Dr.afacerilor Subiecte Rezolvate

download Dr.afacerilor Subiecte Rezolvate

of 71

Transcript of Dr.afacerilor Subiecte Rezolvate

1. Noiunea de dr. al afacerilor1.1 Caract no de dr. afacerilor Dr. afacerilor un ansamblu de norme jur. Care reglem. Relaiile sociale patrimoniale i personal nepatrimoniale ce apar ntre persoane n legtur cu desfurarea activit. De ntreprinztor, precum i raporturile ce apar n cazul interveniei statului n aceast activitate. Afacerile operaiuni social utile de extragere, creare sau dobndire de bunuri, pentru a fi comercializate, astfel nct suma de bani primit ca plat s acopere toate cheltuelile suportate i s asigure persoanei obinerea unui profit. 1.2explicati contravers dintre no. teoretica de dr. al afacer cu no de dr comercial , dr antrep. Dre econom, dr civi. Dr. comercial ansamblu de norme jur. De dr. privat aplicabile raporturilor jur. Izvorte din svrirea actelor jur; faptelor i operaiunilor considerate de lege fapte de comer, precum i raporturilor jur. La care particip pers. Care au calitatea de comerciant. Se opteaz pentru denumirea de dr. afacerilor, deoarece aceasta din urm reprezint un domeniu mai amplu, n care se include i normele de dr. public. Denumirea dr. comercial sugereaz ideea c acest ansamblu de norme are un obiect mai restrns, adic obiectul de reglementare se refer la distribuia de mrfuri, nu ns i la producia lor, la executarea de lucrri sau prestarea de servicii. Se sustine ca dr. economic ar fi o realitate si o necesitate dar fiind dirijarea masiva a economieie socialiste.Desemneaza un ansamblu de reguli ce privesc interventia statului intr-o economie libera si supusa legilor naturale ale cererii si ofertei.Deci notiunea desemneaza o parte a dr public. Dreptul civil, ca ramur a dreptului privat, reglementeaz raporturile juridice civile, care sunt raporturi sociale cu coninut patrimonial sau personal nepatrimonial, stabilite ntre pri care au o poziie juridic egal. Activitatea antreprenorial este un proces care se deruleaz n diferite medii i uniti de afaceri ce cauzeaz schimbri n sistemul economic prin inovri realizate de persoanele care valorific oportunitile economice crend valori att pentru indivizi ct i pentru societate. 1.3 Raporturile jur. Dintre stat i pers. Fizice i jur. Ce apar n legtur cu desfurarea activit. De ntreprinztor sunt de dr. Public i se reglementeaz de dr. Afacerilor. Aceasta rezulta din definiia dr. Afacerilor dat de doctrin. Dr. Afacerilor e un domeniu amplu ce include norme de dr. Public, n care pers. Fiz. i jur. Care practic activ. De ntreprinztor sunt pe poziie de subordonare fa de stat. Un exemplu n acest sens ar fi procesul de liceniere a unor genuri de activitate care este strict reglementat de lege, n care statul n persoana org. Competente cum ar fi Camera de Liceniere, Banca Naional a Moldovei, Consiliul Coordonator al Audiovizualului acord licen pentru un anumit gen de activ. Alt exemplu care demonstreaz caracterul public al raporturilor jur. Dintre stat i pers. Fiz. i jur. Care practic activ. De ntreprinztor este procesul de nregistrare de stat a acestor pers. Fiz. i jur. La Camera nregistrrii de Stat.

2. ntreprinztor ntreprinztor

individual-titular

al

patentei

de

1.1 caracteriz dr si obl intreprinz individ titular al patentei de intreprinzator Titularul patentei este obligat: a) s respecte ordinea stabilit de desfurare a activitii indicate n patent, normele sanitare, normele de protecie contra incendiilor, s ndeplineasc alte cerine ce se refer la genul de activitate respectiv, iar pentru desfurarea activitii indicate la compartimentul 1din anex, s aib documentele primare de provenien a mrfii, dup caz, factura de expediie, chitana de percepere a taxei vamale sau actul de achiziie a mrfurilor; b) s desfoare activitatea numai n locurile permise n aceste scopuri de autoritatea administraiei publice locale; c) s respecte drepturile i interesele consumatorilor; d) s afieze patenta sau copia ei, autentificat de notar, ntr-un loc vizibil la locurile unde i desfoar activitatea de ntreprinztor sau s o prezinte la cererea organului de control sau a consumatorilor. Titularul patentei poate desfura activitatea de ntreprinztor specificat n patent pe ntreg teritoriul rii dac n patent nu este indicat altfel. 1.2 comparati statut jurid al titular patentei de intreprinzat cu satutul intrepr individual inregistrat in registrul de stat al II Fondatorul pers. Fizic desfoar activit. Individual de ntreprinztor n nume propriu i pe riscul propriu. ntreprinderea individual devine subiect de dr. din momentul nregistrrii de stat. n cazul ntreprinztorului individual titular al patentei de ntreprinztor e n drept s desfoare activitate de ntreprinztor, dac a obinut n modul stabilit patenta de ntreprinztor. Titularul patentei de ntreprinztor nu are dr. s angajeze pers. La lucru, dar ntreprinztorul individual are dr. Titularul de patentei de ntreprinztor practic activ. Prevzut de aceasta, pe cnd ntreprinztorul indiv.practic toate active. neinterzise de lege. Ambii rspund cu patrimonial propriu. ntreprinztorul individual e obligat s achite toate taxele i impozitele prevzute de lege, dar posesorul de patent doar taxa pentru patent. 1.3 Patenta se elibereaz pentru unul din genurile de activitate. Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza cruia i are domiciliul sau la locul de desfurare a activitii preconizate. n cazul prevzut la alin.(7), solicitantul depune cererea la primria respectiv (2) n cerere se indic: a) prenumele, numele i domiciliul solicitantului; b) genul de activitate de ntreprinztor pentru exercitarea creia se solicit patenta; c) durata patentei; d) tipul mijlocului de transport i numrul de nmatriculare al acestuia, dac se prevede c acest mijloc de transport va fi utilizat la desfurarea activitii menionate. (3) mpreun cu cererea de eliberare a patentei pentru unul din genurile de activitate enumerate la poziiile 2.1, 2.2, 2.3, 2.5, 2.6, 2.12, 2.13, 2.14, 2.15, 2.16 din anexa la prezenta lege, solicitantul prezint copii de pe certificat, diplom, alte acte ce confirm nivelul de calificare necesar desfurrii genului de activitate respectiv. (4) n cazul n care, conform legislaiei, pentru desfurarea unor genuri de activitate indicate n anexa la prezenta lege este necesar autorizaia autoritii administraiei publice locale, la cererea de eliberare a patentei se anexeaz decizia autoritii respective. (5) La cerere se anexeaz documentele confirmative de achitare a contribuiei de asigurare social de stat pentru ntreaga perioad solicitat de desfurare a

