1. Anatomia corneeiCorneea reprezinta 1/6 anterioara a tunicii externe, este transparenta, lucioasa si are

forma unei calote sferice cu diametru orizontal de 12 mm, iar vertical de 11 mm, raza de curbura fiind aprox. 7,8 mm;- grosimea este de 1 mm la periferie si 0,88 in zona centrala; la acest nivel, razele de lumina sufera cea mai importanta refractie datorita diferentei de indice de refractie dintre aer (n= 1) si umoarea apoasa (n= 1,33 ) precum si datorita curburii corneene, puterea de refractie a corneei fiind 40-45 dioptrii;- limita dintre cornee si sclera poarta denumirea de limb sclero-cornean; - histologic, corneea prezinta antero-posterior 5 straturi:1. epiteliul cornean cuprinde trei straturi:

- stratul bazal germinativ cu celule cilindrice- stratul intermediar cu celule poliedrice (corpii mucosi ai lui Malpighi)- stratul superficial descuamant cu 2 randuri de celule aplatizate necheratinizate

2. membrana elastica anterioara (membrana lui Bowman) are o rezistenta mare la infectii dar nu se regenereaza daca este distrusa in procese patologice;3. parenchimul cornean reprezinta 9/10 din grosimea corneei; 4. membrana elastica posterioara (membrana lui Descemet) = o membrana hialina, rezistenta si foarte elastica care se regenereaza;5. endoteliul cornean- corneea, cel mai important component al dioptrului ocular, este protejata de filmul lacrimal ce rezulta din clipitul pleoapelor si are trei straturi:

-extern - lipidic-mijlociu - apos-intern – mucoid

- proprietatea principala a corneei este transparenta care depinde de:- gradul de hidratare - lipsa vaselor sangvine- paralelismul perfect al fibrelor din parenchim

- inervatia este realizata de 3 plexuri rezultate din ramuri ale nervilor ciliari si ramuri din ramura oftalmica a trigemenului (V);

2. Anatomia corpului ciliarTunica mijlocie (uveea) este inchisa la culoare, intens vascularizata si bogata in

celule pigmentare; - cuprinde trei parti :

a) irisul (partea anterioara)b) corpul ciliar (partea mijlocie)c) coroida (partea posteroara)

Corpul ciliar, portiunea mijlocie a uveei, are o latime de 5-7 mm si este situat intre iris (anterior) si coroida (posterior) de care este delimitata printr-o linie zimtata numita ora serrata;- in sectiune sagitala are forma triunghiulara cu urmatoarele componente:

-o baza (anterior) in contact cu radacina irisului-un varf (posterior) la nivelul orei serrata-o fata externa in contact cu sclera-o fata interna in contact cu corpul vitros

- corpul ciliar este constituit din:- pars plicata – are o latime de 2 mm, este situata anterior si este alcatuita din 70-80 de

falduri radiale ce proemina pe fata interna a corpului ciliar; acestea, denumite procese ciliare,

1

au extremitatea anterioara mai globuloasa si cea posterioara mai efilata fiind delimitata de vaile ciliare;

- pars plana - are latimea de 4 mm, este plana si se afla posterior de procesele ciliare pana la nivelul orei serrata; este constituita din fibre musculare netede alcatuind muschiul ciliar;

- dupa dispozitia fibrelor, muschiul ciliar prezinta trei grupe de fibre:-fibre longitudinale (muschiul lui Bruke)   - cel mai bine reprezentat dintre cele 3 grupe

de fibre, se intinde de la ora serrata la limbul sclero-cornean, fiind denumit muschiul tensor al coroidei;

-fibre arciforme (radiale) - arcuite posterior de la limbul sclero-corneanprocesele ciliare;

-fibre circulare (muschiul lui Muller) - interne, paralele cu circumferinta irisului, a caror actiune trage coroida apropiind ora serrata de limbul sclero-cornean; - inervatia corpului ciliar are originea in nucleul Edinger – Westphal al oculomotorului;- vascularizatia corpului ciliar rezulta din marele cerc arterial irian, iar venele se varsa in venele ciliare anterioare si in reteaua venoasa coroidiana

3. Anatomia si vascularizatia retineiTunica interna (nervoasa) numita si retina = o membrana subtire (0,6mm corespunzator maculei si 0,1mm la nivelul orei serrata), fotosensibila, transparenta si de culoare roz datorita pigmentilor vizuali ce se gasesc in structura ei;- structural si functional retina poate fi impartita in 2 zone distincte:

a) retina vizualab) retina oarba

a) Retina vizuala (optica) - se intinde la polul posterior al ochiului pana la ora serrata, prezinta 2 fete:

-externa - in contact cu coroida-interna - in contact cu corpul vitros

- pe fata interna a retinei, observam oftalmoscopic doua zone cu aspect diferit fata de restul retinei:

papila optica - are forma rotunda sau ovalara, de culoare roz – palida cu diametrul de 1,5- 1,8 mm; este situata deasupra si nazal 4 mm fata de polul posterior, reprezentand locul prin care filetele nervoase retiniene parasesc ochiul si se continua cu nervul optic; tot pe aici intra si ies vasele sangvine retiniene; papila imparte retina in 4 cadrane:

supero-nazal infero-nazal supero-temporal infero-temporal

macula lutea (pata galbena) - are forma ovalara si 2-3 mm diametru, fiind situata la capatul posterior al axului vizual principal al globului ocular; - prezinta punctul de sensibilitate maxim al retinei, predominante fiind celulele cu conuri;- in centrul maculei se observa o depresiune mica numita foveea centralis unde acuitatea vizuala este maxima, iar elementul receptor este reprezentat numai de celule cu conuri; - retina vizuala este formata din:

celule de sustinere celule pigmentare celule nervoase - sunt de 5 tipuri:

celule vizuale – sunt reprezentate de: celule cu conuri - in numar de 6-7 milioane, sunt raspunzatoare pentru

vederea in lumina puternica si perceperea culorilor;

2

- exista trei tipuri de pigmenti vizuali pentru cele 3 culori fundamentale (rosu, verde si albastru)

- prin amestecul lor pot forma orice culoare, inclusiv cea alba; - substanta fotosensibila este iodopsina;- prezente in numar mare in macula lipsesc din retina periferica; in

foveea centralis sunt exclusive celulele cu conuri;

celule cu bastonas – in numar de 130 milioane, sunt raspunzatoare pentru vederea scotopica (in intuneric)

- sunt dispuse in jurul foveei in numar foarte mic si se inmultesc spre periferie, unde sunt prezente in exclusivitate;

