Substantivul in Germana - Descriere generala Substantivul in germana este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte (oameni sau animale), lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din limba germana este faptul ca apare insotit aproape intodeauna de articolul hotarat (der, die, das: der Vater = tatal, die Mutter = mama, das Mädchen = fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater = un tata, eine Mutter = o mama, ein Mädchen = o fata).

Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau neutru.

Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de determinare fiind foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu articolul. In orice dictionar veti gasi si genul substantivului M = masculin; F = feminin; N = neutru.

Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu majuscula. ( daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere mici nu este considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem corect )

Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii), abstracte (care denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri), comune (care denumesc clasa sau categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand clasei sau categoriei respective)

Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume = floarea; das Fenster = fereastra; das Auto = masina;

Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die Dummheit = prostia, die Nähe = apropierea, die Musik = muzica;

Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul;

Substantive proprii: Peter, Monika, Wild;

Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti in doua categorii:

Dupa numar substantivele pot fi: substantive care au forma de plural si singular; substantive care au numai forma de singular; substantive care au numai forma de plural;

Dupa gen substantivele pot fi: substantive feminine; substantive masculine; substantive neutre;

Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul sta in fata substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:

articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel); articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite Artikel);

Genul substantivului si reguli de determinare in limba germana Obs.!!! Genul substantivului nu are reguli fixe de determinare, de aceea este recomandat sa invatati substantivele impreuna cu genul acestora. Obs.!!! Genul substantivului se stabileste cu ajutorul articolului.Obs.!!! Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul cuvantului sau terminatia acestuia.

Genul masculin foloseste articolul : DER

1.Determinarea substantivelor de genul maculin dupa inteles:

In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex: der Mann = omul; der Student = studentul; der Hund = cainele; der Löwe = leul; der Hahn = cocosul; => exceptie face: das Sähnchen = baiatul, baietelul etc.

Categorii de substantive: anotimpurile => exceptie face: das Frühjahr = primavara anului; denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die Nacht =

noaptea; die Frühe = la inceputul / urile; fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der Donner =

tunetul; der Hagel = grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost = inghetul;  denumirea vanturilor; ex: der Föhn = vant, uscator de par; der Taifun = taifunul; denumirea mineralelor si a rocilor; ex: der Quarz = cuartul; der Granit = granitul;

=> exceptie face: die Kreide = creta; denumirea muntilor ( nu toti ) ; denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar = dolarul;

=> exceptie face: die Lira = lira toate tipurile de alcool; => exceptie face: das Bier = berea; denumirea mobilierului; denumirea instrumentelor de scris marcile de automobile;

2. Determinarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii:

Terminatii pentru substantive de origine germana:-ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada;-el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die Kugel = bila, mingea; das Mittel = mijlocul; die Tafel = panoul; etc.-er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie face: die Butter = untul; das Zimmer = camera; etc.-ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua;-ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul;-ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta;-ling : der Frühling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face: die Reling = balustrada (deoarece sufixul este "-ing", "l" facand parte din radacina);-s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele;-en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen = perna; etc.

* : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara exceptie de genul neutru : das Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea; das Lesen = citirea;

Terminatii pentru substantive de origine negermana:-al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material = materialul;-an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul;-än : der Kapitän = capitanul;

-ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul;-ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul;-är : der Sekretär = secretarul; der Aktionär = actionarul; => exceptie face: das Militär = militarul;-bus : der Autobus = autobuzul;-end : der Dividend = dividentul;-ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das Patent = brevet de inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment";-et : der Planet = planeta;-eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;-ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler;-iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul;-ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul;-ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul;-mom : der Agronom = agronomul;-er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul;-soph : der Philosoph = filozoful;- us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul;

Genul feminin foloseste articolul : DIE  

1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles:

In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau = femeia; die Tochter = fiica; die Löwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise = furnica; die Schlange = sarpele; => exceptie face: das Mädchen = fata; das Weib = feminin;

Categorii de substantive: 90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich =

piersica; denumiri pentru avioane; denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic; marci de motociclete; denumiri de rauri; denumiri de flori; denumiri de arbori; instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier =

clavierul; das Akkordeon = acordeonul; das Saxophon = saxofonul;  numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fünf;

2.Determinarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii:

-e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume = floarea; => exceptie face: das Auge = ochiul; 

Terminatiile care indica 100% genul feminin: -schaft : die Freundschaft = prietenia;-keit : die Sußigkeit = dulciurile; die Geschwindgkeit = viteza;-ung : die Heizung = caloriferul; die Zeitung = ziarul;-ik : die Politik = politica; die Musik = muzica;

-heit : die Gesundheit = sanatatea; die Freiheit = libertatea;-de : die Kunde = clientul; die Wunde = rana;-ei : die Bücherei = biblioteca; -in : die Lehrerin = profesoara;

Terminatii pentru substantive de origine negermana:-a : die Kamera = camera;-ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade = ciocolata;-age : die Garage = garajul;-aille : die Medaille = medalia;-äne : die Migräne = migrena;-enz : die Differenz = diferenta;-ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta;-ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face: das Genie = geniul; -ille : die Kamille = musetelul;-ine : die Kabine = cabina;-isse : die Kulisse = culise;-ive : die Alternative = alternativa;-iz : die Notiz = nota;-ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie face: der Matrose = marinarul, navigatorul;-is : die Basis = baza; die Dosis = doza;-ion : die Nation = natiunea; die Lektion = lectia;-tät : die Universität = universitatea; die Qualität = calitatea;-ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura; -üre : die Lektüre = lectura; die Broschüre = brosura;

Genul neutru foloseste articolul : DAS

1.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa inteles: In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul; das

Lamm = mielul.  Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni.   Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ;

ex: das Pferd = calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia; das Huhn = puiul de gaina;

Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen = fierul; das Gold = aurul; das Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium = heliul; das Brom = bromul; => exceptie face: der Stahl = otelul; der Schwefel = sulful; die Bronze = bronzul:

Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das Viertel = al patrulea;

Diminutivele; ex: das Mütterchen = mamica; das Väterchen = taticul; Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-ul

inalt, ridicat; Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge = muntii; das

Getreide = cereale; das Geflügel = pasarile, gainile; Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen; 

2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii: Terminatii pentru substantive de origine germana:

-chen : das Mädchen = fata; das Bündelchen = manunchi, pachetel;-lein : das Fräulein = fetita;-nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefängnis = inchisoare; => exceptie face: die Empfängnis = conceptie; die Erlaubnis = dreptul, permisiunea;-sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie face: die Drangsal = necazul; die Mühsal = dificultate, greutate; etc.-sel : das Rätsel = enigma; das Häcksel = dispozitiv; => exceptie face: der Stöpsel = dopul;-tel : das Viertel = cartierul;-tum : das Altertum = antichitate, vechime;

 Terminatii pentru substantive de origine negermana:-em : das Poem = poemul; das Theorem = teorema;-ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett = bufetul; -id : das Oxid = oxidul;-in (accentuat) : das Benzin = benzina; das Nikotin = nicotina;-ium : das Laboratorium = laboratorul; das Aquarium = acvariul;-ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama;-ment : das Dokument = documentul, das Argument = argumentul;-ol : das Karbol = acid carbolic;-um : das Museum = muzeul; das Album = albumul;-ut : das Institut = institutul;Cazurile substantivelor in Germana. Caracteristici. Substantivul este parte de vorbire flexibila la fel ca adjectivul, pronumele si numeralul. Asta inseamna ca isi schimba forma in functie de caz, numar si gen. In limba germana substantivul are patru cazuri: Nominativ, Genitiv, Acuzativ si Dativ.

