradiţii în obţinerea cidrului (mere)

DALARNA – regiune exclusiv rurală tradiţionalăDALARNA – regiune exclusiv rurală tradiţională suedesuedezăză

Regiune situată în partea centrală a Suediei;Regiune situată în partea centrală a Suediei; Capitala regiunii – Capitala regiunii – FalunFalun;; Regiunea BergslagenRegiunea Bergslagen, din sudul Dalarnei, a fost un cunoscut , din sudul Dalarnei, a fost un cunoscut

centru de minerit (arheologie industrială);centru de minerit (arheologie industrială); GrängesbergGrängesberg – exploatarea fierului (începând cu sec. XIX); – exploatarea fierului (începând cu sec. XIX);

mina este şi astăzi funcţională;mina este şi astăzi funcţională;

Regiunea se bucură de o cultură populară bogată şi unică, cu Regiunea se bucură de o cultură populară bogată şi unică, cu muzică distinctă (folk), pictură centrată în special pe teme muzică distinctă (folk), pictură centrată în special pe teme biblice, obiecte de artizanat;biblice, obiecte de artizanat;

Simbolul provinciei este DalahSimbolul provinciei este Dalahääst (Dala)st (Dala), un cal de lemn , un cal de lemn pictat şi decorat.pictat şi decorat.

http://www.fotoakuten.se/gratisbilder_foto-9182.html

Fäbodar (vechi cabane de pe dealurile din Dalarna)

http://bredvad.se/?p=203

Fäbodar-urile se întâlnesc peste tot în Suedia, dar sunt asociate cu Dalarna.Erau foarte răspândite în sec. XV-XVI, sunt adevărate muzee vii; aici se mulg vacile şi se bate untul ca pe vremuri ...

Dalahast sau DALA – simbolul zoneiDalahast sau DALA – simbolul zonei

DalarnaDalarna

Confecţionarea căluţilor din lemn în satul Nusnäs, sat situat pe malul lacului Silijan

Pictarea căluţilor din lemn

Dalahast – caluţ din lemn, originar din regiunea Dalarna. Dalahast – caluţ din lemn, originar din regiunea Dalarna.

Iniţial, căluţii din Dalarna Iniţial, căluţii din Dalarna erau fabricaţi din resturile de lemn erau fabricaţi din resturile de lemn rămase de la rămase de la carcasele de ceascarcasele de ceas şi foloseau drept şi foloseau drept jucarii jucarii pentru copii. pentru copii.

Ulterior, aceşti căluţi au devenit un simbol pentru întreaga Ulterior, aceşti căluţi au devenit un simbol pentru întreaga regiune şi chiar pentru Suedia. regiune şi chiar pentru Suedia.

Model tradiţional de casă – Roşu de FalunModel tradiţional de casă – Roşu de Falun

Falun – oraş minier tradiţionalFalun – oraş minier tradiţional

Mina de Mina de cuprucupru din Falun din Falun

FalunFalun

Minele de la Falun, din Marele Munte de Cupru, au funcţionat din sec. X până în 1992; din 2001 mina alături de muzeul său au intrat pe lista patrimoniului UNESCO.

Clădirea muzeului de la Falun

În cadrul patrimoniului UNESCO au mai fost incluse în afară de mină şi întreg oraşul Falun şi cabanele minerilor din sec. XVII, zonele rezidenţiale.

Producţia de cupru a înregistrat un declin în sec. XVIII, de atunci s-a trecut la diversificarea producţiei.

Pe lângă exploatarea fierului şi lemnului din regiune s-a trecut la obţinerea vopselei roşu iconic (roşu de Falu), utilizată la vopsitul caselor tradiţionaledin lemn.

Roşu Falu/Falun este numele unei vopsele suedeze, roşu închis bine cunoscut pentru utilizarea sa pe cabanele de lemn şi pe hambare. Vopseaua provine din mina de Cu de la Falun, Dalarna. Culoarea a rămas tradiţională şi astăzi datorită eficienţei sale în conservarea lemnului.

Roşu FALU produs manual (ocrul roşu)

Cea mai veche dovadă a utilizării sale dateaza din secolul al Cea mai veche dovadă a utilizării sale dateaza din secolul al XVI-lea. XVI-lea.