- este construita dintr-un corp celular si un bastonas;- substanta fotosensibila este rodopsina (purpura retiniana) care in

prezenta luminii se descompune in scotopsina si retinen (acesta este produs in permanenta din vitamina A);

celule bipolarecelule multipolarecelule orizontale celule amacrine

- celulele cu conuri si bastonase fac sinapsa cu celulele bipolare, protoneuronul caii (primul neuron), care primesc impulsuri de la mai multe celule receptoare, realizand o convergenta a impulsurilor;- mai multi axoni ai celulelor polare fac sinapsa cu dentritele unei singure celule ganglionare multipolare, deutoneuronul caii (al doilea neuron), realizandu-se o noua convergenta a impulsurilor, exceptie facand celulele cu conuri din foveea centralis, unde fiecare celula cu con face sinapsa cu o singura celula polara si aceasta cu o singura celula ganglionara multipolara, explicand particularitatea acestei zone;- axonii celulelor ganglionare converg si formeaza nervul optic ce paraseste globul ocular prin papila;

Datorita structurii mai sus enuntate, retina prezinta 10 straturi, incepand de la coroida:1. Stratul celulelor pigmentare - alcatuit din celule incarcate cu pigment melanic,

favorizand concentrarea excitatiilor luminoase spre celulele vizuale;2. Stratul conurilor si bastonaselor este format din celulele receptoare retiniene;3. Membrana externa = o retea de fibre fine ce separa zona nucleilor de restul celulelor,

conurilor si bastonaselor;4. Stratul granulos extern - cuprinde corpurile si nucleii celulelor vizuale;5. Stratul plexiform extern - contine axonii celulelor vizuale, dentritele celulelor

bipolare, prelungirile celulelor orizontale de asociatie;6. Stratul granulos intern - este alcatuit din corpii si nucleii celulelor bipolare, celulelor

orizontale si amacrine (neuroni de asociatie fara dentrite), dar cu un axon foarte ramificat; in acest strat se afla capilare fine ale arterei centrale a retinei;

7. Stratul plexiform intern - cuprinde axonii neuronilor bipolari, dentritele celulelor multipolare, prelungirile celulelor de asociatie, fibrele laterale ale celulelor lui Muller (celula gliala ce serveste drept support pt. neuronii ce alcatuiesc retina);

8. Stratul celulelor ganglionare - format din celule ganglionare asezate pe un singur rand;

9. Stratul fibrelor optice - alcatuit din axonii celulelor ganglionare multipolare ce se dispun in fascicole si ocolesc in arc foveea, convergand spre papila, strabat lama ciuruita si formeaza nervul optic;

3

10. Membrana limitanta interna separa stratul de fibre optice de vitros;

Vascularizatia retinei se realizeaza separat pentru structurile interne si pentru cele externe;- nu este o vascularizatie dubla, fiecare tebuie sa fie intacta pentru a se putea mentine normala functionarea retinei;

- portiunea externa (celulele receptoare si cele pigmentare) - aprovizionata prin intermediul corio-capilarelor coroidiene;

- portiunea interna – aprovizionata de artera centrala a retinei, ram al arterei oftalmice, care la nivelul papilei se divide in 2 ramuri retiniene:

- superioara - inferioara

care la randul lor se divid in ramuri nazale si temporale, dihotomizandu-se pana la ora serrata;- venele retiniene urmeaza traseul invers si dreneaza sangele in vena centrala a retinei care se varsa in venele oftalmice superioare;

4. Organele anexe ale globului ocular. Anatomia pleoapei.

Organele anexe sunt reprezentate de:1) Pleoape = formatiuni musculo-cutanate, perechi (superioara si inferioara), care acopera si protejeaza globul ocular prin acoperirea anterioara a cavitatii anterioare; - pleoapa superioara - mare si mobila, impartita in doua portiuni de santul orbito-palpebral;- pleoapa inferioara - mica, fixa si se continua cu pielea obrazului; - ele prezinta:

fata anterioara fata posterioara o margine libera o margine aderenta doua extremitati: comisura interna, comisura externa

- marginea libera este impartita de papila lacrimala (o mica proeminenta ce contine punctul lacrimal) in:

o regiune interna (1/6) o regiune externa (5/6) - este impartita in:

o portiunea anterioara (ciliara) - unde se afla foloculii pilosi, glandele sebacee Zeiss si glandele sudoripare Moll

o o portiune posterioara - unde se deschid canalele excretorii ale glandelor lui Meibonius- fanta palpebrala este delimitata de marginea libera a celor doua pleoape;- structural, pleoapele prezinta 7 straturi:

stratul extern - cutanat tesutul celular subcutanat stratul muscular: orbicularul pleoapelor (n. VII) si ridicatorul pleoapei superioare (n.

III) tesutul celular subcutanat stratul fibros alcatuit din tars si ligamentele largi stratul fibrelor musculare netede stratul intern-conjunctiva

2) Sprancene - separa pielea fruntii de pielea pleoapelor, au o dispozitie transversala ce impiedica sudoarea de pe frunte sa ajunga in ochi;3) Conjunctiva - prezinta 3 portiuni:

- tarsala (palpebrala)

4

- bulbara (sclerala)- conjunctiva fundurilor de sac superior si inferior

4) Aparatul lacrimal – este constituit din: glande lacrimale - sunt reprezentate de:

- glanda lacrimala principala - situata in partea supero-externa a orbitei, in foseta lacrimala, avand o activitate reflexa; este constituita din doua portiuni: orbitara si palpebrala separate de muschiul ridicator al pleoapei; secretia lacrimala este excretata prin 3-5 canale excretorii principale in fundurile de sac conjunctival superior si numeroase canalicule accesorii; are structura tubulo-acinoasa; vascularizatia este asigurata de artera si vena lacrimala;

- glandele lacrimale accesorii - produc secretia lacrimala de baza prin:o glandele conjunctivale Wolfring-Ciaccio si Krause - secretie seroasao glandele conjunctivale Manz si Henle - secretie mucoasao glandele sebacee Meiboniussi Zeiss - secretie lipidica

cai lacrimale - au rolul de a evacua lacrimile in cavitatea nazala si sunt formate din:

- punctele lacrimale superior si inferior situate pe tuberculii lacrimali- canaliculele lacrimale superior si inferior cu 2 portiuni, una verticala