activitii n baza patentei de ntreprinztor sau actele care confirm scutirea de plata contribuiei. (6) Patenta se elibereaz de inspectoratul fiscal teritorial, pe raza cruia solicitantul i are domiciliul sau la locul de desfurare a activitii preconizate, n decurs de 3 zile de la data depunerii cererii, documentelor perfectate n modul respectiv i dup achitarea taxei stabilite. (7) Patenta poate fi eliberat de primria n a crei raz de administrare solicitantul intenioneaz s-i desfoare activitatea n baza patentei, n cazul dac n localitatea respectiv nu este amplasat inspectoratul (oficiul) fiscal. Patenta eliberat de primrie este valabil numai pe teritoriul administrat de aceasta. (8) Patenta se autentific, aplicndu-se semntura conductorului organului ce a eliberat patenta, i se tampileaz. (9) La patent se anexeaz cuponul, decupat de la duplicatul patentei, ca dovad a achitrii taxei pentru patent, cu indicarea termenului corespunztor celui menionat n patent i sumei de plat. Cuponul, de asemenea, se autentific aplicndu-se semntura i tampila.

3. Activitatea de ntreprinztor1.1 CARACTERIZATI ELEMENTELE ACTIVIT DE INTREPR Activitate de ntreprinztor active. De fabricare a produciei, de executare a lucrrilor i de prestare a serviciilor, desfurat de ceteni i asociaiile acestora n mod independent, din proprie iniiativ, n numele i cu riscul propriu, sub rspunderea lor patrimonial, n scopul asigurrii unei surse de venituri permanente. Elemente: 1)Activitatea practicat de ceteni i de asociaiile lor pers. Care pot desfura activitate legal de ntreprinztor n unme propriu sunt desemnate prin no. ntreprinztor. Pers. Fizic poate desfura activ. De ntreprinztor, dac: a) a obinut patenta de ntreprinztor; b)a nregistrat o ntreprindere individual; c) a nregistrat o gospodrie rneasc. Pers. Jur. Poate desfura active. De ntreprinztor numai dup naterea ei ca subiect de dr. , dup nregistrarea oficial. Prin nregistrare se urmresc mai multe scopuri: controlul asupara acestor pers. Contracararea active. Ilegale. Pers jur. Care pot desfura n nume propriu active. De ntreprinztor neinterzis de lege se num. pers. Jur. Cu scop lucrativ (soc. Comerciale, ntreprinderile); 2) Activit. Independent ntreprinztorul acioneaz independent, exprimndu-i voina n rap.jur. fr a cere acordul unor org. ierarhic superioare. Voina liber se manifest la alegerea formei jur. De organizare a viitoarei active. Garanie a independenei ntrepriztorului servete patrimonial propriu i interdicia imixtiunii autoritilor publice n active. Acestuia. Independena nu trebue tratat ca o libertate total. ntro ar cu economie de pia nu poate exista libertate absolut. Independena ntreprinztorului e limitat de acte normative i de dr. altor pers. 3) Activ. Din iniiativ proprie nimeni nu poate fi obligat s practice active. De ntreprinztor. Pers. i manifest liber voina de a practica o active. ntro anumit form, depunnd cerere i actele necesare nregistrrii; 4) Activ. n nume propriu active. De ntreprinztor va fi practicat de pers. Fizic care a solicitat nregistrarea sau de subiectul pers.jur. creat prin nregistrare. Dac se solicit patenta de ntrepriztor, titularul va practica active. n nume propriu fr a putea atrage munca unor alte pers. Numele fondatorilor se indic n denumirea ntreprinderii individuale i a gospodriei rneti. Toate actele jur. Sunt semnate de ntreprinztorul individual cu numele su, inclusive n cazul cnd acioneaz prin reprezentani. Dac se solicit nregistrarea pers. Jur. Active. Se practic n numele ei propriu. Pers. Jur dispune de denumire, patrimoniu distinct i org. executive prin care manifest voina n exterior, dobndind dr. i asumndui oblig. n numele i pe seama pers. Jur. Activeaz administratorul, el poate delega mputernicirea de reprezentare la ncheierea actelor jur. Altor pers. Pe toate actele emise trebue s figureze denumirea pers. Jur. 5)Activit. Pe riscul propriu i sub rspunderea patrimonial proprie iniiatorul pune n circuit anumite valori patrimoniale, indifferent de natural or, bani, bunuri sau munc proprie. Efortul ntreprinztorului e orientat spre majorarea costului valorilor puse n circulaie i numai