În timpul secolului XVII, roşu Falu a fost frecvent utilizat în În timpul secolului XVII, roşu Falu a fost frecvent utilizat în vopsirea vopsirea conacelor de lemnconacelor de lemn, trebuia , trebuia să imite cladirile de să imite cladirile de cărămidăcărămidă cu care se conf cu care se confundundă. ă.

Cu excepţia cazului oraşelor mai mari precum Cu excepţia cazului oraşelor mai mari precum Stockholm Stockholm şi şi Göteborg,Göteborg, unde s-au folosit şi alte materiale de construcţie, în unde s-au folosit şi alte materiale de construcţie, în rest, lemnul a fost materialul de construcţie dominant. rest, lemnul a fost materialul de construcţie dominant.

În oraşele suedeze, clădirile au fost adesea vopsite cu roşu Falu În oraşele suedeze, clădirile au fost adesea vopsite cu roşu Falu până la începutul sec. al până la începutul sec. al XIX-leaXIX-lea; în acea perioadă, autorităţile ; în acea perioadă, autorităţile suedeze au început să se opună culorii acestei vopsele. suedeze au început să se opună culorii acestei vopsele.

În zilele noastre, mai multe clădiri din lemn din zonele urbane În zilele noastre, mai multe clădiri din lemn din zonele urbane sunt vopsite în culori mai deschise (de ex. alb, galben, bej). sunt vopsite în culori mai deschise (de ex. alb, galben, bej).

Treptat, numărul de clădiri construite din cărămidă a crescut. Treptat, numărul de clădiri construite din cărămidă a crescut.

Cu toate acestea, Cu toate acestea, roşu Falu a înregistrat o creştere în popularitate în roşu Falu a înregistrat o creştere în popularitate în mediul ruralmediul rural în timpul secolului XIX, atunci când fermierii mai săraci au în timpul secolului XIX, atunci când fermierii mai săraci au început să-şi vopsească casele.început să-şi vopsească casele.

Roşu Falu este încă utilizat, pe scară largă, în mediul rural suedez. Roşu Falu este încă utilizat, pe scară largă, în mediul rural suedez.

Vopseaua este constituită din Vopseaua este constituită din apă, făină de secară, ulei de in şi din apă, făină de secară, ulei de in şi din reziduuri de la minele de cupru de Falun,reziduuri de la minele de cupru de Falun, care conţin silicaţi, care conţin silicaţi, oxizi de oxizi de fier, compuşi de cupru şi zinc. fier, compuşi de cupru şi zinc.

Reţeta curentă a fost finalizată în 1920. Reţeta curentă a fost finalizată în 1920.

Nuanţele pot diferi funcţie de cât de mult oxid este arsNuanţele pot diferi funcţie de cât de mult oxid este ars, variând de la , variând de la aproape negru la roşu aprins. aproape negru la roşu aprins.

Diferite tonuri de roşu au fost populare în momente diferite.Diferite tonuri de roşu au fost populare în momente diferite.

Stradă veche din Vasteras

Laponia şi samoieziiLaponia şi samoiezii Laponia, supranumită şi ,,Laponia, supranumită şi ,,Ţara lui Moş CrăciunŢara lui Moş Crăciun” este un teritoriu ” este un teritoriu

ce se întinde pe teritoriul ce se întinde pe teritoriul Norvegei, Suediei, Finlandiei şi Rusiei.Norvegei, Suediei, Finlandiei şi Rusiei.

Partea suedeză a Laponiei este situată în partea de nord a acestei Partea suedeză a Laponiei este situată în partea de nord a acestei ţări, mai exact, în ţări, mai exact, în provincia Lapplandprovincia Lappland. . Laponii vorbesc o limba Laponii vorbesc o limba fino-ugricăfino-ugrică, dar folosesc , dar folosesc limbile oficiale limbile oficiale ale ţărilor în care ale ţărilor în care locuiesc. Aici, ei reprezintă o minoritate etnică şi culturală. locuiesc. Aici, ei reprezintă o minoritate etnică şi culturală. Conform Parlamentului suedez, populaţia saami numără Conform Parlamentului suedez, populaţia saami numără 70.000 70.000 de loc.,de loc., dintre caredintre care 20.000 20.000 trăiesc în Suedia.trăiesc în Suedia.