Cazul NOMINATIV - caracteristici

La cazul Nominativ substantivul in limba germana nu are terminatii si sub aceasta forma il vei gasi in dictionar.Substantivul in cazul Nominativ raspunde la intrebarea: WER? = Cine?

Ex.: Andrei ist zu Hause. = Andrei este acasa. (Cine este acasa? => Andrei)        Sein Bruder ist Lehrer. = Fratele lui este profesor. ( Cine este profesor? =? fratele lui )

Cazul ACUZATIV - caracteristici

Substantivul in cazul Acuzativ raspunde la intrebarile : WAS? (Ce?) WEN? (Pe cine?) !!! Atentie nu face confuzie cu intrebarea Wenn? (Cand?) !!!

Ex.: Die Mutter trinkt der Cola. = Mama bea cola. (Ce bea mama? => Cola)        Er unterrichtet die Studentinnen. = El invata / le preda elevilor / studentilor. ( Pe cine invata el? => pe elevi )

Cazul DATIV - caracteristici

Substantivul in cazul Dativ are functia sintactica de complement indirect si raspunde la intrebarea WEM? (Cui?) El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu cazul Dativ:  Ex.: Andra begegnet seiner Freundin.=

Andra s-a intalnit cu prietena sa. Poate aparea si dupa verbe care accepta si cazul Acuzativ. Ex.: Ich gebe der Mutter das Heft.= Ii dau

mamei caietul. (mamei este complement indirect Dativ + das Heft - complement direct Acuzativ )

Cazul GENITIV - caracteristici

Substantivul in cazul Genitiv arata posesia si raspunde la intrebarea WESSEN? (a, al, ai, ale cui ? ) si are functia de atribut.

Ex.: Das Heft meines Bruders ist alt.= Caietul fratelui meu este vechi.

Substantivul in cazul Genitiv il recunosti mai ales dupa terminatia -(e)s

- terminatia -es o intalnim la substantivele terminate in: -ss, - ß, -x, -z, -sch, -tsch-terminatia -s o intalnim la substantivele terminate in special in : -e, -ler, -ner, -le, -en, -tel, -el, -er, -ein, -ling

Substantivul in cazul Genitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intr-o vocala sau in -h

Substantivul in cazul Genitiv ne poate indica si timpul sau locul.

Ex.: Eines Tages sag er mir die Wahrheit. = Intr-o zi mi-a spus adevarul.        Sie kam des Weges und sah ihn. = Ea venea pe drum si l-a vazut. Declinarea Substantivului in Germana Substantivul german are patru declinarii fiecare cu propriile caracteristici, aceste declinari se invata in timp prin multa practica. Va voi clasifica fiecare declinarile substantivului impreuna cu explicatii utile si un exemplu.

Declinarea I ( substantive feminine)

In aceasta categorie intra toate substantivele feminine care la singular nominativ nu au nici o terminatie. Puse la plural acestea fie raman fara terminatie fie li se atribuie una din urmatoarele terminatii: -n, -en, -s, -e

Singular PluralN. die Frau = femeii  N. die Frauen = femeileG. der Frau = a, al, ai, ale femeii   G. der Frauen = a, al, ai, ale femeilorD. der Frau = femeii  N. den Frauen = femeilorAkk. die Frau = femeia  Akk. die Frauen = femeile

Declinarea II / Declinarea slaba ( substantive masculine)

Substantivele din aceasta categorie primesc terminatiile -n sau -en la toate cazurile.Genul de substantive care se declina astfel sunt:

substantive masculine de genul: der Mensch = omul, der Herr = domnul, der Nachbar = vecinul masculinele care se termina in -e, nume de persoane sau de animale: der Grieche = grec, der Hasse =

iepure;  substantive abstracte care se termina in -e, der Friede = libertate, der Name = nume cuvinte care provin din greaca sau latina: der Diamant = diamant, der Student = student un singur substantiv neutru are aceasi declinare: das Herz = inima

Obs !!! Terminatia pe care o primesc substantivele la Nominativ plural o sa o primeasca si la G, D, Akk singular.Singular Plural

N. der Mensch = omul  N. die Menschen = oameniiG. des Menschen = a, al, ai, ale omului   G. der Menschen = a, al, ai, ale oamenilorD. dem Menschen = omului  N. den Menschen = oamenilor

Akk. den Menschen = omul  Akk. die Menschen = oamenii 

 Declinarea III / Declinare tare (substantive masculine si neutre)

Terminatia de Genitiv singular este intodeauna -es sau -s. La Nominativ plural substantivul va primi terminatia -er, -e sau -s. La Dativ plural este terminatia -n.

Singular PluralN. das Kind = copil  N. die Kinder = copiiG. des Kindes = a, al, ai, ale copilului   G. der Kinder = a, al, ai, ale copiilorD. dem Kind = copilului   N. den Kindern = copiilorAkk. das Kind = copilul   Akk. die Kinder = copii

Declinarea IV / Declinare Mixta (substantive masculine si neutre)

La cazul Genitiv singular substantivul primeste terminatia -s sau -es iar la plural la toate cazurile primeste terminatia -en

Singular PluralN. das Staat = statul  N. die Staaten = stateleG. des Staates = a, al, ai, ale statului   G. der Staaten = a, al, ai, ale statelorD. dem Staat = statulului   N. den Staaten = statelorAkk. den Staat = statul   Akk. die Staaten = stateleNumarul substantivelor in Germana. Cand folosim singular si cand plural. Ca si in limba romana, in limba germana substantivul poate aparea atat la singular cat si la plural.

Categoriile de substantive care apar la singular :

Numele de persoane apar in general numai la numarul singular. Atunci cand apar la plural denumesc membrii unei familii => Die Kellers sind heute zu Hause = Kelerii sunt azi acasa ("Keller" fiind un nume de familie )

Anumite lucruri sau fiinte sunt folosite cu forma lor de singular pentru a denumi o majoritate => Wald, Polizei = padure, politie; Aceste substantive apar la plural atunci cand vrem sa le numaram si cand putem sa le deosebim unele de altele.

Substantivele care denumesc materii apar la singular precum nume de alimente ( Milch = lapte, Wasser = apa, Fleisch = carne ), metale ( Silber = argint, Gold = aur ), materiale ( Holz = lemn, Wolle = lana ).

Substantivele abstracte apar tot la singular => Freiheit = libertate, Hitze = caldura, Ruhe = liniste, etc. Acest tip de substantive apar la plural atunci cand denumesc ceva concret si de regula sunt asociate cu persoane.

Substantivele care denumesc culori sau care provin din adjective =>  das Blau = albastrul, das Rot = rosul, das Gute = binele;

Substantivele care provin din infinitivul verbului apar tot la singular si denumesc un proces => das Schreiben = scrisul. In anumite situatii poate aparea si la plural dar sensul este diferit : die Schreiben = scrierile, operele unui scriitor.

