Subiecte Rezolvate Psihiatrie (1)

8/17/2019 Subiecte Rezolvate Psihiatrie (1)

1/23

.Idei delirante expansive: sunt idei care se exprima limpede, pe fond de claritate aconstiintei, avand urmatoarele caracteristici: certitudinea, neinuentabilitatea, imposibilitateacontinutului si comportamentul delirant. Exemple: marire, bogatie, inventie si grandoarein manie, schizofrenie, paranoia, reforma, liatie, erotomanice, mistice, religioase.

2. Idei delirante si depresive: sunt idei care se exprima limpede, pe fond de claritate aconstiintei, avand urmatoarele caracteristici: certitudinea, neinuentabilitatea, imposibilitateacontinutului si comportamentul delirant. Exemple: autoacuzare si vinovatie,

hipocondriace(boala, defecte zice), prejudiciu, negatie .3.Tulburarile de limbaj:

a. logoreeacresterea ritm verbal ca o consec. a cresterii ritm ideativ(sdr. !aniacal, schizoparanoida asoc. cu excitatie psihomotorie, intoxicatii usoare, sdr de agitatie psihomotorie)

b. bradilaliaincetinirea ritm verbal( depresie, vorbire monotona, ritm scazut cupauze,alterari cantitative ale constientei , demente incipiente, stari postcritice in epilepsie) c. negativism verbal: suspendarea comunicarii verbale (sdr catatonic,forma catatonica aschizo, tumori cerebrale, infectii oculare)

d. salata de cuvinte incoerenta verbala extremae. jargonafzia mania supraacuta schizofrenie ,f. verbigeratia juxtapunere de cuvinte fara nici o legatura

g. stereotipii verbale repetare automata, ilogica, a unor cuvinte sau propozitii care nuau continut ideativ (schizophrenia reziduala, sindr catatonic)

h. neologisme cuvinte nou formate de pacient (schizophrenia reziduala, paranoia)i. ecolatia sdr ecopatic din sdr catatonic (repetarea cuvintelor interlocutorului)

dementa j. sel vorbeste de unul singur(schizo reziduala" dezorganizata)

4.Hipertimiile negative: a.depresia diminuarea patologica a pragului dispozitional# trairea intensa a unei dureri

morale, a inutilitatii, devalorizarii, pe fondul unei dispozitii deprimate# incetinirearitmului ideativ# inhibitie motorie (pleoape lasate, expresie negative, comisuri bucalecoborate, frunte incruntata, umeri lasati, cap plecat, membre inerte)# diminuarea gesticii,vorbirii, hipersomnie "insomnie.

b. anxietatea teama difuza, fara obiect, irationala insotita de o puternica nelinistepsihomotorie, resimtita ca iminenta unui pericol, mobilizare continua si nemotivata, oftat,cresterea ratei pulsului,mictiuni mai frecvente (tb. nevrotice, tb. anxioasa generalizata, atac de panica, depresii,debut schizo, dementa, alcoholism, sevraj). $e acest fond pot apare obsesii si fobii.

c. anestezia psihic% dureroas% (sufer% pentru c% nu poate suferi): &n faze tardive aledepresiilor, debut schizofrenie, schizofrenie 'n faza de stare, schizofrenie preremisional%.

5.Hipertimiile pozitive : dispoziia expansiv% stare de dezinhibiie i siguran% de sine, stim% de sine crescut%,

sentiment de bun% dispoziieeuforia stare subiectiv% de veselie excesiv% i nemotivat%, 'n care individul devineindiferent fa% de evenimentele din jur, care nu 'i mai pot modica buna dispoziiehipomania (elaia) creterea patologic% a pragului st%rii subiective de bine

6.Disforia stare de disconfort deosebit combinat% cu tristee, anxietate, iritabiliate,nelinite ('n sevraj la alcool, tulbur%ri de personalitate). *nclusa in labilitatea afectiva.+nxietatea teama f%r% obiect, iraional%, difuz%, nelinite psihic% i motorie, r%sunetvegetativ, iminen% de pericol, pot apare pe acest fond obsesii i fobii# teama anticipat%, f%r%un obiect sau o situaie concrete, resimit% subiectiv ca o aprehensiune, tensiune sau stare de

disconfort legate de o ameninare necunoscut% care ar putea proveni din interiorul " exteriorulcorpului.obia -eam% patologic%, obsesiv%, de intensitate disproporionat% cu obiectul precizat(obiect, fenomen, in%). +pare ca o reacie exacerbat% fa% de stimuli inofensivi, care nu


2/23

sufer% procesul normal de estompare i obinuire, ci dimpotriv% devine din ce 'n ce maipregnant% prin 'nt%rirea prin contactul cu obiectul " situaia fobic%.

.!aratimiile tulburare calitativa a afectivitatii# afectivitate paradoxal%, reacii afectiveinadecvate fa% de situaii sau evenimente ('n st%ri reactive, schizofrenie)

./isbuliile tulburari de vointa cantitative0hiperbulia cresterea fortei volitionale (toxicomania defensiva si activa cu scopuri

negative, paranoia activa pozitiva )0hipobulia indecizie, ezitare, inecien% sau inecacitatea capacit%ii de a aciona ('n st%rinevrotice, manie, toxicomanii, psihopatii, oligofrenie)

0negativismul, opozitionismul scaderea vointei active din schizo (mixta si decomportament)

0abulia sc%derea voinei active, pozitive, lipsa de iniiativ%, incapacitatea de a aciona ('ncatatonie, depresii profunde) 0sugestibilitatea scaderea vointei active si defensive, lipsa atitudinii personale, aconsecventei in anumite scopuri

1.-ulburarile mimiciicantit si calitative0cantitative:

a. hipermimiile " localizate (mistici, deliranti, halucinati, isterici, psihastenici0 mimicacompensatorie ) sau generalizate(maniacali)

b. hipomimiile $aramimiile fac parte din para"inezii, mic%ri cu pervertireasensului i coninutului natural i logic, al%turi de manierisme (pervertirea sensurilor simple),stereotipiile de poziie, micare (repetarea aceleiai manifest%ri bizare mimico0pantomimice,de atitudine, limbaj, scris i care se repet% inutil i inadecvat situaiei), bizarerie (pierdereatr%s%turilor inteligibile ale gesturilor, mic%rilor).mimica de 'mprumut expresii controlate 'n mod deliberat 'n scopul atragerii atenieiambianei. &n patologia marginal%, semn al supraestim%rii, mitomanie, isterie.ecomimia 0 creterea sugestibilit%ii din catatonie, c%p%t2nd caracter de ,,reectare 'noglind%3 'n st%ri demeniale profunde.hemimimia persistena unilateral% a unei expresii mimice.neomimia bizar%, expresie neobinuit%.

jargonomimia expresii bizare multiple, neinteligibile.$rivirea red% 'n mod spontan coninutul afectiv al vieii psihice.

45. 6ipo7ineziilestare de inhibitie psihomotorie caract prin lentoarea miscarii, scadereacursului ideativ, saracirea expresivitatii mimico0 pantomimice, bradilalie.

0+7inezia abolirea activitatii (inhibitie motorie completa):4. baraj motor0sperrung (oprirea brusca, aleatorie a oricarei miscari, inclusiv a

vorbirii)8. ading motor ( diminuarea pana la disparitie a oricarui gest sau activ

motorie)

09tupoare imobilitate cvasicomplet%, inerie motorie# nu r%spunde la solicit%ri saureacioneaz% vag, tardiv. Este o mimic% 'mpietrit% 'ntr0o expresie de durere " anxietate (c2ndapare 'n depresii) sau amimie (c2nd apare 'n catatonie, ca stupor catatonic). +pare 'n: isterie #stupor isteric), melancolie (stupor melancolic), catatonie. 0atalepsie: imobilitate completa( inhibitie motorie cu hipertonie musc),exibilitateceroasa 0;egativism 0 rezistena activ% " pasiv% la orice stimul extern# poate verbal alimentar,motor. &nt2lnit 'n: schizofrenie, melancolie, stupor, oligofrenie, paranoia.

$$.%dr de agitatie psi&omotorie expresie motorie mai mult sau mai putin tulburata,dezordonata, iesita de sub controlul involuntar printr0o stare afectiva partic si halucinatorie,

deliranta # destructurare in mai multe" mai putine grade a constientei # reactie la factoriipsihotraumatizanti. aract prin : vivacitate crescuta, nerabdare, ton ridicat voce, logoree,exacerbarea memoriei si ideatiei, mobilitatea afectelor, miscari" mimica"gesturi bruste,necontrolate.


3/23

+pare in : intoxicatii ( , debut boli interne, debut boli psihice. < form% deosebit% dehiperestezie este cenestopatia (/upr?) tulburare contient%, cu critic% a percepiilor intero0

i proprioceptive const2nd din senzaii penibile, difuze, fugace care apar f%r% nici o modicareorganic% obiectivabil%. +par 'n nevrozele astenice. 0 hipoestezia apare 'n st%ri de inducie hipnotic%, isterie, oligofrenie, schizofrenie, tulbur%ri

de contiin%.