Reliegie: şamanică tradiţională;Reliegie: şamanică tradiţională; Iniţial, laponii Iniţial, laponii erau o populaţie nomadăerau o populaţie nomadă, dar în prezent nu mai , dar în prezent nu mai

prezintă acest caracter în totalitate.Ocupaţiile lor de bază erau prezintă acest caracter în totalitate.Ocupaţiile lor de bază erau vânătoarea, pescuitul şi creşterea renilor. Actualmente, doar vânătoarea, pescuitul şi creşterea renilor. Actualmente, doar 10% 10% dintre laponi mai cresc reni.dintre laponi mai cresc reni.

În Suedia, teritoriul lapon face parte din partimoniul protejat al În Suedia, teritoriul lapon face parte din partimoniul protejat al UNESCO.UNESCO.

ÎN TRECUT...ÎN TRECUT...

Pe parcursul secolelor al Pe parcursul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-leaXVIII-lea şi al XIX-lea, populaţia saami a început să , populaţia saami a început să aibă tot mai multe drepturi. aibă tot mai multe drepturi.

Cele mai important dintre acestea se referă la: Cele mai important dintre acestea se referă la: Dreptul de a reveni pe pământurile pe care le ocupaseră înainte de a fi alungaţiDreptul de a reveni pe pământurile pe care le ocupaseră înainte de a fi alungaţi, ,

de a vâna, de a trece cu turmele de reni de-a lungul graniţelor statelor de a vâna, de a trece cu turmele de reni de-a lungul graniţelor statelor scandinave scandinave (în funcţie de anotimp), precum şi de a (în funcţie de anotimp), precum şi de a pescui pescui în largul coastelor în largul coastelor norvegiene sau suedeze. norvegiene sau suedeze.

Datorită acestor drepturi, Datorită acestor drepturi, saami vor evolua de la statutul de vânători şi pescari saami vor evolua de la statutul de vânători şi pescari la cel de la cel de crescători de reni crescători de reni şi şi artizaniartizani (articole vestimentare, unelte (articole vestimentare, unelte tradiţionale realizate din lemn, piei sau blană de ren). tradiţionale realizate din lemn, piei sau blană de ren).

În secolul al XX-lea, saami au început sa fie recunoscuţi ca şi grup etnic, parte a În secolul al XX-lea, saami au început sa fie recunoscuţi ca şi grup etnic, parte a populaţiei norvegiene, suedeze şi finlandeze. În anii ’90 au obţinut populaţiei norvegiene, suedeze şi finlandeze. În anii ’90 au obţinut dreptul de dreptul de reprezentare în Parlamentul Norvegiei, Suediei şi Finlandeireprezentare în Parlamentul Norvegiei, Suediei şi Finlandei, ulterior având , ulterior având un cuvant de spus în diferite organizaţii de cooperare economică, politică şi un cuvant de spus în diferite organizaţii de cooperare economică, politică şi culturală din Peninsula Scandinavă (cel mai cunoscut exemplu în acest sens este culturală din Peninsula Scandinavă (cel mai cunoscut exemplu în acest sens este “Consiliul Nordic”). “Consiliul Nordic”).

ÎN PREZENT ...ÎN PREZENT ... Păstorii samoieziPăstorii samoiezi urmăresc urmăresc migraţia renilor migraţia renilor care traversează nordul Scandinaviei care traversează nordul Scandinaviei

şi pe cel al Rusiei, şi pe cel al Rusiei, mutându-se de pe păşunile de iarnă spre zone mai răcoroasemutându-se de pe păşunile de iarnă spre zone mai răcoroase, , în timpul lunilor de vară (Naţional Geographic, noiembrie 2011).în timpul lunilor de vară (Naţional Geographic, noiembrie 2011).

