Subtipuri de Jocuri

SUBTIPURI DE JOCURI

Totalitatea modalităților prin care copilul se exprimă ludic, toate creaţiile artistice

specifice universului infantil contribuie la alcatuirea unei ramuri intitulată de către specialişti

folclorul copiilor. Această latură a folclorului însumează atât jocurile, cât şi textele aferente, de

regulă versificate, care se recită, se cântă sau se intonează, în diverse faze ale desfăşurării

activităților ludice.

Primele informații despre folclorul copiilor vin din secolul al XVIII-lea, când Anton

Maria del Chiaro descrie câteva jocuri ale copiilor italieni. Trăsăturile caracteristice acestui gen

rezultă din particularitățile de vârstă ale actanților, care determină atât trăsăturile de conținut cât

și modul de realizare.

Stabilirea unei tipologii a jocurilor este și a fost în atenția multor specialiști, dar cu toate

acestea, nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptată, deoarece la baza diferentierii jocurilor au

stat multiple criterii, cum ar fi: conținutul, forma, sarcina urmărită cu prioritate, materialele

folosite, ș.a.

Emilia Comișel enumeră în lucrarea „Folclorul copiilor” diferite criterii de clasificare pe

baza cărora pot fi realizate tipologii și diferențieri ale jocurilor de copii:

1. Sursa;

Jocurile pot fi „de origine pur populară sau pătrunse sau pătrunse din alte culturi etnice;

create de copii sau preluate din repertoriul maturilor” 1.

2. Tematica literară;

Tematica jocurilor este extrem de bogată și variată. Orice lucru, orice fapt poate fi

transpus printr-un joc, printr-un joc muzical sau vreo numărătoare.

3. Funcția;

4. Sexul;

Unele activități ludice sunt desfășurate cu precadere de fete, altele sunt specifice băieților,

iar altele sunt mixte.

5. Criteriul geografic;

Pot fi jocuri cu caracter general sau proprii unei zone geografice.

1 Comișel, Emilia, Folclorul copiilor, Studiu şi antologie, Bucureşti, Editura Muzicală, 1982, p. 14

6. Izvoare;

Manifestari ludice pot aparține folclorului propriu-zis al copiilor, pot proveni din creația

artistică a maturilor sau pot fi de origine cultă.

7. Vârsta;

Criteriul vîrstei aduce în prim-plan două faze: cea de ascultare ( până la patru ani) și cea

de creație și reproducere. Cele două faze, după cum însăși autoarea subliniază, nu sunt

strict delimitate.

Emilia Comișel optează însă pentru două criterii de clasificare ale folclorului copiilor:

funcția și modul de manifestare, considerând prioritar criteriul funcțional. Pe fondul clasificării

realizate de această autoare se pot identifica tipuri și subtipuri de activități ludice desfășurate de

copii. Categoriile funcționale descrise de Emilia Comișel sunt următoarele:

I. A. Cântece-formule, pentru elementele naturii, animale, plante, obiecte;

Acestei categorii îi sunt specifice procedeele de invocare și formulele de incantație folosite, mai

ales în trecut, cu substrat magic. „În general sunt însoțite de practici, gesturi sau rituri (care le

apropie de descântece)” 2.

Se disting jocuri însoțite de text și cânt, practicate cu scopuri terapeutice, pentru a schimba

starea vremii sau destinate unei insecte, plante, păsări ori unui animal.

Exemple:

Formule terapeutice:

Lună, lună nouă

Rupe pâinea-n două

Şi ne dă şi nouă

Ţie jumătate, mie sănătate.

Cântece către insecte:

Fluturaş, drăgălaş

Zboară jos de pe imaş


Şi vino la mine

Să mă joc cu tine.

Cântece către plante:

Urzică,

Burzică,

Nu mă mușca,

Că te-oi tăia,

N-a fi vina mea!

Cântece pentru schimbarea starii vremii:

Fugi, nour, fugi,

Că te-ajunge soarele

Și-ți taie picioarele

C-un mai,

C-un pai,

Cu sabia lui Mihai!

B. Formule independente de jocul organizat;

Acestea „pot fi distractive, educative, satirice” 3; versificate ( porecle, păcăleli, luări în râs, ocări,

întrebări/ frământări de limbă) sau nu ( zicători, basme, probleme).

Exemple:

Porecle:

Nicolae, clop de paie

Hai cu mine la bătaie

Luări în râs:

Noapte bună, somn uşor

Şapte purici pe-un picior


Şapte şi pe celălalt

Să te tragă jos din pat.