$4. Iluziile tulburari calitative ale perceptiei# interpretarea eronata a unui stimul senzorialexistent in campul de perceptie :

ziologice #la normali(: percepia sau interpretarea eronat% a unor stimulisenzoriali existeni 'n cadrul percepiei. +par la normali 'n condiii de: distan% prea mare,lumin% insucient%, st%ri afective speciale (frica 'n condiii de 'ntuneric). @ezult% e dintr0oproiectare a imaginarului 'n actul perceptiv, e dintr0o prelucrare eronat% a imaginilor

percepute: exemplu A iluziile optico0geometrice (fata !organa). 9unt erori de recunoatere iinterpretare a unor obiecte percepute 'n 'ntregime. /eosebirea iluziilor ziologice de celepatologice este c% 'n iluziile ziologice persoana poate realiza i corecta imaginea fals%, spredeosebire de cele patologice unde nu exista critica. patologice : sunt percepii deformate ale unor stimuli reali de al c%ror caracterpatologic pacientul nu 'i d% seama, pe care le poate interpreta 'n mod patologic 'n contextulunor tr%iri psihotice. +par, de obicei, 'n st%ri psihotice pe fond organic (sevrajul din alcoolism,dar mai ales sevrajul complicat cu delirium din delirium tremens, 'n st%rile confuzionalesecundare st%rilor infecioase intens febrile, 'n psihozele acute care complic% intoxicaia cudroguri halucinogene, ca de exemplu hai, mescalina, B.9./.), 'n epilepsie i 'n schizofreniileparanoide. 0exteroceptive:

"vizuale: metamorfopsii ( micropsii, macropsii, anacropsii,dimegalopsiideformari): psihoza organica # poropsii (departare" apropiere)# falserecunoasteri (manie, confuzie, Corsa7ov)# iluzia de persoana0 iluziasosiilor sdr apgras# iluzia regoli :persecutor unic cu mai multe chipuri

"auditive:departe"aproape"adresari injurioase" olfactive(paraosmii)0 si mirosul poate inuentat

"gustative 0 interoceptive percepere eronata functionare organe. *n : schizo, paranoia, stariconfuzionale# cenestopatia

0proprioceptive

$5. Halu'inatiile psi&osenzoriale : 6alucinaiile sunt percepii false, ap%rute 'n c2mpulexteroceptiv sau interoceptiv (localizate 'n cap, 'n corp, 'n s2nge) 'n absena stimulilorcorespunz%tori (din exteriorul sau interiorul corpului) i pe care pacientul le percepe i lecrede ca ind reale. aracteristici: senzorialitate, obiectualitate, proiectie spatiala in spatiulperceptiv, convingerea bolnavului asupra realitatii lor, complexitate, claritate variabila, duratacontinua "intermitenta, congruente sau incongruente cu starea afectiva, rezonanta afectiva0


4/23

initial anxiogene, comportament halucinator."exteroceptive:

0 auditive :elementare0 foneme sau sunete# complexe0 verbale favorabile" nefavor. *n:afect


5/23

ideativa# 8. mentism desf%urarea rapid%, incoercibil%, automat%, tumultuoas% a reprezent%rilori ideilor fa% de care bolnavii au critic% 'ncerc2nd s% o st%p2neasc%. +pare 'n: oboseal%,tensiune nervoas%, intoxicaii uoare, automatism mental# G. incoerenta " Dfuga de ideiD forma extrem% a pierderii leg%turii logice dintre idei.+pare 'n: schizofrenie, demene avansate, tulbur%ri de contiin%. +re G forme: salata decuvinte ( amestec lipsit total de coninut logic i inteligibilitate)# jargonafazia siverbigeratia (ataxie a limbajului A repetarea stereotip% a acelorai propoziii, cuvinte, lipsite

de 'neles)#2. Ideea obsedanta: idei patologice, parazitare, care asediaz% g2ndirea pacientului, 'npoda dorinei sale de a li se opune i care, datorit% p%str%rii caracterului critic, sunt 'nsoitede un mare grad de anxietate. =olnavul e contient de caracterul patologic al obsesiei ideeadelirant%. =olnavul tie c% obsesia eman% din propria via% psihic% automatismul mental.

-emele obsesive cele mai frecvente sunt cele legate de contaminarea cu substane murdare,de preocup%ri sexuale, religioase, de a prejudicia " nedrept%i pe alii, de a0i leza pe alii etc.9e 'nt2lnesc cel mai frecvent 'n tulburarea obsesivo0compulsiv%, dar se pot 'nt2lni i 'n alteentit%i psihiatrice (depresii, debutul schizofreniei).

84. *deea prevalenta: energizeaz%, chiar fanatizeaz% subiectul. Este rigid%, orienteaz% 'ntreagapersonalitate care devine un Jcaracter3 de obicei Jur2t3 (avarul, intrigantul, ambiiosul,fanaticul, dogmaticul, rasistul). Este o idee dominant% hipertroat%, ceea ce o face s% aib%caracterul patologic.Este concordant% cu sistemul ideativ al insului (care nu0i poate sesizacaracterul patologic). +re sprijinul ideilor adiacente. -endin% la dezvoltare i la 'nglobareaevenimentelor i persoanelor din jur. $otenialitate delirant%, put2nd anticamera ideiidelirante. 9e 'nt2lnete 'n: st%ri reactive de intensitate psihotic%, st%ri postonirice, epilepsie,alcoolism, toate st%rile predelirante.

22. Def ideii delirante: se exprim% limpede, evolu2nd pe fond de claritate a contiinei.!ecanismele delirului pot unice sau multiple, 'n leg%tur% cu fenomene perceptuale, cailuziile sau halucinaiile, sau cu fenomene ideative (intuiii, situaii imaginate i interpret%ri).

aracteristici, dupa Kaspers: certitudinea, neinuentabilitatea, imposibilitatea continutului,comportamentul delirant. aracteristici: pune stapanire pe constiinta insului, se mentine inciuda contradictiilor cu realitatea, nu corespunde realitatii pe care o reda deformat si cu caree in neta contradictie, schimba comportamentul.

8G. -ulburari motorii specice: 4. *!$LB9*L;*BE 0 nevoia imperioasa i brutal% de a 'ndeplini un act antisocial, agresiv

sau absurd. /ei exist% i la pulsiuni constr2ngere interioar% imperativ%, lipsete luptaanxiogen% 'mpotriva ei (ca 'n compulsiune), iar consumarea actului compulsiv are loc 'naintede a se realiza critica lui. < varietate de impulsiuni sunt impulsiuni extrem de brute iirezistibile, deseori violente (suicid, heteroagresiune), care apar la psihopai, epileptici, beieacut%, beie patologic%, schizofrenie, manie, demene

8. @+$-L9LB0 manifestare impulsiv% paroxistic% 'n cursul c%reia subiectul este m2nat de oirepresibil% emergen% emoional%, afectiv% astfel 'nc2t acioneaz% exploziv, printr0o trecerede un act deseori grav (cu consecine medico0legale chiar): fugi, omor, suicid. +pare 'ndiverse st%ri patologice: destructur%ri ale contiinei (st%ri confuzionale, epilepsii), poate urmaunei suspend%ri brutale a inhibiiei psihomotorii 'n melancolie, catatonie, st%ri stuporoase,poate exprima o stare anxioas% (la nevrotici sau la isterici ca urmare a unei emoii), 'ntr0oform% mai agresiv% i coleroas% la psihopai, debili mintali, heboidofrenie, paranoiaci stenici,reacii hetero i autoagresive 0 'n intoxicaii (amfetamine, psihedelice), c2nd exprim% o staredelirant% sau o impulsivitate iatrogen%, alcoolism cronic M 'ntr0o stare confuzional%, oniric%.Lneori las% amnezie lacunar% (mai ales dup% st%ri confuzionale). G. 9-E@E


6/23

persoanei respective i situaiei 'n care se a%.N. =*O+@E@*+ const% 'n gesturi i mic%ri ilogice, ininteligibile, care frapeaz% prin

ciud%enia lor chiar i un ochi neavizat i apar 'n debutul sau 'n cursul evoluiei schizofreniei,uneori 'n mania cu factori psihotici (delirani), 'n psihozele paranoide de involuie. P. -*L@*BE A categorie aparte de tulbur%ri motorii A mic%ri intempestive, rapide,repetitive, f%r% control voluntar dar sesizate de paceint. 9unt mic%ri spasmodice parazite,uneori au aspect intenional.

Q. comportamente ritualeritualuri de linistire, repetitive si invadatorii parazitand

activitatile normale cu caracter obsesional.24. lasi*'area psi&otropelor

+. $9*6


7/23

polivalente# bolnavul este anxios pt ca e constient# se inlatura imediat cu antipar7insoniene saudispar la cresterea dozelor#b)sdr par7insoniana7inezie, sdr. a7inetic0 hiperton, sdr.hiper7inetic. )"inezia caracterizeaz%impregnarea neuroleptic% i se manifest% prin: lentoarea gesturilor, mersului, cuvintelor, mimiciipuin expresive, exagerarea reexului nazo0palpebral sau a semnului roment, indiferen%afectiv%, somnolen%, diminuarea p2n% la absen% a mic%rilor automate sau voluntare, lentoare,mic%ri rare, sc%derea iniiativei. %dr. &ipo"ineti' &iperton (sau a7inetic0hiperton):bradi7inezie, mimic% redus%, tulbur%ri posturale i ale mersului, pierderea automatismelor motorii#

hipertonia muscular%0 semnul roii dinate, al lamei de briceag, tremor n, neregulat, rapid,intenional# hipertonie plastic% cu meninerea atitudinilor W tremur%turi de repaus i atitudine curitm lent accentuate de emoii, sialoree. %dr. Hiper"ineti' A cu malez% general%, este cel mai

jenant, imposibilitatea de a r%m2ne pe loc (tasi7inezie), de a r%m2ne aezat sau alungit (a7atisie).a7atisia A este un sindrom de nelinite psihomotorie caracterizat prin nevoia subiectiv% apacientului de a se mica 'n permanen% (o neputin% de a sta complet linitit 'n poziii statice) iartasi7inezia presupune mobilizarea efectiv% a bolnavului (mers de du0te vino, plimb%ri nesf2rite,etc.). =O/ pot avea o oarecare aciune corectoare dar uneori oprirea tratamentului ;B este singurasoluie. 0efecte extrapiramidale tardive: dischinezia tardiva0 debut insidios,frecvent la femei dupa N5 ani, cu miscari ce dispar in timpul somnului si sunt agravate de emotii#modicari motorii hiper7inetice in regiunea buco0linguo0masticatorie (molfaieli, plescaieli),

musculatura axiala, mb inferioare (mers leganat, topaieli)# uneori miscari coreiforme# Jsindrom aliepurelui30 forma particulara# apare dupa ;B polivalente la luni0ani# antipar7insonienele de sintezale agraveaza, unica masura ecienta e oprirea" schimbarea ;B. 9unt potential ireversibile. 8. +;-*


8/23

anxietatii. +nxioliticele sunt medicamente simptomatice, tulburarile de anxietate tratandu0se cuantidepresive.