Ocupaţia păstorilor samoeziOcupaţia păstorilor samoezi - boazov - boazováázzi – zzi – ‘’umblător cu renii’’‘’umblător cu renii’’

În trecut, samoiezii îşi urmau turmele de reni, lăsându-le să-şi caute singure cele În trecut, samoiezii îşi urmau turmele de reni, lăsându-le să-şi caute singure cele mai bune păşuni;mai bune păşuni;

În prezent, păstorilor În prezent, păstorilor li se atribuie doar anumite li se atribuie doar anumite terenuri tradiţionale pentru terenuri tradiţionale pentru păşunatpăşunat, în anumite momente ale anului;, în anumite momente ale anului;

Parcelele sunt delimitate prin garduriParcelele sunt delimitate prin garduri;;

Familiile de păstori trăiesc acum în Familiile de păstori trăiesc acum în case modernecase moderne dotate cu tv. şi internet. dotate cu tv. şi internet. Copiii samoiezilor pot învăţa în şcoli şi propria limbă, conservându-şi tradiţiile, Copiii samoiezilor pot învăţa în şcoli şi propria limbă, conservându-şi tradiţiile, obiceiurile şi ocupaţiile. obiceiurile şi ocupaţiile.

LAPONIA (teritoriul situat la N de Cercul polar)

Populaţia SaamiPopulaţia Saami

Familie Saami la începutul secolului XXFamilie Saami la începutul secolului XX

Căsuţa tradiţionalăCăsuţa tradiţională

Depozit tradiţional suspendat saami – Muzeul Skansen - Stockholm

Kiruna – tabăra/muzeu cu şi despre laponi/saami

Lavvo (lávut) – cort saami

Foto: Mihai Popescu şi Marius Păun

Lapon şi reniLapon şi reni

LaponiLaponi

Vărfurile ridicate ale cizmelor au fost gândite ca să se poată fixa pe tradiţionalele schiuri de lemn

Pescuitul la copcă – populaţia saami

Jokkomok Jokkomok („cotitura râului”)(„cotitura râului”)

Oraş situat dincolo de Cercul Polar de Nord;Oraş situat dincolo de Cercul Polar de Nord;Aici pot fi văzuţi saami nomazi vara;Aici pot fi văzuţi saami nomazi vara;Cel mai important eveniment de aici este târgul din februarie;Cel mai important eveniment de aici este târgul din februarie;Oraşul este centrul culturii saami;Oraşul este centrul culturii saami;Speciale sunt şi săniile trase de câini husky, majoritatea siberieni Speciale sunt şi săniile trase de câini husky, majoritatea siberieni sau de Alaska;sau de Alaska;În acest oraş mai pot fi vizitate şi cuştile câinilor de sanie, etc.În acest oraş mai pot fi vizitate şi cuştile câinilor de sanie, etc.

IndustriaIndustria Economia suedeză se bazează pe industrie şi servicii.Economia suedeză se bazează pe industrie şi servicii. Resurse de subsol: fier, uraniu, cupru, lemn, hidroenergie. Resurse de subsol: fier, uraniu, cupru, lemn, hidroenergie.

Industria energeticăIndustria energetică are în vedere producţia de energie electrică are în vedere producţia de energie electrică obţinută din hidroenergie, destul de răspândită în obţinută din hidroenergie, destul de răspândită în Norrland,Norrland, inclusiv în regiunea Laponiei; inclusiv în regiunea Laponiei;

Termoenergia Termoenergia este localizată îneste localizată în sudul ţării, sudul ţării, bazată pe resurse de bazată pe resurse de cărbune din producţie proprie şi din import cărbune din producţie proprie şi din import şi pe resurse de şi pe resurse de petrol exclusiv din importpetrol exclusiv din import..

Centralele atomoelectrice Centralele atomoelectrice se întâlnesc exclusiv în sudul ţării, pe se întâlnesc exclusiv în sudul ţării, pe litoral litoral ((GävleGävle). ).

Industria siderurgică Industria siderurgică se bazează pe materia primă autohtonă: Fe, se bazează pe materia primă autohtonă: Fe, Cu, dar şi din import (bauxită). Cu, dar şi din import (bauxită).

Principalele centre ale siderurgiei fierului se găsesc în partea Principalele centre ale siderurgiei fierului se găsesc în partea central-sudică, întrecentral-sudică, între Gävle şi Örebro (reg. Borlänge).Gävle şi Örebro (reg. Borlänge).

