1

MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETĂRII UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU“ DIN ARAD 2900 Arad, B-dul Revolutiei nr. 77, P.O. BOX 2/158 AR

tel / fax : 0040-57- 280070; tel. 0040-57- 283010; rectorat@uav.ro

FACULTATEA DE ŞTIINłE ALE EDUCAłIEI ŞI ASISTENłĂ SOCIALĂ Arad, str.Elena Drăgoi, nr.2-4, Tel.0257-219555

PROGRAME ANALITICE PENTRU GRADE DIDACTICE

Limba si literatura românã / Matematicã

Programa pentru institutori / învãtãtori

• examenul de definitivare în învãŃãmânt • obtinerea gradului didactic II Aprobate prin Ordinul Ministrului Educatiei NaŃionale nr. 3701 / 26.04.2000

PROGRAMA PENTRU OBTINEREA GRADELOR DIDACTICE: DEFINITIVAT, GRADUL II.

INSTITUTORI / INVATATORI/

EDUCATOARE (absolventi ai Scolilor Normale si ai Colegiilor Universitare Pedagogice de Institutori) Obiective de formare: • Actualizarea si aprofundarea cunostintelor de specialitate,de metodica specialitatii si a ethosului pedagogic in acord cu exigentele reformei invatamantului; • Dezvoltarea competentelor referitoare la aplicarea noului plan de invatamant,a strategiilor didactice active si a evaluarii performantelor scolare individuale si de grup, la reglarea-autoreglarea activitatii instructiv educative; • Dezvoltarea unor competente corespunzatoare privind abordarea curriculumului scolar si analiza logico-functionala a continuturilor invatarii. Competente in specialitate (definitivat): • de a aprofunda continutul stiintific propriu disciplinelor de examen si tehnicile de informare, de a asimila alte informatii; • de a actualiza,prelucra,esentializa,ilustra,reprezenta si dezvolta continutul; • de a valoriza valentele formative si educative ale continutului; • de a valorifica continutul disciplinelor de examen,formand comportamente raportate la valori; • de a asimila tehnici de activitate intelectuala,demonstrand capacitatea de comunicare corecta, fluenta si expresiva;

2

• de a dezvolta continuturile si strategiile de asimilare,promovand invatarea participativa si creatoare. Competente psihopedagogice si metodice (definitivat): • de a asimila continutul stiintelor educatiei ; • de a insusi teoria si metodologia studierii personalitatii copilului ; de a valorifica continuturile in contexte educationale determinate. Competente in specialitate (gradul didactic II): • de a aprofunda continutul stiintific propriu disciplinelor de examen si tehnicile de informare, de a asimila alte informatii; • de a actualiza,prelucra,esentializa,ilustra,reprezenta si dezvolta continutul; • de a valoriza valentele formative si educative ale continutului; • de a realiza corelatii intra , inter si pluridisciplinare ; • de a valorifica continutul disciplinelor de examen,formand comportamente raportate la valori; • de a asimila tehnici de activitate intelectuala,demonstrand capacitatea de comunicare corecta, fluenta si expresiva; • de a demonstra modul de gandire sistemic in abordarea disciplinelor de examen ; • de a dezvolta continuturile si strategiile de asimilare,promovand invatarea participativa si crea- toare. Competente psihopedagogice si metodice (gradul didactic II): • de a asimila continutul stiintelor educatiei ; • de a insusi teoria si metodologia studierii personalitatii copilului ; • de a realiza corelatii intre continuturile asimilate ; • de a prelucra, transforma, adopta si dezvolta continuturile prin aplicarea in situatii educationale specifice ; • de a valorifica continuturile in contexte educationale determinate ; • de a masura, aprecia si de a lua decizii in scopul ameliorarii / dezvoltarii procesului instructiv - educativ ; de a inova practica didactica.

LIMBA SI LITERATURA ROMANA (SCRIS) DEFINITIVAT (înv/ed.)

Competente specifice Candidatii trebuie sa aiba capacitatea: - de a comenta scene din opere,fragmente lirice date; - de a realiza eseuri structurate pornind de la fragmente date (lirice,epice,dramatice); - de a realiza un eseu despre un personaj literar,in legatura cu o scena semnificativa sau cu o imagine simbol; - de argumentare a unei opinii referitoare la un personaj,la o opera literara; - de a aplica normele limbii literare in contexte variate; - de a argumenta apartenenta unui text la un gen literar; - de a realiza compuneri cu caracter functional; - de a corecta abaterile de la norma; - de a opera cu anumite relatii semantice: sinonimie, antonimie, polisemie; - de a identifica si de a explica apartenenta unor elemente de expresivitate la diferite niveluri ale limbajului; - de a explica apartenenta unui text la un stil functional

3

a. Literatura romana I). Proza Costache Negruzzi - Alexandru Lapusneanu Ion Creanga - Amintiri din copilarie Mihail Sadoveanu - Baltagul Liviu Rebreanu - Ion Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi Mircea Eliade - La tiganci George Calinescu - Enigma Otiliei Marin Preda - Morometii (vol. I) II)Dramaturgia I. L. Caragiale -O scrisoare pierduta Barbu Stefanescu Delavrancea - Apus de soare Marin Sorescu - Iona II). Poezia Vasile Alecsandri -Pasteluri M. Eminescu - Sara pe deal, Revedere , Luceafarul Al. Macedonski - Noaptea de decemvrie G. Bacovia - Plumb, Lacustra Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Tudor Arghezi - Testament Nichita Stanescu - In dulcele stil clasic III). Teoria literaturii Genuri si specii literare Motiv, subiect, personaj(erou) Prozodia; procedee retorice Procedee narative.

Limba română (SCRIS) DEFINITIVAT

I). Limba si comunicare Functiile limbajului Stilurile functionale ale limbii Comunicarea orala si scrisa II). Fonetica si fonologie Notiuni generale Principiile ortografiei limbii romane Aspecte functionale. Silaba. Despartirea cuvintelor in silabe. Accentul Particularitati fonetice ale limbii romane Abateri de la norma si corectarea lor III). Lexicologie si semantica Notiuni generale

4

Semantica:polisemia,omonimia;relatii semantice intre cuvinte;sinonimia,antonimia Mijloace de imbogatire a vocabularului IV). Morfologie Notiuni generale Substantivul (felul, numarul,genul, declinarea, functiile sintactice, locutiunile substantivale) Articolul.Felurile articolului Adjectivul. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparatie. Functiile sintactice ale adjectivelor. Ortografierea adjectivelor Pronumrle. Pronumele personal. Pronumele de politete. Pronumele reflexiv. Pronumele posesiv si adjectivul pronominal posesiv. Pronumele de intarire si adjectivul pronominal de intarire. Pronumele demonstrativ si adjectivul pronominal demonstrativ.Pronumele relativ si interogativ si adjectivul pronominal interogativ si relativ. Pronumele nehotarat si adjectivul pronominal nehotarat. Pronumele si adjectivul negativ. Functiile sintactice ale pronumelui. Ortografierea pronumelor Numeralul.Clasificare. Functii sintactice.Ortografiere si ortoepie Verbul. Verbe predicative. Verbe auxiliare.Verbe copulative.Verbe personale si impersonale.Locutiuni verbale. Diatezele. Modurile verbelor. Tipurile verbelor. Functii sintactice. Valori stilistice ale verbelor Adverbul. Clasificare. Grade de comparatie.Locutiuni adverbiale. Functii sintactice. Ortografierea adverbelor si a locutiunilor adverbiale Prepozitia. Clasificare. Regimul cazual al prepozitiilor Conjunctia. Clasificarea conjunctiilor.Conjunctii corelative.Locutiuni conjunctionale Interjectia. Clasificarea interjectiilor. Functii sintactice. Topica si punctuatia. Valori expresive ale interjectiilor.

V). Sintaxa Raporturile sintactice. Propozitia. Criterii de clasificare. Felul propozitiilor. Fraza. Felul propozitiilor in fraza. Rolul elementelor de relatie in fraza. Subiectul/ Propozitia subiectiva Predicatul/ Propozitia predicativa Atributul/ Propozitia atributiva Complementul direct/Propozitia completiva directa Complementul indirect/Propozitia completiva indirecta Complementul circumstantial de loc/ Propozitia circumstantiala de loc Complementul circumstantial de timp/ Propozitia circumstantiala de timp Complementul circumstantial de cauza/Propozitia circumstantiala de cauza Complementul circumstantial de scop/Propozitia circumstantiala de scop Complementul circumstantial de mod/ Propozitia circumstantiala de mod Complementul circumstantial conditional/ Propozitia circumstantiala conditionala Complementul circumstantial consecutiv/ Propozitia circumstantiala consecutiva Complementul circumstantial concesiv/ Propozitia circumstantiala concesiva BIBLIOGRAFIE Literatura Calinescu G.- Istoria literaturii de la origini pana in prezent, Ed. Minerva, Bucuresti, 1982 Manolescu N.- Arca lui Noe, vol.I-II, Ed. Minerva, Bucuresti, 1980, 1981, 1983 Manolescu N.- Despre poezie, Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti,1987 Simion Eugen- Scriitori romani de azi, Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1974, 1989 Calinescu G.- Ion Creanga. Viata si opera E.P.L., Bucuresti, 1964 Calinescu G.- Opera lui Mihai Eminescu E.P.L., Bucuresti, 1969 Calinescu G.- Universul poeziei, Ed. Minerva, Bucuresti, 1974 Limba romana ***Gramatica limbii romane, vol. I,II, Ed. a II-a, Edit. Academiei, Bucurestii, 1966 ***Indreptar ortografic, ortoepic si de punctuatie, Bucuresti, Editura Academiei, 1983 ***Sinteze de limba romana (coord. Theodor Hristea), E.D.P., Bucuresti,1984 Avram Mioara, Gramatica pentru toti, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1997 Coteanu Ion, Limba romana contemporana, E.D.P., Bucuresti, 1985.

5

METODICA PREDARII LIMBII ROMÂNE (SCRIS)

-DEFINITIVAT- (înv.) I. Reforma curriculara in invatamantul primar 1. Conceptul de curriculum. 2. Finalitatile invatamantului primar . 3. Obiectivele ciclurilor curriculare ale invatamantului primar . II. Curriculumul de limba si literatura romana in invatamantul primar 1. Specificul curriculumului de limba romana in invatamantul primar 2. Receptarea mesajului oral : • strategii de formare a comportamentului de ascultator ; • strategii de formare a campului auditiv (propozitie , cuvant , silaba , sunet); • forme de activitati care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat (I-II si III-IV); • modalitati de operare a relatiilor semantice in receptarea mesajelor orale (sinonimie, omonimie ,antonimie, polisemie); 3. Exprimarea orala : • strategii de formare a comportamentului de emitator ; • componentele comunicarii dialogate ; adaptarea la particularitatile interlocutorului ; comunicarea prin imagini ; • metode si mijloace de invatamant folosite in dezvoltarea exprimarii orale ; 4. Receptarea mesajului scris . Exprimarea scrisa . * Strategiile invatarii citirii si scrierii la clasa I : • metode invatare a citirii si scrierii folosite la clasa I ; • specificul utilizarii mijloacelor de invatamant in lectiile de limba romana la clasa I ; * Modalitati de tratare diferentiata a elevilor in procesul de invatare a citirii si scrierii : *Tipuri de activitati de invatare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale mesajului scris si la dezvoltarea exprimarii scrise : a) Textul narativ : • elaborarea planului de idei • rezumatul • povestirea • personajul literar • dialogul • descrierea b) Textul liric : • specificul abordarii textului liric in invatamantul primar c) Textul nonliterar : • specificul abordarii textului nonliterar in invatamantul primar 5. Organizarea textului scris in functie de scopul redactarii : *Planul initial al compunerii , partile unei compuneri etc. *Contexte de realizare pentru clasele II-IV : • scrierea functionala – biletul , scrisoarea ; • scrierea imaginativa – tipurile de compuneri ; • scrierea despre textul literar – povestirea , rezumatul ; 6. Particularitatile insusirii normelor limbii literare in clasele I-II si III-IV . 7. Modalitati de integrare a elementelor de constructie a comunicarii in cadrul lectiilor de

6

limba romana . III. Evaluarea – activitate de masurare , de interpretare a datelor si de adoptare a deciziilor educationale. • Rolul standardelor curriculare de performanta . Realizarea evaluarii nivelului de pregatire a elevilor in functie de standardele curriculare de performanta .