(2mm) si alta orizontala (5-7 mm) se varsa in sacul lacrimal- sacul lacrimal- canalul lacrimo-nazal continua sacul cu doua portiuni: una membranoasa

si alta osoasa ce se deschide in meatul nazal inferior 5) Orbita6) Muschii extrinseci ai globului ocular - sunt in nr de 6 (4 drepti si 2 oblici):

Muschii drepti ai globului ocular: dreptul intern, dreptul superior, dreptul inferior inervati de oculomotor (n. III) si dreptul extern inervat de nervul abducens (n. VI)

Muschii oblici: oblicul superior inervat de nervul trohlear(n. IV) si oblicul inferior inervat de nervul oculomotor (n. III); - comisura interna prezinta caruncula si plica semilunara;

5. Cheratita herpetica dendriformaHerpesul simplu cornean - apare monocular, concomitent cu erupţii herpetice ale pielii pleoapelor, ale narinelor, ale buzelor, dar poate apărea şi izolat;Etiologie - este cauzată de virusul herpes simplex 1, care provoacă herpesul febril cutanat si al mucoaselor;- primoinfecţia se produce prin contaminarea interumană sau prin transmitere directă prin: blefarite, conjunctivite foliculare, adenopatii preauriculare; rezervorul de virus herpetic poate fi în ganglionul nervului trigemen de unde, pe calea nervilor ciliari, ajunge la cornee;

Simptome: senzaţie de corp străin, dureri vii, nevralgice, fotofobie, lăcrimare;

Semne obiective: congestie de tip pericheratic, iar pe cornee o eroziune cu caracter polimorf, ca o crenguţă de brad, se evidenţiază foarte bine prin coloraţia cu fluoresceină, sensibilitatea corneană este redusă la nivelul leziunii.- netratată, leziunea are tendinta de a se extine, apar noi eroziuni, care se schimbă, adeseori de la o zi la alta;- vindecarea se face prin macule corneene asociată cu scăderea acuităţii vizuale.- nu lasă imunitate la om, recidivele apar în stări febrile sau în condiţii de reducere a imunităţii organismului; Complicaţii: suprainfecţia cu germeni piogeni care determină apariţia ulcerului serpiginos;

5

Tratament: Local: virustatice (medicamente antimetabolice capabile de a inhiba multiplicarea

intracelulară a virusului, cum ar fi: IDU, preparat sub formă de colir sau unguent, Aciclovir, sub formă de unguent, Vidarabina în colir, Interferon, care acţionează reducând sinteza la nivelul celulei a unei proteine antivirale care blochează sinteza componentelor virale la nivelul ribozomilor celulari, gamaglobulina în instilaţii sau unguente;

Se instilează midriatrice, se pansează ochiul până la epitelizarea leziunii Terapie mecanică: badijonare cu nitrat de argint 1% sau cu tinctură de iod Se contraindică tratamentul cortizonic în fazele acute General: modificarea terenului (gamaglobuline, vitamine din grupul B, vitamina C,

levamisol, rodilemid, aciclovir, 5 tablete pe zi) Vaccinarea antiherpetică nu dă rezultatele scontate;

6. Ulcer corneean – tablou clinic, tratament;= o cheratită exogenă, ulcerativă, supurată adesea datorită suprainfectării unei eroziuni corneene traumatice;- este frecventă la adulţi sau la persoane în vârstă în ale căror antecedente există lăcrimare abundentă sau o inflamaţie cronică a conjunctivei;Etiologie: agenţi patogeni localizaţi de regulă pe conjunctiva sau în căile lacrimale ca: pneumococi, stafilococ, streptococ, piocianic, micoze.

Simptome: dureri oculare şi perioculare intense, fotofobie, mici frisoane, indispoziţie generală;Semne obiective:

congestie pericheratică intensă, prezenţa unei ulceraţii de dimensiuni variabile cu fond şi contur infiltrate, acoperite de o secreţie purulentă

prezenţa sprâncenei de infiltraţie a ulcerului ce marchează direcţia de propagare a ulceraţiei cu apariţia caracterului serpiginos al leziunii

reacţie intensă a uveei anterioare ca: iris congestionat, pupila miotică, sinechii iriene posterioare, hipopion sub forma unei mase de puroi alb-gălbui care se colectează în camera anterioară

Evoluţia este gravă;- fără tratament se extinde în suprafaţă cu invadarea corneei spre profunzime, cu perforarea corneei;- in orificiul de perforare, după eliminarea umorii apoase din camera anterioară, apare inclavat irisul cu încetarea durerilor din acest moment şi vindecarea leziunii sub forma unei cicatrici, leucom cornean aderent, cu pierderea vederii.Complicaţiile tardive: glaucom secundar, stafilom cornean;Profilaxia - se adresează persoanelor care, prin natura profesiei, sunt expuse microorganismelor;

Tratament: local - etiologic, antiinfecţios: instilaţii cu dezinfectante (argirol 10%, unguente cu

antibiotice cu spectru larg ca Kanamicină, gentamicină); - in ulcerele cu hipopion antibioticele se administreaza în inj subconjunctivale; se pot asocia unguente cu epitelizante corneene ca dionina; - pentru combaterea fenomenelor uveei anterioare: midriatice (atropina 1%, neosinefrina10%, adrenalina 1la mie) care pot fi administrate în inj subconjunctivale; - ochiul va fi pansat până la epitelizarea ulceraţiei;

6

- ulcerele trenante cu descemetocel pot beneficia de tratament chirurgical cu efectuarea unei cheratoplastii la cald prin acoperire conj a corneei; - se pot efectua şi spălături zilnice a sacului conjunctival cu solutii cu antibiotice;

general - antibiotice, antiinflamatoare, aspirină, indometacin, diclofenac, sedative, tonice generale, calciterapie.