Utilizează ca materie primă Utilizează ca materie primă minereurile de fier minereurile de fier de aici de aici ((GrängesbergGrängesberg la nord de Örebro) şi pe cele aduse din regiunea la nord de Örebro) şi pe cele aduse din regiunea situată la nord de Cercul Polar (Kiruna şi Gällivare). situată la nord de Cercul Polar (Kiruna şi Gällivare).

Siderurgia neferoasă - Câmpia Norrland prelucrează materia Siderurgia neferoasă - Câmpia Norrland prelucrează materia primă locală primă locală (Cu – Falun – reg. Borlänge)(Cu – Falun – reg. Borlänge) sau importată. Se sau importată. Se remarcă centrele:remarcă centrele: Luleå, Skelleftea, Sundsvall şi Norrköping. Luleå, Skelleftea, Sundsvall şi Norrköping.

ICMICM - prezentă aproape în exclusivitate - prezentă aproape în exclusivitate în jumătatea sudică a în jumătatea sudică a ţăriiţării, aici se obţin mijloace de transport, aparatură electronică şi , aici se obţin mijloace de transport, aparatură electronică şi electrotehnică, produse electrocasnice, se remarcă gradul ridicat electrotehnică, produse electrocasnice, se remarcă gradul ridicat al tehnologiei.al tehnologiei.

Pe axa industrială Stockholm-GöteborgPe axa industrială Stockholm-Göteborg întâlnim: industria întâlnim: industria construcţiilor de autovehicule (ex. Volvo), avioane (Saab - construcţiilor de autovehicule (ex. Volvo), avioane (Saab - Gripen) a materialului rulant, a mijloacelor de transport fluviatil Gripen) a materialului rulant, a mijloacelor de transport fluviatil şi maritim etc.şi maritim etc.

Se remarcă, în mod deosebit, Se remarcă, în mod deosebit, marile şantiere navalemarile şantiere navale care fac din care fac din Suedia un producător mondial important: Suedia un producător mondial important: Göteborg, Malmö, Göteborg, Malmö, Uddevala. Uddevala.

Centrele industriei chimiceCentrele industriei chimice se află situate în cea mai mare parte se află situate în cea mai mare parte pe litoral, pe litoral, prelucrând materia primă din importprelucrând materia primă din import, mai ales petrolul. , mai ales petrolul. Cele mai importante centre: Cele mai importante centre: Göteborg, Helsingborg.Göteborg, Helsingborg.

Industria lemnuluiIndustria lemnului – păduri de conifere (celuloză şi hârtie, – păduri de conifere (celuloză şi hârtie, mobilă (IKEA), chibrituri mobilă (IKEA), chibrituri (Jonkoping). (Jonkoping).

Principalul aliniament se află în lungul Câmpiei Norrland, Principalul aliniament se află în lungul Câmpiei Norrland, începând cu oraşul începând cu oraşul PiteåPiteå din nord-vestul golfului Botnic apoi, din nord-vestul golfului Botnic apoi, către sud către sud Skellefteå, Umeå, Sundsvall, Hudiksvall şi Gävle. Skellefteå, Umeå, Sundsvall, Hudiksvall şi Gävle.

Al doilea areal se află în jurul Lacurilor şi în Podişul Småland Al doilea areal se află în jurul Lacurilor şi în Podişul Småland ((Karlstad, Norrköping, Västeräs şi ÖrebroKarlstad, Norrköping, Västeräs şi Örebro). ).

Industria textilăIndustria textilă: import de lână, bumbac, mătase, iută; : import de lână, bumbac, mătase, iută; principala cale fiind portul principala cale fiind portul Göteborg, Göteborg, carecare împreună cu oraşul împreună cu oraşul BoråsBorås alcătuieşte un areal important al industriei textile. alcătuieşte un areal important al industriei textile.

Complexe ale industriei textile se întâlnesc şi în regiunea Complexe ale industriei textile se întâlnesc şi în regiunea Stockholm - Norrköping.Stockholm - Norrköping.

Industria sticlăriei Industria sticlăriei – – VäxjöVäxjö – Pod. – Pod. SMSMÅÅLAND; LAND; KostaKosta – – sticlărie manuală; sticlărie manuală; OrreforsOrrefors – producţia de sticlărie în masă; – producţia de sticlărie în masă;

Obţinerea cristalului – cu un conţinut de 24% oxid de plumb în Obţinerea cristalului – cu un conţinut de 24% oxid de plumb în sticlă; sticlă;

Destul de răspândită în jumatatea sudică este industria Destul de răspândită în jumatatea sudică este industria materialelor de construcţie, îndeosebi a lianţilor (ciment, ipsos, materialelor de construcţie, îndeosebi a lianţilor (ciment, ipsos, var).var).