Frămîntări de limbă:

Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucurel, când a venit bucuros din

Bucureşti;

Capra neagră-n piatră calcă, piatra-n patru bucăţi crapă,

Aşa să crape capul caprei, cum a crăpat piatra-n patru.

Bou breaz, barlobreaz

Din barlobazatura barlobuzurilor.

C. Formule legate de mișcare;

Emilia Comișel delimitează în cadrul acestei categorii mai multe subtipuri de manifestări ludice:

a) Adresate copiilor până la 5 ani;

b) Numărători ( cântate sau recitate);

c) Cântece de joc care se execută în timpul jocului;

d) Formule scandate când construiesc sau când se joacă cu jucării;

e) Jocuri propriu-zise: individuale ( cu mingea, coarda, etc) sau colective. Cele din urmă pot

fi de ansamblu ( fiecare copil, deși se află într-un colectiv, se joacă singur) sau pe echipe

( având reguli fixe).

Tot aici sunt incluse și jocurile de grup cu accesorii: cu mingea, cu coarda, cu be țișoare, cu

pietricele sau cu alte accesorii.

Exemple:

Numărători:

Ala – bala, portocala

Ieşi, Gheorghiţă,

La portiţă

Că te-aşteaptă Talion

Talion fecior de domn,

Cu pană la pălărie

Cu caii-mpăratului

Drept în vatra satului.

Formule folosite la joc:

Unu, doi, trei, patru,

Am pornit cu căutatu’

Cine nu-i gata

Îl iau cu lopata.

D. Jocuri legate de evenimente din viața omului.

Ceea ce deosebește aceste jocuri de celelalte este ocazia de manifestare. Sunt preluate din

repertoriul adulților și pot fi exemplificate prin jocurile de priveghi, de petrecere sau de

șezătoare. De obicei acestea sunt însoțite de mișcari caracteristice.

Exemplu:

Formule pentru jocuri legate de evenimente din viața omului:

De ziua mea,

Unchiul Titirez

Mi-a adus în dar

O mară, o pară,

O Lună cu scară,

Două ciocănele

Să mă joc cu ele…

II. Cântece și jocuri legate de date calendaristice.

Perioada de iarnă are propriile jocuri ( urări, colinde, plugușoare, etc.) desfășurate diferit în

funcție de regiunea geografică. Primăvara are, de asemenea, actiuni ludice specifice jucate, cu

precădere în perioada sărbatorilor pascale.

Exemple:

Jocuri desfășurate cu prilejul sărbătorilor de iarna:

Jocul Caprei

( variantă culeasă de Pamfile Tudor în Jocuri de copii adunate din satul Ţepu, județul Tecuci)

Foaie verde şi-o alună

Bună ziua, ziua bună

Ia deschideţi porţile

Să intre căpriţele

Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa

Nu te da nu te lăsa


Capra noastră-i cu mărgei

Cu cercei cu catifeli

Joacă vesel căpriţa

Toţi îs bucuroşi de ea.



Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa

Şi plecai şi eu la târg

Pe căpriţa ce s-o vând

Şi mergând pe drum, mergând

Aud din urmă strigând:

Cumpărătorul:

- De vânzare-i capra bade?

Ciobanul:

- De vânzare!

Cumpărătorul:

- Şi cât vrei pe ea?

Ciobanul:

- 800 de lei!

Cumpărătorul:

- E blândă, nu împunge?

Ciobanul:

- E blândă, nu împunge.

(capra îl împunge pe cumpărător)

Cumpărătorul:

- Eu îţi dau 400 de lei pe ea pentru că împunge.

Ciobanul:

- De cât să-mi dai 400 de lei pe ea, mai bine îi dau

un par în cap. (o loveşte cu băţul, capra cade şi nu

mai mişcă)

Alaiul:

- Văleu, capra noastră a murit!


Te-o lovit vreo boală grea

Sau pe unde-i colindat

Veste rea tu ai aflat.

Ciobanul:

- Băă, da capra nu-i moartă şi nu din pălitură

a leşinat, ce din cele ce-o aflat.

Alaiul:

Scoală tu căpriţa mea

Faptele s-or îndrepta

Şi-acum haide să plecăm

Şi-alte case colindăm



Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa.

Subtipuri de Jocuri

Documents

Transcript of Subtipuri de Jocuri