datorit acestei majorri se consider c active. E eficient. Riscul se produce din cauze obiective circumstane care nu depend de voina omului (calamniti nat.), msurile fiind asigurarea de riscuri comerciale, formarea fondurilor de rezerv; i subiective neexecutarea sau executarea oblig. Necorespunztor asumate de partenerii comerciali, dup care survine rspunderea stipulat de pri n contract. Rspunderea patrimonial survine numai n cazul cnd active. E ineficient sau cnd ntrepr. i ncalc oblig. Pres. Fiz. i jur. Rspund pentru oblig. Asumate cu tot patrimonial pe care l au n proprietate; 6) Activitate permanent active. De ntreprinztor, actele de comer effectuate cu o anumit regularitate, care aduc autorului un anumit venit; 7) Activit. Aductoare de beneficii beneficiul (profitul) reprez. Diferena dintre valoarea capitalului nvestit i valoarea realizat din activ. 1.2 CLASIFICATI GENURILE ACTIVIT DE INTREPRINZ Dup importan active. De ntreprinztor pot fi clasificate n: a)active. Interzise active. Care pot s aduc un profit material i pentru care e prevzut o pedeaps penal sau administrativ (traffic de fiine umane), b)activ. Monopol de stat sint desfurate exclusive de org. de stat sau de pers. Jur. Create de stat. Monopol de stat situaie n care un numr limitat de ageni economici sunt nvestii de ctre autoritile adm. Publice cu dr. exclusive de desfurare a unei anumite activ. Aductoare de profit(baterea monedei, imprimarea hrtiilor de valoare); c)active. Monopoluri natural situaia n care producerea, transportarea, comercializarea procurarea mrfurilor i grupurilor de mrfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de servicii, n virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se afl sub controlul direct al unuia sau al mai multor ageni economici (activ. Legate de exploatarea grilor); d)active. Supuse licenierii sunt stabilite prin legea privin licenierea unor genuri de activ.; e)active. Practicate n baza patentei de ntreprinztor legea privind patenta de ntreprinztor. ntreprinztorii pers. Fiz. i jur. Pot desfuar genurile de active. Care nu sunt supuse licenierii fr vreo autorizaie sau permisiune special.; f)active. Care pot fi practicate liber; e)fr autorizaie special. 1.3 a) Legea cu privire la avocatur stabilete expres c avocatura nu constitue active. De ntreprinztor; b) poate fi calificat astfel, deoarece acest gen de activit. E prevzut n legea cu privire la patenta de ntreprinztor i respectiv nu e prevzut sau interzis de alte legi , mai ales c patenta de ntreprinztor se elibireaz pentru practicarea active. De ntreprinztor; c) nu poate, deoarece activ. De salariat nu ntrunete n sine elementele constitutive ale active. De ntreprinztor (activ. Independent, n nume propriu, pe riscul i sub rspunderea patrimonial proprie) i n plus activ. Salariatului intr sub incidena raporturilor sociale de munc; d) poate, dac e instituie de nvmnt privat, pentru acest gen de activ. Fiind prevzut necesitatea obinerii licenei; e)nu poate fi, deoarece se consider c pers. Jur. Va practica activ. De ntreprinztor (adic soc. Pe aciuni) iar nu acionarul care face parte din ea, chiar i dac e singurul fondator; f) poate dac ntrunete elementele constitutive; g)legea licenierii unor genuri de activ. h)nu e active. De ntreprinztor, expres prevzut n lege; i), k) similar cu f).

4. Licenierea activitii de ntreprinztor1.1 CARACTERIZ LICENTA CA AUTORIZARE DE ACTIVIT SI CA DREPT AL TITULARULUI DE LICENTA Licen - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de liceniere n procesul de reglementare a activitii de ntreprinztor, ce atest dreptul

titularului de licen de a desfura, pentru o perioad stabilit, genul de activitate indicat n aceasta, integral sau parial, cu respectarea obligatorie a condiiilor de liceniere; Licena demonstreaz c titularul ei ntrunete toate condiiile i are toate capacitile necesare pentru producerea de mrfuri i prestarea de servicii de calitate. 1.2 Documentele necesare pentru obinerea licenei (1) Pentru obinerea licenei, conductorul ntreprinderii sau organizaiei ori persoana mputernicit de acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere respectiv personal, prin scrisoare recomandat sau prin pot electronic (sub form de document electronic cu semntur digital) o declaraie de modelul stabilit de aceast autoritate, semnat de persoana care depune declaraia, ce conine: a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al ntreprinderii sau al organizaiei ori numele, prenumele, adresa i IDNP al persoanei fizice; b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfurare solicitantul de licen intenioneaz s obin licen; c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii pentru respectarea condiiilor de liceniere la desfurarea genului de activitate pentru care se solicit licen i pentru veridicitatea documentelor prezentate. (2) La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz: a) copia de pe certificatul de nregistrare de stat a ntreprinderii sau organizaiei ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice; b) documentele suplimentare n conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementeaz activitatea liceniat pentru care se solicit licena. Documentele pot fi nsoite i de copii pe suport electronic. (3) Solicitarea altor documente dect cele prevzute de prezentul articol se interzice. (4) Documentele se depun n original sau n copie. Datele din documentele i informaiile depuse se verific prin procedura ghieului unic. (5) Declaraia pentru eliberarea licenei i documentele anexate la ea se nregistreaz conform borderoului, a crui copie se expediaz (se nmneaz) solicitantului de licen, cu meniunea privind data nregistrrii declaraiei, autentificat prin semntura persoanei responsabile a autoritii de liceniere. (6) Declaraia pentru eliberarea licenei nu se nregistreaz n cazul n care: a) aceasta a fost depus (semnat) de o persoan care nu are atribuiile respective; b) documentele au fost perfectate cu nclcarea cerinelor prezentului articol. (7) Despre refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen este informat n scris n cel mult 3 zile lucrtoare din ziua adresrii, indicndu-se temeiurile refuzului. (8) Dup nlturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen poate depune o nou declaraie, care se examineaz n modul stabilit. Decizia privind eliberarea licenei sau privind respingerea declaraiei pentru eliberarea licenei: (1) Autoritatea de liceniere, n baza declaraiei pentru eliberarea licenei i documentelor anexate, adopt decizia privind eliberarea licenei sau privind respingerea declaraiei n cel mult 5 zile lucrtoare de la data nregistrrii