Sunt folosite la singular si substantive ca Glas = pahar, Tasse = ceasca, Liter = litru, Kilometer = kilometru, atunci cand denumesc cantitatea, respectiv unitati de masura => eine Tasse Kaffee = o ceasca de cafea, 5 Liter Milch = 5 litri de lapte.

Categoriile de substantive care apar la plural :

Anumite substantive sunt folosite in cea mai mare parte la numarul plural => Ferien = vacanta, Eltern = parinti, Finanzen = finante, Geschwister = frati, Leute = oameni.

Denumirile de sarbatori apar la plural, dar sunt folosite cu sensul de singular => Weihnachten = Craciunul, Ostern = Pasti;

Anumite denumiri geografice, denumiri de insule, munti, tari apar la plural => die U.S.A. , die Alpen = Alpii, die Karpaten = Carpatii;

Denumirile de feluri de animale, plante le intalnim tot la plural => Reptilien = reptile;Declinarea articolului pe langa substantiv in Germana | Intrebuintare sau caderea articolului. Declinarea articolului (hotarat si nehotarat) pe langa substantiv:

Nominativ: der / ein (masculin)  die / eine (feminin)  das / ein (neutru)  die / - (plural);

Genitiv: des / eines (masculin)  der / einer (feminin)  des / eines (neutru)  der / - (plural);

Dativ: dem / einem (masculin)  der / einer (feminin)  dem / einem (neutru)  den / - (plural);

Acuzativ: den / einen (masculin)  die / eine (feminin)  das / ein (neutru)  die / - (plural);

Obs.!!! Articolul nehotarat nu are forme de plural;

Situatiile in care lipseste articolul din enunt: In anunturi, titlurile de pe prima pagina a ziarelor pentru a sublinia ideea pe care o transmite sau uneori

pentru scurtarea enuntului. ex: Konzert verschoben = concert amanat Cand substantivul este folosit cu sensul lui general (deseori e vorba de substantive abstracte):  ex: Wir

haben Zeit = Avem timp. Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se preciza cantitatea.  ex: Ich trinke Milch. =

Beau lapte. (de obicei, nu acum, nu se precizeaza cantitatea) Numele de persoane, locuri si tari.  ex: Bukarest ist die Hauptstadt Rumäniens. = Bucuresti este capitala

Romaniei. In expresii fixe, perechi de cuvinte sau proverbe articolul lipseste.  ex: Feuer machen = a face focul. Pronumele personal in Germana Pronumele personal in germana identifica o anumita persoana, fiinta sau obiect si are cate trei forme atat

la singular cat si de plural. Sunt cuvinte scurte usor de memorat care fac referire la persoana sau oamenii care vorbesc (ich, wir), la persoana sau oamenii cu care se vorbeste (du, ihr) sau la persoana, oamenii si obiectele despre care se vorbeste (er, sie, es).

Singular: persoana I : ich (ih) = eu

persoana II: du (du) = tu persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/  *cea de-a treia forma nu are corespondent in limba

romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul neutru     ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist blau) = El (caietul) este

albastru. Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin cat si pentru cele de

genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un pronume personal. Plural: persoana I: wir (vir) = noi persoana II: ihr (ir) = voi persoana III: sie / Sie (zi) * = ei / Dvs. *se foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formala ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)? Cand si cum folosesti pronumele personale 'du' 'ihr' 'Sie' :

Pronumele personal 'du' este forma de singular si informal de a spune 'tu' in germana. Aceasta trebuie  folosita doar atunci cand vorbesti doar cu o singura persoane care iti este suficient de apropiata incat sa nu folosesti forma de politete, precum prieteni, membri ai familiei sau copii.

Pronumele personal 'ihr' este forma plurala si informala de a spune 'voi' in germana, trebuie sa o

folosesti doar atunci cand vorbesti cu doua sau mai multe persoane suficient de apropiate incat sa poti vorbi informal.

Pronumele personal 'Sie' este forma de plural dar de aceasta data formal de a spune 'tu' / 'dvs' in limba

germana. Intodeauna trebuie sa folosesti acest pronume atunci cand vorbesti cu cineva necunoscut care are o functie intr-o institutie sau poate este mai in varsta ca si dvs, precum un functionar la banca, un politist sau un vecin mai in varsta. Nu uita, pronumele 'Sie' ca sa aiba valoare de adresare politicoasa trebuie scris cu majuscula, daca este scris cu litera mica devine 'ea / ei'

Obs !!! Forma de pronume personal prezentata in acest articol (ich, du, er/sie/es - wir, ihr, sie/Sie) este la

cazul Nominativ. Verbul in Germana | Conjugarea la prezent Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece reprezinta nucleul unei propozitii. Verbul este

flexibil si este singura parte de vorbire care se conjuga.

Verbele pot fi regulate, verbe care nu-si schimba radacina in timpul conjugarii si neregulate, verbe care isi modifica radacina in timpul conjugarii.

Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbele slabe sunt cele care nu prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii. Verbele tari sunt cele care prezinta modificari vocalice pe

parcursul conjugarii.

In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi" (sein) sunt foarte des intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam la indicativ prezent. Veti repeta totodata si pronumele personal.

Indicativul   prezent al verbelor "HABEN" si "SEIN"

HABEN = a avea

ich habe (ih habe) = eu amdu hast (du hast) = tu ai er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are

wir haben (wir haben) = noi avemihr habt (ir habt) = voi aveti sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti

SEIN = a fi

ich bin (ih bin) = eu suntdu bist (du bist) = tu estier / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este 

wir sind (vir sind) = noi suntemihr seid (ihr said) = voi suntetisie / Sie sind (zi sind) =  ei sunt/ Dvs. sunteti

*nu are corespondent in limba romana

Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si numar difera la conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN", deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. Asta inseamna ca-si schimba radacina pe parcursul conjugarii.

Momentan incercati sa retineti formele verbale la prezent ale lui "HABEN" si "SEIN" impreuna cu formele pronumelui personal. 

In lectiile urmatoare va voi prezenta mai pe larg terminatiile verbale si va voi explica ce sunt verbele neregulate. 

Cele mai importante 50 de verbe din limba germana In aceasta lectie vei invata cele mai importante verbe din limba germana impreuna cu pronuntia acestora.