7. Cataracta – clasificare, tratamentModificări de transparentă ale cristalinului (=cataracte) - pot fi :

congenitale dobândite (primitivă, traumatică, complicată, patologică, secundară)

a. Cataracte congenitale = opacitaţi cristaliniene prezente de la naştere; reprezinta o cauză frecventă de cecitate la copil.Tratamentul – chirurgical; momentul operator va fi precoce în primele saptamâni de viaţa.Tehnica chirurgicală: operaţia se face in anestezie generală. Preoperator se dilată la maxim pupila. Tehnica modernă consta in extracţia extracapsulară a cristalinului prin facoemulsificare si implant de cristalin artificial. Postoperator tratamentul constă în administrarea de colire cu antibiotic şi cortizon 4 – 6 săptamâni. Ochiul se pansează câteva zile postoperator.

b. Cataracte dobândite = opacifieri ale cristalinului ce apar în cursul vieţii, de etiologie cunoscută sau necunoscută, ce evoluează spre opacifierea totală a cristalinului cu scăderea importantă a acuitaţii vizuale.*Cataractele primitiveClinic există trei feluri de cataracta:

corticală nucleară subcapsulară posterioară

Tratamentul cataractei - chirurgical. Intervenţia se va efectua atunci când vederea scade sub limita la care bolnavul işi poate desfaşura activitatea cotidiană. Pregătirea preoperatorie: 1. Cercetarea reflexului fotomotor – absenţa sa arata că retina şi-a pierdut funcţia şi operaţia este inutilă. 2. Percepţia şi proiecţia luminii 3. Măsurarea tensiunii intraoculare 4. Verificarea căilor lacrimale 5. Examenul complet pe aparate şi sisteme 6. Examenul de laborator – cele uzuale 7. Hipotonizarea globului – dacă este cazul 8. Sedarea pacientului – Diazepam, Luminal, Dormicum. 9. Midriaza preoperatorie – cu midriatice de scurtă duratăAnestezia este locală cu xilina sub formă de injecţie retrobulbară sau topică.Tehnica chirurgicală: I.Crioextracţia intracapsulară a cristalinului constă în extracţia cristalinului şi a sacului cu o criodă refrigerata (metoda abandonată astăzi). II.Extracţia extracapsulară a cristalinului(EEC) - după discizia capsulei anterioare se extrage nucleul, ulterior se aspiră şi se spală masele restante şi se implantează cristalin artificial. III.EEC prin facoemulsificare – constă în fragmentarea maselor cristaliniene cu ultrasunete şi aspirarea lor cu ajutorul unei piese întroduse în camera anterioară, aspirarea tuturor maselor restante şi întroducerea de cristalin artificial foldabil. Avantajul acestei metode este incizia mică prin care se lucrează, cu absenţa astigmatismului postoperator şi vindecare rapida.

7

Postoperator se administrează colire cu antibiotic şi cortizon de 4-5 ori / zi timp de 4 – 6 săptămâni.

*Cataracte patologice = opacitaţi cristaliniene evolutive consecutive unor boli generale, bilaterale; Tratamentul – EEC prin facoemulsificare. *Cataracte complicate = opacitaţi cristaliniene consecutive unei afecţiuni oculare. Apar unilateral la tineri. Tratamentul - chirurgical – EEC prin facoemulsificare.

*Cataracte traumatice = opacitati cristaliniene secundare unor traumatisme; se clasifica în: Cataracta contuzivă Cataracta prin plagă penetrantă Cataracta prin corpi straini intracristalinieni sau intraoculari. Cataracta prin agenţi fizici

Tratamentul cataractelor traumatice este chirurgical.

*Cataracte secundare = opacifierea capsulei posterioare şi a maselor cristaliniene restante după EEC; Tratament – capsulotomia Laser YAG

8. Uveita herpetica – tablou, tratament= o inflamatie a uveei (membrana intermediara vascularizata, care hraneste ochiul, constituita din iris, corpul ciliar si coroida) de origine virala, agentii in cauza fiind in principal un virus herpetic;- se pot manifesta printr-o scadere a tensiunii, roseata, scaderea acuitatii vizuale; uveitele intermediare sau pars planites, mai rare dar deosebi de insidioase, se manifesta prin cateva muste zburatoare in fata ochilor, care dispar in cateva zile sau saptamani.Diagnosticul - se pune pe baza examenului clinic si a examenului la biomicroscop, uneori si pe baza angiografiei oculare. Tratamentul - in administrarea de antiinflamatoare locale sau generale (acetat de hidrocortizon, dexametazona sau colire cu antibiotic) care atenueaza puseele. Dilatarea pupilei este importanta pentru ameliorarea disconfortului si prevenirea sinechiilor posterioare (midriatice). Este imperativa tratarea cauzei atunci cand aceasta este cunoscuta: antivirale.

9. Glaucom cronic cu unghi deschis – tratamenta. Medical:

Local - există mai multe tipuri de medicamente antiglaucomatoase: Analogii de prostaglandine care scad presiunea intraoculară prin

creşterea eliminării pe calea uveo-sclerală. Sunt de prima intenţie în tratament, se administrează o picatură/zi seara.

Betablocantele reduc producţia de umoare apoasă si cresc facilitatea la scurgere in tractul uveo – scleral. Se administrează de 2 ori/zi câte o picatură.

Inhibitori de anhidrază carbonică reduc secreţia umorii apoase. Se administrează de 2 ori / zi câte o picatură.

General - se asociază când medicaţia locală nu reuşeste să stabilizeze presiunea intraoculară. Se administrează inhibitori de anhidrază carbonică (Ederen), capsule de 250 mg, 1 – 4 capsule / zi.

b. LASER - Se practică trabeculoplastia cu LASER Argon in GPUD necontrolate medicamentos, dupa trabeculectomie dacă presiunea intraoculară se menţine crescută.

8

c. Chirurgical - Se aplică tuturor formelor de GPUD la care tratamentul medicamentos maximal nu asigură controlul presiunii intraoculare sau la care se instalează precoce deficite ale CV. Tehnica chirurgicală este reprezentată de trabeculectomie.

10. Simt cromatic – metode de determinarePerceptia culorilor = capacitatea cortexului vizual de a percepe razele luminoase cu o lungime de unda cuprinsa intre 760 nm (rosu) si 380nm (violet); - culorile au urmatoarele caracteristici:

tonul (coloritul) - diferentiaza culoarea respectiva (rosu, galben, verde) saturatia (puritatea colorimetrica) = cantitatea de radiatie luminoasa pe care o contine

o culoare luminozitatea = cantitatea de lumina alba pe care o contine o culoare

- combinand aceste trei caracteristici pot rezulta peste 10.000 de nuante dintre care ochiul uman poate distinge aproximativ 160;

Examinarea simtului cromatic cuprinde urmatoarele metode: Metode de denumire - prezentarea de cartoane colorate, lanterne colorate sau

proiectate pe un ecran alb al principalelor culori cromatice, examinatului cerandu-i-se sa denumeasca culoarea;

Metode de egalizare - bazate pe principiul amestecului culorilor; se realizeaza cu ajutorul anomaloscopului Nagel pentru deficite in axul rosu – verde (rosu+verde=galben);

Metode de comparare - permit aprecierea discromatopsiilor dobandite, examinatul trebuie sa ordoneze pastilele colorate in functie de tonul culorii; testul Farnsworth contine 85 de pastile ce trebuie ordonate in 8 minute; testul Panel - D15 consta in 15 pastile ce trebuie ordonate in 2 minute;