acesteia. (2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), n cazurile expres stabilite de legile care reglementeaz activitatea liceniat respectiv, poate fi stabilit un termen mai mare pentru adoptarea de ctre autoritatea de liceniere a deciziei privind eliberarea licenei sau privind respingerea declaraiei pentru eliberarea licenei. (3) Informaia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenei se comunic solicitantului cel trziu n ziua lucrtoare imediat urmtoare adoptrii deciziei. (4) Temei pentru respingerea declaraiei pentru eliberarea licenei este depistarea de ctre autoritatea de liceniere a datelor neveridice n documentele prezentate de ctre solicitantul de licen. (5) n caz de respingere a declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul poate depune o nou declaraie dup nlturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraiei precedente. (6) Licena se consider eliberat dac autoritatea de liceniere nu rspunde solicitantului de licen n termenele prevzute de lege. Dup expirarea termenului cumulativ stabilit pentru ntiinarea despre refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, despre respingerea acesteia sau despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenei, cu condiia lipsei unei comunicri scrise despre temeiurile refuzului nregistrrii i/sau respingerii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen poate desfura activitatea pentru care a solicitat licena. (7) n cazul survenirii situaiei prevzute la alin.(6), autoritatea de liceniere perfecteaz licena n condiiile art.14 alin.(1). (9) Rspunsul negativ, dat n termenele prevzute de lege, nu echivaleaz cu aprobarea tacit. Licena se elibereaz pe un termen de 5 ani, 1.2 Eliberarea licenei (1) Licena se perfecteaz n termen de 3 zile lucrtoare, ncepnd cu ziua primirii documentului care confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Meniunea despre data primirii documentului, care confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licen. (2) Dac solicitantul, n termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (nmnat) ntiinarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirm achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licena perfectat, autoritatea de liceniere este n drept s anuleze decizia privind eliberarea licenei sau s adopte decizia privind recunoaterea licenei ca fiind nevalabil. (3) n cazul n care titularul de licen intenioneaz s desfoare genul de activitate indicat n licen dup expirarea termenului ei de valabilitate, acesta este n drept s solicite prelungirea termenului de valabilitate a licenei pe termenele prevzute la art.13, cu achitarea taxei pentru licen, stabilite conform legii, pentru perioada ulterioar. n acest caz, pe licen se va aplica meniunea privind prelungirea termenului de valabilitate, cu indicarea termenului nou. Meniunea privind prelungirea termenului de valabilitate poate fi aplicat pe licen pn la expirarea termenului anterior de valabilitate a licenei. n acest caz, termenul nou de valabilitate a licenei va curge din ultima zi calendaristic n care a expirat termenul anterior de valabilitate a acesteia. (4) Titularul de licen nu este n drept s transmit licena sau copia de pe aceasta altei persoane. Taxa pentru eliberarea licenei pentru activitatea de transport internaional de mrfuri este de 2500 lei,

1.3 a)Nu poate s retrag licena, deoarece n conformitate cu art.19 alin.(8) al legii cu privire la licenierea unor genuri de activitate: n cazul n care se depisteaz nclcri ale condiiilor de liceniere, autoritatea de liceniere, n termen de 15 zile lucrtoare de la data ntocmirii actului de control, emite prescripia privind lichidarea nclcrilor, cuprinznd recomandrile privind modul de remediere a tuturor deficienelor identificate, precum i avertizarea despre posibila suspendare sau retragere a licenei dac nclcrile depistate nu vor fi lichidate n termenul stabilit. Ca condiie de liceniere care a fost nclcat e nerespectarea cadrului legislativ i normative n vigoare la desfurarea activitii liceniate (conform ordinului Min. Economiei privind condiiile de liceniere). Titularul de licen, primind prescripia privind lichidarea nclcrilor condiiilor de liceniere, este obligat, n termenul indicat n prescripie, s prezinte autoritii de liceniere informaia privind lichidarea nclcrilor. b) c) Decizia camerei de liceniere privind retragerea licenei poate fi contestat n instana de judecat.

5. Noiunea de concuren1.1 Concuren o liber competiie ntre agenii economici care ofer pe o pia determinat produse sau servicii ce tind s satisfac nevoi asemntoare sau identice ale consumatorilor, desfurat n scopul de a asigura existena sau expansiunea comerului. 1.2 Condiiile pentru existena concurenei 1)Liberalizarea acttivitii de ntreprinztor fiecare ntreprinztor e n drept s-i aleag domeniul de activitate, avnd deplina libertate de a produce i/sau de a vinde mrfurile, de a presta servicii cerute pe pia. n acest sens au fost elaborate dispoziii legale privind dr. ntreprinztorului pers. Fizic de a-i desfura activitatea fr a constitui o pers. Jur; i dr. ntreprinztorului pers. Jur. De a practica orice gen de activitate neinterzis de lege. 2)Existena unui numr suficient de ntreprinztori privai i are originea n princip. Constituional de libertate a activ.de ntreprinztor, conform cruia legiuitorul permite pers. Fizice a se nregistra ca ntreprinztor individual i de a participa la constituirea pers. Jur. Cu scop lucrative ca s desfoare activit. Economice aductoare de profit. E important i existena unei liberti depline de intrare i retragere de pe pia, libertate care face investiia mai atrgtoare. Cadrul normative reglementeaz ca autoritile publice nu au dr. s interzic constituirea de noi ageni economici i s creeze obstacole intrrii i ieirii de pe pia a agenilor economici. 3) Liberalizarea preurilor i tarifelor ntreprinztorii sunt n dr. s stabileasc n mod independent preurile i tarifele la producia fabricat sau la serviciile prestate. Mrfurile, lucrrile i serviciile se comercializeaz la preuri libere, cu excepia celor reglementate de stat (preul la energia electric i termic, la gazelle natural, la transportul de pasageri). 4)Asigurarea unui cadru legal, care s previn i s sancioneze concurena ilicit Legea cu privire la protecia concurenei, care prin reglementrile sale interzice un ir de aciuni ce duc la denaturarea i suprimarea concurenei, ca abuzul de situaia dominant pe pia, acordurile anticoncuren dintre agenii economici, actele de concuren neloial, aciunile autoritilor publice care limiteaz concurena. Funciile concurenei: 1)Regulator al cererii i ofertei numai ntr-o economie de pia n care concurena funcioneaz efectiv se ajunge la un echilibru ntre cerere i ofert. Dac piaa are

un deficit de anumite produse, mrfuri sau servicii, preul la ele crete, determinnd ntreprinztorii s s majoreze cantitatea de producie deficitar.Dac pe pia se observ un surplus de mrfuri sau servicii, preul la ele scade brusc. n ctig vor fi ofertanii care propun mrfuri mai calitative i la un pre mai redus; 2)Factorul determinant n stabilirea preului la mrfuri concurena mpiedic impunerea preurilor de monopol i obinerea de suprabeneficii; 3)Mecanismul de repartizare a profitului ntre ntreprinztorii implicai n producia i distribuia mrfurilor pentru a se menine pe pia i a obine profitul scontat, ntreprinztorii au dr. de a utiliza: reducerea cheltuelilor de producie i a preului de cost, producerea de mrfuri i prestarea de servicii de calitate mai nalt. 1.3 singuri