21. )ntidepresivele: psihotrope care restabilesc dispoziia depresiv% (aciune timoanaleptic%)p2n% la normalizarea ei, e chiar p2n% la inversiunea ei (excitaie maniacal%). +ctioneaza prininhibitia recaptarii ;+ W"0 9E@


9/23

/pdv neurologic: afazie, apraxie, agnozie, crize convulsive, reexe primitive, crize mioclonice.

GG. 9dr nevrotic : se caracterizeaza printr0un conict interior nerezolvat ce det suferintapsihica si corporala.E adesea mascat si suporta explorari inutile , formand VN5Z dinconsultatiile de interne, endocrino, neuro si chiar neurochir.9e cronicizeaza, se invalideaza, sepot decompensa psihotic si constituie o clasa de nefericire greu de satisfacut petermen lung.de aceea fac si obiectul Dmed alternativeD si sunt supusi la toate procedeele careDfac minuniD

*n esenta este o slabire a eului, o neincredere in propriile forte, o descurajare, o umilire, osfortare, un fel de agatare de existenta, de mentinere a sit sociale, a familiei, o implorare acompasiunii. 9emiologia e polimorfa si labila si indata ce e combatut un simptomfondul anxios gaseste alta iesire.;evroticul poate sa ramana necunoscut pt ca are o aparentasomatica si nu se marturiseste sau pur si simplu poate sa isi ignore propria nevroza si sa nu isidea seama de ea dupa ce s0a insanatosit sau poate sa se prelungeasca intr0o dezvoltarenevrotica ce implica o deformare denitiva nu numai a aptitudinilor ci si a caracterului.9dr nu e mai grav decat cel psihotic, dar exista posibilitatea unor greseli: este substituit de

sdr psihopatic, iar el substituie sdr psihotic. Este descris in cadrul psihigeniilor si considerat inprimele P B de desfasurare o reactie la stress # intre PB0 Gani nevroza pp0zisa # dupa G ani dezvoltare nevrotica.;u este un sdr omogen si cu cat se indeparteaza de neurastenic catre obsesivo0fobic si

isteric, fact externi psihogeni se combina si cu o vulmerabilitate personala cu o tendintacaracteriala favorizanta. /e aceea la acelasi stress unii raman achilibrati iar altii fac variatenevroze inclusiv sdr psihosomatice./e asemenea sdr nevrotic se poate intalni si in debutulpsihozelor sau al dementelor cand este o masca inselatoare.

GI. 9dr psihopatic: se caracterizeaza prin aptitudini intelectuale suciente integrate insa intr0un caracter dizarmonic. /izarmonia este data in ecare tip de psihopatie de o anumitatrasatura de caracter :

0in psihopatia paranoida supraestimarea propriului eu cu subevaluarea celorlalti0schizoizi dicultatea de comunicare0epileptoid aderenta si impulsivitatea0isteric demonstrativitatea0antisocial agresiunea0borderline instabilitatea0dependent dependenta de altii0evitant insuportabilitatea implicarii0fobic frica de anumite situatii0pasiv0agresiv duplicitatea

+ceste trasat dominante nu pot stapanite sau moderate si pe langa suferinta pe care oimpun, fac rau si celorlalti. 9ubiectii respectivi au discernamantul pastrat. < parte se potdecompensa psihotic ( schizoizii, distimicii). /aca pana la proba contrarie ei trec dreptnormali, determina totusi o poluare , un fel de Dtotul e permisD, o coruptie pana la a pune intr0o situatie penibila pe normali care, ramanand in limite obisnuite, nu ajung la aceeasi

prosperitate. 9dr rezulta aici dintr0o anomalie comportamentala, biotipica cat si printr0oanomalie castigata, printr0un decit de educatie de tip sociopatic. $t a evita o etichetareexagerata, dgn e mai bine sa e pus dupa o examinare biograca cat mai extinsa care sacuprinda si posibilele acte savarsite./eci psihopatul are un stil, un pattern , un modelpervasiv, cu mici variatii de0a lungul existentei si isi repeta malignitatea in acte compulsive,oarecum marcate de destin, cu o vointa centrata subetic.

GN 9dr psihotic autentic e reprezentat de psihozele endogene (schizofrenia, psihoza maniaco0depresiva, paranoia, parafrenia). El presupune delirul sau delirul si halucinatia, adica odeformare grava calitativa a realitatii obiective, cu constituirea unei lumi subiective proprii./e aici alienarea, instrainarea, indepartarea de gandirea comuna# colaborarea si dialoguldevin distorsionate # existenta sociala devine adesea dicila, conictuala, periculoasa,

agresiva si chiar antisociala. !otivatiile actelor sunt patologice, discernamantul e compromissi se ajunge la iresponsabilitate si izolare cvasidenitiva.90a vorbit de un Dproces de psihozaD in contrast cu Dreactia conictuala D in nevroze

deducandu0se ca sdr psihotic e prin denitie endogen daca este ininteligibil si reactiv dacaeste inteligibil ( o distinctie de mare valoare prognostica).


10/23

Expresia sdr psihotic se poate face prin aproape intreaga gama de sindroame. onteazatotusi sdr persistent, dominant si caracteristic pt entitate cum ar :

0disociativ sau delirul primar pt schizofrenii0sdr de exaltare pt manie0sdr de persecutie pt paranoia

9dr psihotic reactiv contine un conict real, iar cel psihotic de natura isterica se intaln inanumite imprejurari (detentie).

GP. lasicarea dependentei medicamentoase0 categ 4 opiacee0 categ 8 barbiturice si tranchilizante0categ G cocaina0 categ I marijuana0categ N amfetamine0categ P B9/0categ Q Chat [[0categ tutunul0categ 1 cafeaua

3. Delirium tremens : complic% sevrajul la circa N Z din cei cu sevraj). +pare la circa Q8

ore dup% 'ntreruperea consumului (sau mai t2rziu). 9imptomele apar 'n urm%toarea ordine:0febra, tremuraturi, tahicardie, 6-+0 la cateva ore dupa intrerupere#

0anxietate, agitatie psihomotorie, halucinatii vizuale si mai rar si auditive, semne dehipersimpaticotonie, confuzie (delirium)0 la 4808I h# 0posibil crize epileptice simptomatice la marii consumatori cronici0 la I0Q8 h# 0mortalitate in delirium tremens: 4N08NZ in primele Ih, mare urgenta medicala0tratament in terapie intensiva# se remite in 40N zile cu tratament adecvat# 0tratament: =O/ in minim I prize"zi# perfuzii, glucoza cu mare grija si doar insotita detiamina (risc encefalopatie \ernic7e)# rehidratare prin perfuzii W re0echilibrare hidro0electrolitica W tiaminaW tranchilizante (/iazepam, chiar antipsihotice sub controlul -+ si cuprecautia distoniilor acute)W supravegherea pacientului, plasarea intr0o incapare linistita sibine iluminata# uneori exista o criza convulsiva unica (rar multiple)0V =O/ sunt cea maioportuna alegere, sub control neurologic.]]]] ;u barbiturice, neuroleptice (nu 6aloperidol) pentru ca scad pragul convulsivant.

G. /ementa alcoolica: consumul cronic de alcool conduce la deteriorarea functiilor cognitivecu declin general al funciilor sociale, ocupationale si de autoingrijire, mimand semneleincipiente din d. +lzheimer. 9pre deosebirede aceasta, evolutia incetineste la oprirea consumului , dar revenirea la starea premorbidaeste incompleta.

-abloul clinic este de severitate medie, non0evolutiv sau usor progresiv incluzanddeteriorare a simtului etic, hipomnezie, confabulatie, dezorientare, retard psihomotor,stereotipii, insotite de idei delirante expansive # aceste modif intelectuale pot insotite

de modif neuroanatomice sau neuroziologice.