1. anrufen (an.rufăn) = a telefona2. arbeiten (arbaităn) = a munci3. backen (bachen) = a coace4. benutzen (benuțen) = a folosi5. bleiben (blaibăn) = a ramane6. brauchen (brauhăn) = a avea nevoie7. bringen (bringhen) = a aduce8. denken (denchen) = a gandi9. essen (esen) = a manca10. fahren (farăn) = a conduce

11. finden (findăn) = a gasi, a considera12. fliegen (flighăn) = a zbura13. fragen (fragăn) = a intreba14. geben (ghebăn) = a da15. gehen (gheen) = a se duce16. haben (habăn) = a avea17. heißen (haisen) = a se numi18. helfen (helfăn) = a ajuta19. hören (hoorăn) = a auzi20. kaufen (caufăn) = a cumpara21. kennen (chenen) = a cunoaste22. kommen (comăn) = a veni23. können (chionăn) = a putea24. laufen (laufăn) = a merge, a alerga, a functiona25. leben (lebăn) = a trai26. leihen (laihen) = a imprumuta27. lernen (lernen) = a invata28. lesen (lezen) = a citi29. lieben (libăn) = a iubi30. machen (mahăn) = a face31. möchten (miohtăn) = a dori32. nehmen (nemăn) = a lua33. schreiben (șraibăn) = a scrie34. schlagen (șlaghen) = a lovi35. schneiden (șnaiden) = a taia36. schlafen (șlafăn) = a dormi37. sitzen (sițen) = a sta, a lua loc38. sehen (zeen) = a vedea39. sein (zain) = a fi40. sprechen / reden (șpreheen / redăn) = a vorbi41. spielen (șpilen) = a te juca42. trinken (trinchen) = a bea43. vergessen (ferghesăn) = a uita44. versprechen (ferșprehen) = a promite45. verstehen (ferșteen) = a intelege46. waschen (vașăn) = a spala47. werden (verdăn) = a deveni48. wissen (vizăn) = a sti49. wollen (volen) = a vrea50. wohnen (vonen) = a locui

Indicativul in germana | Formarea prezentului la verbele regulate Daca iti amintesti conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN" ti-am subliniat terminatiile verbale pentru fiecare persoana in parte. Acum este timpul sa inveti mai pe larg cum se formeaza timpul prezent.

Timpul prezent al verbului se formeaza de la forma de infinitiv a verbului (forma sub care gasesti verbul in dictionar) prin inlaturarea terminatiei -en sau -n, la care se adauga urmatoarele terminatii, in functie de numar si persoana: -e, -st, -t, -en, -t, -en.

Majoritatea verbelor in limba germana se termina la infinitiv in -en: wohnen, lesen, sprechen, haben. Unele verbe se termina in -n, cum este verbul "sein".

EX: machen - verb slab* (inlaturam terminatia de infinitiv "-en" si o inlocuim cu terminatiile specifice prezentate mai sus):

ich mach+e = eu facdu mach+st = tu facier / sie / es mach+t = el / ea / fac

wir mach+en = noi facemihr mach+t = voi facetisie / Sie mach+en = ei fac / Dvs. faceti

Indicat este ca verbul sa fie invatat cu cele trei forme ale sale :Infinitiv : machen (mahăn) = a face;Imperfect : machte (mahte) = faceam;Participiu II : gemacht (ghemaht) = am facut;

Alte verbe care se conjuga la fel : brauchen = a avea nevoie, bringen = a aduce, fragen = a intreba, gehen = a merge, heißen = a se numi, kaufen = a cumpara, kommen = a veni, leben = a trai, wohnen = a locui;

Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !

Obs.!!! Verbele ale caror radacini se termina in -t-, -d-, -gn-, primesc un -e- de legatura inaintea terminatiilor de persoana si numar: -st, -t.

EX: arbeiten = a munci (arbeit-t-en) - verb slab*;

ich arbeit+e = eu muncesc;du arbeit+e+st = tu muncesti;er / sie / es arbeit+e+t = el / ea munceste;

wir arbeit+en = noi muncim;ihr arbeit+e+t = voi munciti;sie / Sie arbeit+en = ei muncesc/ Dvs.munciti;

Alte verbe care se conjuga la fel : reden = a vorbi, regnen = a ploua, heiraten = a se casatori, schneiden = a taia, melden = a anunta, finden = a gasi;

Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !

* Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari.Verbe care prezinta modificari vocalice.

Verbele tari isi schimba vocala din radacina la persoana a doua si a treia singular:a => ä au => äue => ie, io => ö  ü => a

EX: geben = a da (geb-en) - verb tare;

ich gebe = eu daudu gibst = tu daier / sie / es gibt = el / ea da

wir geben = noi damihr gebt = voi datisie / Sie geben = ei dau / Dvs. dati

Alte verbe care prezinta modificari vocalice si se conjuga la fel : backen = a coace (a => ä) bergen = a salva (e => i) blasen = a sufla (a => ä) braten = a praji (a => ä) brechen = a rupe (e => i)  dreschen = a strica, distruge (e => i)  dürfen = a fi permis (ü => a) empfehlen = a recomanda (e => ie)   

Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !Verbele neregulate in germana 1. In limba germana un singur verb ar putea fi considerat cu adevarat neregulat. Acesta este "SEIN". Alte trei verbe des folosite au forme slab neregulate si anume : haben, werden si wissen.SEIN (zain) = a fi

ich bin (ih bin) = eu suntdu bist (du bist) = tu estier / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este 

wir sind (vir sind) = noi suntemihr seid (ihr said) = voi suntetisie / Sie sind (zi sind) =  ei sunt/ Dvs. sunteti

haben (habăn) = a avea

ich habe (ih habe) = eu amdu hast (du hast) = tu ai er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are

wir haben (vir haben) = noi avemihr habt (ir habt) = voi aveti sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti

werden (verden) = a deveni

ich werde (ih verde) = eu devindu wirst (du virst) = tu devii

er / sie / es wird (er/zi/es) vird = el, ea devine

wir werden (vir verden) = noi devenimihr werdet (ir verdet) = voi devenitisie / Sie werden (zi verden) = ei devin / Dvs. deveniti

wissen (vizen) = a sti

ich weiß (ih vais) = eu stiudu weißt (du vaist) = tu stiier / sie / es weiß (er/zi/es vais) = el, ea stie

wir wissen (vir wissen) = noi stimihr wißt (ihr vist) = voi stitisie / Sie wissen (zi vizen) = ei stiu / Dvs. stiti

2. Verbele mixte

Verbele mixte prezinta caracteristici de la verbele tari si de la cele slabe. Unele verbe slabe prezinta anumite schimbari vocalice:

nennen => nannte (imperfect) => gennant (participiu) = a numi; brennen => brannte => gebrannt = a arde;

Aceste verbe se mai numesc verbe neregulate slabe !!!

Alte verbe asemanatoare sunt :  bringen => brachte => gebracht = a aduce; denken => dachte => gedacht = a gandi;

Unele verbe tari prezinta si schimbari consonantice : gehen => ging => gegangen = a merge, a te duce; stehen => stand => gestanden = a sta;

Verbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l scoti din dictionar impreuna cu forma de imperfect si participiu. De obicei, in fiecare dictionar se indica ce fel de verb este : 

Ex1: machen, -te, -t  - acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nu-si schimba forma : machen => machte => gemacht ;

Ex2: sein, war, gewesen - toate formele sunt indicate pentru ca este verb tare si isi schimba forma; Conjugarea verbelor cu particula separabila in Germana Verbele cu particula separabila in germana (trennbare Verben) sunt formate dintr-un prefix (an) + un verb (rufen) => anrufen = a suna pe cineva . Sub aceasta forma apar la infinitiv unite intr-un singur cuvant.

In limba romana verbele cu particula separabila (trennbare Verben) nu exista, ele fiind o caracteristica a limbii germane.

Conjugarea verbelor cu particula separabila la prezent:

La conjugarea verbelor cu particula separabila se desparte prefixul de verb;   anrufen => Ex: Ich rufe dich morgen an.

Prefixul se pune intodeauna la sfarsitul propozitiei indiferent de lungimea acesteia;  abwaschen => Ex: Ich wasche heute den ganzen Tag alle Gabeln, Messer, Teller zusammen mit meiner

Großmutter und meinen Geschwistern ab.= Eu spal azi toata ziua toate furculitele, cutitele, farfuriile impreuna cu bunia si fratii mei.