Metode de discriminare - cel mai des utilizate, examinarea facandu-se cu tabele pseudoizocromatice (Ishihara);

11. Functiile corpului ciliar:Acomodare = cand muschiul ciliar se contracta, cristalinul devine mai convex,

imbunatatind focusarea pe obiecte apropiate. Cand muschiul ciliar se relaxeaza, cristalinul devine mai plan, imbunatatind focusarea pe obiecte indepartate;

Producere de umoare apoasa – raspunde de aprovizionarea cu majoritatea nutrientilor necesari cristalinului si corneei;

Intretinerea ligamentului suspensor al cristalinului

12. Acuitatea vizuala – metode de determinare= capacitatea foveei (zonei centrale a retinei) de a percepe configuratia, forma, conturul si detaliile obiectelor in conditii de iluminare maxima intre fond si text (raspunzatoare sunt celulele cu con din regiunea maculara); este definita prin trei notiuni:

minim vizibile - cea mai mica suprafata perceptibila; trebuie sa formeze pe retina un unghi de 1 grad arc de cerc = o imagine de 4 microni obtinuta prin stimularea a 2 conuri vecine;

minim separabile - cel mai mic unghi vizual intre doua puncte pt ca acestea sa poata fi percepute separat; acesta este tot un unghi de 1 grad arc de cerc, deci cel putin un con neimpresionat;

puterea de aliniere = perceperea celui mai mic decalaj dintre 2 linii paralele sau puse cap la cap; - determinarea acuitatii vizuale se face cu ajutorul optotipului pt distanta (5m) si pt aproape (25-30cm);

9

AV=d/D; d = distanta de la care se face examinareaD = distanta de la care ar fi trebuit citit caracterul

- AV este:maxima in centrul foveei scade vertiginous spre periferie: la 0 grade este 1, la 5grade este 0.3, la 10grade este

0,2 iar la 20grade este 0,1;

Cauzele diminuarii AV: tulburari de refractie tulburarea mediilor transparente ale globului ocular lezarea retinei sau a cailor optice ambliopia functionala

13. Prezbiopia = un fenomen natural asociat cu înaintarea în vârstă, caracterizat prin faptul că lentila ochiului - cristalinul - în mod normal moale şi flexibilă, devine tare şi mai puţin elastică. Acest lucru face ca această lentilă să nu mai poată focaliza la fel de bine lumina care pătrunde în ochi de la obiectele de aproape, cauzând astfel vederea în ceaţă la distanţă de citire.- nu este o boală, este o parte normală şi naturală a procesului de îmbătrânire, şi are loc la aproape toată lumea în jurul vârstei de 40 de ani.- la oamenii tineri, cristalinul este moale şi flexibil şi îşi modifică imediat forma pentru focalizare (prin procesul de acomodaţie). Pe măsură ce înaintăm în vârstă, cristalinul îşi pierde elasticitatea. Acest lucru face ca ochii noştri să nu se mai poată adapta la fel de rapid la schimbările bruşte de focalizare, de la distanţă la obiectele apropiate. În final, ochii îşi pierd abilitatea de a focaliza la distanţe diferite.

Simptome - oamenii cu presbiopie cred adesea că au început să aiba hipermetropie; în timp ce ei pot citi semne de pe stradă şi pot privi filme confortabil, nu pot citi tipărituri mici, ca de ex. cartea de telefon sau nu pot realiza munca de aproape, ca de ex. broderia. - de fapt, în timp ce hipermetropia este cauzată de un ochi deformat, un ochi mai mic, prezbiopia este pur şi simplu rezultatul faptului că, cristalinul devine mai puţin flexibil.Tratament:

ochelarii progresivi ochelarii bifocali ochelarii de citit lentilele de contact

14. Conjunctivite virale, bacteriene, alergice – tablou clinic disconfort ocular urmat de senzaţie de usturime, arsură, prurit, înţepătură, nisip în

ochi, corp străin funcţional acuitatea vizuală rămâne nemodificată; hiperemia, întotdeauna prezentă, este expresia clinică a vasodilataţiei induse de

eliberarea mediatorilor tisulari ai inflamaţiei, histamină, prostaglandine, leucotriene; poate fi superficială, marcată la nivelul fornixurilor, până la 3-4 mm de perilimb,

diminuă la instilarea de adrenalină; secreţia apare în toate afecţiunile inflamatorii ale conjunctivei; secretia = un semn important ce ne poate orienta asupra etiologiei infecţiei; Poate fi:

seroasă - de etiologie virală sau alergicăpurulentă - de etiologie bacteriană, cu puroi abundent, verziu, în infecţia cu

Pseudomonas, gălbuie

10

gonococică – in infectia cu coci G+, redusă cantitativfibrinoasă - în conjunctivita difterică

modificările de relief ale conjunctivei includ: edemul - se observa clinic prin chemozis care traduce o inflamaţie importantă, de

obicei de etiologie alergică sau virală;foliculii - se prezintă ca formaţiuni proeminente rotunde, translucide, de 0,2-2mm,

avasculare, situate pe conjunctiva tarsală şi a fundurilor de sac, sunt înconjuraţi de o reţea fină de vase care nu îi invadează;

papilele - apar ca structuri elevate, hexagonale, fiind centrate de un vas sanguin;flictenele - sunt asemănătoare foliculilor, de care diferă prin localizare perilimbică,

se datorează unor reacţii alergice;

Alte manifestări: microhemoragii, adenopatie preauriculară, edem palpebral moale, matinal, pe pleoapa inferioară, falsa ptoză palpebrală pentru keratoconjunctivita epidemică;

15. Conjunctivite – tratament - se adresează componentelor etiologice, patogenetice, simptomatice, fiind adaptat fiecărei forme în parte;

- ochiul cu conjunctivită nu se pansează niciodată pentru a permite eliminarea secreţiei care, prin acumulare, ar crea condiţii similare unui incubator, favorizând multiplicarea germenilor; tot în acelaşi scop, se aplică seara un unguent cu antibiotic, pentru a împiedica aglutinarea cililor pe timpul nopţii;

- se insistă pentru eliminarea secreţiilor patologice din sacul conjunctival prin instilarea de soluţii slab antiseptice ca nitratul de argint 0,5-2% sau ser fiziologic; lacrimile posedă un sistem de apărare foarte eficient datorită lizozimului;