Cu o mare varietate de produse destinate consumului se Cu o mare varietate de produse destinate consumului se remarcă industria alimentară, mai ales cea a preparatelor din remarcă industria alimentară, mai ales cea a preparatelor din carne, având în vedere carne, având în vedere ponderea majoră a sectorului de creştere ponderea majoră a sectorului de creştere a animalelor.a animalelor.

AgriculturaAgricultura Ţinând cont de Ţinând cont de suprafaţa agricolă limitată la extremitatea sudică suprafaţa agricolă limitată la extremitatea sudică

(circa 10%)(circa 10%), Suedia şi-a îndreptat activităţile agricole spre , Suedia şi-a îndreptat activităţile agricole spre creşterea animalelorcreşterea animalelor, predominând creşterea , predominând creşterea bovinelor. bovinelor.

Producţia agricolă asigurată de acest sector se ridică (câmpiile Producţia agricolă asigurată de acest sector se ridică (câmpiile litorale sau cele din jurul Lacurilor şi Skania) la circa 75-80%.litorale sau cele din jurul Lacurilor şi Skania) la circa 75-80%.

Se cultivă: Se cultivă: grâu, orz, ovăz, sfeclă de zahăr grâu, orz, ovăz, sfeclă de zahăr în Skania, sud-estul în Skania, sud-estul ţării şi în insula Oland. ţării şi în insula Oland.

Suprafeţe importante sunt ocupate cu plante furajere, cuprinse în Suprafeţe importante sunt ocupate cu plante furajere, cuprinse în sistemul fâneţelor şi păşunilor (circa 2% din suprafaţa ţării). sistemul fâneţelor şi păşunilor (circa 2% din suprafaţa ţării).

Principala regiune agricolă a Suediei este Skania;Principala regiune agricolă a Suediei este Skania; Aici se află extinse ferme agricole datorită climatului mai blând Aici se află extinse ferme agricole datorită climatului mai blând

(influenţa Curentului Golfului), resurse de peşte;(influenţa Curentului Golfului), resurse de peşte;

TransporturileTransporturile Configuraţia favorabilă a reliefului a permis construirea unor căi de legatură Configuraţia favorabilă a reliefului a permis construirea unor căi de legatură

fiabile pe mari distanţe,fiabile pe mari distanţe, unind sudul cu nordul ţării,unind sudul cu nordul ţării, traversând chiar Alpii traversând chiar Alpii Scandinaviei.Scandinaviei.

Există Există o magistrală feroviară şi una rutiera care traversează Câmpia şi parţial o magistrală feroviară şi una rutiera care traversează Câmpia şi parţial Podişul NorrlanndPodişul Norrlannd,, de la sud către nord, şi altele care străbat Suedia Centrală de la sud către nord, şi altele care străbat Suedia Centrală şi de Sud,şi de Sud, de la est către vest,de la est către vest, sau de la nord spre sud. De fapt,sau de la nord spre sud. De fapt, în partea în partea central-sudică se remarcă cea mai densă reţea feroviară şi rutieră din întreaga central-sudică se remarcă cea mai densă reţea feroviară şi rutieră din întreaga ţară.ţară.

GöteborgGöteborg este principalul port este principalul port prin care sosesc 70-80% din mărfurile prin care sosesc 70-80% din mărfurile destinate Suediei. Sunt şi alte porturi pentru transportul minereului de fier destinate Suediei. Sunt şi alte porturi pentru transportul minereului de fier ((Luleå, HelsingborgLuleå, Helsingborg),), lemnului lemnului ((MalmöMalmö) ) şi aşi a produselor siderurgice produselor siderurgice (Göteborg). (Göteborg).

Transportul aerian se realizează prin aeroporturile din Transportul aerian se realizează prin aeroporturile din Stockholm, Malmö şi Stockholm, Malmö şi Göteborg.Göteborg.

suedia

Documents

Transcript of suedia