Programa de matematicã (ORAL) Definitivat

1. Multimi 1.1.Notiunea de multime -exemplificari;element;apartenenta;moduri de determinare 1.2Relatia de incluziune -definitie;proprietati 1.3Egalitatea multimilor 1.4 OperaŃii cu mulŃimi -reuniune;intersectie;diferenta;complementara unei multimi; produs cartezian: definitii; proprietati 2. Multimea numerelor naturale 2.1 Relatia de echipotenta 2.2 Cardinalul unei multimi 2.3 Axiomele lui Peano 2.4 Sisteme de numeratie -sisteme pozitionale/ nepozitionale 2.5 Baze de numeratie -transformari dintr- o baza in alta 2.6 Operatii in N -definitii, proprietati 4. Divizibilitate în N 4.1 DefiniŃii 4.2 Criterii 4.3 Multiplii şi divizori ai unui numãr nat. 4.4 Divizori comuni a 2 sau mai multe nr. nat. 4.5 Multipli comuni a 2 sau mai multe nr. nat. 5. MulŃimile Z, Q, R 5.1 DefiniŃii 5.2 OperaŃii în Z, Q, R 5.3 Transformarea fractiilor în fractii zecimale cu ajutorul virgulei 6. Ecuatii si inecuatii de gr. I, sisteme de ecuatii si inecuatii de gr. I. 7. Unitati de masura pentru lungime, volum, masa, timp 8. Elemente de geometrie 8.1 Punct, dreaptã, semidreaptã, segment, linie franta\curba, unghiuri 8.2 Poligoane: triumghiul; patrulatere: paralelogramul, dreptunghiul, rombul, pãtratul, trapezul; cercul 8.3 RelaŃii metrice în triunghiul dreptunghic 8.4 Corpuri: prismã, paralelipided, cub, piramidã, cilindru, con, sferã

Metodica predarii matematicii (ORAL)

7

1. Elemente pregatitoare pentru formarea conceptului de numar natural, in clasa I 2. Metodologia predarii operatiilor in N 3. Metodologia predarii fractiilor si a operatiilor cu fractii 4. Metodologia predarii unitatilor de masura 5. Metodologia predãrii elemntelor de geometrie 6. Algoritmi de calcul in clasele I - IV adunare, scãdere, înmulŃire, împãrŃire, ordinea operaŃiilor 7. Metode de rezolvare a problemelor de matematicã figurativã, sumã şi diferenŃã, sumã şi raport, diferenŃã şi raport, metoda comparaŃiei, metoda falsei ipoteze, metoda drumului invers, regula de 3 simplã, regula de 3 compusã, probleme de mişcare (urmãrire şi întâlnire), probleme nonstandard 8. Obiectivele predãrii matematicii în ciclul primar (specifice predãrii-învãŃãrii matematicii în ciclul de achiziŃii fundamentale şi în ciclul de dezvoltare) 9. ModalitãŃi de activizare a elevilor în lecŃia de matematicã forme de organizare; strategii de: diferenŃiere, individualizare, personalizare, învãŃarea prin cooperare 10. Jocul didactic în lecŃia de matematicã 11. Caracterul practic-aplicativ al matematicii contexte de aplicare (explorare, investigare, aproximare, comparare, mãsurare, experimentare) 12. Abordarea interdisciplinarã a matematicii.

8

Numai pentru EDUCATOARE

METODICA PREDARII ACTIVITATILOR

INSTRUCTIV-EDUCATIVE IN GRADINITA DE COPII

(ORAL – DEFINITIVAT)

Obiective specifice:

1. sa identifice si sa defineasca mijloace si procedee adecvate vârstei prescolare de

realizare a obiectivelor programei pentru toate categoriile de activitati;

2. sa ilustreze solutii noi si variate de rezolvare a problemelor aparute în procesul didactic

si sa le argumenteze din punct de vedere psiho-pedagogic;

3. sa elaboreze proiecte didactice eficiente si coerente pentru activitatile instructiv-

educative desfasurate în învatamântul prescolar.

Itemi:

1.1. corelarea mijloacelor si procedeelor de lucru cu prescolarii cu obiectivele Programei

instructiv-educative în gradinita de copii;

1.2. explicarea unor mijloace si procedee utilizate în activitatile cu copiii de vârsta

prescolara.

2.1. selectarea solutiei optime de rezolvare a situatiilor didactice aparute în procesul de

predare-învatare-evaluare a cunostintelor copiilor dintr-un domeniu de cunoastere, pentru

o grupa de vârsta data;

2.2. utilizarea cunostintelor de metodica în contexte variate;

2.3. crearea unor situatii de învatare integrata.

3.1. elaborarea unor obiective operationale clare si corente, în concordanta cu obiectivele

de referinta ale Programei instructiv-educative în gradinita de copii;

3.2. proiectarea evenimentelor didactice în acord cu tipul de activitate; aprecierea corecta

a strategiilor de predare-învatare-evaluare pentru tipul de activitate si grupa de vârsta

alese.

Continuturi:

1. Obiectivele cadru, obiectivele de referinta si exemplele de comportamente

propuse de Programa instructiv-educativa în gradinita de copii (pe categorii de

9

activitati)

2. Continut, metode si mijloace specifice activitatilor organizate în gradinita cu

copiii prescolari (pe grupe de vârsta)

3. Forme specifice de realizare a obiectivelor activitatilor organizate cu grupa

întreaga, cu grupuri mici si individual. Modalitati de formare si dezvoltare a

independentei si creativitatii copiilor prin jocuri si activitati la alegere

4. Specificul conceperii, organizarii, desfasurarii si evaluarii diferitelor tipuri de

activitati din gradinita

5. Modalitati specifice de aplicare a jocului ca metoda fundamentala de realizare a

obiectivelor formativ-educative

6. Abordarea grupei pregatitoare din perspectiva reformei si a noului curriculum.

Modalitati de organizare si desfasurare a activitatilor cu prescolarii în vederea

structurarii componentelor aptitudinii de scolaritate

7. Corelatia dintre materialul didactic, strategia didactica si realizarea obiectivelor

în cadrul diferitelor tipuri de activitati. Criterii de selectare a materialului didactic

8. Rolul educatoarei în conducerea si îndrumarea activitatilor cu prescolarii.

Respectarea raportului optim între dirijarea si manifestarea libera, creativa a

copiilor

9. Valorificarea valentelor educativ-formative a continutului activitatilor din

gradinita în scopul structurarii premiselor personalitatii copilului prescolar.

10. Repere pentru evaluarea formativ-predictiva a obiectivelor procesului si a

rezultatelor înregistrate în activitatile instructiv-educative desfasurate cu copiii

prescolari

11. Construirea mediului educational din perspectiva noii abordari educationale a

activitatilor instructiv-educative în gradinita de copii

12. Metoda proiectelor le vârstele timpurii

13. Metode specifice învatamântului alternativ abordate cu succes în învatamântul

traditional din gradinite

14. Variante de proiectare didactica a activitatilor instructiv-educative din

gradinite, în viziune integrata, interdisciplinara

15. Modalitati de implicare a comunitatii pentru sprijinirea actului educational

10

16. Notarea sistematica a observatiilor educatoarei asupra evolutiei copilului

prescolar, cu referire la diferitele domenii de cunoastere.

Bibliografie:

1. Dumitrana, Magdalena, Educarea limbajului în învatamântul prescolar, vol.I

Comunicarea orala, Editura Compania, Bucuresti, 1999. Dumitrana, Magdalena –

“Educarea limbajului în învatamântul prescolar” vol.II. Comunicarea scrisa,

Editura Compania, Bucuresti, 2000.

2. Glava, A., Glava, C., Introducere în pedagogia preşcolară, Editura Dacia

educaŃional, Cluj-Napoca, 2001.

3. Ilica, A., Kelemen G., Didactica învăŃământului preşcolar, Editura UAV, Arad,

2005.

4. Ilica, A., Kelemen G., Metodica activităŃilor instructiv-educative în grădiniŃa de

copii, Editura UAV, Arad, 2005.

5. Ionescu, Miron, Demersuri creative în predare si învatare, Editura Presa

universitara clujeana, 2000.

6. Păun, E., Iucu, R., EducaŃia preşcolară în România, Editura Polirom, Iaşi, 2002.

7. *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura V&I Integral, Bucuresti,

2002.

8. *** Programa activitatilor instructiv-educative în gradinita de copii, Editura V&I

Integral, 2000, 2005.

11

MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU“ DIN ARAD 2900 Arad, B-dul Revolutiei nr. 77, P.O. BOX 2/158 AR

tel / fax : 0040-57- 280070; tel. 0040-57- 283010; rectorat@uav.ro

FACULTATEA DE ŞTIINłE ALE EDUCAłIEI ŞI ASISTENłĂ SOCIALĂ Arad, str.Elena Drăgoi, nr.2-4, Tel.0257-219555

PROGRAME ANALITICE PENTRU GRADE DIDACTICE

GRADUL DIDACTIC IIGRADUL DIDACTIC IIGRADUL DIDACTIC IIGRADUL DIDACTIC II

INSTITUTORI/INVATATORI, EDUCATOARE

LITERATURA PENTRU COPII (SCRIS)

Conceptul de literatura pentru copii. Genuri si specii literare accesibile copiilor . Valoarea instructiv – educativa. Accesibilizarea operelor. Genul liric Lirica populara. Doina. Cantecul de leagan . Colinda. (Exemplificari ). Proverbe. Zicatori. Ghicitori. Folclorul copiilor. Cantecele – fomula. Recitativele, numaratori. Lirica culta Imnul . Pastelul . Exemplificari . Poezii despre frumusetile naturii . Poezii despre vietuitoare . Universul copilariei oglindit in versuri . Poezii despre patrie . Tabloul in proza . Exemplificari . Genul epic Basmul Definitie , teme , motive , mesaj si compozitie subiect , personaje . Noile structuri ale fantasticului si miraculosului : “Fat – Frumos din lacrima “ – M.Eminescu “Fata babei si fata mosneagului “ – I.Creanga “Capra cu trei iezi’’ – I.Creanga “Alba ca zapada “ – Fratii Grimm “Scufita rosie “ – Charles Perrault “Neghinita”- B. St. Delavrancea “Micul print”- Antoine de Saint-Exupery Legenda Valori morale si estetice

12

“Legenda Florii – Soarelui” – Calin Gruia “Legenda randunicii “ si “Legenda ciocarliei “ – V.Alecsandri “Condeiele lui Voda” , “Babele “ din vol.”Din legendele romanilor “-I.Creanga Snoava Definire . Trasaturi . “Ispravile lui Pacala “- P.Dulfu Schita . Povestirea . Romanul . Natura si vietuitoarele . “Caprioara”-E.Garleanul “Puiul “- I.Alexandru Bratescu – Voinesti Universul copilariei evocat in schite si in povestiri “Dumbrava minunata “ – M.Sadoveanu “Recreatia mare “- M.Santimbreanu “Anii de ucenicie “- M.Sadoveanu “La Medeleni “- I.Teodoreanu “Cartea cu jucarii “- T.Arghezi Povestiri si schite care evoca trecutul istoric . Exemplificari . Literatura de aventuri “Fram , ursul polar “-C.Petrescu “Cartea junglei “ – Rudyard Kipling “Aventurile lui Tom Sawyer”-Mark Twain Literatura stiintifico-fantastica Scurt istoric . Definirea conceptului . S.F.-trasaturi caracteristice . “20.000 de leghe sub mari “-Jules Verne “Oameni si stele “-I.Hobana Fabula Definire . Trasaturi caracteristice . “Talharul pedepsit “-T.Arghezi “Boul si vitelul “- G.Alexandrescu “Corbul si vulpea “- La Fontaine Literatura de informare stiintifica Definire . Caracteristici . Exemplificari . Dramaturgia actuala pentru copii Autori si piese : Victor Eftimiu , “Pui de om “, “Calina “, “Fat - Frumos “ Marin Sorescu ,”Fat – Frumos si calare si pe jos “ Alecu Popovici , “O fetita cauta un cantec “,”Baiatul din banca a II-a”,”Cine se teme de crocodil” , “Soricelul si Papusa”,”Afara e vopsit gardul,inautru-i Leopardul” BIBLIOGRAFIE: 1) Pop, Mihai; Ruxandoiu, Pavel - Folclor literar romanesc - E.D.P., Bucuresti, 1999 2) Stoica, Cornelia; Vasilescu, Elena - Literatura pentru copii (Manual pentru Scolile Normale - cls.aXIIa), E.D.P., Bucuresti, 1998. 3. Bodiştean, Florica, Literatura pentru copii (conspecte pentru grade didactice), Editura UAV, Arad, 2006.

Limba română (SCRIS) Gradul II (înv���tori, institutori)

I). Limba si comunicare Functiile limbajului Stilurile functionale ale limbii Comunicarea orala si scrisa

13

II). Fonetica si fonologie Notiuni generale Principiile ortografiei limbii romane Aspecte functionale. Silaba. Despartirea cuvintelor in silabe. Accentul Particularitati fonetice ale limbii romane Abateri de la norma si corectarea lor III). Lexicologie si semantica Notiuni generale Semantica:polisemia,omonimia;relatii semantice intre cuvinte;sinonimia,antonimia Mijloace de imbogatire a vocabularului IV). Morfologie Notiuni generale Substantivul (felul, numarul,genul, declinarea, functiile sintactice, locutiunile substantivale) Articolul.Felurile articolului Adjectivul. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparatie. Functiile sintactice ale adjectivelor. Ortografierea adjectivelor Pronumrle. Pronumele personal. Pronumele de politete. Pronumele reflexiv. Pronumele posesiv si adjectivul pronominal posesiv. Pronumele de intarire si adjectivul pronominal de intarire. Pronumele demonstrativ si adjectivul pronominal demonstrativ.Pronumele relativ si interogativ si adjectivul pronominal interogativ si relativ. Pronumele nehotarat si adjectivul pronominal nehotarat. Pronumele si adjectivul negativ. Functiile sintactice ale pronumelui. Ortografierea pronumelor Numeralul.Clasificare. Functii sintactice.Ortografiere si ortoepie Verbul. Verbe predicative. Verbe auxiliare.Verbe copulative.Verbe personale si impersonale.Locutiuni verbale. Diatezele. Modurile verbelor. Tipurile verbelor. Functii sintactice. Valori stilistice ale verbelor Adverbul. Clasificare. Grade de comparatie.Locutiuni adverbiale. Functii sintactice. Ortografierea adverbelor si a locutiunilor adverbiale Prepozitia. Clasificare. Regimul cazual al prepozitiilor Conjunctia. Clasificarea conjunctiilor.Conjunctii corelative.Locutiuni conjunctionale Interjectia. Clasificarea interjectiilor. Functii sintactice. Topica si punctuatia. Valori expresive ale interjectiilor.