31. Dementa )lz&eimer 8 este cea mai grava # poate socotita ca o dementa precoce (inperioada presenila: IN0N1 ani). +celasi substrat ca la dementa senila: atroe corticala globalacu marirea ventriculilor (hidrocefalie interna), microplaci senile, degenerescenta brilara. $elanga dementa senila obisnuita, caracteristic in dementa +lzheimer este sdr neurologicinstrumental al celor G + :+fazie" +gnozie" +praxie. /ebut lent progresiv, poate avea maimulte expresii clinice: debut tip demential, tip psihotic, tip depresiv# perioada de stare emarcata de instalarea sdr +++: afazie predominant senzoriala (pacientul pare sa nu inteleagamesajul celorlalte persoane, dand raspunsuri langa subiect), dicultati in gasirea cuvantuluipotrivit, alterarea pronuntiei# agnoziile structurilor spatiale si optice# apraxie0 initial scadereaprogresiva a indemanarii, cu imposibilitatea efectuarii unor comportamente uzuale, pana la

dezorganizarea completa a comportamentului. *n perioada de stare mai apar: tulburari dememorie ( amnezie retro0anterograda), hipertonie relativ tardiva, afectivitate destul de bineconservata (initial anxietate datorata dicultatilor de limbaj, ulterior buna dispozitienejusticata intrerupta de furie si iritabilitate). *n stadiul terminal tablou clinic de dementaprofunda# pacientii devin gatosi, ind imposibila realizarea unei igiene minime, apar reexele


11/23

timpurii 0musculatura bucala este in permanenta miscare, duc toate obiectele la gura, sug simesteca in permanenta. /ecesul survine ca urmare a unor infectii intercurente sau in cadrulcrizelor epileptic.+natomopat :atroe cerebrala0 scade nr de neuroni din cortexul frontal, temporal, parietal "placi neuronale senile argentale cu amiloid " corpi vacuolari "scade acetilcolintransferaza si+ch.

-ratament: +@*E$- (/


12/23

uitarii cuvintelor# +mimie 0alaturi de a7inezie sunt abolite si miscarile mimice .0 rize de hipotonie musculara cu prabusire brusca a pacientului insotita in general si depierderea constientei. 9tadiul terminal: exacerbarea sdr $.E.!.+, apare gatismul, deces prininfectii intercurente datorate marasmului.

42. ompli'atiile psi&iatri'e ale al'oolului 80halucinoza \ernic7e0paranoia alcoolica

0 epilepsia alcoolica0sdr Corsa7of la alcoolici0 encefalopatia Tavel [0 \ernic7e0dementa alcoolica

43. Halu'inoza al'ooli'a : sdr paranoid numit gresit halucinoza, e o tulburare psihoticaindusa de alcool, cu halucinatii. onsta in halucinatii auditive cu continut persecutor cucaracter de comentariu lapersoana a G0a ( =enedett a constatat ca in schizo spre deosebire de halucinoza a sunt ordinedirecte date bolnavului ), fara delirium sau alterarea marcara a constientei, care urmeaza uneidescresteri a consumului de alcool de catre o persoana dependenta de alcool. $oate progresa,foarte rar, spre o forma cronica asemanatoare clinic cu schizophrenia, ind o afectare

cronica conditionata si de un teren schizoid. ;ecesita cel putin 45 ani de dependenta dealcool. Este o afectare periculoasa antisociala, bolnavul dand curs mesajelor.

-ratament: =O/ pentru agitatie (lorazepam, diazepam), antipsihotice cu potenta ridicata(haloperidol, doze mici).

44. !atologia de maternitate 8+. tb psihice in cursul maternitatii: legate mai ales de o posibila situatie conictuala

(sarcina nedorita, conict in familie) si care determina de obicei manifestari indirecte,ascunse. Travida se poate plange de cefalee, depresii, totul se leaga de evolutia normala saupato a sarcinii: 6-+, edeme, risc de eclampsie, frica de ce o asteapta. onteaza f multincurajarea ginecologului, asigurarea pacientei ca sarcina evolueaza normal, pregatireapsihologica a nasterii. +lta frica a mamei este ca in per conceptiei a avut o gripa, a luatmedicamente sau a facut ex @xnestiind ca este insarcinata si face o reactie fobica. -rat este simptomatic.

=. tb psihice perinatale (primele 45 zile dupa nastere). $ot surveni confuzii mentale legatede hemoragii masive, infectii, resturi placentare. onfuzia se poate exprima prin : obnubilare,stupoare, tb productive, delirant0vizuale, impulsiuni suicidare, omucidere. Begata de aceastaconfuzie e si pruncuciderea. Expertiza trebuie sa dovedeascaretrospectiv ca a fost un episod confuzional. !aj se remit. 9e indeparteaza copilul pt ca estein pericol.

. tb psihice de lactatie (pana la 4 an). !ai ales la primipare, tot in context nefavorabilerup fenomene psihotice de tip depresiv, schizofreniform,paranoid, mai rar maniacal.$rognosticul este foarte rezervat.

45. Tb psi&i'e in HI9 si si*lis 8*nfecia 6*F se 'nsoete de urm%toarele sindroame psihiatrice:

0sindroame cognitive (psiho0organice): sc%derea ateniei, capacit%ii de concentrare, de xaremnezic%, a performanelor vizuo0spaiale# la acestea se pot ad%uga 'n timp decite motorii cudiminuarea controlului n i al vitezei mic%rilor , realiz'ndu0se sindromul cognitiv-motor .-sindromul demenţial, are asociaz% i semne neurologice (ataxie,hipertonie, incontinen%sncterian%, parapareze). Evoluia este rapid%, cu exit 'n I0N luni.-sindroame afective (depresive, mai rar maniacale"hipomaniacale).-episoade psihotice care sunt rare, 'n fazele avansate ale bolii. $e l'ng% simptomele psihiatrice datorate infeciei ca atare, la aceti pacieni se suprapun isimptomele datorate patologiei multiple asociate (tulbur%ri metabolice, endocrine, tumori,

infecii oportuniste), cat i efectelor secundare ale medicaiilor (+O/ ( Oidovudin),antimicoticelor, cortizonului 0Vtulbur%ri afective (depresii, respectiv st%ri hipomaniacale,anxietate, insomnii)). /atorit% acestui cumul de factori severitatea i localizarea leziunilor nucoreleaz% cu intensitatea simptomatologiei psihice, care poate 'mbr%ca forma decitelorcognitive (atenie, concentrare, xare mnezic%, performane vizuo0spaiale), motorii


13/23

( pierderea vitezei i neii execut%rii actelor motorii ), decitului demenial(diminuarea"pierderea memoriei imediate, dicult%i 'n g%sirea cuvintelor, diminuareacapacit%ii funciilor executive ), st%rilor depresive cu tendina la retragere social%, reactivareaconsumului de substane psiho0active, hetero0agresivitate fa% de personalul medical,tentative suicidare 'n contextul unor idei de culpabilitate.

-b psihice silis :9tadiul 4 reactii nevrotice obsesionale pana la suicid (silofobie0mai ales la barbati care isivad leziunea# femeile o constata mai greu)

9tadiul 8 neurastenie cu cefalee care nu cedeaza la trat, iritabilitate, esec intelectual# dacae neglijat dezvolta tb nevrotice caract prin reactii nesfarsite de frica9tadiul G silisul cerebral cu meningoencefalita silitica cr cu tablouri clinice variate(nevrotice, psihopatice, psihotice)9tadiul I paralizia generalizata progresiva ($T$) asoc sau nu cu tabes dorsal# este omeningoencefalita cronica specica cu debut polimorf in care la sdr curente(maniacal,depresiv, confuzional) se adauga inexplicabil elem. dementiale de tip psihotic (absurditati,lipsa simt critic) pe fondul unei deteriorari cognitive evidente# afectivitate labila, tippseudobulbar, instincte deteriorate, tulburari de comportament. ;eurologic: semn +rg^ll0@obertson, tremor, dizartrie, @


14/23

N5. 9dr oniric : e o tulburare calitativa a starii de veghe (de constienta)# este determinat deinvazia totala a constientei normale de catre inconstient in starea de veghe. E o situaieproprie de obicei st%rilor psiho0organice acute: toxice (ex.delirium tremens la alcoolici), infecioase(ex.meningo0encefalit%, traumatisme cranio0cerebrale). =olnavul nu doarme, dar e ca i cum ardormi cu ochii deschii, nemaiin2nd cont de reperele realit%ii, el ind animat de visul lui daracest vis este proiectat 'n realitate, substituie realitatea. =olnavul halucineaz% predominant vizual,mai rar av2nd i halucinaii auditive. $entru c% e un delirium cu halucinaii, bolnavul e agitatconform acestei imagistici, e alergat, se lupt% cu obstacolele imaginare. /eci onirismul pune 'n

pericol viaa bolnavului i a celor din jur. E un scenariu incoerent, fragmentar, pentru c% aa e ivisul dar, spre deosebire de visul natural, visul acesta patologic nu se memoreaz% (dec2texcepional anumite fragmente). /eci acest sindrom este caracteristic patologiei organice acute(infecii, intoxicatii, traumatisme), extreme de rar complica patologia endogena (furor0ul maniacalsau melancolia confuza maligna), si se poate intalni in starile de soc psihogen foarte grave . /upace trece perioada de stare, in cateva zile, bolnavul reintra in real, putand pastra cateva dinaceste fragmente (onirism residual).

N4. 9indromul psihoorganic acut o tulburare psihica explicata printr0o leziune anatomica saumetabolica in care agentul patogen actioneaza brutal, masiv, global si det o stare de confuziementala. 9imptomatologia se manifesta cu confuzie febrila, iluzii vizuale, incoerenta,halucinatii.

N8. 9indromul psihoorganic cronic +gentul patogen este de intensitate mai scazuta,actioneaza pe o perioada mai lunga, cu actiune mai difuza (peste P luni). *n deteriorarementala, sdr demential, oligofrenie. @eprezint% o tulburare psihic% datorat% unei disfunciicerebrale generale. 9imptomele principale sunt: sl%birea memoriei, sc%dere ateniei, sc%derecapacit%ii de judecat%, generalizare, abstractizare, fatigabilitate, bradipsihie, s%r%cireanuan%rii afective, tendina la perseverare, stereotipii, modic%ri evidente 'n personalitatesubiectului, egoism. 9e descriu trei pattern0uri comportamentale care se asociaz% i secondiioneaz% reciproc: dezorientare (confuzie pe plan senzorial), distimie (pe plan emoional),deteriorare (pe plan cognitiv).

