SubstantivulSubstantivul din morfologia limbii romane

Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumeste obiecte (fiinte, lucruri, fenomene, actiuni etc).

Cateva trasaturi ale substantivului:

Substantivul este una dintre partile principale de vorbire in cadrul valorilor morfologice din categoria din

care face parte si adjectivele si numeralele si anume categoria numelui.

Substantivul este o parte de vorbire din limba romana independenta si capabila de a primii determinatii

(adjective sau numerale) si de a fi inlocuit prin pronume.

Substantivul este o clasa cu autonomie semantica cu un sens lexical suficient.

Substantivul constituie o sursa inepuizabila de imbogatire a lexicului limbii romane prin cuvintele

derivate si cuvintele compuse pe care le realizeaza.

Felul substantivelor

 

Criterii de clasificare ale substantivului:

Dupa inteles:

a) substantiv comun (denumesc obiecte de acelasi fel): elev, carte, ploaie, patrie, casa etc.

b) substantiv propriu (denumesc anumite obiecte spre a le deosebi de altele): Georgescu, Braila, Costel,

Mures, Luceafarul etc.

Dupa structura:

a) substantiv simplu (formate dintr-un singur cuvant): fata, patrie, scoala, casa, Bucuresti, Gigel, Arges etc.

b) substantiv compuse (formate din doua sau mai multe cuvinte): bunavointa, binefacere, caine-lup, Stefan cel

Mare, Campulung, Piatra Neamt etc.

Genul substantivelor

a) substantiv masculin: un elev (singular) – doi elevi (plural);

b)substantiv feminin: o eleva (singular) – doua eleve (plural);

c) substantiv neutru: un scaun (singular) – doua scaune (plural).

Substantivul epic are o singura forma pentru masculin si feminin: carabus, elefant, tantar, privighetoare, dihor,

greier, vultur, lebada, papagal etc.

Substantivele mobile sunt substantivele nume de fiinta care au o forma pentru masculin si alta pentru feminin.

masculin | feminin

profesor, muncitor | profesoara, muncitoare

Procedeul cu ajutorul caruia putem forma substantive feminine din cele masculine si invers se numeste

motiune.

Numarul substantivelor

Exemple de substantive:

a)singular: frate, casa, tablou;

b)plural: frati, case, tablouri.

 

Substantivele defective de numar:

A. Au forme numai la singular (singularia tantum) :

a. 1. substantive comune

* nume de materie: lapte, miere, unt, secara, mazare, aur, tabla, lana, vata;

* termeni de sport: fotbal, oina, sah;

* nume abstracte, care exprima insusiri si stari fiziologice: cinste, curaj, bunatate, lene, sete;

a.2. substantive proprii

* nume de persoana: Gigel, Costel, Ioana;

* nume geografice: Banat, Olt, Bacau, Ceahlau.

B.Au forme numai la plural (pluralia tantum)

b.1. substantive comune: anale, sale, calti, icre, taitei, zori, ochelari etc.;

b.2. substantive proprii: Bucegi, Carpati etc.

C.Substantivele cu forme multiple de plural sau de singular

c.1. cu forme multiple de plural:

* sunt substantivele cu acelasi inteles: coli - coale, boli - boale;

* cu inteles diferit: cornuri (produse de panificatie sau instrumente muzicale), coarne (la animale), corni (la

arbusti);

capi (conducatori sau sefi), capete (extremitati ale sau ale unor obiecte), capuri (termen geografic).

c.2. cu forme multiple de singular: pantec - pantece; foarfec - foarfece; oaspete - oaspe.

Substantivul colectiv denumesc o totalitate de obiecte de acelasi fel: stol, grup, oaste, studentime, bradet

Declinarea substantivelor

elev - eleva

rata - ratoi

curca - curcan

Declinarea substantivelor din limba romana

Cazurile sunt formele pe care le iau substantivele pentru a indeplini o functie sintactica in propozitie.

Trecerea unui substantiv prin toate formele si constructiile cauzale poarta denumirea de declinare.

Declinarea cu articol hotarat:

CAZURILE FUNCTIILE SINTACTICE

Nominativ (N.) subiect: Elevul citeste expresiv.

nume predicativ: Costel este prietenul meu.

atribut substantival apozitional: “Si satul Humulesti nu-i un sat laturalnic…”(Ion

Creanga)

Acuzativ (Ac.) nume predicativ: Caietul este pentru colegul tau.

Atribut substantival prepozitional: “Diamante de roua scaparau ici-colo…”(M.

Sadoveanu)

complement direct: Dau cartea elevului de serviciu.

complement indirect: Vorbeam despre colegii tai.

complement de agent: Baiatul a fost crescut de bunica lui.

complement circumstantial de loc: Noi am plecat in satul acela.

complement circumstantial de timp: “Doar n-am a trai cat lumea…”(Ion

Creanga)

complement circumstantial de mod: Atunci calul zboara ca vantul.

complement circumstantial de scop: “La curte se facuse mare pregatire pentru

ospatul acesta.”(C. Negruzi)

complement circumstantial de cauza: “Hassan, de mirare, e negru-pamant”(G.