V). Sintaxa Raporturile sintactice. Propozitia. Criterii de clasificare. Felul propozitiilor. Fraza. Felul propozitiilor in fraza. Rolul elementelor de relatie in fraza. Subiectul/ Propozitia subiectiva Predicatul/ Propozitia predicativa Atributul/ Propozitia atributiva Complementul direct/Propozitia completiva directa Complementul indirect/Propozitia completiva indirecta Complementul circumstantial de loc/ Propozitia circumstantiala de loc Complementul circumstantial de timp/ Propozitia circumstantiala de timp Complementul circumstantial de cauza/Propozitia circumstantiala de cauza Complementul circumstantial de scop/Propozitia circumstantiala de scop Complementul circumstantial de mod/ Propozitia circumstantiala de mod Complementul circumstantial conditional/ Propozitia circumstantiala conditionala Complementul circumstantial consecutiv/ Propozitia circumstantiala consecutiva Complementul circumstantial concesiv/ Propozitia circumstantiala concesiva BIBLIOGRAFIE Literatura

14

Calinescu G.- Istoria literaturii de la origini pana in prezent, Ed. Minerva, Bucuresti, 1982 Manolescu N.- Arca lui Noe, vol.I-II, Ed. Minerva, Bucuresti, 1980, 1981, 1983 Manolescu N.- Despre poezie, Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti,1987 Simion Eugen- Scriitori romani de azi, Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1974, 1989 Calinescu G.- Ion Creanga. Viata si opera E.P.L., Bucuresti, 1964 Calinescu G.- Opera lui Mihai Eminescu E.P.L., Bucuresti, 1969 Calinescu G.- Universul poeziei, Ed. Minerva, Bucuresti, 1974 Limba romana ***Gramatica limbii romane, vol. I,II, Ed. a II-a, Edit. Academiei, Bucurestii, 1966 ***Indreptar ortografic, ortoepic si de punctuatie, Bucuresti, Editura Academiei, 1983 ***Sinteze de limba romana (coord. Theodor Hristea), E.D.P., Bucuresti,1984 Avram Mioara, Gramatica pentru toti, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1997 Coteanu Ion, Limba romana contemporana, E.D.P., Bucuresti, 1985.

METODICA PREDARII LIMBII ROMANE (SCRIS)

GRADUL DIDACTIC II

I . Reforma curriculara in invatamantul primar 1. Conceptul de curriculum. 2. Finalitatile invatamantului primar . 3. Obiectivele ciclurilor curriculare ale invatamantului primar . 4. Motivarea psihopedagogica a organizarii pe cicluri curriculare . 5. Invatarea prin cooperare la limba romana . II . Curriculumul de limba si literatura romana in invatamantul primar 1. Specificul curriculumului de limba romana in invatamantul primar 2. Receptarea mesajului oral : • strategii de formare a comportamentului de ascultator ; • strategii de formare a campului auditiv (propozitie , cuvant , silaba , sunet); • forme de activitati care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat (I-II si III-IV); • modalitati de operare a relatiilor semantice in receptarea mesajelor orale (sinonimie, omonimie ,antonimie, polisemie); 3. Exprimarea orala : • strategii de formare a comportamentului de emitator ; • componentele comunicarii dialogate ; adaptarea la particularitatile interlocutorului ; comunicarea prin imagini ; • metode si mijloace de invatamant folosite in dezvoltarea exprimarii orale ; 4. Receptarea mesajului scris . Exprimarea scrisa . * Strategiile invatarii citirii si scrierii la clasa I : • metode invatare a citirii si scrierii folosite la clasa I ; • specificul utilizarii mijloacelor de invatamant in lectiile de limba romana la clasa I ; * Modalitati de tratare diferentiata a elevilor in procesul de invatare a citirii si scrierii : *Tipuri de activitati de invatare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale mesajului scris si la dezvoltarea exprimarii scrise : a) Textul narativ : • elaborarea planului de idei • rezumatul • povestirea • personajul literar

15

• dialogul • descrierea b) Textul liric : • specificul abordarii textului liric in invatamantul primar c) Textul nonliterar : • specificul abordarii textului nonliterar in invatamantul primar 5. Organizarea textului scris in functie de scopul redactarii : *Planul initial al compunerii , partile unei compuneri etc. *Contexte de realizare pentru clasele II-IV : • scrierea functionala – biletul , scrisoarea ; • scrierea imaginativa – tipurile de compuneri ; • scrierea despre textul literar – povestirea , rezumatul ; 6. Particularitatile insusirii normelor limbii literare in clasele I-II si III-IV . 7. Modalitati de integrare a elementelor de constructie a comunicarii in cadrul lectiilor de limba romana. 8. Modalitati de dezvoltare , fixare si nuantare a vocabularului elevilor . 9. Lectura suplimentara la clasele I-IV. 10. Organizarea activitatilor extracurriculare si extrascolare . 11. Proiectarea continuturilor la disciplinelor optionale . III . Evaluarea – activitate de masurare, de interpretare a datelor si de adoptare a deciziilor educationale • Rolul standardelor curriculare de performanta . Realizarea evaluarii nivelului de pregatire a elevilor in functie de standardele curriculare de performanta . • Specificul aprecierii elevilor prin calificative . • Elaborarea descriptorilor de performanta la disciplinele optionale . • Evaluarea activitatilor extracurriculare . • Criterii de selectare a manualelor scolare . • Autoevaluarea cadrelor didactice. BIBLIOGRAFIE: 1) ***Programe scolare pentru invatamantul primar, Comisia Nationala pentru Curriculum, Ed. Corint, Bucuresti, 1998 2) Ilica, Anton – Metodica limbii române în ciclul primar, Ed. UniversităŃii Aurel Vlaicu, Arad, 2005. 3) Serdean, I. - Didactica predarii limbii romane în şcoala primară - Aramis., Bucuresti, 2002 4) *** Colectia revistei Invatamantul primar, Ed. Discipol, Bucuresti , 1998 – 2006.

PROGRAMA DE MATEMATICÃ (SCRIS)

gradul didactic IIgradul didactic IIgradul didactic IIgradul didactic II

Partea de matematică este aceeaşi ca la definitivat, iar pentru metodică sunt temele de mai jos.

1. Metode de rezolvare a problemelor figurativã, sumã şi diferenŃã, sumã şi raport, diferenŃã şi raport, metoda comparaŃiei, metoda falsei ipoteze, metoda drumului invers, regula de 3 simplã, regula de 3 compusã, probleme de mişcare (urmãrire şi întâlnire), probleme

16

nonstandard 2. Modalitãti de activizare a elevilor în lectia de matematicã - forme de organizare - strategii de: - diferenŃiere - individualizare - personalizare 3. Rolul mijloacelor de învãtãmânt în lectia de matematicã - învãŃare prin cooperare - mijloace tradiŃionale - mijloace moderne 4. Evaluarea în cadrul lectiilor de matematicã -tipuri de evaluari -tehnici si instrumente 5. Locul si rolul jocului didactic în lecŃia de matematica -note definitorii; metodologia desfasurarii; exemplificari 6. Obiective cadru ale predãrii matematicii în ciclul primar - specificul predãrii-învãŃãrii matematicii în ciclul de achiziŃie fundamentale şi în ciclul de dezvoltare 7. Formarea la elevi a conceptului de numãr natural -etape; forme de realizare 8. Metodologia predãrii-învãŃãrii operaŃiilor în N - etape - demersuri didactice necesare in invatarea operatiilor la cls. I-IV 9. Metodologia predãrii fracŃiilor şi operaŃiilor cu fracŃii -introducerea notiunii de fractie; clasificari; operatii; demersuri didactice specifice 10. Metodologia predãrii-învãŃãrii unitãŃilor de mãsurã - marimi si unitati de masura studiate; demersuri didactice specifice 11. Metodologia predãrii-învãŃãrii elementelor de geometrie -specificul formarii notiunilor geometrice; particularitati ale demersurilor didactice BIBLIOGRAFIE: Neacsu I. (coordonator), Metodica predarii matematicii la clasele I-IV, E.D.P. Bucuresti, 1988. Ioan Aron, Gh. Herescu, Alexandru Dumitru, Aritmetica pentru invatatori, E.D.P., Bucuresti, 1996. M. Rosu, M. Roman, Matematica pentru perfectionarea invatatorilor, Ed. All, Bucuresti, 1999. M. Singer, N. Radu, Matematica, Ghid pentru invatatori si parinti (cls. a II-a si a III-a) Ed. Sigma, 1994/1995. G. Burtea, (coordonator) Matematica si logica pentru scolari, Ed. Corint, Bucuresti, 1995. Cheta Gheorghe, Binchiciu, Viorel, Nicolae Pelegrini (coord), Metodica învăŃării matematicii în ciclulprimar, Editura UAV, Arad, 2006.

Numai pentru EDUCATOARE

METODICA PREDARII ACTIVITATILOR

INSTRUCTIV-EDUCATIVE IN GRADINITA DE COPII

(SCRIS – GRADUL II)

17

Obiective specifice:

1. sa identifice si sa defineasca mijloace si procedee adecvate vârstei prescolare de

realizare a obiectivelor programei pentru toate categoriile de activitati;

2. sa ilustreze solutii noi si variate de rezolvare a problemelor aparute în procesul didactic

si sa le argumenteze din punct de vedere psiho-pedagogic;

3. sa elaboreze proiecte didactice eficiente si coerente pentru activitatile instructiv-

educative desfasurate în învatamântul prescolar.

Itemi:

1.1. corelarea mijloacelor si procedeelor de lucru cu prescolarii cu obiectivele Programei

instructiv-educative în gradinita de copii;

1.2. explicarea unor mijloace si procedee utilizate în activitatile cu copiii de vârsta

prescolara.

2.1. selectarea solutiei optime de rezolvare a situatiilor didactice aparute în procesul de

predare-învatare-evaluare a cunostintelor copiilor dintr-un domeniu de cunoastere, pentru

o grupa de vârsta data;

2.2. utilizarea cunostintelor de metodica în contexte variate;

2.3. crearea unor situatii de învatare integrata.

3.1. elaborarea unor obiective operationale clare si corente, în concordanta cu obiectivele

de referinta ale Programei instructiv-educative în gradinita de copii;

3.2. proiectarea evenimentelor didactice în acord cu tipul de activitate; aprecierea corecta

a strategiilor de predare-învatare-evaluare pentru tipul de activitate si grupa de vârsta

alese.

Continuturi:

2. Obiectivele cadru, obiectivele de referinta si exemplele de comportamente

propuse de Programa instructiv-educativa în gradinita de copii (pe categorii de

activitati)

2. Continut, metode si mijloace specifice activitatilor organizate în gradinita cu

copiii prescolari (pe grupe de vârsta)

3. Forme specifice de realizare a obiectivelor activitatilor organizate cu grupa

întreaga, cu grupuri mici si individual. Modalitati de formare si dezvoltare a

independentei si creativitatii copiilor prin jocuri si activitati la alegere

18

4. Specificul conceperii, organizarii, desfasurarii si evaluarii diferitelor tipuri de

activitati din gradinita

5. Modalitati specifice de aplicare a jocului ca metoda fundamentala de realizare a

obiectivelor formativ-educative

6. Abordarea grupei pregatitoare din perspectiva reformei si a noului curriculum.

Modalitati de organizare si desfasurare a activitatilor cu prescolarii în vederea

structurarii componentelor aptitudinii de scolaritate

7. Corelatia dintre materialul didactic, strategia didactica si realizarea obiectivelor

în cadrul diferitelor tipuri de activitati. Criterii de selectare a materialului didactic

8. Rolul educatoarei în conducerea si îndrumarea activitatilor cu prescolarii.

Respectarea raportului optim între dirijarea si manifestarea libera, creativa a

copiilor

9. Valorificarea valentelor educativ-formative a continutului activitatilor din

gradinita în scopul structurarii premiselor personalitatii copilului prescolar.

10. Repere pentru evaluarea formativ-predictiva a obiectivelor procesului si a

rezultatelor înregistrate în activitatile instructiv-educative desfasurate cu copiii

prescolari

11. Construirea mediului educational din perspectiva noii abordari educationale a

activitatilor instructiv-educative în gradinita de copii

12. Metoda proiectelor le vârstele timpurii

13. Metode specifice învatamântului alternativ abordate cu succes în învatamântul

traditional din gradinite

14. Variante de proiectare didactica a activitatilor instructiv-educative din

gradinite, în viziune integrata, interdisciplinara

15. Modalitati de implicare a comunitatii pentru sprijinirea actului educational

16. Notarea sistematica a observatiilor educatoarei asupra evolutiei copilului

prescolar, cu referire la diferitele domenii de cunoastere

Bibliografie:

1. Dumitrana, Magdalena, Educarea limbajului în învatamântul prescolar, vol.I

Comunicarea orala, Editura Compania, Bucuresti, 1999. Dumitrana, Magdalena –

19

“Educarea limbajului în învatamântul prescolar” vol.II. Comunicarea scrisa,

Editura Compania, Bucuresti, 2000.

2. Glava, A., Glava, C., Introducere în pedagogia preşcolară, Editura Dacia

educaŃional, Cluj-Napoca, 2001.

3. Ilica, A., Kelemen G., Didactica învăŃământului preşcolar, Editura UAV, Arad,

2005.

4. Ilica, A., Kelemen G., Metodica activităŃilor instructiv-educative în grădiniŃa de

copii, Editura UAV, Arad, 2005.

5. Ionescu, Miron, Demersuri creative în predare si învatare, Editura Presa

universitara clujeana, 2000.

6. Păun, E., Iucu, R., EducaŃia preşcolară în România, Editura Polirom, Iaşi, 2002.

7. *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura V&I Integral, Bucuresti,

2002.

8. *** Programa activitatilor instructiv-educative în gradinita de copii, Editura V&I

Integral, 2000, 2005.