6. Concurena neloial1.1NOTIUNEA din plan doctrinar concurenta neloiala e definite ca incalcare a obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile comerciale sau industrial numai procedee oneste si corecte. Legislatorul nostrum reglementeaza concuren neloial ca aciunile agentului economic de a obine avantaje nentemeiate n activitatea de ntreprinztor, ceea ce aduce sau poate aduce prejudicii altor ageni economici sau poate prejudicia reputaia lor n afaceri; 1.2 conform legii cu privire la protectia concurentei ca acte de concurenta neloiala sunt: a) raspindirea de informaii false sau neautentice care pot cauza daune unui alt agent economic i (sau) pot prejudicia reputaia lui; b) inducerea n eroare cumprtorul privitor la caracterul, modul i locul fabricrii, la proprietile de consum, la utilitatea consumului, la cantitatea i calitatea mrfurilor; c) compararea neloiala n scopuri publicitare mrfurile produse sau comercializate de el cu mrfurile altor ageni economici; aceste actiuni , numite in doctrina denigrare, care constau in comunicarea sau raspindirea de afirmatii depreciative sau comparative facute de autor, in detrimental unui concurrent , in scopul de a-I stirbi reputatia sau de a-I discredita intreprinderea sau produsele d) folosirea neautorizata, integral sau parial, marca comercial, emblema de deservire a altor obiecte ale proprietii industriale, firma unui alt agent economic, s copieze forma, ambalajul i aspectul exterior al mrfii unui alt agent economic; acest fenomen numit confuzie se defineste ca acel act de concurentaneloiala care consta in utilizarea semnelor de identificare a intreprinzatorului concurentsau a produselor acestuia , creind astfel consumatorilor iluzia ca obiectul procurat e fabricat de firma ale carei date de identificare au fost utilizate e) obtinerea nelegitima de informaii ce constituie secretul comercial al unui alt agent economic, s le foloseasc sau s le divulge. Legislatorul a pretins sa limiteze prin aceasta spionajul economic, care poate fi realizat sub diferite forme sis a previna alte actiuni de dezorganizare a intreprinderilor rivale

1.3 conform legii privind marcile si denumirile de origine a produselor Titularul unei marci, pe intregul termen de valabilitate a marcii are dreptul exclusiv de a dispune de marca, de a o folosi pe teritoriul Republicii Moldova si de a interzice altor persoane sa foloseasca, fara consimtamintul sau, in operatiunil comerciale semne identice oh similare pentru produse sau servicii identice ori similare celor pentru care marca a fost inregistrata in cazul in care o astfel de folosire ar genera risc de confuzie. In cazul folosirii unui semn identic pentru produse sau servicii identice, existenta riscului de confuzie va fi prezumtiv. Pentru utiliyarea ilicita a marcilor e stabilita raspundere juridica sub forma de amenda , de reparatie a pagubelor cauyate titularului marcii, inclusiv a cistigului ratat. La cerinta partii lezate marcile plasate ilicit vor fi inlaturate de pe produs,chiar daca aceasta operatiune conduce la nimicirea lor. Lui SRL Piele ii va ramine doar dreptul de regres impotriva companiei din China.

7. Evidena contabil1.1 NOIUNEA prin evident contabila putem intelege procesul care trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica , prelucrarea si pastrarea informatiei cu privire la patrimoniu, cheltuielile de fabricare si circulatie, decontarile, obligatiile , drepturile si reyultatele obtinute , utiliyate atit pentru necesitatile proprii cit si in relatiile cu actionarii , clientii, furniyorii ,bancile , organelle fiscal si cu alte persoane fiz sau jur 1.2 ELEMENTELE Ciclul contabil Ciclul contabil al entitatiii cuprinde: a) ntocmirea documentelor primare i centralizatoare; Faptele economice se contabilizeaz n baza documentelor primare i centralizatoare. Documentele primare se ntocmesc n timpul efecturii operaiunii, iar dac aceasta este imposibil - nemijlocit dup efectuarea operaiunii sau dup producerea evenimentului b) evaluarea i recunoaterea elementelor contabile; Evaluarea i recunoaterea elementelor contabile se efectueaz n conformitate cu prevederile S.I.R.F(Standarde Internaionale de Raportare Financiar - standarde i interpretri, emise de Consiliul pentru Standarde Internaionale de Contabilitate, care devin valabile n Republica Moldova dup acceptarea lor de Guvernul Republicii Moldova) c) reflectarea informaiilor n conturile contabile; Entitatea care aplic sistemul contabil n partid dubl este obligat s in evidena activelor, capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor i veniturilor n baza conturilor contabile. Nomenclatorul grupelor de conturi contabile i metodologia privind utilizarea acestora snt stabilite n Planul general de conturi contabile, care se elaboreaz i se aprob de Ministerul Finanelor. Entitile, cu excepia instituiilor publice, n baza Planului general de conturi contabile, elaboreaz planul de conturi de lucru, totodat entitatea care aplic S.I.R.F. poate s elaboreze planul de conturi propriu, ce corespunde cerinelor S.I.R.F. Planul de conturi utilizat de instituiile publice se elaboreaz i se aprob de Ministerul Finanelor. d) ntocmirea registrelor contabile;