NG. 9indromul psihoorganic de involutie ultima etapa ontogenetica presupune fen deregresiune anatomo0ziologica globala. +ceasta se numeste proces patoplastic (adica unproces organic care favorizeaza si undezechilibru psihologic). Exista o involutie ziologica, deci o scadere a performantelor insa cuo compensare spiritual, si o involutie patologica in care creativitatea adultului e inlocuita cu onoua dominanta care este corpul, dar nu sub aspect estetic. $roblema care se pune esteintretinerea, mentinerea corpului , lupta cu deformarea si suferinta corporala.


15/23

mici W hipnotice la nevoie. /upa o perioada deG0I 9 in spital urmeaza cura de consolidarea rezultatelor terapeutice in cadrul careia se continua si cura de dezobisnuire.

NN. ura de dezobisnuire : are drept scop rezolvarea dependentei de substante psihoactivepe termen lung, vizand in primul rand dependenta psihologica. Ea incepe practic odata cucura de dezintoxicare si se continua si in afara spitalului. +bordarea este medicamentoasasi psihoterapeutica. $t tratamentul psihotrop chimioterapia se incepe ca si la curade dezintoxicare.

!odelul este cel pt heroina (!etadona, anxiolitice, antidepresive triciclice,anticonvulsivante). Ln rol important revine diferitelor forme de psihoterapie de tip suportiv,de consiliere si pe prim plan la ora actuala de tip cognitiv0comportamental inechipa psihiatru0psiholog0terapeut0 asistent social. /e asemenea este activ implicata familiacare la randul ei poate avea nevoie de consiliere adecvata si rezolvarea situatiilor de criza.

56. Toxi'omania la amfetamine#psi&ostimulante( : /ozele moderate (mai mici de G5 mgdextroamfetamin%) provoac%: activitate simpatic% excesiv%, midriaz%, tremor, 6-+, nelinite,hipertermie, tahipnee, tahicardie, hiperactivitate. Ba doze mai mari apar anxietate, atacuri depanic%, stare confuzional% acompaniat% de diverse tulbur%ri vasomorii (mai ales 6-+ sever%)i de aritmii cardiace. *nfarctul miocardic i hemoragia cerebral% reprezint% dou% dintre celemai redutabile complicaii ale intoxicaiei severe cu cocain% sau cu metamfetamin%. &n cadrul

aceluiai tablou clinic se descrie psihoza paranoid% acut% cu halucinaii auditive, psihoz% dicilde distins de forma paranoid% a schizofreniei.

5. Toxi'omania la benzodiazepine: in stadiile incipiente ale intoxicatiei, pacientii prezsimptome asemanatoareintoxicatiei cu alcool (par beti), acuza ameteala, comportament dezinhibat, uneori violent, parsedati si pe acest fond au perioade de hiperactivitate paradoxala si uneori labilitateemotionala# =O/ se acumuleaza, ceea ce la pacientii varstnici provoaca stari confuzionalepredominant vesperal# in stadiile tardive miscarile isi pierd coordonarea si devin mai lente.9upradoza e frecventa, cu risc vital de obicei in asociere cu alcool sau alte sedative. 9evraj:anxietate,disforie, insomnie, agitatie, manif g0* (in prima faza)# oboseala, crampe musc,tahicardie, transpiratii, tremor generalizat, hiperreexie, convulsii, fenomene perceptualeproductive (halucinatii vizuale, auditive). 6iperpirexie in formele severe, prognostic prost.

50. Toxi'omania la &eroina: efectul esential este euforizarea# alte semne: mioza, letargie,somnolenta, dizartrie, tulburari de atentie si memorie, afectarea capacitatii de judecata (rarinsa insotita de agresivitate), constipatie, greata, varsaturi, h-+, aritmii, hiperpirexie.0 se produce o blanda obnubilare, o usurare de povara subiectiva interna (neliniste, angoasa,depresie, indispozitie si se stimuleaza creatia, imaginatia, visarea)# se poate ajunge chiar lasomn, specic somnul cu ochii deschisi0 un portret robot al heroinomanului ar putea un tanar cu conditieigienica dubioasa, cu apucaturi violente, antisociale, nu poate trist, daca il trezesti teomoara pt ca i0ai stricat visul

0 se incearca substituirea heroinei cu metadona, dar rezultatele nu sunt excelente (P50Q5Zrecaderi in prima luna de la abstinenta)

N1. -ulb psihice in boala $ar7inson: 9ubstratul morfo0funcional al acestor tulbur%ri rezid% 'ncomponentele motorii, oculo0motorii, limbice i prefrontale ale buclelor aferente i eferentecortico0striato0 talamico0cerebeloase care asigur% conexiunea dintre regiunile corticaleanterioare i talamus (via Jstriai3). $rezint% o gama larg% de tulbur%ri psihice: afective(depresive, maniforme, mixte), psihotice (halucinaii, idei delirante, delirium), demen%,asociate simptomelor motorii clasice: bradi7inezie, rigiditate, tremor, tulbur%ri specice demers i posturale. irca N5Z din pacieni sunt depresivi ('n general datorit% depleiei de /+ 'nneuronii ariei tegmentale ventrale care proiecteaz% neuroni /+0ergici 'n zonele emoiei icogniiei, nucleul accumbens, cingulat, tuberculii olfactivi, cortexul entorinal, lobii prefrontali,

hipocamp). -ulbur%rile cognitive care duc la demen% (mai frecvent% la par7insonieni dec2t lasubiecii control de aceeai v2rst%) s0ar datora decitului colinergic. 9t%rile psihotice apar prinperturbarea echilibrului /+0ergic. $acienii prezint% vulnerabilitate mare la st%ri psihoticeconfuzive (delirium) 'n circumstane care le solicit% capacitatea de adaptare (interveniichirurgicale, intoxicaii, alte terapii). -ulbur%rile de somn sunt de asemenea 'nt2lnite, pot


16/23

accentuate de medicaia /+0ergic%, de accentuarea tremorului la trezire, de depresie sau deepisoade scurte de delirium care intersecteaz% perturbarea ritmului somn0veghe.

P5. -ulb psihice in tumori cerebrale: &n general, tulbur%rile psihice constau 'n schimb%riinexplicabile ale comportamentului i personalit%ii (la 4 din N pacieni), tulbur%ri emoionalei cognitive.Tlioamele constituie circa N50P5Z din tumorile primare. 9imptomatologia este global% saufocal%. 9imptomatologia global%: decitul cognitiv difuz, care se accentueaz% lent odat% cu

progresia formaiunii, la care se pot asocia manifestari depresive, maniforme, histeriforme,schizoforme, pseudodemeniale, confuzionale. !anifest%ri paroxistice posibile: crize uncinate,episoade halucinatorii sau de depersonalizare, derealizare cu3dream^ states3 , absene.9imptomatologia focal% depinde de localizare. !ai frecvente sunt meningioamele (8NZ dintumorile primare cerebrale) care comprim% zone circumscrise corticale gener'nd simptomefocale, crizele epileptice ind frecvente. +cestea mai apar 'n localiz%rile temporale, al%turi deepisoade psihotice postcritice sau intercritice. < treime din pacienii cu tumori cerebraleprezint% crize comiiale ca simptom de prezentare la medic, trei sferturi le fac la un momentdat 'n evoluie. &n localizarea temporal% mai apar: amnezii, sindrom Corsa7of, afazie,depresie, crize de tip complex parial, schimb%ri de personalitate.

-umorile frontale pot prezenta dezinhibiia comportamental% moriatic%, ce contrasteaz% cuanozodiaforia i indiferen% fa% de ambian%, alteori alternane afective maniform0depresive

(mai frecvente 'n localizarea din girusul cingular), tulbur%ri confuzionale de tip pseudo0demenial (dezorientare 'n locuri familiare, puerilism, avoliie, pierderea spontaneit%iig2ndirii, excentricit%i), incontinen% urinar%. &n localizarea orbitar% apar a7inezie, pierdereainiiativei, apatie, pierderea spontaneit%ii. !ai pot ap%rea halucinaii vizuale, auditive,olfactive.Bocalizarea parietal% este s%rac% 'n simptome psihice. /ac% se a% 'n lobul dominant asociaz%afazia# tumora de lob parietal nondominant prezint% neglijarea hemicorpului controlateral ianozognozie. !ai pot ap%rea hemipareze, agnozie, apraxii, crize senzoriale.Bocalizarea occipital% poate prezenta halucinaii vizuale, rareori crize senzoriale colorate,luminoase, geometrice. Konciunea parieto0occipital% produce agnozii vizuale (prosopagnozia0nerecunoaterea gurii umane).

-umorile diencefalice i de ventricul *** produc alter%ri evidente de personalitate i afectivitate,tulbur%ri vizuale. -umorile de ventricul *** se manifest% prin sindromul de 6* cu tulbur%ricognitive, torpoare, pierderea voinei, inactivitate. -umorile talamice prezint% hemipareze,decite hemisenzoriale (inclusiv) prin secionarea funcional% a conexiunilor buclei cortico0striato0palido0talamo0corticale care suprim% aferenele i eferenele frontale. /e aceeasimptomele psihice frontale sunt prezente.