20

PEDAGOGIE

Programa pentru institutori / învãtãtori/educatoare • examenul de definitivare învãtãmânt (SCRIS) • obtinerea gradului didactic II (ORAL)

PEDAGOGIE SI ELEMENTE DE PSIHOLOGIE Programa pentru definitivare in invatamant institutori / invatatori A. PREZENTARE GENERALA. COMPETENTE CHEIE 1. Programa de pedagogie pentru definitivarea in invatamant reprezinta o componenta esentiala a curriculum-ului destinat formarii continue a invatatorilor, institutorilor cu pregatire medie si universitara (de scurta durata) care lucreaza in invatamantul primar. 2. Conceptia si principiile care stau la baza realizarii ei sunt: a. continuitate, reflectata in obiectivele si continuturile stabilite asiguranduse atat integrarea pregatirii initiale din perioada studiilor liceale cat si formarea / dezvoltarea pentru cariera didactica (gradele didactice II si I); b. coerenta, conferita de organizarea si articularea modular-tematica a obiectivelor ariilor de continut si referintelor bibliografice orientate spre a elimina repetitiile, interferentele si contradictiile conceptual-metodologice ale diferitelor abordari respectand insa legitimitatea variatelor puncte de vedere; c. adecvarea, asigurata prin corelarea si armonizarea obiectivelor si a continuturilor dezvoltate cu directiile si programele de reforma educationala aflate in desfasurare in Romania; d. dezvoltarea si inovarea, satisfacute prin introducerea unor noi temne destinate sa initieze candidatii in ceea ce semnifica astazi achizitie moderna, pozitiva in domeniul de referinta psihopedagogic, sa sensibilizeze cadrele didactice, invatatatori, la problematica tendintelo r de inovarea a teoriei si a practicii educationale pe plan national si international; 3. Domeniile si unitatile de competenta cheie, precum si nivelurile de performanta vizate de examenul de definitivat la disciplina pedagogie - elemente de psihologie sunt, in principal urmatoarele: 3.1. stapanirea si utilizarea adecvata si argumentata a conceptelor, teoriilor,

21

orientarilor si tendintelor stiintifice specifice fiecarei arii tematice stabilite in programa; 3.2. stapanirea optima a capacitatilor de proiectare, conducere si evaluare a proceselor de instruire si educatie scolara si extrascolara in invatamantul primar; 3.3. manifestarea unei conduite psihopedagogice optim creative in domeniul organizarii experientelor de instruire si invatare, al interpretarii fenomenelor si proceselor educationale, al solutionarii dificultatilor de transpunere in practica scolara a teoriilor si modelelor de referinta in disciplina predata 3.4. utilizarea eficienta a metodologiei stiintifice destinate cunoasterii si formarii elevilor / grupurilor scolare, comunicarii educationale eficiente, consilierii elevilor si parintilor; 3.5. manifestarea unor atitudini si motivatii pozitive fata de evolutia personalitatii elevului, asigurand astfel sanse de acces, de reusita si integrare scolara si sociala pentru toti copiii . 4. Comparativ cu vechea programa de definitivare, prezentul corp de teme aduce unele ameliorari. Acestea constau in : a) restructurarea unor elemente in continutul temelor, inclusiv introducerea unor concepte noi; b) introducerea de noi teme (de exemplu, temele vizind sistemul institutional, managementul clasei de elevi); c) prezentarea unei bibliografii generale si tematice nerestrictive, continand documente legislative si cu rol reglator in invatamant, cursuri si monografii, precum si dictionare, de natura sa dezvolte bibliografia atasata fiecarei teme; ea va fi consultata corespunzator solicitarilor din subtematica prezentata. B. TEME PENTRU STUDIUL INDIVIDUAL, CURSURI, SEMINARII SI APLICATII I. Problematica educatiei si a invatamantului in societatea contemporana. Inovatie si reforma in scoala romaneasca . II. Educabilitatea. Factorii devenirii fiintei umane. III. Structura si dinamica personalitatii. IV. Problematica sistemului institutional si a procesului de invatamant. V. Finalitatile educatiei. Ideal, scopuri, obiective. VI. Invatarea scolara.Orientari contemporane in teoria si practica invatarii. VII.Probleme teoretice si practice ale curriculumului. Reforma curriculumului in invatamantul romanesc. VIII.Predarea.Orientari contemporane in teoria si practica predarii. IX. Metodologia si tehnologia instruirii.Moduri si forme de organizare a activitatilor didactice. X. Evaluarea in procesul de invatamant si educatie. XI. Proiectarea pedagogica a educatiei si instruirii.Moduri si forme de organizare a activitatilor didactice. XII.Consilierea. Managementul clasei de elevi. C. BIBLIOGRAFIE GENERALA • COSMOVICI,A., IACOB,L.(coord.), Psihologie scolara, Iasi, Editura Polirom,1998.

22

• CUCOS,C.(coord), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare si grade didactice, Iasi, Polirom,1998. • HERLO, Dorin, Metodologie educaŃională, Arad, Editura UAV, 2001, 2002. • IUCU,B.,R, Managementul si gestiunea clasei de elevi – fundamente teoreticometodologice, Iasi, Polirom, 2000. • ILICA, ANTON, Pedagogia modernă, Arad, Editura UAV, 2006

• IONESCU,M., RADU,I.(coord), Didactica moderna, Cluj-Napoca, Dacia, 2001. • IONESCU, MIRON, InstrucŃie şi educaŃie, Cluj-Napoca, PUC, 2003.

• JINGA,I. ,ISTRATE,E.(coord), Manual de pedagogie, Bucuresti, Editura All,1998. • NEACSU,I., Instruire si invatare, Bucuresti, EDP,1999. • NECULAU.A., COZMA,T.,(coord), Psihopedagodie pentru examenul de definitivat si gradul II,Iasi,Editura S.Haret,1999. • CRISTEA,S.,Dictionar de termeni pedagogici,Bucuresti,EDP,1998. • SCHIOPU,U.(coord),Dictionar de psihologie,Bucuresti,Editura Babel,1997. D. ANALITICA TEMELOR I. Problematica educatiei si invatamantului in societatea contemporana.

Inovatie si reforma in scoala romaneasca 1). Educatia si provocarile lumii contemporane:criza mondiala a educatiei,procese de tranzitie,solutii generale si specifice. 2). Educatia si dezvoltarea durabila a sociatatii intre exigentele prezentului si cele ale viitorului.Dinamica relatiei educatie de baza/educatie permanenta/autoeducatie. 3). Inovatie si reforma in invatamantul primar romanesc-finalitati,tendinte,politici si practici educationale (implicarea parintilor si a comunitatii in viata scolii). Managementul schimbarilor in invatamant. 4). Alternative la invatamantul primar din Romania: Waldorf, Step by Step. II. Educabilitatea. Factorii devenirii fiintei umane 1). Conceptul de educabilitate. 2). Teorii privind educabilitatea:teorie ereditarista,teoria ambientalista,teoria dublei determinari-esenta (mecanisme),limite. 3). Ereditate-premisa naturala a dezvoltarii psihoindividuale. 4). Mediul-cadrul sociouman al dezvoltarii psihoindividuale 5). Educatia-factor determinant al dezvoltarii psihoindividuale. 6). Specificul influentelor educative si ale mediului la scolarul mic si mijlociu.

III . Structura si dinamica personalitatii 1). Conceptul de personalitate: - Modele de abordare a personalitatii - modelul trasaturilor, modelul factorial, modelul umanist s.a; - Structura personalitatii - temperament, aptitudini, caracter. Unitatea si dinamica lor. Perspective noi in abordarea structurii personalitatii. 2). Caracteristicile dezvoltarii psiho-fizice a scolarului mic si mijlociu. 3). Dimensiunea creativa a personalitatii.Formare, dezvoltare, exprimare, afirmare in plen individual si social.

23

4). Metode si tehnici de cunoastere a personalitatii scolarului mic si mijlociu. IV. Problematica sistemului institutional de invatamant si a procesului de

invatamant 1). Sistemul de invatamant-concept, functii, structura, tendinte de evolutie. 2). Procesul de invatamant-concept, functii, structura. Dimensiuni generale (functionala, structurala, operationala). Caracteristici generale (interactiunea invatator - elev, interdependenta informativ – formativ, reglarea - autoreglarea). Specificul abordarii sistemice si comunicationale in invatamantul primar. 3). Analiza procesului de invatamant la nivelul interactiunii, evaluarea initiala-predare- invatare-evaluare. 4). Interdependenta formal-nonformal-informal la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. 5). Normativitate in procesul de invatamant. Sistemul principiilor didactice. Fundamente relevanta pentru invatamantul primar, practica, aplicatii.

V. Finalitatile educatiei. Ideal, scopuri, obiective 1). Definirea si analiza conceptelor:finalitate, ideal, scop, obiectiv, sarcina, profilul educational al elevului. 2).Taxonomia finalitatilor.Criterii si sisteme de referinata in clasificare: macro- micro(finalitati de sistem-finalitati de proces); grad de generalitate (obiective generale- specifice /intermediare;obiective-cadru, obiective de referinta; concrete/ operationale); continut psihologic (obiective cognitive afective psihomotorii) competente generale si specifice; temporalitate; masurabilitate s.a. 3).Operationalizarea obiectivelor educationale. Concept, model, relevanta practica, limite, Aplicatii. VI. Invatarea scolara. Orientari contemporane in teoria si practica

invatarii 1). Conceptul de invatare scolara.Mecanisme si procesualitate. Forme, tipuri si niveluri de invatare.Teorii ale invatarii (B.F.Skinner, J,Piaget, L.S.Vagotski, J.Bruner, D.P.Ausubel,Gagne s.a.). 2). Conditii interne ale invatarii scolare: procesele congnitive, afective, volitive : motivatia-geneza,dinamica,forme,structuri motivational-atitudinale.Legea optimului motivational. 3). Conditii externe ale invatarii scolare: statutul profesorului,mediul scolii si al clasei de elevi, mediul socio-familial, factori ergonomici si de igiena ai invatarii s.a. 4). Interdependenta dintre conditiile interne si externe ale invatarii. Valorificare si optimizare. 5). Specificul invatarii la scolarul mic si mijlociu.

VII. Probleme teoretice si practice ale curriculumului

Reforma curriculumului in invatamantul primar romanesc

24

1). Analiza conceptelor: curriculum, arie curriculara,ciclu curricular, continut al invatamantului, situatie de invatare. 2). Relatia obiective-continuturi,metode de predare-invatare-evaluare. 3). Factori determinanti si surse generatoare in elaborarea curriculumului. 4).Tipuri de curriculum: core-curriculum (de baza, trunchi comun)-curriculum la dispozitia scolii; analiza raporturilor obligatoriu-optional; formal-nonformal; national-local. 5). Orientari si practici noi in organizarea curriculumului: interdisciplinaritate,organizare modulara,organizare de tip integrat, curriculum diferentiat si personalizat. 6). Documentele curriculare: planul-cadru, programe scolare, manualele, materialele- suport (ghiduri,portofolii,culegeri,manualul profesorului etc.). Metodologia aplicarii lor in scoala.

VIII. Predarea. Orientari contemporane in teoria si practica predarii 1). Conceptul de predare. Relatia predare – invatare - evaluare. 2). Predarea - act de comunicare pedagogica eficienta. 3). Strategii si stiluri de predare. 4). Specificul predarii in invatamantul primar. 5). Modele de determinare a eficacitatii si eficientei predarii si a comportamentului didactic al invatatorului.

IX. Metodologia si tehnologia instruirii 1). Delimitari conceptuale: metodologie, tehnologie, strategie, metoda, procedeu, mijloc. Analiza interdependentelor.Rolul integrator al strategiilor didactice. 2). Sistemul metodelor de instruire.Clasificare si caracteristicile principalelor grupe de metode. Specificul metodelor de instruire pentru invatamantul primar. 3). Descrierea metodelor de instruire. Fundamente si posibilitati de aplicare eficienta, activizatoare, creativa. 4). Mijloace didactice si suporturi tehnice de instruire: rol, functii, valente formative. 5). Instruirea asistata de calculator- directie strategica in perfectionarea metodologiei si tehnologiei instruirii.

X. Evaluarea in procesul de invatamant si educatie 1). Definirea si analiza conceptului de evaluare .Masurarea-aprecierea-decizia.Integrarea evaluarii in procesul de invatamant. 2). Functiile evaluarii: de informare, motivationala, de control, diagnoza, selectie si certificare, prognoza, reglare-autoreglare. 3). Forme / tipuri de evaluare a rezultatelor si a progreselor scolare: initiala, continua / formativa, finala / sumativa. 4). Metode si tehnici de evaluare a rezultatelor si a progreselor scolare (verificari orale, lucrari scrise, lucrari practice, teste de evaluare, proiecte, potofolii, chestionare, observatiile s.a). 5). Factori perturbatori si erori in evaluarea scolara. Modalitati de corectare. 6). Metodologia proiectarii, elaborarii , aplicarii si interpretarii probelor evaluative. 7). Formarea capacitatii de autoevaluare la elevi. 8). Perfectionarea metodologiei de evaluare si perspectiva reformei invatamantului in

25

Romania.