Datele din documentele primare i centralizatoare se nregistreaz, se acumuleaz i se prelucreaz n registrele contabile. Nomenclatorul i structura registrelor contabile se stabilesc de ctre fiecare entitate de sine stttor, pornind de la necesitile informaionale proprii, inndu-se cont de normele metodologice ) Ministerul Finanelor stabilete registre contabile obligatorii pentru unele categorii de entiti, cu excepia entitilor care aplic S.I.R.F. Registrele contabile se ntocmesc pe suport de hrtie sau n form electronic. Dac registrul contabil este ntocmit n form electronic, entitatea, la solicitarea organelor autorizate, este obligat s imprime pe cont propriu copia acestuia pe suport de hrtie. Registrele contabile obligatorii snt Cartea mare, balana de verificare sau alte registre centralizatoare, care servesc drept baz pentru ntocmirea rapoartelor financiare.. e) inventarierea elementelor contabile; Modul i regulile de efectuare a inventarierii se elaboreaz i se aprob de Ministerul Finanelor. Regulile specifice de efectuare a inventarierii n ramurile respective se elaboreaz de organele centrale de specialitate ale administraiei publice i de autoritile administraiei publice locale, precum i de alte organe autorizate i se aprob de Ministerul Finanelor f) ntocmirea balanei de verificare, a Crii mari i a rapoartelor financiare. 1.3 a) titularul patentei de intreprinzator nu tine evident contabila, deoarece conform legii e scutit de acesta evidenta, achitind doar o simpla taxa pe o anumita perioada de timp b) intreprinzatorii individuali, cu exceptia titularilor de intreprinzator, tin evidenta contabila conform prevederilor imperative ale legii contabilitatii, care la rindul sau poate fi evident contabila in partida simpla sau sistemul simplificat al partie simple c) SRL pot utilize pentru tinerea contabilitatii sistemul simplificat al partidei duble sistem contabil complet n partid dubl - sistem contabil care prevede reflectarea faptelor economice n baza dublei nregistrri, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor contabile i rapoartelor financiare; sistem contabil n partid simpl - sistem contabil care prevede reflectarea unilateral a faptelor economice, utiliznd nregistrarea n partid simpl conform metodei intrare-ieire; se utilizeaza daca activitatea e bazata pe munca individuala a membrilor unei familii si volumul annual al vinzarilor nete nu depaseste limita de 1 mln lei, iar valoarea totala de bilant a mijloacelor fixe limita de 350 mii lei

8. ntreprinztori subiecte ale dr. afcerilor1.1 caracteriz pers care au calitatea de intreprin Intreprinzatorul e persoana fizica sau juridical ce desfasoara legal activitatea economica producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta, in nume propriu , cu riskul si sub raspunderea patrimoniala proprie cu skopul de a obtine profit. Astfel de persoane sunt persoanele fizice intreprinzatori individuali si persoanele juridice cu skop lukrativ. Pers fizika dobindeste aceasta calitate de la data inregistrarii sale sau in alt mod prevazut de lege, in asa mod putem considera ca e intreprinzator pers fiz ce inregistreaza o intreprindere individuala in Registrul de stat sau o gospodarie

taraneasca in Registrul gospodariilor taranesti tinut de autoritatea administratiei publice locale, deasemenea si pers fiz care a dobindit patenta de intrep. Pers jur cu skop lukrativ dobindeste aceasta calitate de la data inregistrariide stat si inskrierii ei in Registrul de stat al intreprinderilor. De la data inregistrarii acesteea au dr sa-si desfasoare activitatea. 1.2comparati not de intreprinz cu a)Agent economic inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evident contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident contabila e tinuta de un cerc mai mare de persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara activitate de intreprinzator, ca avocatii, notarii,ambasade, organizatii de binefacere , etc.si activitatea economika in sensul de activitate care are ca obiect bunuri material e desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent economic are un sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte. b) intreprindere termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect. Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator. Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte. Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr. c)antreprenor legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza partea contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti intreprinzatorii sunt antreprenori. d)comerciant in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste termenul comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru importarea si comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara afaceri in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau industriasii. e)pers jur din prevederile codului civil reese ca Persoan juridic este organizaia care are un patrimoniu distinct i rspunde pentru obligaiile sale cu acest patrimoniu, poate s dobndeasc i s exercite n nume propriu drepturi patrimoniale i personale nepatrimoniale, s-i asume obligaii, poate fi reclamant i prt n instan de judecat. Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele ca intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca un profesionist cu skopul de a obtine profit.

1,3 In domeniul skimbului valutar se utilizeaza licentierea acordata de BNM si o pot practica intreprinyatorii individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita. Activitatea de asigurare se desfasoara conform legii cu privire la asigurari doar de persoanele juridice , adica , srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita,inregistrate in RM si se supun licentierii. Comertul cu produse alcoolice si tutun se pot desfasura de catre intreprinzatorii individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita , licentierea trebuieste doar in cazul cazul comertului acestora in angro, cu amanuntul e necesara doar respectarea unor anumite conditii tehnice si permisiune organului competent Reparatia tehnicii de uz casnic se poate face atit de intreprinzatorii individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita cit si pe baza de patenta de catre intreprinzatorul pe baza patenta.

9. Noiunea de pers. Jur. Cu scop lucrativ1.1caracteriz formele de pers jur cu scop lucrat ca forme ai pers jur ku skop lucrative putem mentiona societatile comerciale, si anume societatea in nume colectiv(este societatea comercial ai crei membri practic, n conformitate cu actul de constituire, activitate de ntreprinztor n numele societii i rspund solidar i nelimitat pentru obligaiile acesteia), societatea in comandita(este societatea comercial n care, de rnd cu membrii care practic n numele societii activitate de ntreprinztor i poart rspundere solidar nelimitat pentru obligaiile acesteia (comanditai), exist unul sau mai muli membri-finanatori (comanditari) care nu particip la activitatea de ntreprinztor a societii i suport n limita aportului depus riscul pierderilor ce rezult din activitatea societii),SRL(este societatea comercial al crei capital social este divizat n pri sociale conform actului de constituire i ale crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii), SA(Societate pe aciuni este societatea comercial al crei capital social este divizat n aciuni i ale crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii), intreprinderile de atat si municipal, cooperativele de produktie/de intreprinzator(cooperativ este asociaia benevol de persoane fizice i juridice, organizat pe principii corporative n scopul favorizrii i garantrii, prin aciunile comune ale membrilor si, a intereselor lor economice i a altor interese legale). 1.2 comparati not de pers jur cu not de. a) societatea comerciala poate fi definite ca o pers jur fondata in baza actului de constituire prin care asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru exercitarea activitatii de intreprinzator , in skopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana juridical cu skop lukrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un character mai vast , mai intrind cooperativele si intreprinderile de stat si municipal b) societatea civila chiar in urma constituirii prin contract civil intokmit in forma autentika nu-si skimba natura civila, iar persoana juridica cu skop lucrativ de la bun inceput reprezinta o persoana juridical care poate practika o multitudine de activitati premise de lege, pe cind soc civ doar acelea care le pot desfasura asociatii ei c)intreprinderetermenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.

Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator. Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte. Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de persoana jur ku skop lukrativ nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr. d) intreprinzatorul in comparative cu persoana jur ku skop lucrativ poate fi si pers fizika ce desfasoara legal active eco producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riskul si sub raspunderea proprie cu skopul de a obtine venit e)persoana juridica fara skop lukrativ se deosebeste essential de pers juridika ku skop lucrati, insasi din denumirea acestora rezulta diferentierea de skopuri si mijloacele de realizarea a acestora, cele fara skop nelukrativ se fondeaza pentru satisfacea intereselor spiritual,profesionale cultural ,sociale etc. f) pers juridika de drept public se difera essential de cea cu skop lukrativ prin faptul ca din cea de dr public fac parte statul ,unitatile adm-ter, alte autoritati publice, pe cind din cele cu skop lukrativ societatile comerciale, intreprinderile de stat si municipal, cooperativele de productie si de intreprinzator . d)agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridika cu skop lucrativ , tinind de drept public, in dr fiscal reprezentind pers care praktica activitate de intreprinyator , iar in contabilitate pers care are oblig de a prezenta rapoarte org competent. , astfel cuprinzind atat per jur cu si fara skop lucrative de dr public, precum si pers fiy ce practika aktiv de intreprinzator 1.3 cererea procurorului nu va fi satisfacuta , deoarece din dispozitiile legale reyulta ca persoanele mentionate in speta ca fondatori nu pot sa participle in calitate de fondatori si asociati la societatea in nume colectiv si nici in calitate de comanditar la societatea in comandita, deoarece prin definitie aceasta calitate presupune si desfasurarea activitatii de intreprinyator. Ele insa au capacitatea de a participa la fondarea societatilor pe actiuni si a celor cu raspundere limitata. Calitatea de asociat al SRL si de actionar presupune participarea la beneficii , dar nu neaparat si la o activitate prin munca proprie in aceste societati. Participarea la beneficii pentru persoana care nu activeaya prin munca se reduce numai la dr la dividend, care constituie o plata pentru utiliyarea investitiei facute in capitalul social de catre asociati.

10. Actul de constituire al pers. Jur. Cu scop lucrativ1.1caracteriz clauzele obigat ale actului de constiuire a pers jur cu scop lucrat a)Clauzele privind individualizarea viitoarei societi comerciale trebuie s cuprind anumite date stabilite de lege sau de fondatori, care individualizeaz subiectul de drept n circuitul civil i cel comercial: denumirea i sediul. Denumirea actul de constituire trebuie s conin denumirea societii, complet i prescurtat, cu care aceasta va fi nmatriculat n Registrul de stat. denumirea

fiind atributul care face ca societatea comercial s se deosebeasc de ali participani la raporturile juridice. Sediul trebuie s fie indicat n actul de constituire fiind un atribut de identificare ce arat locul sau stabilimentul n spaiu al societii comerciale. Locul care poate fi indicat n actul de constituire este limitat la teritoriul statului. b)Clauzele privind identificarea fondatorilor. Fondatori in societii comerciale pot fi persoanele fizice, persoanele juridice, statul i unitile administrativ-teritoriale. identificarea lor n actul constitutiv se face: c) Clauzele privind caracteristicile societii comerciale privesc obiectul de activitate al societii, durata activitii, capitalul social. Prin obiect de activitate al societii se neleg genurile de activitate care urmeaz a fi practicate de societatea comercial Durata activitii, persoana juridic este perpetu, ceea ce nsemn c societatea comercial se constituie pentru un termen nelimitat, dac actele de constituire nu prevd altfel Capitalul social i aporturile fondatorilor. In actul constitutiv se menioneaz neaprat participaiunea fiecrui fondator la capitalul social d) Clauzele privind drepturile si obligaiile fondatorilor societii comerciale. n actul constitutiv se arat ce drepturi i obligaii le dobndesc sau le asum fondatorii e)Clauzele privind structura, atribuiile, modul de constituire i de funcionare a organelor societii. Fiecare societate comercial are structur organizatoric proprie, compus din cel puin dou organe: suprem i executiv. f) Clauzele privind modul de reprezentare. societatea comercial i exercit, de la data constituirii, drepturile i i execut obligaiile prin administrator (organ executiv) g) Clauzele privind reorganizarea, dizolvarea t lichidarea societii. Actul de constituire trebuie s prevad temeiurile de ncetarea activitii societii prin reorganizare i lichidare, altele dect cele indicate de lege. h)Clauzele privind filialele si repreyentantele societilor comerciale. Societatea comercial are dreptul s constituie filiale i reprezentane. Acestea se nregistreaz n modul stabilit pentru societile comerciale i numai dac suni indicate n actul constitutiv' al societii. 1.2comparati eroare cu dolul Consimmntul, ca element al contractului de constituire, implic, n orice tip de societate, voina specific a dou sau mai multe persoane de a desfura n comun activitatea comercial convenit. La fondarea societii comerciale, consimmntul prilor contractante poate fi viciat de eroare, dol (viclenie), violen sau leziune. Astfel comparind eroarea cu dolul putem mentiona ca: -eroarea poate afecta contractul i servi ca temei de nulitate numai dac este considerabil. Eroarea este considerabil dac semnatarii actului juridic au o reprezentare fals asupra naturii acestui act(poale s se produc atunci cnd o parte consider c ncheie un contract de societate, in timp ce punea cealalt