Cosbuc)

Dativ (D.) complement indirect: Prietenilor le acord incredere. Datorita efortului am obtinut

rezultate bune.

Genitv (G.) nume predicativ: Rezultatele sunt ale clasei noastre.

atribut substantival genitival: Cartea colegului meu este pe banca.

atribut substantival prepozitional: Lupta impotriva tiraniei a luat sfarsit.

complement indirect: “Fulgerele adunat-au contra fulgerului care / In turbarea-i

furtunoasa a cuprins pamant si mare”(M. Eminescu)

complement circumstantial de loc: “Popa Gheorghe se mai opri o data

deasupra rapii.”(Camil Petrescu)

complement circumstantial de timp: In timpul revederii s-a emotionat.

complement circumstantial de cauza: ‘Din pricina lui Pepelea, Pavel isi rupea

ciubotele.” (Ion Creanga)

complement circumstantial concesiv: In ciuda greutatilor drumului, oamenii erau

veseli.

Vocativ (V.) nu are functie sintactica.

Declinarea cu articol nehotarat:

SINGULAR

Cazuri Masculin Feminin Neutru

N. cine? un elev o eleva un tablou

Ac. pe cine ? ce ? (pe) un elev (pe) o eleva un tablou

D. cui ? unui elev unei eleve unui tablou

G. al, a, ai, ale cui ? unui elev unei eleve unui tablou

V. - - - -

PLURAL

Cazuri Masculin Feminin Neutru

N. cine ? niste elevi niste eleve niste tablouri

Ac. pe cine ? ce? (pe) niste elevi (pe) niste eleve niste tablouri

D. cui ? unor elevi unor eleve unor tablouri

G. al, a, ai, ale cui ? unor elevi unor eleve unor tablouri

V.

Schimbarea valorii gramaticaleMorfologia Limbii Romane – Schimbarea valorii gramaticale

Valoare adjectivala

a) cand insotesc si determina un alt substantiv:

„Si-acum ar vrea un neam calau

S-arunce jug in gatul tau.”

(G. Cosbuc)

b) insotite de o prepozitie, pot deveni locutiuni adjectivale:

Omul cu judecata a fost apreciat (cu judecata – locutiune adjectivala – omul chibzuit).

Valoare adverbiala:

a) cand determina un verb sau un adjectiv :

Ea s-a maniat foc. (foarte rau)

Fata era desteapta foc. (foarte desteapta)

b) cand substantivele denumesc anotimpurile, zilele sau momente ale zilei (toamna, dimineata, noaptea).

Deosebirea dintre aceste adverbe si substantivele din care provin consta in faptul ca atunci cand sunt adverbe

determina verbul:

Toamna se culeg roadele. (adverb)

Toamna este anotimpul meu preferat. (substantiv)

c) insotite de o prepozitie, pot deveni locutiuni adverbiale :

El vorbea cu blandete. (locutiune adverbiala – vorbea bland)

Prin schimbarea valorii gramaticale substantivul capata, de obicei, un sens nou.

Locutiunile substantivaleMorfologia Limbii Romane – Locutiunile substantivale

Locutiunile substantivale sunt grupurile de doua sau mai multe cuvinte care, impreuna, au intelesul unui substantiv.

Cele mai multe locutiuni substantivale au aparut din locutiuni verbale, prin transformarea infinitivului lung in substantiv propriu-zis.

Locutiuni

verbaleLocutiuni substantivale

a-(i) parea rau parere de rau (regret)

a tine minte tinere de minte (memorie)

a aduce aminte aducere-aminte (amintire)

a baga de seama bagare de seama (atentie)

a lua aminteluare-aminte (grija,

atentie)

Locutiunile substantivale se comporta ca un substantiv, avand forme pentru singular si plural, putand fi articulate

sau nearticulate.

Cuvintele din care este alcatuita o locutiune substantivala nu se pot analiza separat.

Alte locutiuni substantivale mai frecvent folosite sunt:

Locutiuni

substantivaleSensul locutiunii

punct de vedere opinie, parere

bataie de joc batjocura

bataie de cap suparare

dare de mana darnicie

nebagare de seama neatentie

Model de analizaMorfologia Limbii Romane – Model de analiza“Patria e aducerea-aminte de zilele copilariei…”

(Al Russo)

aducerea-aminte = locutiune substantivala (amintirea), genul feminin, numarul singular, cazul nominativ,

articulat cu articolul hotarat “a”, functie sintactica de nume predicativ.

“La ce statornicia parerilor de rau,

Cand prin aceasta lume sa trecem ne e scris

Ca visul unei umbre si umbra unui vis…”

(M. Eminescu)

parerilor de rau = locutiune substantivala (regretelor), genul feminin, numarul plural, cazul genitiv, articulat cu

articolul hotarat “lor”, functie sintactica de atribut substantival genitival.