- când epifora este abundentă, conţinutul în lizozim scade pentru a reveni la normal pe măsură ce epifora diminuă soluţiile antiseptice se administrează în stadiile iniţiale, apoi sunt contraindicate, pentru că reduc mecanismele naturale de apărare, prin diminuarea lizozimului;

- nici o soluţie antiseptică nu poate fi administrată în concentraţie eficientă, care ar omorî bacteriile deoarece ar fi toxică pentru epiteliul cornean, iar soluţiile antiseptice sunt diluate permanent de lacrimi şi uneori inactivate de proteinele din secreţia patologică rolul principal al soluţiilor antiseptice este de a îndepărta mecanic secreţiile patologice şi nu de a steriliza conjunctiva;

- medicaţia activă în funcţie de etiologia conjunctivitei se aplică topic: colir sau unguent; această modalitate de administrare este ideală, asigurând concentraţia locală maximă, cu efecte sistemice minime; se folosesc coliruri cu:

antiseptice slabe ca argitol 10-20%, colargol 1-2% vasoconstrictoare ca rezorcina 1-2%, efedrina 2%, sulfat de zinc 0,25-

0,5%, acid acetic 0,5% antibiotice ca: cloramfenicol 0,5%, sulfamide, gentamicină,

tobramicină, ciprofloxacină antiinflamatoare nesteriodiene ca Indometaciin sau Diclofenac antiinflamatoare steroidiene în formele alergice

- unguentele au o durată de acţiune mai lungă decât colirurile şi împiedică aglutinarea pleoapelor noaptea; se folosesc cele cu: tetraciclină 3%, kanamicină 2%, tobramicina, etc;

- tratamentul unei conjunctivite durează până la cedarea completă a tuturor manifestărilor subiective şi obiective, dar se preferă un tratament scurt şi intens;

11

16. Ocluzia de artera centrala a retinei – tablou clinic= un accident dramatic din cauza tipului arterial terminal al retinei;- ischemia care se produce duce la degenerescenţa celulelor ganglionare şi a axonilor lor;- obliterarea arterei principale în jurul lamei criblate debutează brusc, cu cecitate unilaterală, eventual doar percepţie luminoasă prezentă;- pupila este in midriază, reflex fotomotor abolit, atât direct cât şi consensual;- oftalmoscopic retina este edemaţiată, de un alb lăptos iar în centru la nivelul foveei se constată ,,cireasa maculară” datorită vizibilităţii coroidei de la acest nivel;- papila este palidă;- arterele retiniene sunt foarte înguste, filiforme;- angiografia arată sediul şi natura obstacolului;- uneori obliterarea poate interesa doar ramuri ale arterei centrale a retinei, iar simptomele depind de teritoriul interesat.Etiologia: spasm arterial, embolia, tromboza sau mecanisme intricate;- spasmul arterial survine la tineri pe bază vasomotorie şi vegetativă, sau la subiecţi cu hipertensiune arterială, arterioscleroză, toxemie gravidică.

17. Blefarite – tablou clinic, tratament = afectiuni inflamatorii ale marginii ciliare.Etiologia:- Factorii declansatori (locali): infectiile stafilococice de vecinatate;- Factori favorizanti (generali): diabetul, afectiuni hepatice cornice, depresii immune, vicii de refractie mici necorectate.Clinic sunt trei forme:

1. Blefarita eritematoasa - congestie palprebala, prurit (exacerbate de variatii termice si oboseala)

2. Blefarita scoamoasa - insoteste dermatita seboreica a pielii capului si fetei, prezinta in jurul cililor scuame alb-galbui care se desprind cu greutate si lasa pielea eritematoasa;

3. Blefarita ulcerativa - mai grava, este datorata infectiei cu stafilococ auriu manifestata prin microabcese la baza cililor. Epilarea cilului elimina puroiul ramanand o mica ulceratie, vindecarea deformeaza marginea palprebala iar cilii pot creste in pozitii vicioase (trichiazis sau pot lipsi madaroza)

Tratament:igiena riguroasa a pleoapelortratarea infectiei stafilococice si dermatitei seboreice

Blefarita scuamoasa si eritematoasa - se curata marginea libera a pleoapelor cu blefarosampon, se aplica unguent cu antibiotic si antiinflamator steroidian;

Blefarita ulcerativa - se epileaza cilii, se nitreaza marginea libera a pleoapelor, se administreaza antibiotice sub forma de unguent;

18. Dacriocistita acuta – tablou clinic, tratament= o inflamatie acuta a sacului lacrimal si apare dupa o dacriocistita cronica datorita unor sinuzite, infectii dentare, rinite, rinofaringite;Tablou clinic:- stare generala afectata, aparitia unei tumefieri de marimea unei alune - semnele celsiene locale sunt bine delimitate - local, dureri, adenopatie auriculara si febraTratamentul dacriocistitelor urmareste repermeabilizarea cailor lacrimale astfel:

sondajul cailor lacrimale urmate de spalaturi cu solutii antibiotice de 2x/zi 7-10 zileevacuarea sacului lacrimal prin compresie si instilarea de antibiotice si

antiinflamatoare

12

compresii cu rivanol, antibiotice si antiinflamatoare locale si generale tratament chirurgical : dacriocistorinostomia (=anastomoza intre mucoasa pituitara

nazala si sacul lacrimal prin intermediul unei ferestre sapate in osul lacrimal) extirparea sacului lacrimal si inchiderea punctelor lacrimale

19. Hipermetropie si miopie. Corectie optica.Viciul de refractie = ametropie = imaginea nu se formeaza pe retina (ca in cazul

ochiului emetrop), ci: in fata retinei miopie (viciu sferic de refractie – aceeasi valoare pe toate

meridianele globului ocular) in spatele retinei hipermetropie (viciu sferic de refractie – aceeasi valoare pe

toate meridianele globului ocular)Astigmatismul = viciu asferic de refractie;

Hipermetropia = viciu sferic de refractie = imaginea se formeaza in spatele retinei pacientul nu vede bine aproape la hipermetropie de valori mici si nu vede bine aproape si la distanta la hipermetropia de valori mari;Clasificare:*in functie de cauza:

hipermetropie de ax ax mai mic cu 85% hipermetropie de curbura cornee plana hipermetropie de refractie = de indice de refractie hipermetropie din afachia postoperatorie

*in functie de valoarea dioptriei: hipermetropie mica +1d - +3d hipermetropie medie +3d - +6d hipermetropie mare >+7d

*in functie de puterea de acomodatie: hipermetropie latenta (la copil) – e compensata de acomodatie hipermetropie manifesta (la tanar) – necompensata de acomodatie hipermetropie totala – a+b