XI. Proiectarea pedagogica a activitatilor de instruire si educare . Moduri

si forme de organizare a activitatilor didactice 1). Conceptul de proiectare pedagogica.Functiile proiectarii pedagogice : anticipare, orientare, organizare,dirijare,reglare-autoreglare,decizie, inovare. 2). Etapele proiectarii pedagogice : definirea obiectivelor si a sistemului de referinta spatiotemporal, determinarea continuturilor; stabilirea strategiei optime de actiune; stabilirea criteriilor si a instrumentelor de evaluare. 3). Niveluri ale proiectarii pedagogice.Finalizarea proiectarii pedagogice : 3.1.Proiecte elaborate pe: ciclul,an,semestru de invatamant;saptamana,ora; 3.2.Proiecte elaborate pe: arii curriculare, disciplina scolara, tema,subiect. 4). Unitate si diversitate in proiectarea activitatilor de instruire si educatie.Modele de proiectare a lectiei , a altor activitati scolare si extrascolare. 5). Grile de evaluare . Criterii de autoevaluare. 6). Moduri si forme de organizare a activitatilor didactice:concept,tipologie(frontal,pe grupe,individual etc.): Lectia - activitate didactica de baza.Alte forme de organizare. 7). Aplicatii : proiectarea unui sistem de lectii, de alte activitatii scolare si extrascolare.

XII. Consilierea . Managementul clasei de elevi 1). Delimitearea conceptelor : managementul organizatiei scolare , managementul clasei, microgrup scolar, consiliere, orientare scolara si profesionala. 2).Clasa de elevi ca grup educational. Sintalitatea clasei de elevi. 3).Consilierea psihopedagogica. Orientare scolara si profesionala: fundamente , obiective, continuturi, metodologie, cadru institutional (centre si cabinete de asistenta psihopedagogica a elevilor , cadrelor didactice si parintilor). 4). Documente utilizate in managementul clasei de elevi : planul activitatii educative(pe ciclu, an, semestru), fisa de caracterizare psiho-socio-pedagogica a clasei de elevi ; fisa de caracterizare psihopedagogica a elevului. 5). Parteneriat si cooperare in domeniul consilierii.

26

PEDAGOGIE SI ELEMENTE DE PSIHOLOGIE Programa pentru gradul II -invatatori- A. PREZENTARE GENERALA. COMPETENTE CHEIE 1. Programa de pedagogie pentru obtinerea gradului didactic II in invatamant reprezinta o componenta esentiala a curriculum-ului destinat formarii continue a invatatorilor, institutorilor cu pregatire medie si universitara (de scurta durata) care lucreaza in invatamantul primar. 2. Conceptia si principiile care stau la baza realizarii ei sunt: a. continuitate, reflectata in obiectivele si continuturile stabilite asiguranduse atat integrarea pregatirii initiale din perioada studiilor liceale / universitare cat si formarea / dezvoltarea pentru cariera didactica (gradul didactic I); b. coerenta, conferita de organizarea si articularea modular-tematica a obiectivelor ariilor de continut si referintelor bibliografice orientate spre a elimina repetitiile, interferentele si contradictiile conceptual-metodologice ale diferitelor abordari respectand insa legitimitatea variatelor puncte de vedere; c. adecvarea, asigurata prin corelarea si armonizarea obiectivelor si a continuturilor dezvoltate cu directiile si programele de reforma educationala aflate in desfasurare in Romania; d. dezvoltarea si inovarea, satisfacute prin introducerea unor noi temne destinate sa initieze candidatii in ceea ce semnifica astazi achizitie moderna, pozitiva in domeniul de referinta psihopedagogic, sa sensibilizeze cadrele didactice, invatatatori, la problematica tendintelor de inovare a teoriei si a practicii educationale pe plan national si international; 3. Domeniile si unitatile de competenta cheie, precum si nivelurile de performanta vizate de examenul pentru obtinerea gradului didactic II la disciplina pedagogie - elemente de psihologie – invatatori, sunt, in principal urmatoarele: 3.1. stapanirea si utilizarea adecvata si argumentata a conceptelor, teoriilor, orientarilor si tendintelor stiintifice specifice fiecarei arii tematice stabilite in programa; 3.2. stapanirea optima a capacitatilor de proiectare, conducere si evaluare a proceselor de instruire si educatie scolara si extrascolara in invatamantul primar; 3.3. manifestarea unei conduite psihopedagogice optim creative in domeniul organizarii experientelor de instruire si invatare, al interpretarii fenomenelor si proceselor educationale, al solutionarii dificultatilor de transpunere in practica scolara a teoriilor si modelelor de referinta in disciplina predata; 3.4. utilizarea eficienta a metodologiei stiintifice destinate cunoasterii si formarii elevilor / grupurilor scolare, comunicarii educationale eficiente, consilierii elevilor si parintilor; 3.5. manifestarea unor atitudini si motivatii pozitive fata de evolutia personalitatii elevului, asigurand astfel sanse de acces, de reusita si

27

integrare scolara si sociala pentru toti copiii . 4. Comparativ cu vechea programa pentru obtinerea gradului didactic II in invatamant - invatatori, prezentul corp de teme aduce unele ameliorari. Acestea constau in : a. restructurarea unor elemente in continutul temelor, inclusiv introducerea unor concepte noi; b. introducerea de noi teme (de exemplu, temele vizind sistemul institutional, managementul clasei de elevi); c. prezentarea unei bibliografii generale si tematice nerestrictive, continand documente legislative si cu rol reglator in invatamant, cursuri si monografii, precum si dictionare, de natura sa dezvolte bibliografia atasata fiecarei teme; ea va fi consultata corespunzator solicitarilor din subtematica prezentata. B. TEME PENTRU STUDIUL INDIVIDUAL, CURSURI, SEMINARII SI APLICATII I. Problematica educatiei si a invatamantului in societatea contemporana. Inovatie si reforma in scoala romaneasca . II. Educabilitatea. Factorii devenirii fiintei umane. III. Structura si dinamica personalitatii. IV. Problematica sistemului institutional si a procesului de invatamant. V. Finalitatile educatiei. Ideal, scopuri, obiective. VI. Invatarea scolara. Orientari contemporane in teoria si practica invatarii. VII.Probleme teoretice si practice ale curriculumului. Reforma curriculumului in invatamantul romanesc. VIII.Predarea. Orientari contemporane in teoria si practica predarii. IX. Metodologia si tehnologia instruirii. Moduri si forme de organizare a activitatilor didactice. X. Relatii si interactiuni educationale. XI. Evaluarea in procesul de invatamant si educatie. XII. Proiectarea pedagogica a educatiei si instruirii. Moduri si forme de organizare a activitatilor didactice. XIII.Personalitatea invatatorului XIV.Educatia morala XV. Consiliere psihopedagogica in ciclul primar XVI.Managementul si gestiunea clasei de elevi. C. BIBLIOGRAFIE GENERALA • Legea invatamantului nr.84/1995, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.606,10 decembrie 1999. • Legea privind Statutul personalului didactic nr.128/1997. Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.158. • MEN, Curriculum National. Planuri - cadru de invatamant pentru invatamantul preuniversitar (coord.D.Georgescu, M. Cerchez, M. Singer, L. Preoteasa), Bucuresti, Editura Corint,1999. • CERGHIT, I..,VLASCEANU,L.Curs de pedagogie,Bucuresti 1988. • COSMOVICI,A., IACOB,L.(coord.), Psihologie scolara, Iasi, .Editura Polirom,1998. • CUCOS,C.(coord), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare si grade didactice, Iasi, Polirom,1998. • IUCU,B.,ROMITA, Managementul si gestiunea clasei de elevi – fundamente teoretico-metodologice, Iasi, Polirom, 2000. • IONESCU,M., RADU,I.(coord), Didactica moderna, Cluj-Napoca, Dacia, 1995. • JINGA,I. ,ISTRATE,E.(coord), Manual de pedagogie, Bucuresti, Editura All,1998. • NEACSU,I., Instruire si invatare, Bucuresti, EDP,1999.

28

• NECULAU.A.,COZMA,T.,(coord),Psihopedagodie pentru examenul de definitivat si gradul II,Iasi,Editura S.Haret,1999. • CRISTEA,S.,Dictionar de termeni pedagogici,Bucuresti,EDP,1998. • SCHIOPU,U.(coord),Dictionar de psihologie,Bucuresti,Editura Babel,1997.

D. ANALITICA TEMELOR I. Problematica educatiei si invatamantului in societatea contemporana. Inovatie si reforma in scoala romaneasca 1). Educatia si provocarile lumii contemporane:criza mondiala a educatiei,procese de tranzitie,solutii generale si specifice. 2). Educatia si dezvoltarea durabila a sociatatii intre exigentele prezentului si cele ale viitorului.Dinamica relatiei educatie de baza/educatie permanenta/auto educatie. 3). Inovatie si reforma in invatamantul primar romanesc-finalitati,teddinte,politici si practici educationale (implicarea parintilor si a comunitatii in viata scolii). Managementul schimbarilor in invatamant. 4). Alternative la invatamantul primar din Romania: Waldorf, Step by Step. II. Educabilitatea. Factorii devenirii fiintei umane 1). Conceptul de educabilitate. 2). Teorii privind educabilitatea:teorie eriditarista,teoria ambientalista,teoria dublei determinari-esenta (mecanisme),limite. 3). Ereditate-premisa naturala a dezvoltarii psihoindividuale. 4). Mediul-cadrul sociouman al dezvoltarii psihoindividuale 5). Educatia-factor determinant al dezvoltarii psihoindividuale. 6). Specificul influentelor educative si ale mediului la scolarul mic si mijlociu. III . Structura si dinamica personalitatii 1). Conceptul de personalitate: - Modele de abordare a personalitatii - modelul trasaturilor, modelul factorial, modelul umanist s.a; - Structura personalitatii - temperament, aptitudini, caracter. Unitatea si dinamica lor. Perspective noi in abordarea structurii personalitatii. 2). Caracteristicile dezvoltarii psiho-fizice a scolarului mic si mijlociu. 3). Dimensiunea creativa a personalitatii.Formare, dezvoltare, exprimare, afirmare in plen individual si social. 4). Metode si tehnici de cunoastere a personalitatii scolarului mic si mijlociu. IV. Problematica sistemului institutional de invatamant si a procesului de invatamant 1). Sistemul de invatamant-concept, functii, structura, tendinte de evolutie. 2). Procesul de invatamant-concept, functii, structura. Dimensiuni generale (functionala, structurala, operationala). Caracteristici generale (interactiunea invatator - elev, interdependenta informativ – formativ, reglarea - autoreglarea). Specificul abordarii sistemice si comunicationale in invatamantul primar. 3). Analiza procesului de invatamant la nivelul interactiunii, evaluarea initiala-predare- invatare-evaluare. 4). Interdependenta formal-nonformal-informal la nivelul sistemului si al procesului de invatamant.

29

5). Normativitate in procesul de invatamant. Sistemul principiilor didactice. Fundamente relevanta pentru invatamantul primar, practica, aplicatii. V. Finalitatile educatiei. Ideal, scopuri, obiective 1). Definirea si analiza conceptelor:finalitate, ideal, scop, obiectiv, sarcina, profilul educational al elevului. 2).Taxonomia finalitatilor.Criterii si sisteme de referinata in clasificare: macro- micro(finalitati de sistem-finalitati de proces); grad de generalitate (obiective generale- specifice / intermediare;obiective-cadru, obiective de referinta; concrete / operationale); continut psihologic (obiective cognitive afective psihomotorii) competente generale si specifice; temporalitate; masurabilitate s.a. 3).Operationalizarea obiectivelor educationale. Concept, model, relevanta practica, limite, Aplicatii. VI. Invatarea scolara. Orientari contemporane in teoria si practica invatarii 1). Conceptul de invatare scolara.Mecanisme si procesualitate. Forme, tipuri si niveluri de invatare.Teorii ale invatarii (B.F.Skinner, J,Piaget, L.S.Vagotski, J.Bruner, D.P.Ausubel,Gagne,s.a.). 2). Conditii interne ale invatarii scolare: procesele congnitive, afective, volitive : motivatia-geneza,dinamica,forme,structuri motivational-atitudinale.Legea optimului motivational. 3). Conditii externe ale invatarii scolare:statutul profesorului, mediul scolii si al clasei de elevi, mediul socio-familial, factori ergonomici si de igiena ai invatarii s.a. 4). Interdependenta dintre conditiile interne si externe ale invatarii. Valorificare si optimizare. 5). Specificul invatarii la scolarul mic si mijlociu. VII. Probleme teoretice si practice ale curriculumului Reforma curriculumului in invatamantul romanesc 1). Analiza conceptelor: curriculum, arie curriculara,ciclu curricular ,continut al invatamantului, situatie de invatare. 2). Relatia obiective-continuturi,metode de predare-invatare-evaluare. 3). Factori determinanti si surse generatoare in elaborarea curriculumului. 4).Tipuri de curriculum: core curriculum(de baza, trunchi comun)-curriculum la dispozitia scolii; analiza raporturilor obligatoriu-optional; formal-nonformal; national- local. 5). Orientari si practici noi in organizarea curriculumului: interdisciplinaritate,organizare modulara,organizare de tip integrat, curriculum diferentiat si personalizat. 6). Documentele curriculare: planul-cadru, programe scolare, manualele, materialele- suport (ghiduri,portofolii,culegeri,manualul profesorului etc.). Metodologia aplicarii lor in scoala. VIII. Predarea. Orientari contemporane in teoria si practica predarii 1). Conceptul de predare. Relatia predare – invatare - evaluare.