Atunci cand verbul se regaseste intr-o propozitie cu un verb deja conjugat nu se mai desparte si se adauga intodeauna la sfarsitul propozitiei;

Ex: Ich muss immer abwaschen. = Eu trebuie mereu sa spal.

Obs.!!! Propozitiile ce contin un verb cu particula separabila se construiesc precum ai invatat in Lectia nr.20 cu simpla adaugare a prefixului la sfarsitul propozitiei.

Ex: anrufen => Rufst du mich heute an? = Ma suni astazi?

ab waschen (ab.vașăn) = a spala   ich wasche ab (ih vașe ab) = eu spaldu wäschst ab (du veșst ab) = tu spelier / sie / es wäscht ab (er/zi/es veșt ab) = el/ea spala

wir waschen ab (wir vașăn ab) = noi spalamihr wascht ab (ihr vașt ab) = voi spalatisie / Sie waschen ab (zi vașăn ab) = ei spala / Dvs. spalati

Conjugarea verbelor cu particula separabila la participiu (trecut):

abwaschen (nominativ) = a spala => abgewaschen (participiu) = spalat

Ex: Meine Mutter hat abgewaschen = Mama mea a spalat. Verbele modale in germana Verbele modale in germana se mai numesc si verbe auxiliare modale deoarece nu apar singure, ci insotite de un verb la infinitiv care exprima ideea principala a propozitiei. Formele verbelor modale de singular prezinta aspecte neregulate.

Sunt sase verbe modale in limba germana: können, müssen, sollen, dürfen, möchten, wollen. + wissen (care nu este verb modal dar se conjuga ca unul)

Verbul modal können (a putea) poate exprima: faptul de a fi capabil;  =>  Er kann Deutsch sprechen. = El poate / este capabil sa vorbeasca germana. prilej, ocazie;  => Er kann im Sommer nach Wien fahren. = El poate (are prilejul) sa plece la Viena in

vara. presupunere; => Er kann zu Hause sein. = Este posibil sa fie acasa.

Verbul modal müssen (trebuie, cu sensul de a fi obligat) poate exprima: necesitatea; =>  Wir müssen umziehen = Trebuie sa ne mutam.

Verbul modal sollen (trebuie) se traduce la fel ca verbul  müssen , numai ca sensul este diferit si exprima: o obligatie morala, o propunere; =>  Was soll ich heute kochen? = Ce trebuie (fara sa fiu obligata) sa

gatesc astazi ?

Verbul modal dürfen (a avea voie, a fi permis) poate exprima: permisiunea; =>  Ich darf hereinkommen. = Am voie / imi este permis sa intru. interdictie; => Im Zimmer darf man nicht rauchen = In camera nu se fumeaza. intrebare politicoasa; => Darf ich Sie etwas fragen? = Pot sa va intreb ceva? folosirea corespunzatoare a unui lucru; => Dieser Stoff darf nicht zu heiß gewaschen werden. = Acest

material nu trebuie spalat la o temperatura ridicata / cu apa fierbinte.

Verbul modal möchten (a place ceva, a dori) poate exprima: dorinta; => Ich möchte das Buch lesen. = As dori sa citesc aceasta carte. rugaminte politicoasa: => Möchten Sie am Montag Frau Keller anrufen? = Ati dori sa o sunati luni pe

D-na Keller?

Verbul modal wollen (a vrea) poate exprima:  dorinta; => Er will ein Cola trinken. = El vrea sa bea o cola. cerinta; => Herr Fritz will nicht, dass hier ein Haus gebaut wird. = Domnul Fritz nu vrea sa se

construiasca aici o casa. adresare politicoasa; => Wollen Sie nur ein moment warten? = Vreti sa asteptati doar un moment?

Imperfectul in germana Imperfectul in germana al verbelor slabe se formeaza prin intercalarea "-te" intre radacina verbului si desinentele de numar si persoana.

Imperfectul ca si timpul perfect compus exprima o actiune trecuta si  se foloseste in povestiri. Imperfectul exprima o actiune trecuta si incheiata, el nu poate aparea acolo unde mai exista o legatura cu prezentul.

machen (infinitiv) machte (imperfect) gemacht (participiu II)Conjugarea la imperfect a verbului machen: ich machte = eu faceamdu machtest = tu faceaier / sie / es machte = el, ea facea

wir machten = noi faceamihr machtet = voi faceatisie / Sie machten = ei faceau / Dvs. faceati

Obs. !!! La persoana a treia singular forma este identica cu cea de persoana I singular. Terminatia de persoana si numar "-t" nu se mai adauga.   Corect : er, sie, es machte;   Incorect: er, sie, es machtet

Alte verbe care se conjuga la fel sunt: bauen (infinitiv) baute (imperfect) = a construi; brauchen (infinitiv) brauchte (imperfect) = a avea nevoie; decken (infinitiv) deckte (imperfect) = a acoperi; fragen (infinitiv) fragte (imperfect) = a intreba; lernen (infinitiv) lernte (imperfect) = a invata; lachen (infinitiv) lachte (imperfect) = a rade; spielen (infinitiv) spielte (imperfect) = a se juca;

Imperfectul verbelor tari nu are o regula. Ele prezinta la imperfect anumite schimbari vocalice care nu sunt totdeauna previzibile. Terminatiile de numar si persoana sunt aceleasi.

brechen (infinitiv) brach (imperfect) gebrochen (participiu II) = a rupeConjugarea la imperfect a verbului tare brechen : ich brach = eu rupeamdu brachst = tu rupeaier / sie / es brach = el / ea rupea

wir brachen = noi rupeamihr bracht = voi rupeatisie / Sie brachen = ei rupeau / Dvs. rupeati

Alte verbe tari care se conjuga la fel : fangen (infinitiv) fing (imperfect) = a prinde; geben (infinitiv) gab (imperfect) = a da; fahren (infinitiv) fuhr (imperfect) = a merge (cu masina); gehen (infinitiv) ging (imperfect) = a merge (pe jos); liegen (infinitiv) lag (imperfect) = a sta intins; schlafen (infinitiv) schlief (imperfect) = a dormi; laufen (infinitiv) lief (imperfect) = a alerga;

Verbele cu particula separabila:  

fernsehen (infinitiv) sah fern (imperfect) ferngesehen (participiu II) = a se uita la televizorConjugarea la imperfect a verbului cu particula separabila fernsehen : ich sah fern = eu ma uitam la televizordu sahst fern = tu te uitai la televizorer / sie / es sah fern = el / ea se uita la televizor

wir sahen fern = noi ne uitam la televizorihr saht fern = voi va uitati la televizorsie / Sie sahen fern = ei se uitau / Dvs. va uitati la televizor Participiul 1 in germana Participiul 1 se formeaza de la forma de infinitiv a verbului la care se adauga terminatia "-d" ( kommend = care vine; weinend = care plange ) Ex.: Weinende Kinder = copii care plang

(infinitivul verbului) fragen + (terminatia) -d = fragend

Participiul 1, denumit si participiul prezent, exprima o actiune in desfasurare, care este simultana cu actiunea exprimata prin verbul predicativ; el nu exprima deci o actiune prezenta decat atunci cand o exprima si verbul predicativ:

Ex.: Ich höre die singenden vögel. = Aud pasarile care canta / cantatoare.(acum, in momentul de fata le aud)        Ich hörte die singenden vögel. = Am auzit pasarile care cantau. (in trecut )        Ich werde die singenden vögel hören. = Voi auzi pasarile care vor canta. (in viitor)

Participiul 1 se poate folosi pe langa substantiv, comportandu-se ca un adjectiv:

Ex.: Ich habe ein schnell fahrend Auto gesehen. = Am vazut o masina rapida.       schnell fahrend = conducere rapida

Ex.: Ein weinend Kind nervt mich. = Un copil care plange (plangacios) ma enerveaza.Participiul II in germana La formarea Participiului 2 in germana trebuie tinut seama de tipul verbului - slab, tare cat si de prefixul sau terminatia acestuia.

a) Participiul II verbe tari = (prefixul) ge- + radacina verbului + (uneori apar modificari vocalice in radacina) + -en (terminatia / sufixul)Ex: schreiben (infinitiv) => ge- + schreib + -en = geschrieben (participiul II)

b) Participiul II verbe slabe =  ge- (prefixul) + radacina verbului + -(e)t (terminatia, sufixul);Ex: suchen (infinitiv) => ge- + such + -t = gesucht (participiu II)

Sufixul (-et) il primesc verbele care formeaza imperfectul in -ete.Ex.: arbeiten (infinitiv) => ge- + arbeit + -et = gearbeitet (participiul II)

c) Daca verbul - fie tare, slab sau neregulat - are terminatia "-ieren" , formeaza participiul II fara prefixul ge- dar cu terminatia -t ;Ex : telefonieren (infinitiv) => telefonier + -t = telefoniert (participiu II)

d) Toate verbele cu prefixul be- , formeaza participiul II fara prefixul ge-:Ex.: bekommen (infinitiv) => bekomm + en = bekommen (participiul II) ; besuchen (infinitiv) => besuch + t = besucht (participiul II) Perfectul compus in germana Perfectul compus in germana se formeaza cu ajutorul auxiliarelor "haben" si "sein" conjugate la timpul prezent la care se adauga participiul II al verbului de conjugat la perfect compus. Verbul auxiliar si participiul II incadreaza propozitia, aceasta structura fiind una specifica limbii germane.

Caracteristica timpului perfect compus este incheierea unei actiuni.  

- Perfectul compus ne indica incheierea unei stari sau al unui proces, dar care are urmari in prezent. => Ich habe das Gedicht vergessen. Ich weiss es nicht mehr. = Am uitat poezia. Nu o mai stiu. - Perfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand. => Hast du die Tablette genommen? = Ti-ai luat pastila?

Cu verbul "haben" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:

- verbele reflexive: sich wundern =  a fi surprins; sich waschen = a te spala; sich anziehen = a te imbraca;- verbele tranzitive (care cer un complement direct) : schreiben = a scrie; lesen = a citi; sehen = a vedea;- o parte a verbelor intranzitive (care cer un complement indirect) care indica inceperea sau incheierea unui proces sau a unei actiuni : wohnen = a locui; schlafen = a dormi; leben = a trai;- verbele modale;

Cu verbul "sein" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:- verbele intranzitive care ne arata o miscare intr-o anumita directie : gehen, fahren, kommen, fliegen;- verbele intranzitive care ne arata rezultatul unui proces sau al unei stari : einschlafen = a adormi; aufwachen = a se trezi; sterben = a muri;

- verbele auxiliare: sein = a fi ; werden = a deveni;- verbul bleiben = a ramane;

In continuare va voi conjuga un verb cu "sein" , unul cu "haben" si un verb cu particula separabila.Conjugarea verbului "fahren = a pleca" la perfect compus:

ich bin gefahren = eu am plecat;du bist gefahren = tu ai plecat;er / sie / es ist gefahren = el / ea a plecat;

wir sind gefahren = noi am plecat;ihr seid gefahren = voi ati plecat;sie / Sie sind gefahren =  ei au / Dvs. ati plecat;

Conjugarea verbului reflexiv "sich waschen = a te spala" la perfect compus:

ich habe mich gewaschen = eu m-am spalat;du hast dich gewaschen = tu te-ai spalat;er / sie / es hat sich gewaschen = el / ea s-a spalat;

wir haben uns gewaschen = noi ne-am spalat;ihr habt euch gewaschen = voi v-ati spalat;sie / Sie haben sich gewaschen = ei s-au spalat / Dvs. v-ati spalat;

Conjugarea verbului cu particula separabila "hereinkommen = a intra "

ich bin hereingekommen = eu am intrat;du hast hereingekommen = tu ai intrat;er / sie / es ist hereingekommen = el / ea a intrat;

wir sind hereingekommen = noi am intrat;ihr seid hereingekommen = voi ati intrat;sie / Sie sind hereingekommen = ei au intrat / Dvs. ati intrat.

Obs.!!! Daca la prezent sau imperfect particula se desparte de verb, acest lucru nu se intampla si la perfect compus.

Obs. !!! Verbele de miscare se pot conjuga la perfect compus si cu auxiliarul "haben" insa in acest caz indica durata unei actiuni si nu directia. => Er hat drei Stunden geschwommen = El a inotat trei ore.=> Er ist bis ans andere Ufer geschwommen = El a inotat pana la celalalt mal.

Obs.!!! Perfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Trebuie sa tii minte ca perfectul compus are legatura cu prezentul si exprima o actiune incheiata si se foloseste in dialoguri, in viata cotidiana pe cand imperfectul se foloseste in povestiri, in scrieri literare.Mai mult ca perfectul in Germana Mai mult ca perfectul se formeaza cu ajutorul verbelor auxiliare "haben" si "sein" la timpul imperfect la care se adauga participiul II al verbului de conjugat. Verbele care se construiesc cu "haben" si "sein" ti le-am prezentat in lectia despre formarea perfectului compus. Acestea sunt valabile si pentru mai mult ca perfectul.

Mai mult ca perfectul ne indica o actiune trecuta si incheiata inaintea altei actiuni trecute si se foloseste in general in scrieri literare. => Er kam zurück, weil er seinen Mantel vergessen hatte. = S-a intors, deoarece isi uitase paltonul.

Conjugarea verbului "arbeiten = a munci" la mai mult ca perfect:

ich hatte gearbeitet = eu muncisem;du hattest gearbeitet = tu muncisei;er / sie / es hatte gearbeitet = el / ea muncise;

wir hatten gearbeitet = noi munciseram;ihr hattet gearbeitet = voi munciserati;sie / Sie hatten gearbeitet = ei muncisera / Dvs. munciserati;Viitorul in germana | Viitorul prezent si anterior in germana Viitorul prezent se formeaza in limba germana cu ajutorul auxiliarului "werden" conjugat la timpul prezent si infinitivul verbului de conjugat care nu se schimba. Ca si la perfect compus sau mai mult ca perfect, forma de infinitiv a verbului este plasata la sfarsitul propozitiei.

Viitorul prezent = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + infinitivul verbului de conjugat care nu se schimba

Conjugarea verbului "machen = a face" la viitorul prezent :

ich werde machen = eu voi face;du wirst machen = tu vei face;er / sie / es wird machen = el / ea va face;

wir werden machen = noi vom face;ihr werdet machen = voi veti face;sie / Sie werden machen = ei vor face / Dvs veti face.