Corectie: hipermetropia se corecteaza cu lentile sferice convergente cu valoarea cea mai mare a lentilei de proba cu care pacientul vede clar pt a relaxa complet acomodatia;- in functie de varsta hipermetropiei corectam:

la copil – daca nu are strabism si este hipermetropie latenta nu se compenseaza; daca copilul are strabism se incepe cu jumatate din valoarea de la dioptron;

la tanar – se da valoarea cea mai mare la adult si batran se sumeaza cu valoarea prezbiopiei

ambliopie = scaderea acuitatii vizuale fara sa existe leziune organica;Complicatii: pacientii hipermetropi dezvolta mai usor glaucom cu unghi inchis pt ca au unghi mai ingust decat normal;

Miopia = viciu sferic de refractie = imaginea unei raze venite de la infinit se formeaza in fata retinei pacientul nu vede bine la distanta;Clasificare:*in functie de cauza:

de ax antero-posterior ax mai lung al globului ocular de curbura cornee mai curba (poate aparea keratocon) de indice indice de refractie al ochiului e mai mare cataracta nucleara incipienta;

*in functie de valoarea dioptrica:

13

miopie mica -1d - -3d miopie medie -3d - -6d miopie mare -6d - -8d miopie forte si fortissimo <-30d

*in functie de evolutie: miopie benigna (miopia scolarului) – stagneaza in valoare dioptrica la pubertate sau

adolescenta; nu da complicatii; este de valori mici; miopie maligna – se insoteste de complicatii; creste in timp valoarea dioptrica;

Complicatii: dezlipirea de retina coroidoza miopica conus miopic hemoragii vitreo-retiniene pata lui Fuks cataracta complicata

Corectie: optica – cu lentile sferice divergente cu valoarea cea mai mica in lentilele de proba cu

care pacientul vede clar pt a nu transforma ochiul miop in hipermetrop; miopia se anuleaza cu presbiopia la adult si batran; la valori de miopie forte si fortissimo se dau 2 perechi de ochelari: la aproape se lasa cu 4d mai putin iar la distanta se lasa cat are;

tratament medical – la pacientul cu leziuni degenerative se recomanda medicatie pe baza de vitamine si minerale;

tratament chirurgical – modern cu LASSER (metoda de slefuire a corneei cu unde Lasser) sau operatia Fukala a miopiei cu valori mari (se extrage cristalinul si nu se inlocuieste cu nimic);

20. Dezlipirea de retina regmatogena = o afecţiune oculară gravă, care are un potenţial ridicat de cecitate, a cărei prognostic este influenţat de precocitatea descoperirii şi de tratament.- se caracterizează prin separarea celor două foiţe embrionare ale retinei, adică a epiteliului pigmentar şi a membranei lui Bruch pe de o parte şi a restului retinei pe de altă parte.- există două categorii:

secundară - apare secundar după: traumatisme perforante, uveite anterioare şi posterioare, retinopatia proliferantă, tumori coroidiene

primitivă - apare fără o cauză aparentă; leziunea iniţială este ruptura retiniană, dezinserţia la ora serrata sau gaura retiniană, cu formă sau localizare variabilă, apărută pe un teren particular: miopie forte, ateroscleroză, degenerări periferice ale retinei. Prin această leziune iniţială, între cele două foiţe ale retinei se insinuează lichid subretinian determinând bombarea retinei.Tablou clinic:- subiectiv: modificări ale câmpului vizual corespunzătoare zonei retiniene dezinserate, amputarea campului respectiv.- defectul vizual se poate accentua în timp cu scăderea acuităţii vizale.- oftalmoscopic: proeminenţă retiniană cenuşie vălurită sau mobilă, cu vase mai închise la culoare, vase care fac cot la marginea proeminenţei;

Tratament:pentru formele secundare tratament etiologicpentru formele primitive tratament chirurgical

14

Se indică un repaus absolut de 3-4 zile preoperator, adică proba de decubit, apoi se încearcă blocarea rupturii retiniene prin crearea unei leziuni de coroidită cicatricială, iar favorizarea realipirii retiniene se face prin apropierea ei de peretele scleral prin tehnici de înfundare sclerală sau compresiune internă prin injectarea intravitreană de aer steril, ulei de silicon sau gaz mai greu decât aerul.

21. Corpi straini corneeniCorneea poate reprezenta locul de patrundere intraoculara a unui corp stain: acesta se

poate opri in cristalin, iris, vitros, retina sau orbita posterioara. Corneea retine frecvent acesti corpi straini, a caror varietate este foarte mare.

Etiologie. Circumstantele prezentei corpilor straini pe cornee sunt variabile: accidente de masina, sticla sparta, explozii manipularea inadecvata a aparatelor de aschiere, a strungurilor aparatelor de sudura, perforatoarelor

Corpii straini pot fi metalici, minerali, vegetali, sticla, material plastic etc. Substante ca sticla, nisipul si unele minerale sunt bine tolerate, putand ramane in

stroma pentru o perioada lunga de timp. Alte materiale (metale, resturi vegetale, fragmente de insecte- ace) sunt prost tolerate, determinand edem focal, reactie inflamatorie, vascularizatie si necroza.

Diagnostic. Anamneza trebuie sa se axeze pe circumstantele accidentului, cu detalii precise asupra fortei cu care corpul strain a atins corneea, deoarece in numeroase situatii corpul strain patrunde in ochi (ex. lucrul cu dalta si ciocanul); se va nota daca accidentul s-a produs in cursul activitatilor profesionale.

Corpii straini superficiali se insinueaza in epiteliul corneean; bolnavul acuza dureri oculare, fotofobie, lacrimare. Examenul obiectiv se efectueaza cu o lupa de magnificatie, dar cel mai bine cu o lampa cu fanta: exista congestie perikeratica, cornee usor dezepitelizata, iar corpul strain este infipt in cornee; atunci cand corpul strain este din fier, in jurul lui apare un inel maroniu de rugina, care trebuie indepartat odata cu acesta.

Corpii staini profunzi se gasesc cel mai frecvent in stroma corneana; paradoxal, fenomenele iritative sunt mai reduse (exceptie: situatiile cand corpul strain depaseste nivelul epiteliului cornean). O parte din corpii straini raman strict intracorneeni, altii - chiar daca raman cantonati in stroma - depasesc prin lungimea lor fetele corneei: astfel, unii corpi straini au o extremitate superficiala, iar altii proemina in camera anterioara.