30

2). Predarea - act de comunicare pedagogica eficienta. 3). Strategii si stiluri de predare. 4). Specificul predarii in invatamantul primar. 5). Modele de determinare a eficacitatii si eficientei predarii si a comportamentului didactic al invatatorului. IX. Metodologia si tehnologia instruirii 1). Delimitari conceptuale: metodologie, tehnologie, strategie, metoda, procedeu, mijloc. Analiza interdependentelor.Rolul integrator al strategiilor didactice. 2). Sistemul metodelor de instruire.Clasificare si caracteristicile principalelor grupe de metode. Specificul metodelor de instruire pentru invatamantul primar. 3). Descrierea metodelor de instruire. Fundamente si posibilitati de aplicare eficienta, activizatoare, creativa. 4). Mijloace didactice si suporturi tehnice de instruire: rol, functii, valente formative. 5). Instruirea asistata de calculator- directie strategica in perfectionarea metodologiei si tehnologiei instruirii. X. Relatii si interactiuni educationale 1). Definirea si analiza conceptului de relatie educationala 2). Relatii si interactiuni educationale in clasa de elevi:relatii de intercunoastere, relatii de intercomunicare, relatii socio - afective preferentiale, relatii de influentare 3). Caracteristicile demersului de "influenta educationala" in invatamantul primar 4). Implicarea sociala si personalitatea elevului: complianta comportamentala in clasa 5). Atractia interpersonala in clasa de elevi 6). Comunicarea interpersonala 7). Climat educational in clasa de elevi XI. Evaluarea in procesul de invatamant si educatie 1). Definirea si analiza conceptului de evaluare .Masurarea-aprecierea-decizia.Integrarea evaluarii in procesul de invatamant. 2). Functiile evaluarii: de informare, motivationala, de control, diagnoza, selectie si certificare, prognoza, reglare-autoreglare. 3). Forme / tipuri de evaluare a rezultatelor si a progreselor scolare: initiala, continua / formativa, finala / sumativa. 4). Metode si tehnici de evaluare a rezultatelor si a progreselor scolare (verificari orale, lucrari scrise, lucrari practice, teste de evaluare, proiecte, potofolii, chestionare, observatiile s.a). 5). Factori perturbatori si erori in evaluarea scolara. Modalitati de corectare. 6). Metodologia proiectarii, elaborarii , aplicarii si interpretarii probelor evaluative. 7). Formarea capacitatii de autoevaluare la elevii din invatamantul primar. 8). Perfectionarea metodologiei de evaluare si perspectiva reformei invatamantului primar in Romania.

XII. Proiectarea pedagogica a activitatilor de instruire si educare . Moduri si forme de organizare a activitatilor didactice 1). Conceptul de proiectare pedagogica.Functiile proiectarii pedagogice : anticipare, orientare, organizare,dirijare,reglare-autoreglare,decizie, inovare.

31

2). Etapele proiectarii pedagogice : definirea obiectivelor si a sistemului de referinta spatiotemporal, determinarea continuturilor; stabilirea strategiei optime de actiune; stabilirea criteriilor si a instrumentelor de evaluare. 3). Niveluri ale proiectarii pedagogice.Finalizarea proiectarii pedagogice : 3.1.Proiecte elaborate pe: ciclul,an,semestru de invatamant;saptamana,ora; 3.2.Proiecte elaborate pe: arii curriculare, disciplina scolara, tema,subiect. 4). Unitate si diversitate in proiectarea activitatilor de instruire si educatie.Modele de proiectare a lectiei , a altor activitati scolare si extrascolare. 5). Grile de evaluare . Criterii de autoevaluare. 6). Moduri si forme de organizare a activitatilor didactice:concept,tipologie(frontal,pe grupe,individual etc.): Lectia - activitate didactica de baza.Alte forme de organizare. 7). Aplicatii pentru invatamantul primar: proiectarea unui sistem de lectii, de alte activitatii scolare si extrascolare. XIII. Personalitatea invatatorului 1). Structura personalitatii invatatorului: personalitatea de baza, campul psihopedagogic, reprezentarile psihopedagogice, credintele-convingerile psihopedagogice, personalitatea cristalizata, stil educational; 2). Statute si roluri ale cadrului didactic: planificare, organizare, control, indrumare, evaluare, monitorizare, consiliere, decizie 3). Recrutarea, selectia si formarea cadrelor didactice; 4). Cariera didactica in Romania – invatatorul si realitatea socio-educationala 5). Deontologia pedagogica; XIV. Educatia morala 1). Reperele intemeierii educatiei morale: reperul subiectiv (psihologic) / reperul obiectiv (reperul axiologic – normativ) 2). Educatia morala – institutii sociale: determinisme si conexiuni specifice invatamantului primar 3). Limbajul moral: specificitate psihopedagogica; implicatii in activitatea instructiv- educativa 4). Comportamentul moral: definitie, forme de exprimare, caracteristici. 5). Nivelurile si stadiile dezvoltarii si educarii comportamentului moral: conceptiile lui Piaget, Kohlberg si Allport 6). Autoeducatia morala – parte constitutiva a educatiei morale: semnificatii, forme surse si componente structural functionale 7). Finalitatile, strategiile si formele de evaluare ale educatiei morale XV. Consilierea psihopedagogica in ciclul primar 1). Delimitearea conceptelor: consiliere, orientare scolara si profesionala. 2). Clasa de elevi ca grup educational. Sintalitatea clasei de elevi. 3).Consilierea psihopedagogica. Orientare scolara si profesionala: fundamente , obiective, continuturi, metodologie, cadru institutional (centre si cabinete de asistenta psihopedagogica a elevilor , cadrelor didactice si parintilor). 4). Documente utilizate in managementul clasei de elevi : planul activitatii educative (pe ciclu, an, semestru),fisa de caracterizare psiho-socio-pedagogica a clasei de elevi ; fisa

32

de caracterizare psihopedagogica a elevului. 5). Parteneriat si cooperare in domeniul consilierii. XVI. Managementul si gestiunea clasei de elevi 1). Managementul clasei - argumente organizationale; argumente epistemice; argumente istorice; argumente sociologice; argumente psihologice; argumente manageriale; 2). Paradigme explicativ-conceptuale ale studiului managementului clasei; paradigme metodologice ale studiului managementului clasei de elevi 3). Factori determinanti ai managementului clasei: recrutarea,selectia si formarea cadrelor didactice; 4). Structura dimensionala a managementului clasei de elevi: dimensiunea ergonomica, dimensiunea psihologica, dimensiunea sociala, dimensiunea normativa, dimensiunea operationala, dimensiunea inovatoare 5). Managementul clasei si disciplina; managementul clasei si inceputul anului scolar 6). Consecinte ale unui management al clasei defectuos: lipsa de motivare, oboseala, deprecierea climatului educational, atitudinea elevilor de ignorare si indiferenta, agresivitatea - violenta 7). Gestionarea situatiilor de "criza" educationala in clasa de elevi; interventia in situatiile de criza educationala: abaterea comportamentala

Pedagogie Programa pentru institutori / educatoare • examenul de definitivare în învãŃãmãnt • obŃinerea gradului didactic II PEDAGOGIE SI ELEMENTE DE PSIHOLOGIE Programa pentru definitivare in invatamant institutori / educatoare A. PREZENTARE GENERALA. COMPETENTE CHEIE 1. Programa de pedagogie pentru definitivarea in invatamant – educatoare, reprezinta o componenta esentiala a curriculum-ului destinat formarii continue a educatoarelor, institutorilor cu pregatire medie si universitara (de scurta durata) care lucreaza in invatamantul prescolar. 2. Conceptia si principiile care stau la baza realizarii ei sunt: a. continuitate, reflectata in obiectivele si continuturile stabilite asiguranduse atat integrarea pregatirii initiale din perioada studiilor liceale cat si formarea / dezvoltarea pentru cariera didactica (gradele didactice II si I); b. coerenta, conferita de organizarea si articularea modular-tematica a obiectivelor ariilor de continut si referintelor bibliografice orientate spre a elimina repetitiile, interferentele si contradictiile conceptual-metodologice ale diferitelor abordari respectand insa legitimitatea variatelor puncte de vedere; c. adecvarea, asigurata prin corelarea si armonizarea obiectivelor si a continuturilor dezvoltate cu directiile si programele de reforma educationala (invatamant preprimar) aflate in desfasurare in Romania; d. dezvoltarea si inovarea, satisfacute prin introducerea unor noi teme

33

destinate sa initieze candidatii in ceea ce semnifica astazi achizitie moderna, pozitiva in domeniul de referinta psihopedagogic, sa sensibilizeze cadrele didactice, educatoare, la problematica tendintelor de inovare a teoriei si a practicii educationale pe plan national si international; 3. Domeniile si unitatile de competenta cheie, precum si nivelurile de performanta vizate de examenul de definitivat la disciplina pedagogie - elemente de psihologie sunt, in principal urmatoarele: 3.1. stapanirea si utilizarea adecvata si argumentata a conceptelor, teoriilor, orientarilor si tendintelor stiintifice specifice fiecarei arii tematice stabilite in programa; 3.2. stapanirea optima a capacitatilor de proiectare, conducere si evaluare a activitatilor formativ-educative in invatamantul prescolar; 3.3. manifestarea unei conduite psihopedagogice optim creative in domeniul organizarii experientelor de instruire si invatare, al interpretarii fenomenelor si proceselor educationale din gradinita, al solutionarii dificultatilor de transpunere in practica educationala a teoriilor si modelelor psihopedagogice de referinta 3.4. utilizarea eficienta a metodologiei stiintifice destinate cunoasterii si formarii grupurilor educationale, comunicarii educationale eficiente, consilierii parintilor; 3.5. manifestarea unor atitudini si motivatii pozitive fata de evolutia personalitatii copiilor, asigurand astfel sanse de acces, de reusita si integrare sociala pentru toti copiii . 4. Comparativ cu vechea programa de definitivare, prezentul corp de teme aduce unele ameliorari. Acestea constau in : a) restructurarea unor elemente in continutul temelor, inclusiv introducerea unor concepte noi; b) introducerea de noi teme (de exemplu, temele vizind sistemul institutional, managementul activitatilor formativ-educative); c) prezentarea unei bibliografii generale si tematice nerestrictive, continand documente legislative si cu rol reglator in invatamant, cursuri si monografii, precum si dictionare, de natura sa dezvolte bibliografia atasata fiecarei teme; ea va fi consultata corespunzator solicitarilor din subtematica prezentata. B. TEME PENTRU STUDIUL INDIVIDUAL, CURSURI, SEMINARII SI APLICATII I. Problematica educatiei si invatamantului in societatea contemporana. Inovatie si reforma in scoala romaneasca – invatamantul preprimar II. Educabilitatea. Factorii devenirii fiintei umane III . Structura si dinamica personalitatii copilului prescolar IV. Problematica sistemului institutional de invatamant si a procesului educativ in invatamantul pre-primar V. Finalitatile educatiei. Ideal, scopuri, obiective VI. Invatarea in gradinita. Orientari contemporane in teoria si practica invatarii in gradinita VII. Probleme teoretice si practice ale curriculumului. Reforma curriculumului in invatamantul pre-primar romanesc VIII. Strategii formativ – educative specifice invatamantului prescolar IX. Moduri si forme de organizare a activitatii formativ-educative din gradinita X. Evaluarea eficientei activitatii formativ – educative in gradinita de copii XI. Proiectarea pedagogica a activitatilor formativ-educative. Moduri si forme de organizare a activitatilor formativ - educative

34

XII. Specificul dimensiunilor educatiei in prescolaritate: educatia moral – civica si religioasa C. BIBLIOGRAFIE GENERALA • Legea invatamantului nr.84/1995,republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr.606,10 decembrie 1999. • Legea privind Statutul personalului didactic nr.128/1997.Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.158. • MEN, Curriculum National. Planuri - cadru de invatamant pentru invatamantul preuniversitar (coord.D.Georgescu, M. Cerchez, M. Singer, L. Preoteasa), Bucuresti, Editura Corint,1999. • CERGHIT, I..,VLASCEANU,L.Curs de pedagogie,Bucuresti 1988. • COSMOVICI,A., IACOB,L.(coord.), Psihologie scolara, Iasi, .Editura Polirom,1998. • CUCOS,C.(coord), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare si grade didactice, Iasi, Polirom,1998. • IUCU,B.,ROMITA, Managementul si gestiunea clasei de elevi – fundamente teoretico-metodologice, Iasi, Polirom, 2000. • IONESCU,M., RADU,I.(coord), Didactica moderna, Cluj-Napoca, Dacia, 1995. • JINGA,I. ,ISTRATE,E.(coord), Manual de pedagogie, Bucuresti, Editura All,1998. • NEACSU,I., Instruire si invatare, Bucuresti, EDP,1999. • NECULAU.A.,COZMA,T.,(coord),Psihopedagodie pentru examenul de definitivat si gradul II,Iasi,Editura S.Haret,1999. • NICULESCU, R., M., Pedagogie prescolara, sinteze, - Bucuresti, Editura ProHumanitate, 1999 • POPESCU, E., MATEIAS, A., BARBU, H., Pedagogie prescolara, Bucuresti, EDP, 1995 • RADUCU, A., Indrumator – elemente de educatie religioasa pentru invatamantul prescolar, Bacau, Editura Grafika Print, 1999 • CRISTEA,S.,Dictionar de termeni pedagogici,Bucuresti,EDP,1998. • SCHIOPU,U.(coord),Dictionar de psihologie,Bucuresti,Editura Babel,1997. • Niculescu, R., M., Pedagogie prescolara, sinteze, Bucuresti, Editura ProHumanitate, Bucuresti, 1999 • Popescu, E., & colab., Pedagogie prescolara, Bucuresti, EDP., 1995 D. ANALITICA TEMELOR I. Problematica educatiei si invatamantului in societatea contemporana. Inovatie si reforma in scoala romaneasca – invatamantul preprimar 1). Educatia si provocarile lumii contemporane:criza mondiala a educatiei,procese de tranzitie,solutii generale si specifice. 2). Educatia si dezvoltarea durabila a sociatatii intre exigentele prezentului si cele ale viitorului.Dinamica relatiei educatie de baza/educatie permanenta/auto educatie. 3). Inovatie si reforma in invatamantul primar romanesc-finalitati,teddinte,politici si practici educationale (implicarea parintilor si a comunitatii in viata scolii). Managementul schimbarilor in invatamant. 4). Alternative la invatamantul pre-primar din Romania: Waldorf, Step by Step, Montessori. 5). Generalizarea invatamantului pre-primar. Implicatiile psihopedagogice ale generalizarii invatamantului pre-primar

