SUBIECTUL 7Apariia i dezvoltarea antropologiei exotice1. Identificai premisele apariiei antropologieiAntropologia este un termen general i foarte cuprinztor, capabil s integreze toate obiectele specifice unei tiine a omului. Dei etimologia cuvntului antropologie este greac, aceasta nu nseamn c originea disciplinei este foarte veche, dimpotriv. Dac acceptm c o disciplin tiinific presupune acceptarea unei problematici, a unei metode i apariia unei comuniti disciplinare, atunci istoria antropologiei este foarte scurt i nu precede a doua jumtate a secolului al XIX-lea. Dac, n perioada Renaterii, termenul de antropologie evoca un studiu integrat al sufletului i trupului, conotaiile sale se vor multiplica n secolul al XVIII-lea, cnd este utilizat fie ntr-o perspectiv naturalist - Diderot o identific cu anatomia, iar Blumenbach cu o tiin natural -, fie ntr-una ceva mai sintetic, care include i o orientare etnologic. Este tocmai sensul pe care il confer teologul elveian A. C. de Chavannes, care public, n 1788, o Antropologie sau tiin general a Omului. n acelai an, Immanuel Kant tiprete ultima sa lucrare, Antropologia din punct de vedere pragmatic. Membrii aa-numitei Societi de observatori ai Omului, care a funcionat ntre 1799-1804, vor pstra aceeai perspectiv sintetic, chiar dac unii dintre ei i vor conferi un sens mai restrns (anatomie, tiin medical). Abia ctre finele secolului al XIX-lea, termenul va cpta un neles mai precis i i sunt ataate calificative diverse, ca social (n Marea Britanie), sau cultural (n S.U.A.).2. Analizai perspectiva Celuilalt expus n cercetrile antropologice de la sf. secolului 19Imaginarul Celuilalt ca straniu si ca inferior, diferenta fiind resimtita si ca forma de subdezvoltare, a fost preocuparea constanta a antropologilor, deoarece chiar daca acest tip de imaginar si-a schimbat continutul, nu si-a schimbat si gramatica, un exemplu elocvent inregistrindu-se in secolul al XIX-lea, o epoca a unei burghezii triumfatoare si a unui Occident dominator, asa cum observa si Lucian Boia, cind procesul de devalorizare a Celuilalt continua sub forma dispretului aratat Chinei sau a devalorizarii Sudului european, in raport cu Nordul, unde se concentrau in intregime spiritul creator si dinamismul: Un intreg imaginar rasial, cu superioritatea treptata a rasei ariene, va structura astfel imaginea Celuilalt in perioada de glorie a modernitatii industriale europene pina la cel de-al Doilea Razboi Mondial. Dovada ca strainii continua sa faca lucruri stranii si in ziua de azi, chiar daca se afla printre noi si au incetat sa mai aiba coada, o constituie pentru Vintila Mihailescu dezgroparea unui moroi intr-un sat din Oltenia, un eveniment intens mediatizat, perceput de unii ca un act primitiv, desi deloc surprinzator pentru cei care cunosc lumea satului. Firesc pentru unii, straniu pentru altii, o noua, dar in acelasi timp veche diferentiere Noi/Ei, pentru ca, observa tot Lucian Boia, cind este vorba despre celalalt, imaginarul nu lipseste niciodata.3. Dezvoltai ideea lui Cl.L.Strauss despre gndirea pur, slbatic a omului primitive4. Ceea ce am'ncercat s definesc ca gndire slbatic,,. - spune CI. 5. Levi-Strauss |- nu se poate atribui la propriu, nimnui nici chiar unei pri sau 6. unui tip de civilizaie. Ea nu are un caracter predicativ. Se poate spune mai 7. degrab c prin gndire slbatic eu denumesc un sistem de postulate i de 8. axiome necesare fundamentrii unui cod care s permit s se traduc ou un 9. randament' ct mai puin deficitar, celalalt,, n al nostru,, i reciproc; adic, 10. ansamblul condiiilor ou care noi putem s ne nelegem mai bine, desigur 11. ntotdeauna cu reziduuri. In fond, gndirea slbatic,, nu este n intenia mea 12. dect locul de n/tlnire, efectul unei sforri de nelegere a lor de ctre 13. mine,, care nu m pun n locul lor i de ei pui de ctre mine,, n locul 14. meu,, (La pensee sauvage et le structuralisme, Esprit,,, noiembrie 1963. 15. 634). Logica sensibilului este o logic a concretului i pe CI. Levi-Strauss nu-1 16. intereseaz att gndirea slbatic ct descoperirea modului n care felul lor 17. de a gndi poate fi tradus n felul nostru de a gndi i invers. Aceasta pentru 18. c pn acum gndirea slbaticilor,, i-a derutat pe antropologi care nnau 19. vrut s admit c logica acestora este la fel ou a noastr. ntr-adevr la prima 20. vedere totul prea ilogic, toate corelaiile preau fr sens, oamenii primitivi 21. preau a nu fi capabili s gndeasc logic ci doar s divagheze pe firul unor 22. asociaii de idei sau de sentimente dintre cele mai neateptate. CI. Levi- 23. Strauss att n Le totemisme aujoud'hui, ct i n La pensee sauvage i 24. Mythologiques, caut s demonstreze ca gndirea primitivilor are o logic 25. foarte riguroas, foarte precis, dei aceast logic nu funcioneaz la fel cu 26. a noastr. El desprinde treptat aceast logic deschiznd calea spre o 27. nelegere reciproc ntre oamenii care gndesc n dou sisteme deosebite. El 28. nu-i ascunde credina c aceast logic este mai apropiat de regulile tip ale 29. incontientului care ne este comun i nou,, i lor, (v. Yvan S i m o n i s, 30. Claude Levi-Strauss ou la Passion de l'inceste", Paris, 1968, 235-237).