Tratament. Obiectivele terapeutice sunt: -        indepartarea corpului strain-        reducerea disconfortului ocular-        evitarea infectiei secundare -        minimalizarea cicatricilor corneene

1.     Corpii straini superficiali care nu sunt incastrati in cornee pot fi indepartati printr-o simpla irigare a acestuia si indepartati din fundul de sac conjunctival cu ajutorul unui tampon de vata.

2.     Corpii straini epiteliali si stromali superficiali sunt usor de indepartat sub anestezie locala. Pacientul este asezat confortabil la lampa cu fanta, care precizeaza sediul si dimensiunea aproximativa a corpului strain. Indepartarea corpului strain se face tinand cont de profunzimea pozitiei lui:

-        corpii straini superficiali pot fi indepartati prin utilizarea unui ac de 18 Gauge ; exista si ace speciale de extras corpi straini, care au aspectul betelor de golf ("golf stick"). Cu acul sau instrumental, se realizeaza miscari de mobilizare a corpilor straini pana la completa indepartare de locul de implantare; se va evita presiunea pe cornee, mai ales ca instrumentele sunt ascutite (riscul perforatiei). Daca acesta este din fier, se va incerca eliminarea inelului de

15

rugina in cursul aceleiasi sedinte; daca acest lucru nu s-a efectuat iar vindecarea nu se realizeaza, inelul de rugina trebuie indepartat in zilele urmatoare. Insistam asupra necesitatii unei anestezii locale foarte bune si a indepartarii corpilor straini la lampa cu fanta (biomicroscop), cu instrumentar adecvat.

Daca exista numerosi corpi straini superficiali este preferabil sa se denudeze epiteliul cu un tampon de vata imbibat in alcool, care sa permita si indepartarea acestora. Numai corpii straini localizati de-a lungul limbului trebuie indepartati individual, avand grija sa se lase o margine de epiteliu cornean ca sursa celulara de reepitelizare.

Dupa indepartarea corpilor straini, se instileaza cicloplegice cu actiune scurta- tropicamida, pansament ocular timp de 24-48 ore. Daca corpul strain este contaminat sau este de provenienta vegetala, se impune repetarea zilnica a examinarilor; pacientii cu abrazie corneana sau corpi straini nu trebuie "tratati" cronic cu anestezice administrate topic, care ar fi responsabile de defecte de reepitelizare si eroziune recidivanta consecutiva.

3.     Corpii straini inerti (sticla) situati in stroma pot fi lasati pe loc daca s-a realizat acoperirea epiteliala normala.

4.     Corpii straini toxici situati in corneea profunda trebuie indepartati; exista posibilitatea ca in cursul tentativelor de extractie sa se produca colapsul camerei anterioare. Este mai bine ca acesti bolnavi sa fie spitalizati, iar extractia corpilor straini sa se faca cu ajutorul microscopului operator. De obicei se practica o incizie limbica cu cutitul Ziegler si se introduce substanta viscoelastica in camera anterioara: daca este posibil, corpul strain se prinde superficial cu o pensa si se indeparteaza; plaga creata se trateaza prin pansament cu lentila de contact, sutura sau adezive tisulare, in functie de caracteristicile defectului.

22. Arsuri cu acizi (acid sulfuric, acetic, azotic, clorhidric) - provoaca necroza de coagulare prin distrugerea proteinelor si formarea unei escare uscate care limiteaza patrunderea substantei in profunzimea tesuturilor. Sunt considerate mai benigne decat cele cu baze. Exceptia o face arsura cu acidul hidrofluoric, care este la fel de periculoasa ca si arsurile cu substante alcaline.*Simptomatologia - difera in functie de gravitatea arsurii si consta in:

lacrimare, durere vie, blefarospasm in zilele urmatoare scadere progresiva a acuitatii vizuale

*Semne obiective - variaza in functie de gravitatea arsurii: arsuri usoare: mici eroziuni epiteliale; arsuri medii: opacifierea corneei si ischemia conjunctivelor atinse (conjunctiva palida); arsuri severe: dezepitelizare si opacifiere completa a corneei si ischemie conjunctivo-

sclerala. In cazul arsurilor grave vindecarea este greoaie si incompleta existand riscul aparitiei a numeroase complicatii, care pot interesa:

conjunctivele prin formarea de aderente intre conjunctiva tarsala si cea bulbara (simblefaron) si ocluzia punctelor lacrimale;

corneea prin apritia leucomului corneean bine vascularizat si perforatie; pleoapele - malpozitii palpebrale

*Tratament - in 3 etape: - tratamentul de urgenta - cel mai important pentru vindecarea ad integrum - consta in

indepartarea toxicului, incepe chiar la locul accidentului si consta in spalarea cu apa din abundenta a ochiului. Se continua apoi in spital cu spalarea cu ser fiziologic inclusiv a fundurilor de sac conjunctivale si extractia daca este cazul a resturilor solide ale substantei chimice.

- a doua etapa are ca obiectiv stimularea reepitelizarii (coliruri cicatrizante, pansament) si a sintezei de colagen (citrat de sodiu, acid ascorbic), limitarea reactiei inflamatorii si a necrozei stromale (inhibitori de colagenaza ca L-cisteina sau EDTA sodic) si combaterea

16

durerii. - tratamentul tardiv urmareste rezolvarea sechelelor functionale (simblefaron, entropion,

opacifierea corneei, etc.) si estetice.

23. Arsuri cu baze - rup bariera epiteliala si patrund rapid in profunzimea tesuturilor ajungand la nivelul camerei anterioare.- au actiune extinsa, durabila in timp- leziunile cele mai grave se produc la pH > 11. Exemple de baze periculoase: soda caustica, varul, cimentul, mortarul, amoniacul. * se pot adauga si aici;Evolutia arsurilor = 3 faze:

faza imediata accidentului = lezarea tesuturilor oculare, reactii inflamatorii importante. faza intermediara = risc de infectie, hipertensiune intraoculara faza cronica = leucoame corneene vascularizate, false pterigioame, simblefaroame,

cicatrici palpebrale, uneori atrofia globului ocular.Tratament:

- indepartarea cat mai rapida a causticului, calmarea bolnavului, dezinfectante oculare- unguente cu antibiotice in sacul conjunctival, atropina, autohemoterapie- acetazolamida sau picaturi cu betablocant pt prevenirea hipertensiunii intraoculare- general: antibiotice si antiinflamatoare- debridare zilnica

24. Arsuri cu arc voltaicDaca unul din polii prin care s-a scurs curentul electric se afla pe ochi, apar modificari

tisulare oculare specifice electrocutarii (cataracta).

17