-umorile de trunchi produc ataxie, obnubilare, senzaie de sl%biciune, mai rar vertij, grea%,vom%, st%ri maniforme. Beziunea direct%"indirect% de trunchi produce 6* (cefalee matinal%,exacerbat% de mic%rile capului, rezistent% la analgezice, v%rs%turi 'n jet care acutizeaz%cefaleea), bradicardie, crize de tip comiial"hipertonice, staz% papilar% e bilateral%, cusc%derea uoar% a acuit%ii vizuale e unilateral%, cu atroe optic% contro0lateral% (sindromuloster0Cenned^).

-umorile de corp calos pot prezenta o multitudine de simptome psihice (depresive, cognitive,psihotice). -umorile de fos% posterioar% (subtentoriale) nu se caracterizeaz% printr0o simptomatologiepsihiatric% anume. ele mai frecvente simptome sunt ataxia, cefaleea. 6$. )ta'ul de pani'a8 0 episoade recurente de anxietate paroxistica, severa, intense, neliniste, senzatie iminenta demoarte#0 apare imprevizibil, nelegat de o circumstanta exterioara#0 are caracter crescator (in 45 min atinge maxim)0 debut brusc, plapitatii, dureri toracice, lesin, senz de cadere, transpiratii, tremor distal0 simte ca pierde controlul, nu mai e stapan pe sine

0 /9! *F Dteama de a nu innebuniD0 depersonalizare0 uneori dispnee,greata, frisoane0 dupa G5min08h episodul se stinge lasand o stare de usurare, epuizare0 se repeta (cateva luni)


17/23

0 apar comorbiditati: depresie, tulb de personalitate0 netratata evolueaza ani si se poate complica0 mai des la femei tinere# varsta medie de debut 4P085 ani0 sunt studii care atesta o origine genetica

62.ara't 'lini'e ale tulb anxioase generaliz80 teama fara obiect pe care o traieste tot timpul0 anxietate nejusticata si persistenta care nu apare limitata la o anumita

circumstantatemporala sau ambientala0 anxietate Dliber otantaD0 se acutizeaza in anumite momente0 simptome: palpitatii, ameteli, senzatie de gura uscata, dicultati de concentrare, tulb desomn0 in timp duce la scaderea performantelor sociale, personale, de cuplu0 se asoc cu: tulb de panica, tulb fobice, depresie, alcoolism, rezolutie cronica

PG. -ulb (nevroze) fobice:0a)fobiile specice: frecvente, benigne, debut in copilarie"adolescent, dispar sau nu la adult#nesemnicative pathologic# constau in fric% iraional% de situaii " activit%i " obiecte specice,care poate lua uneori forma unor crize anxioase acute (suger2nd atacul de panic%) sau

declana perioade cu anxietate generalizat%. 9e poate ajunge la conduite de evitare care potavea consecine negative asupra funcion%rii normale a persoanei. ele mai frecvente suntfobiile de animale, 'n%lime (acrofobia), spaii 'nchise, aglomeraie (claustrofobie), de obiecteascuite.0 teama de un obiect precizat0 b) agorafobiafrica de spatii deschide si, dupa /9!*F,si de multime, de a calatoricu autobuzul, de a sta la rand0 este extrem de invalidanta (uneori se pensioneaza) prin dezvoltarea treptata a conduitei deevitare0V izolare0 se asoc frecv cu atacuri de panica# tratament: =O/W antidepresiveWpsihoterapie cognitiv0comportamentala0 c) fobia sociala teama de a nu umilit, pus intr0o situatie in care subiectul poate observat si criticat0 se poate ajunge la declansarea unui atac de panica# frecv la adolescenti# evolutie cronica, cuoscilatii.

64. ara't 'lini'e ale tulb obsesiv 'ompulsive8 0 prezenta obsesiilor si compulsiilor care se asociaza si persista si induc pacientului o stare deanxietate continua, care pot duce la invalidarea pacientului0 compulsii: denite ca aciuni repetitive (sp%lat pe m2ini A ablutomanie, num%rat excesiv iinutil, ordonarea la nesf2rit a obiectelor) sau acte mentale (repetarea 'n g2nd a unor cuvinte,rug%ciuni, socoteli) pe care persoana le execut% ca urmare a unor obsesii sau a unor regulirigide impuse, dei 'ncearc% s% li se opun%, dar f%r% s% reueasc%. +tunci c2nd subiectul li se

opune se declaneaz% anxietate insuportabil%.0 obsesii: g2nduri persistente i recurente, impulsuri sau imagini intruzive i inadecvate, cucaracter egodistonic, dicil de controlat care induc anxietate marcat%, pe care pacientul nu lepoate ignora, dei 'ncearc% i fa% de care are critic%0conform */45: pacientul recunoaste ca sunt propriile ganduri# sunt constant anxiogene# celputin un gand"obsesie domina atat de mult incat nu mai opune rezistenta0 se complica cu depresie, alte tulb anxioase0 afecteaza adultul tanar, mai frecv baietii, evolutie cronica 8"G, uctuenta 4"G0dg diferential: sindrom -ourette, tulburari de personalitate tip borderline, antisocial sauobsesiv0compulsiv, schizofrenia la debut, hipocondria.

65. ara't 'lini'e ale tulb de stress posttraumati'8

0 apare dupa un stress intens care depaseste experienta obisnuita, acesta id considerattrigger0ul unui raspuns endogen, in cadrul unei vulnerabilitati crescute. !arca tulbur%rii destress posttraumatic este reiterarea subiectiv% a simptomelor iniiale i caracterul lor intruziv0 clinic: retraire mentala a evenimentului sub forma de imagini si ganduri , evitarea oricareistari evocatoare a evenimentului stresant, aparitia unor tulb. neurovegetative: somn cu


18/23

cosmaruri, dicult de concentrare, modicarea starii emotionale: capacitate scazuta de areactiona emotional, irascibilitate0 evolutie: acuta (40GB), cronica (VGB), tardiva (debut la VPB de la impactul cu stresorul),intermitenta, reziduala0 alterarea functionarii normale

PP. aract clinice ale tulb de somatizare:0 stare de discomfort subiectiv W"0 depresie, anxietate, dominata de acuze somatice multiple

si care debuteaza inainte de G5 ani0 simptome dureroase in orice parte a corpului, dar care nu au niciodata un echivalentsomatic0 simpt g0*: greata, varsaturi, intoleranta alimentara# c0v: palpitatii, precordalgii# neurologic:conversii, pareze, parestezii# sexuale: menstruale, de dinamica sexuala0 simptomatologie refractara la tratament#0 evolutie cronica# pacient dicil fata de care medicul face contratratament

6. Hipo'ondria8 Criteriile de diagnostic preluate din /.9.!.0*F sunt urm%toarele:+. $reocuparea subiectului 'n leg%tur% cu faptul c% ar avea sau chiar convingerea c% are omaladie sever%, bazat% pe interpretarea eronat% de c%tre acesta a simptomelor corporale#=. $reocuparea persist% 'n poda evalu%rii medicale corespunz%toare i a asigur%rii de

contrariu#. onvingerea de la primul criteriu nu este de intensitate delirant% (ca 'n tulburareadelirant%, de tip somatic) i nu este limitat% la preocuparea circumscris% la aspect (ca 'ntulburarea dismorc% corporal%)#/. $reocuparea cauzeaz% o detres% sau deteriorare semnicativ% 'n domeniul social,profesional ori 'n alte domenii importante de funcionare#E. /urata perturb%rii este de cel puin P luni#. $reocuparea nu este explicat% mai bine de anxietatea generalizat%, tulburarea obsesivo0compulsiv%, panic%, un episod depresiv major, anxietatea de separare sau alt% tulburaresomatoform%.$acientul prezint% anxietate i uneori chiar o uoar% depresie secundare. rica de prezenauneia " mai multor boli (nosofobia) face parte din hipocondrie. /ac% bolnavul citete 'ntr0opublicaie popular% despre simptomele unei boli 'ncepe s% cread% c% o are i el (boala a maifost denumit% Jboala studenilor 'n medicin%3). 9imptomele hipocondriace sunt inuenate decontextul cultural al pacientului care nu stabilete o relaie bun% cu medicul datorit%solicit%rilor exagerate de examene paraclinice, a unor tratamente anume i a frustr%riipacientului mereu nemulumit de atania insucient% care i se acord%. rustrarea pacientuluicrete odat% cu trimiterea sa la psihiatru.2nd aceast% preocupare iese din sfera nevrozei, pierz2ndu0i caracterul critic, poate deveniidee prevalent% " delirant% intr2nd 'n sfera psihozei delirante cu coninut hipocondriac.

60. %'&izofrenia paranoida: (halucinaii auditive, una sau mai multe idei delirante)0 cel mai comun tip

0 domin% sindromul paranoid care este cel mai bine exprimat 'n faza acut% a bolii0 exist% idei delirante de persecuie, urm%rire, otr%vire, control al g2ndurilor i ideilor de c%treceilali, grandoare, misticism, misiune special% (reform%, mesianic), schimbare corporal%(delirante somatice), gelozie, liaie (natere ilustr%), invenie, relaie " referin% (la media, -F,oamenii pe strad% privesc pacientul cu ostilitate, suspiciune, J'ntr0un fel anume3). +ceastaduce la modic%ri profunde ale perceperii de sine i a lumii, se pierd limitele sinelui.