Ex.: Ich werde das Buch lesen = Eu voi citi cartea.

Viitorul prezent mai poate fi exprimat si cu ajutorul prezentului, in acest caz se cere folosirea adverbelor de timp ca : morgen = maine, übermorgen = poimaine, nächste = urmatorul etc.

Ex.: Morgen lese ich das Buch. = Maine citesc (cu sensul de voi citi) cartea.

Viitorul anterior se formeaza cu ajutorul auxiliarului "werden" conjugat la prezent, participiul II al verbului de conjugat si auxiliarul "haben" si "sein". Acest timp se foloseste foarte rar insa nu strica sa-l stiti.

Viitorul anterior = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + Participiul II al verbului de conjugat + auxiliarul "haben" / "sein" 

Conjugarea verbului "machen" la viitorul anterior:

ich werde gemacht haben = eu voi fi facut;du wirst gemacht haben = tu vei fi facut;er / sie / es wird gemacht haben = el / ea va fi facut;

wir werden gemacht haben = noi vom fi facut;ihr werdet gemacht haben = voi veti fi facut;sie werden gemacht haben = ei vor fi facut / Dvs. veti fi facut;

Ex.: Meine Freundin wird gestern ins Gebirge gefahren sein. = Prietena mea va fi plecat ieri la munte. Conjunctivul 1 (prezent) si Conjunctivul 2 (imperfect) in Germana Conjunctivul 1 sau conjunctivul prezent se formeaza de la forma de infinitiv prin inlaturarea terminatiei "-en" la care se adauga terminatia "-e", respectiv terminatiile de persoana si numar. Atat persoana 1 singular si plural cat si persoana a a-3-a plural, sunt identice cu cele de indicativ prezent.

De obicei conjunctivul 1 se foloseste in vorbirea indirecta mai ales atunci cand este singura modalitate de a recunoaste vorbirea indirecta.

Ex.: Er hat mir gesagt, daß er morgen fahre. = El mi-a spus ca pleaca maine

In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 1:

schlafen ( a dormi ) - verb tare

ich schlafe du schlafest er / sie / es schlafe

wir schlafen ihr schlafet sie / Sie schlafen

hoffen (a spera) - verb slab

ich hoffe du hoffest er / sie / es hoffe

wir hoffenihr hoffetsie / Sie hoffen

Obs.!!! Verbele la conjunctivul 1 nu primesc umlaut sau nu prezinta schimbari vocalice asa cum se intampla la prezent.

Conjunctivul 2 imperfect ne arata faptul ca un lucru s-ar putea intampla sau realiza in realitate. El se formeaza de la forma de imperfect a verbului la care se adauga terminatiile de persoana si numar. Formele de imperfect ale verbelor slabe sunt identice cu cele de conjunctiv.

In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 2:

hoffen (a spera) - verb slab

ich hoffte = eu as spera

du hofftest = tu ai speraer / sie / es hoffte = el / ea ar spera

wir hofften = noi am speraihr hofftet = voi ati sperasie / Sie hofften = ei ar spera / Dvs. ati spera

schlafen ( a dormi ) - verb tare  

ich schliefe = eu as dormidu schliefest = tu ai dormier / sie / es schliefe = el / ea ar dormi

wir schliefen = noi am dormiihr schliefet = voi ati dormisie / Sie schliefen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi

Obs.!!! Verbele tari care contin la imperfect vocalele a, o, u primesc la conjunctivul 2 umlaut : Ex.: (imperfect) er sang = el a cantat; => (conjunctivul 2) er sänge = el ar canta;

Obs.!!! Conjunctivul 2 a unui verb se mai poate inlocui cu verbul "werden" la conjunctivul 2 insotit de forma de infinitiv a verbului :

schlafen = a dormi

ich würde schlafen = eu as dormi;du würdest schlafen = tu ai dormi;er / sie / es würde schlafen = el / ea ar dormi;

wir würden schlafen = noi am dormi;ihr würdet schlafen  = voi ati dormi;sie / Sie würden schlafen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi; Adverbul in Germana. Clasificare. Adverbul este partea de vorbire care determina un verb si ne arata circumstantele in care are loc o actiune. Cele mai multe adverbe sunt neflexibile, numai cateva pot avea grade de comparatie.

Dupa structura adverbele pot fi : simple derivate compuse

Dupa sens, adverbele pot fi : de loc de timp de mod

              Adverbele de loc pot arata pozitia in spatiu si raspund la intrebarea Wo? (Unde?); sau ne pot arata directia si atunci raspund la intrebarea Wohin? (Incotro?) sau Woher? (De unde?).

Adverbele care ne indica pozitia in spatiu sunt: hier (aici), da (acolo), dort (acolo), oben (sus), unten (jos), vorn (in fata), hinten (in spate), rechts (la dreapta), links (la stanga), drinnen (inauntru), draußen (afara) etc.

Adverbele care ne indica directia: hin (incolo), hierhin (incoace), hinunter (in jos), heraus (in afara), drüber (deasupra), vorwärts (inainte) etc.

                  Adverbele de timp pot exprima cand are loc o actiune:

Momentul Wann? (Cand?) : jetzt (acum), gerade (tocmai), heute (azi), gestern (ieri), damals (atunci), dann (atunci), danach (dupa aceea), vorher (mai inainte), inzwischen (intre timp).

Durata unei actiuni Wie lange? (Cat timp?): lange (de mult timp), seitdem (de atunci), bisher (pana acum), weiterhin (mai departe);

Frecventa cu care are loc o actiune Wie oft? (Cat de des?): einmal (o data), zweimal (de doua ori), manchmal (uneori), oft (deseori), meistens (de cele mai multe ori, deseori), immer (intodeauna), nie (niciodata), wieder (iarasi);

                    Adverbele de mod definesc modul in care se desfasoara o actiune si raspund la intrebarea Wie? (Cum?): gern (cu placere), schnell (repede), langsam (incet), so (asa, astfel), irgendwie (cumva), hinterrücks (pe la spate, miseleste), blindlings (orbeste).

Adverbele derivate:

Pe langa adverbele simple so, gern, oft exista adverbe formate prin derivare.

- cu ajutorul sufixului "-s" se pot forma adverbe de timp sau adverbe care ne arata ordinea: erstens, morgens, sonntags.- sufixul "-wärts" formeaza adverbe de directie: ostwärts (spre est), rückwärts (inapoi);

Adverbele compuse:

Acest timp de adverbe se compun din particula da, hier, wo si o prepozitie. Prepozitiile care incep cu o vocala primesc un "r" de legatura.

Ex.: daran, dabei, darauf, damit, danach, hierauf, hierfür, worüber, womit;Clasificarea prepozitiilor in Germana Clasificarea prepozitiilor in germana dupa sens:

Sens local:an;  ex: an der Grenze = la granita.auf;  ex: auf dem Tisch = pe masa.aus;  ex: aus Frankreich = din Franta.in;  ex: in dem Zimmer = in camera.neben;  ex: neben dem Haus = langa casa.über;  ex: über den Wolken = deasupra norilor.vor;  ex: vor dem Haus = in fata casei.hinter;  ex: hinter dem Haus = in spatele casei.gegenüber;  ex: gegenüber dem Haus = vizavi de casa.entlang (Genitiv);  ex: entlang der Flußes = de-a lungul raului.unter;  ex: unter dem Tisch = sub masa.

