Subiecte_Examen_Inginerie

8/18/2019 Subiecte_Examen_Inginerie

1/14

Rand 1

1. Permeabilitatea

2. Cercetarea formatiuniilor (orizonturilor) productive de gaze prin

inchiderea lor.

1. Permeabilitatea – este propietatea adiacenta curgeri fluidelor prin

mediii poroase sub actiunea unui gradient de presiune in conditiile in

care mediul poros este saturat cu fluid.

Exemplu: spuma de marefiind foarte poroasa nu se imbiba cu apa

Factorul de recuperare – la zacamintele de gaze 85 – 95 % si la

zacamintele de petrol 35 – 45 %.

Darcy – a concluzionat ca debitul de fluid este proportional cu

suprafata de curgere, cu diferenta de presiune aplicata esantionului de

curgere precum si cu un factor de permeabilitate specific fiecarui mediu

poros; debitul de fluid fiind invers proportional cu lungimea

segmentului poros si vazcozitatea fluidului.

Relatia matematica aferenta modelului de simulare a curgerii:

l

p p A K q

21

Relatia permeabilitati mediului:

21

p p A

l q K

Unde: q – debitul de lichid [cm3/s].

A – aria suprafetei a fluidului [cm].

P1;P2 – presiunea intrare; iesire [Kgf/cm2]

μ – vascozitatea dinamica a lichidului [ cP]

l – lungimea esantionului [cm]K – permeabilitatea mediului [D]

Milidarcy-ul => 1D = 1000mD

1 Darcy = 0,981*10-12

[m2]

In S.I (sistem international) permeabilitatea se masoara in [m2]

Permeabilitatea este o componenta a conductivitatii unui fluid in mediu

poros.


2/14

Permeabilitatea mai poate fi considerata o functie de punct .

Determinarea exacta a permeabilitati se face in laborator specializate

folosind un aparat numit PERMEAMETRU.

Tipuri de permeabilitate:

a)

Permeabiltatea absoluta sau totala – este suma permeabilitatilor

tuturor canalelor sau microcanalelor existenta in roca.

Relatia:

21 P P A

l q K

b)

Permeabilitatea efectiva – este suma permeabilitatilor tuturor

canalelor capilare si subcapilare prin care poate avea loc curgerea

fluidelor exceptii facand: marnele si argilele.

c)

Permeabiltatea efectiva de faza – este propietatea mediului poros

de a permite curgerea mai multor fluide existente in roca

notanduse astfel: pentru gaze Kg; pentru apa Ka; pentru titei sicondensat Kt,c.

d)

Permeabilitatea relative – este raportul dintre permeabilitatea

efectiva si permeabilitatea absoluta cu valori cuprinse intre 0 si 1

notanduse astfel: pentru gaze Krg sipentru aps Kra.

Fenomene secundare – ce pot aparea la miscarea gazelor prin mediile

poroase specifice sunt:

a) Fenomenul de adsorbtie – solvatare se manifesta prin obturarea

sectiunii de curgere a lichidului cu diverse substante fixate pe

peretii canalelor, coducand la o reducere a permeabilitatii.b)

Fenomenul de electrofiltratie – ii este specific fenomenul de

generare a unor sarcini electrice, care transforma energic

mecanica in energie electrica aceasta energie se transforma in

caldura generate de conductibilitatile mari ale mineralelor si a

fluidelor.

Existenta acestor fenomene se datoreaza gazelor lichide in mediile

poroase prin care se scurg gazele cu apa.

2. Cercetarea formatiuniilor (orizonturilor) productive de gaze prin

inchiderea lor.

Prin intermediul acestei metode se urmareste evaluarea unorparametric fizici si hirdodinamici ai orizontuluicum ar fi capacitatea de

cuegere, permeabilitatea efectiva, coeficentul de difuzie hidraulica,

mobilitatea fazelor, porozitatea, indicii de productivitate, presiunea

statica etc.

- in mod concret, specific acestui tip de cercetare, este fapul

ca o sonda este in productie un interval detimp sufucent


3/14

pentru ca in jurul zonei de influx strat – sonda distributia

de presiune sa fie uniforma, iar apoi, sonda se va inchide in

vederea refacerii presiunii statice.

- evolutia in timp a valorilor de presiune cu sonda, oprita este

inregistrata cu manometrul de adancime, rezultand asa

numita curba de refacere a presiunii din sonda.

- Reprezentarea curbelor de refacere a presiunii intr-o

madalitate convenabila(ex pe axa absciselor valorile de timp

vor fi incadrata intr-un anumit ciclu numeric) vor conferi

acestor curbe pe langa aspectul calitiv sip e cel cantitativ in

urma caruia se obtin valori ale unor parametric utili inevaluarea si interpretarea tuturor parametrilor

hidrodinamici specifici acestui tip de investigatie.