61. %'&izofrenia 'atatoni'a: ( este prezent sindromul catatonic)0 tabloul e dominat de tulbur%rile psihomotorii, reprezentate de elemente sau de totalitateasindromului catatonic care poate 'ntrerupt de perioade de excitaie violent% (raptusuricatatonice): negativism, atitudine i posturi bizare (pentru lungi perioade), rigiditate (posturirigide 'mpotriva eforturilor de a mobilizat), exibilitate ceroas% (meninerea membrelor,

corpului, 'n poziii impuse din exterior), sindrom: ecomimie A ecolalie A ecopraxie, stupor(sc%derea marcat% a reactivit%ii la ambian%, cu reducerea mic%rilor i activit%ii spontane,mutism), uneori stereotipii, uneori raptusuri (activitate motorie crescut%, aparent f%r% scop,neinuenat% de stimuli exteriori A izbucnire brutal%, irepresibil%, de raptus)


19/23

. %'&izofrenia &ebefreni'a #dezorganizata): ( comportament, vorbire dezorganizat%,aplatizarea i inadecvarea afectului)0 debut precoce, insidios (4N A 8N ani)0 domin% alterarea afectivit%ii (dispoziie supercial%, inadecvat%, r2s prostesc, nemotivat,z2mbete bizare traduc2nd o atitudine de autosatisfacie, de nimic motivat%, n%t2ng%)0 halucinaii efemere, fragmentare0 tendine la solitudine0 comportament lipsit de scop, imprevizibil, cu manierisme, grimase

0 limbaj dezorganizat, stereotipii de fraze incoerente, acompaniate de r2s, bufonerii prosteti0 pronostic rezervat, tocire precoce a afectivit%ii i voinei. $. %'&izofrenia nediferentiata8 (sunt prezente simptome psihotice active 'n absenacriteriilor altor forme clinice)0 se 'nt2lnesc elemente ale tulbur%rii schizofrene de tip paranoid, catatonic, hebefrenic, dar nusunt conforme cu nici unul cu formele de mai sus, nu se difereniaz% nici o clar% predominan%a unui set particular de caracteristici diagnostice.

2. %'&izofrenia reziduala8 (sunt prezente simptome negative# sunt absente semnelepozitive)0 corespunde stadiului tardiv, cronic, Jcicatrizat3 dup% multiple episoade paranoide acute,

oride. 0 const% 'n predominan% a simptomelor negative, decitare: lentoare psihomotorie,hipoactivitate, tocirea afectivit%ii (complet aplatizat), slab% comunicare non A verbal% prins%r%cire mimic% cu privire indiferent% i lipsa modul%rii vocii, postur% pasiv%, lipsaauto'ngrijirii, izolare social%, g2ndire s%r%cit% cu relaxarea asociaiilor, alogie (g2ndire ilogic%).

QG. *poteze etiologice in schizofrenie: 4. *poteza vulnerabilitatii genetice sustinuta de studiile pe gemeni si de adoptie:0 gemenii monozigiti au concordanta de N5Z pt schizo, fata de dizigoti (4IZ)0 concordanta mai mare pt simptomele negative decat cele pozitive0 tendinta monozig de a face tipuri identice de schizo0 studiile de adoptie pe copiii proveniti din mame schizo, adoptati imediat dupa nastere, audem incidenta mai mare decat la copiii mamelor normale8. ipoteza diateza0stres: sustine o vulnerabilitate mostenita ce determina aparitia bolii prininjurii ale hipocampului (obstetrical)# manifestata prin interactiunea dintre vulnerabilitateagenetica si cea indusa de mediul psihotraumatizant (adoptii de la mame schizo de catrefamilii normale, au facut mai rar boala decat cei neadoptati, asupra carora au act factdefavorizanti antrenati de existenta unei mame schizo )G. ipoteza dopaminergica:0 boala este data de cresterea activit dopaminergice mezolimbice generatoare de simptomepositive mediate de hipoactivitatea cortexului prefrontal generatoare de simptome negativereziduale. 9e presupune rolul scaderii inhibitiei serotoninei asupra eliberarii /+# argumente:0 act neurolepticelor (fenotiazine) dopamino0blocanta0 similitudinea psihozelor amfetaminice cu schizo

0 scaderea metab dopaminei in B@, plasma, urina dupa trat neuroleptic0 cresterea @ dopaminergici observata post0mortem in creierul schizo netratatiI. ipoteza serotoninergica : producerea psihozelor experimentale de care agonistii N6- si prinact neurolepticelor atipice (risperidona, olanzapina)care actioneaza si pe receptoriiserotoninergici#N. ipoteza fenilciclidinei si a glutamatului: se bazeaza tot pe inducerea de psihozeexperimentale# presupune anomalii ale sistemului glutamat0 dopamina la nivelul circuituluipalido0talamic corticostriat.P. ipoteza T+=+0ergica: diminuare a neuronilor T+=+0ergici 'n hipocamp constatat% laschizofreni.Q. ipoteza infectiei virale din al ***0lea trimestru de sarcina: induce vulnerabilitatea pentruschizofrenie.

N. ipoteza neuroanatomica:0 implicarea B (hipofrontalitate la studii de imagistica functionala, constand in scadereauxului cerebral prefrontal si scaderea consumului de glucoza, deci a metabolismului, inaceesi zona, chiar in repaus)0 lipsa partiala a activarii cortexului prefrontal in timpul testelor functiilor cognitive#


20/23

hipofrontalitatea ar corela cu simpt negative0 largirea spatiilor ventriculare, mai ales la barbati, corelata cu simpt negative0 scaderea densit neuronale in anumite arii (frontal, motorie)0 reducerea volumului B-

4. Trat s'&izofrenie8 recomandarea oricarui medic atunci cand presupune existent boliieste spitalizarea intr0un serviciu de psihiatrie, obligatoriu.0 faza acuta: cura neuroleptica, medicatie antipsihotica atipica, -E

0 trat de intretinere0 trat psihoterapeutic si de reabilitare

5. !arti' 'lini'e ale tulb depresive majore #episodul depresiv major(8 0 episoade depresive" de pierdere marcata a interesului si a placerii in activit obisn cu evolciclica a dispozitiei de la eutimie la depresie si apoi la remisiuni (si uneori la hipomanie)0 cand tulb de dispoz este severa, psihotica, se ajunge la perturbareaprof a functiilorcognitive0 clinic:0 implica invariabil afectarea dispozitiei ca sentimente de depresie in cea mai mare parte azilei timp de cel putin 8 s0 diminuarea marcata a interesului si placerii pt toate"aproape toate activit, cea mai mare

parte a zilei"aproape in ecare zi0 semne neuroveget sau neurosomatice ale depresiei: pierdere in T, desi nu tine dieta sauluare in T (cel putin NZ din T inW"0) intr0o luna, scaderea"cresterea apetitului,insomnie"hipersomnie aproape in ecare zi, fatigabilitate"lipsa de energie, sentimente deinutilitate" culpa excesiva, inadecvata, ganduri recurente de moarte, ideatie suicidararecurenta, fara un plan anume, inhibitie psihomotorie"neliniste psihomotorie asoc anxietatii deinsotire0 aceste simpt nu trebuie sa se datoreze doliului, abuzului de subst psihoactive sau unorcauze somatice

QP. *poteze etiologice ale tulb afective:4. vulnerabilitatea genetica:0 studii fam si de adoptie au aratat un risc crescut la rudele de gradul *, care scade odata cucosangvinitatea# riscul pt tulb afective la rudele grad * ale pac cu tulb depresiva majora estede G ori mai mare decat in pop gen, dar mai mic ca pt tulb bipolara0 studiile de genetica moleculara arata ca ar implicat bratul scurt al cromoz 44 si poatecromoz X in transm bolii bipolare8. ipoteza monoaminelor:0 serotonina ar scazuta in fanta sinaptica# este sust de: efectul *9@9, scaderea @ N06-8 dupaadm antidepresivelor, scaderea metabolitilor serotoninei in B@0ul sinucigasilor, scadereatriptofanului (precursor al serotoninei) plasmatic la depresivi0 ;+ scaderea niv a fost dovedita prin scaderea G0methox^0I0hidroxiphen^l0gl^col (!6$T0metabolit al ;+) in B@ si cresterea lui in manie# sunt leg funct intre receptorii N06-8 si ;+

0 /opamina sugerata de studii care fac leg intre boala $ar7inson (a gg bazali) si depresieG.*poteza neuroendocrin%. 90ar datora probabil variaiilor aciunii aminelor biogene la nivelulhipotalamusului ('n depresie creste cortizolul prin hiperactivitatea axei hipotalamo0hipozo0suprarenale). 9e asociaz% diminuarea -96, 96, T6, B6 i a testosteronului. . pisodul &ipomania'al8 0 dispozitie expansiva cel putin I zile, clar despartita de episodul depresiv#0 se intalnesc cel putin G din: grandiozitate"autostima crescuta, scaderea nevoii de somn (iiajung G ore dupa care se simte odihnit), logoreea, fuga de idei sau senzatia subiectiva degandire rapida, distractibilitate, agitatie psihomot" cresterea activit directionate (scolare,profesionale, sexuale), implicare excesiva in activit placute cu mare potential prejudiciant0 episodul duce la schimbarea clara in functionalitatea individului, care nu ii

este caracteristica#0 schimbarea de dispozitie e observata de altii

0.!si&opatia paranoida8


21/23

9e caracterizeaz% pe ne'ncrederea i suspiciozitatea fa% de ceilali, p2n% la a considera c%acetia sunt r%uvoitori, vor s%0i prejudicieze, s% prote de ei. +cestea se manifest% 'n variatecircumstane i contexte. +u tendina de a interpreta aciunile oamenilor ca deliberatamenin%toare (demeaning). 9e 'ndoiesc de loialitatea persoanelor apropiate i prietenilor ica urmare evit% treptat intimitatea i ajung s% se izoleze. 9unt resentimentari (f%r% motivreal), ranchiunoi fa% de jigniri, insulte reale sau imaginare, se simt uor atacai, tratai culips% de respect i reacioneaz% 'n consecint% rapid, cu furie sau printr0o actiune razbunatoare0 p2n% la a pune la cale r%zbun%ri exemplare3. 9unt suspicioi, geloi f%r% motiv pe

partenerul marital sau sexual. Ezita sa faca condente altora datorita temerii nejusticate c%informatia va utilizat% impotriva sa. $%streaz% pizma, invidia, nu uit% uor insultele, tratareacu lips% de consideratie A este plin de resentimente. 9e consider% obiectivi, raionali, justiiari.$ersoanele din anturaj 'i consider% lipsii de exibilitate emoional% i de resurse afective,rigizi, excesiv de vigileni. 2nd sunt jignii devin excesiv de ostili, pot avea chiar scurteepisoade psihotice, g2ndire referenial% (ca un stadiu prevalent al delirului de relaie) care potnecesita tratament psihiatric 'n urgen% i internare 'n secia de psihiatrie.Ba examenul clinicvedem un ins care nu se poate relaxa, tensionat muscular, lipsit de umor, hiperserios, cauta insituatie si context probe care sa0i sprijine banuielile. /esi premizele sunt false, rationamentelesale sunt corecte si binedirectionate. Exprim% g2nduri care atest% clar proiecia, ideile deprejudiciu, si idei ocazionale de referin%.