35

II. Educabilitatea. Factorii devenirii fiintei umane 1). Conceptul de educabilitate. 2). Teorii privind educabilitatea:teorie eriditarista,teoria ambientalista,teoria dublei determinari-esenta (mecanisme),limite. 3). Ereditate-premisa naturala a dezvoltarii psihoindividuale a copiilor in gradinita. 4). Mediul-cadrul sociouman al dezvoltarii psihoindividuale 5). Educatia-factor determinant al dezvoltarii psihoindividuale. 6). Specificul influentelor educative si ale mediului la copilul prescolar. III . Structura si dinamica personalitatii copilului prescolar 1). Conceptul de personalitate: - Modele de abordare a personalitatii - modelul trasaturilor, modelul factorial, modelul umanist s.a; - Structura personalitatii - temperament, aptitudini, caracter. Unitatea si dinamica lor. Perspective noi in abordarea structurii personalitatii. 2). Caracteristicile dezvoltarii psiho-fizice a copilului prescolar. 3). Dimensiunea creativa a personalitatii. Formare, dezvoltare, exprimare, afirmare in plen individual si social a copilului in gradinita. 4). Metode si tehnici de cunoastere a personalitatii copilului prescolar. IV. Problematica sistemului institutional de invatamant si a procesului educativ in invatamantul pre-primar 1). Sistemul de invatamant - concept, functii, structura, tendinte de evolutie. 2). Procesul educativ din gradinita - concept, functii, structura. Dimensiuni generale (functionala, structurala, operationala). Caracteristici generale (interactiunea educatoare - copii, interdependenta informativ - formativ, reglarea - autoreglarea). Specificul abordarii sistemice si comunicationale in invatamantul pre-primar. 3). Interdependenta formal – nonformal - informal la nivelul procesului educativ din gradinita 4). Normativitate in procesul educativ din gradinita. Sistemul principiilor didactice. Fundamentare si relevanta pentru invatamantul pre-primar, practica, aplicatii. V. Finalitatile educatiei. Ideal, scopuri, obiective 1). Definirea si analiza conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv, sarcina, profilul educational al copilului prescolar. 2). Taxonomia finalitatilor. Criterii si sisteme de referinata in clasificare: macro - micro (finalitati de sistem - finalitati de proces); grad de generalitate (obiective generale specifice / intermediare; obiective - cadru, obiective de referinta; concrete / operationale); continut psihologic (obiective cognitive afective psihomotorii) competente generale si specifice; temporalitate; masurabilitate s.a. 3). Operationalizarea obiectivelor educationale. Concept, model, relevanta practica, limite. Aplicatii pentru principalele tipuri de activitati. VI. Invatarea in gradinita. Orientari contemporane in teoria si practica

36

invatarii in gradinita 1). Conceptul de invatare in gradinita. Mecanisme si procesualitate. Forme, tipuri si niveluri de invatare. Teorii ale invatarii (B.F.Skinner, J,Piaget, L.S.Vagotski, J.Bruner, D.P.Ausubel, Gagne, s.a.). 2). Conditii interne ale invatarii in gradinita: procesele congnitive, afective, volitive : motivatia - geneza, dinamica, forme, structuri motivational - atitudinale. Legea optimului motivational. 3). Conditii externe ale invatarii in gradinita: statutul educatoarei, mediul gradinitei si al grupei, mediul socio-familial, factori ergonomici si de igiena ai invatarii s.a. 4). Interdependenta dintre conditiile interne si externe ale invatarii. Valorificare si optimizare. 5). Specificul invatarii la copilul prescolar.

VII. Probleme teoretice si practice ale curriculumului Reforma curriculumului in invatamantul pre-primar romanesc 1). Analiza conceptelor: curriculum, arie curriculara, ciclu curricular , continut al invatamantului, activitate. 2). Relatia obiective - continuturi, metode de predare – invatare - evaluare. 3). Factori determinanti si surse generatoare in elaborarea curriculumului. 4). Tipuri de curriculum: core curriculum (de baza, trunchi comun); analiza raporturilor obligatoriu-optional; formal-nonformal; national-local. 5). Orientari si practici noi in organizarea curriculumului: interdisciplinaritate, organizare modulara, organizare de tip integrat, curriculum diferentiat si personalizat. 6). Documentele curriculare: planul-cadru, programe prescolare, materialele - suport (ghiduri, portofolii, culegeri, etc.). Metodologia aplicarii lor in gradinita. VIII. Strategii formativ – educative specifice invatamantului prescolar 1). Delimitari conceptuale: metodologie, tehnologie, strategie, metoda, procedeu, mijloc. Analiza interdependentelor. Rolul integrator al strategiilor didactice. 2). Sistemul metodelor de instruire. Clasificare si caracteristicile principalelor grupe de metode. Specificul metodelor de instruire pentru invatamantul pre-primar. 3). Descrierea metodelor de instruire. Fundamente si posibilitati de aplicare eficienta, activizatoare, creativa. 4). Mijloace didactice si suporturi tehnice de instruire: rol, functii, valente formative. 5). Instruirea asistata de calculator - directie strategica in perfectionarea metodologiei si tehnologiei instruirii (aplicatii in domeniul prescolar).

IX. MODURI SI FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITATII FORMATIV – EDUCATIVE IN GRADINITA 1). Jocul – dominanta a varstei prescolare, metoda si mijloc de formare si dezvoltare a personalitatii copilului prescolar 2). Jocul – tipologie, structura, functionalitate, specificitate, relevanta pentru invatamantul prescolar 3). Relatie dintre joc – invatare – creatie si diferitele activitati si forme de organizare a activitatilor in gradinita (activitatile comune, activitatile la alegere) 4). Diferentiere si individualizare procesului formativ in cadrul jocurilor si a activitatilor la alegere

37

X. Evaluarea eficientei activitatii formativ – educative in gradinita de copii 1). Definirea si analiza conceptului de evaluare. Masurarea-aprecierea-decizia. Integrarea evaluarii in activitatile formativ-educative din gradinita. 2). Functiile evaluarii: de informare, motivationala, de control, diagnoza, selectie si certificare, prognoza, reglare-autoreglare. 3). Forme / tipuri de evaluare a rezultatelor si a progreselor copilului prescolar. 4). Metode si tehnici de evaluare a rezultatelor si a progreselor copilului prescolar 5). Factori perturbatori si erori in evaluarea din gradinita. Modalitati de corectare. 6). Metodologia proiectarii, elaborarii , aplicarii si interpretarii probelor evaluative

XI. Proiectarea pedagogica a activitatilor formativ-educative. Moduri si forme de organizare a activitatilor formativ - educative 1). Conceptul de proiectare pedagogica. Functiile proiectarii pedagogice : anticipare, orientare, organizare,dirijare,reglare-autoreglare,decizie, inovare. 2). Etapele proiectarii pedagogice : definirea obiectivelor si a sistemului de referinta spatiotemporal, determinarea continuturilor; stabilirea strategiei optime de actiune; stabilirea criteriilor si a instrumentelor de evaluare. 3). Niveluri ale proiectarii pedagogice. Finalizarea proiectarii pedagogice : 3.1. Proiecte elaborate pe: ciclul, an, semestru de invatamant; saptamana, activitate; 3.2. Proiecte elaborate pe: arii curriculare, activitate, tema, subiect. 4). Unitate si diversitate in proiectarea activitatilor de formativ-educative. Modele de proiectare a activitatilor formativ- educative. 5). Grile de evaluare . Criterii de autoevaluare ale activitatilor. XII. SPECIFICUL DIMENSIUNILOR EDUCATIEI IN PRESCOLARITATE: EDUCATIA MORAL-CIVICA si RELIOGIOASA 1). Reperele intemeierii educatiei morale: reperul subiectiv (psihologic) / reperul obiectiv (reperul axiologic – normativ) 2). Educatia morala – institutii sociale: determinisme si conexiuni 3). Limbajul moral: specificitate psihopedagogica; implicatii in activitatea instructiv- educativa din gradinita 4). Comportamentul moral: definitie, forme de exprimare, caracteristici. 5). Autoeducatia morala – parte constitutiva a educatiei morale: semnificatii, forme surse si componente structural functionale 6). Finalitatile, strategiile si formele de evaluare ale educatiei moral – civice si religioase in gradinita

PEDAGOGIE SI ELEMENTE DE PSIHOLOGIE Programa pentru obtinerea gradului didactic II in invatamant -educatoare- A. PREZENTARE GENERALA. COMPETENTE CHEIE 1. Programa de pedagogie pentru obtinerea gradului didactic II in invatamant – educatoare, reprezinta o componenta esentiala a curriculum-ului destinat formarii

38

continue a educatoarelor, institutorilor cu pregatire medie si universitara (de scurta durata) care lucreaza in invatamantul prescolar. 2. Conceptia si principiile care stau la baza realizarii ei sunt: a. continuitate, reflectata in obiectivele si continuturile stabilite asiguranduse atat integrarea pregatirii initiale din perioada studiilor liceale cat si formarea / dezvoltarea pentru cariera didactica (gradul didactic I); b. coerenta, conferita de organizarea si articularea modular-tematica a obiectivelor ariilor de continut si referintelor bibliografice orientate spre a elimina repetitiile, interferentele si contradictiile conceptual-metodologice ale diferitelor abordari respectand insa legitimitatea variatelor puncte de vedere; c. adecvarea, asigurata prin corelarea si armonizarea obiectivelor si a continuturilor dezvoltate cu directiile si programele de reforma educationala (invatamant preprimar) aflate in desfasurare in Romania; d. dezvoltarea si inovarea, satisfacute prin introducerea unor noi teme destinate sa initieze candidatii in ceea ce semnifica astazi achizitie moderna, pozitiva in domeniul de referinta psihopedagogic, sa sensibilizeze cadrele didactice, educatoare, la problematica tendintelor de inovare a teoriei si a practicii educationale pe plan national si international; 3. Domeniile si unitatile de competenta cheie, precum si nivelurile de performanta vizate de examenul pentru obtinerea gradului didactic II la disciplina pedagogie - elemente de psihologie sunt, in principal urmatoarele: 3.1.stapanirea si utilizarea adecvata si argumentata a conceptelor, teoriilor, orientarilor si tendintelor stiintifice specifice fiecarei arii tematice stabilite in programa; 3.2.stapanirea optima a capacitatilor de proiectare, conducere si evaluare a activitatilor formativ-educative in gradinita; 3.3.manifestarea unei conduite psihopedagogice optim creative in domeniul organizarii experientelor de instruire si invatare, al interpretarii fenomenelor si proceselor educationale din gradinita, al solutionarii dificultatilor de transpunere in practica educationala a teoriilor si modelelor psihopedagogice de referinta; 3.4.manifestarea unor atitudini si motivatii pozitive fata de evolutia personalitatii copiilor, asigurand astfel sanse de acces, de reusita si integrare sociala pentru toti copiii . 4. Comparativ cu vechea programa de obtinere a gradului didactic II, prezentul corp de teme aduce unele ameliorari. Acestea constau in : a) restructurarea unor elemente in continutul temelor, inclusiv introducerea unor concepte noi; b) introducerea de noi teme (de exemplu, temele vizind sistemul institutional, managementul activitatilor formativ-educative); c) prezentarea unei bibliografii generale si tematice nerestrictive, continand documente legislative si cu rol reglator in invatamant, cursuri si monografii, precum si dictionare, de natura sa dezvolte bibliografia atasata fiecarei teme; ea va fi consultata corespunzator solicitarilor din subtematica prezentata.

B. TEME PENTRU STUDIUL INDIVIDUAL, CURSURI, SEMINARII SI APLICATII I. Problematica educatiei si invatamantului in societatea contemporana. Inovatie si reforma in scoala romaneasca – invatamantul preprimar II. Educabilitatea. Factorii devenirii fiintei umane III . Structura si dinamica personalitatii copilului prescolar IV. Problematica sistemului institutional de invatamant si a procesului educativ in

39

invatamantul pre-primar V. Finalitatile educatiei. Ideal, scopuri, obiective VI. Invatarea in gradinita. Orientari contemporane in teoria si practica invatarii in gradinita VII. Probleme teoretice si practice ale curriculumului. Reforma curriculumului in invatamantul pre-primar romanesc VIII. Strategii formativ – educative specifice invatamantului prescolar IX. Moduri si forme de organizare a activitatii formativ-educative din gradinita X. Evaluarea eficientei activitatii formativ – educative in gradinita de copii XI. Proiectarea pedagogica a activitatilor formativ-educative. Moduri si forme de organizare a activitatilor formativ - educative XII. Specificul dimensiunilor educatiei in prescolaritate: educatia moral – civica si religioasa XIII. Relatii si interactiuni educationale in gradinita XIV. Personalitatea educatoarei B. BIBLIOGRAFIE GENERALA • Legea invatamantului nr.84/1995,republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr.606,10 decembrie 1999. • Legea privind Statutul personalului didactic nr.128/1997.Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.158. • MEN, Curriculum National. Planuri - cadru de invatamant pentru invatamantul preuniversitar (coord.D.Georgescu, M. Cerchez, M. Singer, L. Preoteasa), Bucuresti, Editura Corint,1999. • CERGHIT, I..,VLASCEANU,L.Curs de pedagogie,Bucuresti 1988. • COSMOVICI,A., IACOB,L.(coord.), Psihologie scolara, Iasi, .Editura Polirom,1998. • CUCOS,C.(coord), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare si grade didactice, Iasi, Polirom,1998. • IUCU,B.,ROMITA, Managementul si gestiunea clasei de elevi – fundamente teoretico-metodologice, Iasi, Polirom, 2000. • IONESCU,M., RADU,I.(coord), Didactica moderna, Cluj-Napoca, Dacia, 1995. • JINGA,I. ,ISTRATE,E.(coord), Manual de pedagogie, Bucuresti, Editura All,1998. • NEACSU,I., Instruire si invatare, Bucuresti, EDP,1999. • NECULAU.A.,COZMA,T.,(coord),Psihopedagodie pentru examenul de definitivat si gradul II,Iasi,Editura S.Haret,1999. • NICULESCU, R., M., Pedagogie prescolara, sinteze, - Bucuresti, Editura ProHumanitate, 1999 • POPESCU, E., MATEIAS, A., BARBU, H., Pedagogie prescolara, Bucuresti, EDP, 1995 • RADUCU, A., Indrumator – elemente de educatie religioasa pentru invatamantul prescolar, Bacau, Editura Grafika Print, 1999 • CRISTEA,S.,Dictionar de termeni pedagogici,Bucuresti,EDP,1998. • SCHIOPU,U.(coord),Dictionar de psihologie,Bucuresti,Editura Babel,1997. C. ANALITICA TEMELOR I. Problematica educatiei si invatamantului in societatea contemporana. Inovatie si reforma in scoala romaneasca – invatamantul preprimar 1). Educatia si provocarile lumii contemporane:criza mondiala a educatiei,procese de tranzitie,solutii generale si specifice. 2). Educatia si dezvoltarea durabila a sociatatii intre exigentele prezentului si cele ale viitorului.Dinamica relatiei educatie de baza/educatie permanenta/auto educatie.