4/14


5/14


6/14

Curba de refacere a presiunii aferente unei sonde de gaze


7/14


8/14


9/14

Factorul skin in regim nestationar


10/14


11/14


12/14

Rand 2

1. Porozitatea

2. Curba de comportare in exploatare a zacamintelor de gaze

1. Porozitatea – propietatea unor medii unde se gasesc spatii lipsite de

materie solida adica porii.

Porii rocilor – sunt niste canale care comunica sau nu intre ele in care se

gasesc plasate hidrocarburi cu o anumita presiune si temperature.

Reltia porozittatii:

Vb

Vpm Unde: m-porozitatea %

Vp- volum porii

Vb- volum brut a rocii

Stiind ca: Vb=Vs+Vp Unde:Vs – volumul solidelor

a)

Porozitatea primara – specifica depozitelor de sedimente rezultata

in urma cimentarii si compactarii.b)

Porozitatea secundara – specifica fracturarilor de sendimente

rezultata in urma cimentarii si compactarii

c)

Porozitatea absoluta – definite ca volumul total in porii.

d)

Porozitatea efectiva – definita ca fiind voluml porilor

intercomunicanti.

Porozitatea cunoaste doua tipuri de aranjamente: Cubic si Romboedric

m = 47,67% m = 25,55%

Metoda determinarii directe a porozitatii - permite vizualizarea si

intrepretarea sumara a tortuozitatii si gradelor de interconexiune si

accesibilitate.

Metoda determinarii indirecte a porozitatii – se bazeaza pe

determinarea razelor de curbura ale meniscurilor in deplasare.

2. Curba de comportare in exploatare a zacamintelor de gazea) punctul triplu – apare atunci cand cele trei faze (solid, lichid, gazos)

se gasesc impreuna in echilibru.

b) punctual critic – corespunde unei presiuni si temperaturi pentru care

faza lichida si gazoasa coexista.

c) punctul cricondenterm (CT) – este punctul de temperature maxima

unde faza gazoasa si cea lichida se gaseste in echilibru.


13/14

d) punctul criconderbar (CP) – este punctul de presiune maxima unde

faza gazoasa si cea lichida se gaseste in echilibru.

e) curbe de egal titlu – sau curba de egala fractie de lichid. Toate

curbele de egal titlu converg in punctul critic.

In timpul unei exploatari unei zacamant temperatura ramane constanta

la o anumita adancime ea poate lua urmatoarele valori TZ

(temperatura de zacamant )mai mica decat temperatura critica .

Domeniu 1- temperatura de zacamant cuprinsa intre temperatura

critica si temperatura cricondetermului .

Domeniu 2 – temperatura de zacamant mai mare decat temperatura

cricondetermului

Domeniu 3 – temperatura de zacamant mai mare decat temperatura

cricondetermului

Domeniul I este specific comportarii normale.

- primele bule de vapori apar in punctele de intersectie a secmentelorAA5 si BB’ cu curba de 100% faza lichida. AA5 si BB’ reprezinta

posibile valori de presiune care se pot intalni in timpul exploatarii

zacamantului.

- compozitia sistemului se modidica pe masura ce presiunea scade

(A=>A5; B => B’) in sensul cresterii comcentratiei in faza vapori atigand

valoaea maxima pe curba de 100% faza vapori.

Domeniul II

- daca presiunea initiala de zacamant este mai mare decat

prersiunea critica (sistemele aflate in condiitile D, E, F, G)

sistemul se afla initial in stare unica gazoasa.

- la atingerea presiunii initiale de condensare ( punctele D1,

E1, F1 si G1 aflate pe curba de 100% faza vapori) in system

apare prima picatura de lichid.

- domeniu in care ca rezultat al expansiunii izoterme apare

condensarea este domeniu de comportare anormala sau

retrograda, cunoscut si prin asa numita condensare

anormala sau retrograda.

-

acest domeniu sestabileste prin unirea punctului critic sicricondentermului, prin punctele de tangenta ale dreptelor

reprezentand expansiunea izoterma la diferite temperature,

cu liniile de egala concentratie in faza lichida sau vapori

(punctele C, D6, E5, G3, CT).


14/14

Domeniul III este domeniul in care temperatura de zacamant este mai

mare decat temperatua cricondetermului in acest domeniu sistemul este

initila in stare gazoasa si ramane in stare gazoasa in timpul expansiuni

izoterme de ex: H – H1este o comportare normala.

Subiecte_Examen_Inginerie

Documents

Transcript of Subiecte_Examen_Inginerie