Q1. $sihopatia isterica: 0 comportament dramatic, colorat, demonstrativ, aratat de o pers extroverta, excitabila,excesiv de emotionala0 inabilitate de a mentine o relatie profunda, care sa presupuna un atasament afectiv real siautentic0 comporament evident de atragere a atentiei0 tind sa0si exagereze sentimentele si gandurile0 daca nu li se acorda atentie, vor plange, vor acuza pe altii0 pot disfunctionali sexual: femei anorgasmice, barbati impotenti, actioneaza in sensulsexual pt a se asigura ca sunt atractivi pt celalat sex0 relatii emotionale superciale, orgoliosi, nestatornici si schimbatori0 au o puternica dependenta, folosesc un limbaj excesiv de impresionist, lipsit de detaliiexacte0 histrionismteatralismW hiperexpresivitateW plasticitatea atitudinii corporaleW dramatizarearelatarii prin intonatiile vociiW recursul la formule de limbaj menite sa frapeze

5. $sihopatia antisociala: 0 acte repetate antisociale sau criminale, dar nu sunt sinonime cu criminalitatea0 incapacitatea de a se conforma normelor sociale demonstrate inca din adolescenta(chiuleste de la scoala, fuge de acasa) cel putin pe durata unei nopti si cel putin de 8 ori,cruzimi fata de animale, implicare in viol, distrugere deliberata a bunurilor altuia, vatamarecorporala, furturi#0 pattern de comportament iresponsabil"antisocial inaintea varstei de 4N ani

0 ignorarea normelor sociale, ocupatii ilegale, cu"fara arestari, ranirea altora0 incapacitatea de a0si face si urma un plan de viitor0 calatorii din loc in loc fara un scop anume si nu in cautarea unei slujbe, fara sa stie cand i seva termina calatoria0 totala lipsa de respect fata de adversar, mintind mereu0 nu a avut niciodata o relatie monogama totala mai mult de un an0 lipsit de remuscari (considerandu0se indreptatit sa faca rau altora)

4. $sihopatia schizoida: 9e caracterizeaz% prin excentricitatea comportamentului dominat de retractilitate, detaare iindiferen% fa% de realit%ile 'nconjur%toare. ;u doresc i nu iniiaz% relaii i leg%turiemoionale nici chiar cu membrii familiei proprii. &n situaii sociale sunt retrai, evit% de obicei

contactul vizual i conversaiile spontane (resimt disconfort 'n a se angaja 'ntr0o aciunecomun% cu altul sau alii pentru c% sunt foarte introvertiti, arata o inabilitate de0a lungulintregii existente de a se infuria si a0si exprima nemultumirea in mod direct). 9unt demne denotat afectul 'ngust (constricted) i politetea lor manierista. $entru o persoana din afara aparizolati, excentrici, singuratici.;eglijeaz% aparena exterioar%, poart% de obicei 'mbr%c%minte


22/23

mai mult sau mai puin demodat%, au preferine pentru hob^0uri singuratice (jocuri pecomputer, pescuit) i pentru ocupaii care nu 'i implic% 'n relaiile cu publicul (paznici,meteorologi, astronomi, matematiceni, lozo), 'n care de altfel pot excela i realizaperformane de excepie. $ot foarte ataai de animale. 9e implic% deseori 'n miscari sauactiuni voluntare legate de promovarea sanatatii sau pacii, etc, devin vegetarieni, seangreneaza in miscari losoce sau de asanare a raului social indeosebi daca acestea nunecesita o implicare in inter0relatii personale. Ba examenul clinic dau impresia de: raceala,rezerv% i lips% de implicare 'n evenimente cotidiene sau care 'i privesc pe alii, distani, calmi

si tacuti, nesociabili, izolai. +u o bogat%via% interioar%, cu fantaz%ri inclusiv pe teme sexuale, deseori 'n compensaie pentru redusaactivitate sexual%.

8. -ulb schizotipala: 9e caracterizeaz% prin excentricit%i comportamentale evidente. *ndivizii cu aceast% tulburareau credine particulare (clarviziuni, telepatie, g2ndire magic%) 'ntr0un grad care dep%eteanumite obiceiuri i norme acceptate de cultur% " subcultura unei populaii sau a unui grup,al aselea sim3(ca de ex. credina 'n farmece 'nt2lnit% 'n anumite zone rurale sau la anumiiindivizi credincioi, superstiii etc.) (Fine in contadictie cu normele sociale in generalacceptate de mediul in care traieste. onvingeri ciudate, gandire magica, (cred in miracole,vraji spirite, simboluri) se pot crede inzestrati cu puteri speciale, paranormale (capacitatea de

a comunica prin ganduri, de a avea clarviziuni, premonitii) ceea ce ii face sa participe lapractici oculte# se apara de sentimentul ca e obiectul preocuparii speciale a celorlalti(interpreteaza tot ce fac ceilalti ca ind referitoare la ei in sens rau3). Excentricit%ile semanifest% 'n modul straniu i inadecvat de a se 'mbr%ca, 'n vorbirea care este vag%, digresiv%,abstract%, cu stereotipii, metafore, detalii excesive, face dicila comunicarea cu altii i 'n modcaricatural, poate culmina cu solilocviul 'n public. +u capacitati scazute pentru legaturiapropiate, au relatii interpersonale decitare, un decit de adaptare sociala cu disconfortafectiv acut. /e altfel, ei prefer% s% se izoleze datorit% inadecv%rii lor sociale pe care o percepei singuri (preferaizolarea sociala pentru a evita anxietatea generata de relatiile sociale pe care le suporta greu.$ot avea idei de referin%, iluzii sau halucinaii corporale, fenomene de derealizare,depersonalizare, ajung2nd chiar la episoade de tip paranoiac, cu p%strarea capacit%ii detestare a realit%ii i cu absena tulbur%rilor formale de g2ndire (care apar 'n schizofrenie).+ceste trairi de referinta nu sunt delirante dar indivizii pot face decompens%ri psihotice 'nperioade de stres maxim. *ncepe la adultul tanar se toceste3 relativ dupa I5 de ani.Lniipacieni pot avea un statut social i marital acceptabil 'n timp ce alii, datorit%decompens%rilor psihotice i percepiei sociale dezavantajoase nu reuesc (i nici nu 'ncearc%s% realizeze) acest lucru. irca 45 Z au tentative de suicid sau chiar reuesc s% se sinucid%.

G. -ulb de personalitate obsesionala: 0 ingustare, restrangere emotionala cu reducerea expresivitatii afectelor0 perfectionism care interfera cu indeplinirea sarcinilor, indica incapacit de a termina oactiune

0 excesiva preocupare cu detalii, reguli, scheme care consuma timpul util0 insistenta exagerata de a0i determina pe altii sa respecte propriile reguli0 devotiune excesiva muncii, perseverenta, cu ignorarea distractiilor din timpul liber0 indecizie0 scrupulozitate, inexibilitate in materie de moralitate"principii etice"valori0 lipsa generozitatii in privinta timpului, banilor

I. $ersonalitatea pasiv0agresiva:omportament care exprima o agresivitate subiacenta si care este exteriorizata pasiv#caracterizata prin: obstructionismWamanare, taraganare (procrastination)WincapatanareWinecientariterii:

0Ln pattern invadant, care patrunde peste tot constant (pervasive) de rezistenta pasiva laperformanta sociala si ocupationala, incepand din perioada de adult tanar si prezent in variatecontexte ca: amanarea, taraganarea, lasatul pe mai tarziu (procrastination to put oH) alucrurilor care e nevoie sa e facute la un termen precis, astfel incat acesta nu e respectat#


23/23

0/evine iritabil, suparat, imbufnat, ursuz (sul7^) sau argumentativ cand incearca sa faca cevace nu doreste sa faca#0$are sa lucreze deliberat lent nu sa faca prost ceva ce nu vrea de fapt sa faca#0$rotesteaza fara justicare ca ceilalti ii cer lucruri nerezonabile#0Evita obligatiile pretinzand, revendicand, cerand (b^ climing) ca a uitat3#0rede ca face mai multe decat cred altii ca face#09e simte ofensat, iritat, jignit (resend) cand altii ii fac sugestii utile privind modul in care arputea deveni mai ecient

0

Subiecte Rezolvate Psihiatrie (1)

Documents

Transcript of Subiecte Rezolvate Psihiatrie (1)