40

3). Inovatie si reforma in invatamantul primar romanesc-finalitati,teddinte,politici si practici educationale (implicarea parintilor si a comunitatii in viata scolii). Managementul schimbarilor in invatamant. 4). Alternative la invatamantul pre-primar din Romania: Waldorf, Step by Step, Montessori. 5). Generalizarea invatamantului pre-primar. Implicatiile psihopedagogice ale generalizarii invatamantului pre-primar

BIBLIOGRAFIE • Agentia Nationala Socrates,Combaterea esecului scolar:o provocare pentru constructia europeana, Bucuresti, Editura Alternative,1996. • BARZEA,C., Arta si stiinta educatiei Bucuresti, EDP,1995 • BARZEA,C.,(coord), Reforma invatamantului in Romania: conditii si perspective, Bucuresti, Institutul de Stiinte ale Educatiei, 1993. • BOTKIN,J.,W., ELMANDJRA,M., MALITA,M., Orizontul fara limite al invatarii, Bucuresti Editura Politica, 1981. • CRISTEA,S., Fundamentele pedagogice ale reformei invatamantului, EDP,1994. • MARGA,A., Educatia in tranzitie, Cluj-Napoca, Editura Dacia,1999. • MIROIU,A.,(coord), Invatamantul romanesc azi. Studii de diagnoza, Iasi, Editura Polirom, 1998 • NEACSU,I.,(coord.), Scoala romaneasca in pragul mileniului III, Bucuresti, Editura Paideia,1997. • NICULESCU, R., M., Pedagogie prescolara, sinteze, Bucuresti, Editura ProHumanitate, Bucuresti, 1999 • PAUN, E., Educatia si dezvoltarea sociala in domenii ale pedagogiei(coord, S.,STANCIU) Bucuresti EDP,1983. • Xxx Problematica reformei, Revista de pedagogie,nr.1-2/1993. • STANCIU,I.,GH. Scoala si doctrinele pedagogice in secolul XX, Bucuresti EDP, 1995. • TOMAS,J., Marile probleme ala educatiei in lume, Bucuresti, EDP,1977. • VAIDEANU,G.,Educatia la frontiera dintre milenii, Bucuresti Editura Politica,1988. • VAIDEANU,G., UNESCO-50-EDUCATIE, Bucuresti, EDP, 1996. • VLASCEANU,L., Decizie si inovatie in invatamant, Bucuresti, EDP,1979. • xxx Curriculum National. Cadru de referinta, MEN - CNC, Bucuresti, Editura Corint, 1998. • xxx Programe scolere pentru invatamantul primar, MEN-CNC, Corint, 1998. • xxx Planuri-Cadru de invatamant pentru invatamantul preuniversitar, MEN, Editura Corint, Bucuresti,1999.

II. Educabilitatea. Factorii devenirii fiintei umane 1). Conceptul de educabilitate. 2). Teorii privind educabilitatea:teorie eriditarista,teoria ambientalista,teoria dublei determinari-esenta (mecanisme),limite. 3). Ereditate-premisa naturala a dezvoltarii psihoindividuale a copiilor in gradinita. 4). Mediul-cadrul sociouman al dezvoltarii psihoindividuale 5). Educatia-factor determinant al dezvoltarii psihoindividuale. 6). Specificul influentelor educative si ale mediului la copilul prescolar.

III . Structura si dinamica personalitatii copilului prescolar 1). Conceptul de personalitate: - Modele de abordare a personalitatii - modelul trasaturilor, modelul factorial,

41

modelul umanist s.a; - Structura personalitatii - temperament, aptitudini, caracter. Unitatea si dinamica lor. Perspective noi in abordarea structurii personalitatii. 2). Caracteristicile dezvoltarii psiho-fizice a copilului prescolar. 3). Dimensiunea creativa a personalitatii. Formare, dezvoltare, exprimare, afirmare in plen individual si social a copilului in gradinita. 4). Metode si tehnici de cunoastere a personalitatii copilului prescolar.

IV. Problematica sistemului institutional de invatamant si a procesului educativ in invatamantul pre-primar 1). Sistemul de invatamant - concept, functii, structura, tendinte de evolutie. 2). Procesul educativ din gradinita - concept, functii, structura. Dimensiuni generale (functionala, structurala, operationala). Caracteristici generale (interactiunea educatoare - copii, interdependenta informativ - formativ, reglarea - autoreglarea). Specificul abordarii sistemice si comunicationale in invatamantul pre-primar. 3). Interdependenta formal – nonformal - informal la nivelul procesului educativ din gradinita 4). Normativitate in procesul educativ din gradinita. Sistemul principiilor didactice. Fundamentare si relevanta pentru invatamantul pre-primar, practica, aplicatii. V. Finalitatile educatiei. Ideal, scopuri, obiective 1). Definirea si analiza conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv, sarcina, profilul educational al copilului prescolar. 2). Taxonomia finalitatilor. Criterii si sisteme de referinata in clasificare: macro - micro (finalitati de sistem - finalitati de proces); grad de generalitate (obiective generale specifice / intermediare; obiective - cadru, obiective de referinta; concrete / operationale); continut psihologic (obiective cognitive afective psihomotorii) competente generale si specifice; temporalitate; masurabilitate s.a. 3). Operationalizarea obiectivelor educationale. Concept, model, relevanta practica, limite. Aplicatii pentru principalele tipuri de activitati. VI. Invatarea in gradinita. Orientari contemporane in teoria si practica invatarii in gradinita 1). Conceptul de invatare in gradinita. Mecanisme si procesualitate. Forme, tipuri si niveluri de invatare. Teorii ale invatarii (B.F.Skinner, J,Piaget, L.S.Vagotski, J.Bruner, D.P.Ausubel, Gagne, s.a.). 2). Conditii interne ale invatarii in gradinita: procesele congnitive, afective, volitive : motivatia - geneza, dinamica, forme, structuri motivational - atitudinale. Legea optimului motivational. 3). Conditii externe ale invatarii in gradinita: statutul educatoarei, mediul gradinitei si al grupei, mediul socio-familial, factori ergonomici si de igiena ai invatarii s.a. 4). Interdependenta dintre conditiile interne si externe ale invatarii. Valorificare si optimizare. 5). Specificul invatarii la copilul prescolar. .

VII. Probleme teoretice si practice ale curriculumului

42

Reforma curriculumului in invatamantul pre-primar romanesc 1). Analiza conceptelor: curriculum, arie curriculara, ciclu curricular , continut al invatamantului, activitate. 2). Relatia obiective - continuturi, metode de predare – invatare - evaluare. 3). Factori determinanti si surse generatoare in elaborarea curriculumului. 4). Tipuri de curriculum: core curriculum (de baza, trunchi comun); analiza raporturilor obligatoriu-optional; formal-nonformal; national-local. 5). Orientari si practici noi in organizarea curriculumului: interdisciplinaritate, organizare modulara, organizare de tip integrat, curriculum diferentiat si personalizat. 6). Documentele curriculare: planul-cadru, programe prescolare, materialele - suport (ghiduri, portofolii, culegeri, etc.). Metodologia aplicarii lor in gradinita. VIII. Strategii formativ – educative specifice invatamantului prescolar 1). Delimitari conceptuale: metodologie, tehnologie, strategie, metoda, procedeu, mijloc. Analiza interdependentelor. Rolul integrator al strategiilor didactice. 2). Sistemul metodelor de instruire. Clasificare si caracteristicile principalelor grupe de metode. Specificul metodelor de instruire pentru invatamantul pre-primar. 3). Descrierea metodelor de instruire. Fundamente si posibilitati de aplicare eficienta, activizatoare, creativa. 4). Mijloace didactice si suporturi tehnice de instruire: rol, functii, valente formative. 5). Instruirea asistata de calculator - directie strategica in perfectionarea metodologiei si tehnologiei instruirii (aplicatii in domeniul prescolar). IX. MODURI SI FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITATII FORMATIV – EDUCATIVE IN GRADINITA 1). Jocul – dominanta a varstei prescolare, metoda si mijloc de formare si dezvoltare a personalitatii copilului prescolar 2). Jocul – tipologie, structura, functionalitate, specificitate, relevanta pentru invatamantul prescolar 3). Relatie dintre joc – invatare – creatie si diferitele activitati si forme de organizare a activitatilor in gradinita (activitatile comune, activitatile la alegere) 4). Diferentiere si individualizare procesului formativ in cadrul jocurilor si a activitatilor la alegere

X. Evaluarea eficientei activitatii formativ – educative in gradinita de copii 1). Definirea si analiza conceptului de evaluare. Masurarea-aprecierea-decizia. Integrarea evaluarii in activitatile formativ-educative din gradinita. 2). Functiile evaluarii: de informare, motivationala, de control, diagnoza, selectie si certificare, prognoza, reglare-autoreglare. 3). Forme / tipuri de evaluare a rezultatelor si a progreselor copilului prescolar. 4). Metode si tehnici de evaluare a rezultatelor si a progreselor copilului prescolar 5). Factori perturbatori si erori in evaluarea din gradinita. Modalitati de corectare. 6). Metodologia proiectarii, elaborarii , aplicarii si interpretarii probelor evaluative

43

XI. Proiectarea pedagogica a activitatilor formativ-educative. Moduri si forme de organizare a activitatilor formativ - educative 1). Conceptul de proiectare pedagogica. Functiile proiectarii pedagogice : anticipare, orientare, organizare,dirijare,reglare-autoreglare,decizie, inovare. 2). Etapele proiectarii pedagogice : definirea obiectivelor si a sistemului de referinta spatio-emporal, determinarea continuturilor; stabilirea strategiei optime de actiune; stabilirea criteriilor si a instrumentelor de evaluare. 3). Niveluri ale proiectarii pedagogice. Finalizarea proiectarii pedagogice : 3.1. Proiecte elaborate pe: ciclul, an, semestru de invatamant; saptamana, activitate; 3.2. Proiecte elaborate pe: arii curriculare, activitate, tema, subiect. 4). Unitate si diversitate in proiectarea activitatilor de formativ-educative. Modele de proiectare a activitatilor formativ- educative. 5). Grile de evaluare . Criterii de autoevaluare ale activitatilor.

XII. SPECIFICUL DIMENSIUNILOR EDUCATIEI IN PRESCOLARITATE: EDUCATIA MORAL-CIVICA si RELIOGIOASA 1). Reperele intemeierii educatiei morale: reperul subiectiv (psihologic) / reperul obiectiv (reperul axiologic – normativ) 2). Educatia morala – institutii sociale: determinisme si conexiuni 3). Limbajul moral: specificitate psihopedagogica; implicatii in activitatea instructiv- educativa din gradinita 4). Comportamentul moral: definitie, forme de exprimare, caracteristici. 5). Autoeducatia morala – parte constitutiva a educatiei morale: semnificatii, forme surse si componente structural functionale 6). Finalitatile, strategiile si formele de evaluare ale educatiei moral – civice si religioase in gradinita

XIII. Relatii si interactiuni educationale in gradinita 1). Definirea si analiza conceptului de relatie educationala 2). Relatii si interactiuni educationale in gradinita: relatii de intercunoastere, relatii de intercomunicare, relatii socio - afective preferentiale, relatii de influentare 3). Caracteristicile demersului de "influenta educationala" in invatamantul pre-primar 4). Implicarea sociala si personalitatea copilului: complianta comportamentala in grupa 5). Atractia interpersonala in gradinita 6). Comunicarea interpersonala 7). Climat educational in gradinita

XIV. Personalitatea educatoarei 1). Structura personalitatii cadrului didactic: personalitatea de baza, campul psihopedagogic, reprezentarile psihopedagogice, credintele - convingerile psihopedagogice, personalitatea cristalizata, stil educational; 2). Statute si roluri ale cadrului didactic-educatoarei: planificare, organizare, control, indrumare, evaluare, monitorizare, consiliere, decizie 3). Recrutarea, selectia si formarea cadrelor didactice- educatoare; 4). Cariera didactica in Romania – educatoarea si realitatea socio-educationala 5). Deontologia pedagogica;