Sens temporal:an;  ex: an diesem Tag = in aceasta zi.in;  ex: in den nächsten Tagen = in urmatoarele zile.seit;  ex: seit zwei Jahren = de doi ani.um;  ex: um 12 Uhr = la ora 12.während (Genitiv);  ex: während des Krieges = in timpul razboiului.zwischen;  ex: zwischen 1989 und 1996. = intre 1989 si 1996.für;  ex: für einige Monaten = pentru cateva luni.zu;  ex: zum Abendessen = la cina.nach;  ex: nach dem Essen = dupa masa.vor;  ex: vor einer Woche = de o saptamana.bis;  ex: bis Morgen = pana maine.ab;  ex: ab Morgen = de maine.

Obs.!!! Dupa cum ati observat majoritatea prepozitiilor cer cazul Dativ cu exceptia unora care cer cazul Genitiv. Sens cauzal:

wegen (Genitiv);  ex: wegen Bauarbeiten = din cauza lucrarilor de constructie.dank (Dativ);  ex: dank seiner Hilfe = multumita ajutorului sau.aus (Dativ);  ex: aus Mitleid = din mila.durch (Acuzativ);  ex: durch die Feuerwehr = de catre pompieri.zu (Dativ);  ex: zu Ihrer Information = spre informarea dvs.

Sens modal:ohne (Acuzativ); ex: ohne mein Wissen = fara stirea mea.mit (Dativ); ex: mit Ihrer Zustimmung = cu acordul dvs.gemäß (Dativ); ex: gemäß den Vorschriften = conform prevederilor.gegen (Acuzativ); ex: gegen meinen Rat = impotriva sfatului meu.

Obs. !!! In continuare am notat in fata substantivelor prescurtarea articolului hotarat la Nominativ (care arata genul substantivului )  => (e)Freundin = die Freundin; (r)Baum = der Baum; (s)Kind = das Kind;  pentru a putea intelege mai bine diferenta dintre cazuri va recomand sa aveti deschisa in paralel si Lectia - Declinarea articolului pe langa substantiv. Intrebuintarea sau caderea articolului.

Prepozitiile care cer 100% cazul ACUZATIV:

durch = prin, de;  ex: Sie fährt jeden Tag mit dem Auto durch die (e)Stadt. = Ea merge zilnic cu masina prin oras.

für = pentru;  ex: Er kauft für seinen (r)Vater ein Buch. => sein + den = seinen

gegen = impotriva, catre  ex1: Mein Sohn ist gegen den / einen (r)Baum gelaufen.= Fiul meu a alergat catre copac./ catre un copac. ex2: Ich komme gegen acht uhr. = Vin in jur de ora opt.

ohne = fara;  ex: Ohne meine (e)Mutter gehe ich nicht. = Fara mama mea nu ma duc.

um = in jurul, in, la;  ex: Um die (e)Ecke wohnt meine Oma. = Dupa colt locuieste bunica mea.

bis = pana;  ex1: Ich arbeite von acht bis elf. = Lucrez de la 8 pana la 11. ex2: Der Zug fährt bis Bukarest. = Trenul merge pana la Bucuresti.

Prepozitii care cer 100% cazul DATIV:

aus = de la, din;  ex: Camy kommt aus dem (r)Garten. = Camy vine din gradina.

bei = la;  ex: Andrei ist bei dem (s)kind.= Andrei este la copil.

mit = cu;  ex: Er spricht mit seiner (e)Freundin. = El vorbeste cu prietena lui.

nach = spre,dupa;  ex: Nach der (e)Schule gehe ich nach Hause. = Dupa scoala ma duc spre casa.

von = din, de la;  ex: Das Buch ist von meinem (r)Sohn. = Cartea este de la fiul meu.

zu = la;  ex: Ich komme zu unserem (r)Vater. = Vin la tatal nostru.

gegenüber = vizavi;  ex: Er wohnt gegenüber der (e)Post. = El locuieste vizavi de posta.

seit = de;  ex: Seit einem (s)Jahr lebe ich hier. = Eu locuiesc aici de un an.

Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIV fie cazul DATIV:

hängen = a agata (Acuzativ) arata directia;  ex: Ich hänge das Bild an die Wand. = Agat imaginea pe perete.hängen = a sta agatat (Dativul) arata locul.  ex: Das Bild hängt an der Wand. = Imaginea atarnata pe perete.

setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia;  ex: Ich setze das Kind auf den Stuhl. = Asez copilul pe scaun.sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul;  ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. = Copilul sta pe scaun.

legen = a pune (Acuzativ) arata directia;  ex: Ich lege den Teppich auf den Fußboden. = Pun covorul pe podea. liegen = a sta intins (Dativ) arata locul;  ex: Der Teppich liegt auf dem Fußboden. = Covorul este intinsr pe podea.

stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia;  ex: Ich stelle das Regal an die Wand. = Pun raftul pe perete.

stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul;  ex: Das Regal steht an der Wand. = Raftul sta pe perete.

Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant (substantiv, pronume, adjectiv sau adverb).

Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz (acuzativul, genitivul sau dativul) iar altele cer fie acuzativul, fie dativul.

Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata directia cer cazul Acuzativ.

Obs.!!! Prepozitiile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal, cauzal.

Prepozitia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste substantivul:

in+dem = im;  in+das = ins;

an+das = ans;  an+dem = am;

zu+der = zur; zu+dem = zum;

durch+das = durchs; 

Ordinea cuvintelor in propozitie in Germana | Reguli generale W-intrebari:  

Wie heißen Sie? = Cum va numiti?Wo wohnen Sie? = Unde locuiti?

Intrebari la care se asteapta raspunsuri afirmative sau negative:

Heißen Sie Monica? = Va numiti Monica? => Ja, ich heiße Monica.= Da, ma numesc Monica./ Nein, ich heiße Maria.Wohnen Sie in Mailand? = Locuiti in Milano? => Nein, ich wohne in Paris. = Nu, eu locuiesc in Paris.Obs.!!! Intr-o propozitie afirmativa verbul se afla intodeauna pe pozitia nr.2. Atentie !!! Pozitia nr.2 nu inseamna cuvantul nr.2 din propozitie.Enunturi afirmative: Ich heiße Monica. = Ma numesc Monica.Ich wohne in Paris. = Eu locuiesc in Paris.

Obs.!!! Daca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi pastreaza pozitia nr.2, subiectul trece dupa verb.

Morgen koche ich eine Suppe. = Maine gatesc o supa.Nach dem Essen lerne ich. = Dupa cina invat.

Propozitia imperativa:Komm mit! = Vino cu mine!Ruf mich an! = Suna-ma!

Obs.!!! Este foarte important locul formelor verbale in propozitie. Infinitivul verbului sau verbul la trecut care insoteste un verb conjugat, se afla intodeauna la sfarsitul propozitiei.

Morgen will ich in dem Garten essen = Maine vreau sa mananc in gradina. Ich habe dich nicht gefragt. = Nu te-am intrebat pe tine.