consider c ncheie unul de mprumut cu participare la beneficii), asupra formei de societate(poate s se produc atunci cnd unul din asociai crede c particip la fondarea unei societi cu rspundere limitat sau a, unei societi pe aciuni, n realitate ns devenind asociat ntr-o societate n nume, colectiv sau n comandit n care poart o rspundere nelimitat) , asupra calitilor substaniale ale obiectului actului juridic(const n aprecierea greit a. aportului fcut la capitalul social de una din prile contractante. Eroarea poate s opereze n cazul n care un bun a fost adus cu titlu de aport. ns datorit unor viciide ordin calitativ nu este n stare s serveasc scopului pentru care a iost adus Eroarea asupra valoni reale a aportului subscris sau a anselor de succes ale viitoarei entiti colective nu poate servi ca temei pentru nulitate) ori asupra persoanei contractante(const n aprecierea greit a identitii unui asociat sau a calitilor sale substaniale. Identitatea persoanei are importan in societile pe persoane). - dolul definit ca totalitate a manoperelor frauduloase (mincinoase, dolosive) pe care una din pri le ntrebuineaz la ncheierea actului juridic pentru a induce n eroare cealalt parte i a o determina astfel s ncheie actul respectiv. Se poate vorbi de existena dolului la ncheierea unui contract de societate dac unul dintre semnatari a avut comportament viclean, contribuind prin acesta la formarea unei viziuni eronate asupra societii, exagernd importana i ansele ei de reuit. Dolul trebuie sa reprezinte o anumit gravitate, s fie factorul determinant al adeziunii victimei, care altminteri s-ar fi abinut s ncheie operaiunea. Condiia este ndeplinit dac de exemplu, acceptarea de a subscrie s-a datorat unor bilanuri false, nu ns i n caz de informaie incomplet sau de reticene, pe care persoana le putea descoperi dac ar fi fost mai vigilent, procednd la verificri minime. Dolul nu conduce la desfiinarea contractului de societate n ntregul su, nulitatea fiind doar partiala, producnd efect doar fa de victima aciunilor dolosive. Cnd dolul vine numai din partea unuia din asociai, contractul de societate i menine valabilitatea. n acest caz, :asociatul al crui consimmnt a fost viciat are o aciune n daun doar mpotriva autorului dolului, rmnnd n raporturi juridice cu ceilali asociai 1.3. ca temei de nulitate a actului de constituire a societatii comerciale sunt lipsa clauzelor din acest act cum sunt: a) numele, locul i data naterii, domiciliul, cetenia i datele din actul de identitate al fondatorului persoan fizic; denumirea, sediul, naionalitatea, numrul de nregistrare al fondatorului persoan juridic; b) denumirea societii; c) obiectul de activitate; d) participaiunile asociailor, modul i termenul lor de vrsare; e) valoarea bunurilor constituite ca participaiune n natur i modul de evaluare, dac au fost fcute asemenea aporturi; f) sediul; g) structura, atribuiile, modul de constituire i de funcionare a organelor societii; h) modul de reprezentare; i) filialele i reprezentanele societii

deasemenea ca lista clauzelor care in cayul lipsei duc la nulitatea societatii pe actiuni, deoarece anume despre aceasta se vorbeste in speta, am putea enumera si: a) cuantumul capitalului social; b) numrul, tipul i valoarea nominal a aciunilor; clasele de aciuni i numrul de aciuni de fiecare clas; c) mrimea aportului i numrul de aciuni atribuit fiecrui fondator; d) modul de inere a registrelor societii; f) ordinea de ncheiere a contractelor cu conflict de interese.

11. Drepturile asociatului societatii comerciale.1.1.caracteriz drep asociatului SC Asociatul societatii comerciale are urmatoarele drepturi stabilite de art 115 alin (1) CC. Acestea sint: dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii in conditiile stabilite de lege si de actul de constituire; dr de a cunoaste informatia despre activitatea societatii si sa ia cunostinta de cartile contabile si de alta documentatie in modul prevazut de lege si de actul de constituire; sa participle la repartizarea profitului societatii, proportional participatiunii la capitalul social (dividende); sa primeasca in caz de lichidare a societatii o parte din valoarea activelor ei ramase dupa satisfacerea creantelor creditorilor, proportional participatiunii la capitalul social; sa intreprinda alte actiuni prevazute de lege sau de actul de constituire. Dreptul de participare la conducerea si activitatea societatii include dr de a participa la sedinta adunarii asociatilor, dr de a-si expune punctul de vedere referitor la problemele de pe oridnea de zi a adunarii, dr de vot, dr de a fi ales in organul executive sau de control. Exceptie de la dr de vot: persoana care detine actiuni preferentiale in societatea pe actiuni, actionarul interesat in incheierea unui contract de proportii cu societatea emitenta, persoana care a procurat un pachet important de actiuni fara respectarea conditiilor impuse de lege. Dr la informatie: sa ia cunostinta cu actele de cosntituire si modificarile sale, procese-verbale ale adunarii generale, ale consiliului si comisiei de cenzori, operatiunile contabile, sa faca copii de pe actele contabile, sa ceara efectuarea controlului de catre organul de control. De la dividende: profitul este repartizat proportional cu cota de participatie la capitalul social dar prin actul de constituire se poate deroga de la aceasta regula. Este interzisa clauza leonina prin care un asociat primeste intregul profit sau este absolvit de pierderile suferite de societate. La repartizarea activelor in cazul lichidarii de asemenea se poate deroga de la clauza proportionalitatii, insa nimeni nu poate avea dr la toate activele. Acestea pot fi repartizate cel mai devreme la 12 luni de la data ultimei publicari in Monitorul Oficial a avizului cu privire la dizolvare. De asemenea in conf cu art 115 alin (3) asociatul are dr de a intenta actiuni indirecte catre alti asociati care prin actiunile lor au pagubit societatea, cerind acestora sa o despagubeasca. 1.2.comparati .. In cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari. Administrarea societatii in comandita tine de competenta exclusiva a asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si bunurile transmise societatii de catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari in conformitate cu actul de constituire. Atit comanditatii

cit si asociatii societatii cu raspundere limitata participa la adunarea generala si au drept de vot. Diferenta este ca comanditatii participa in mod obligatoriu personal la administrarea societatii pe cind asociatii SRL pot participa la adunarea generala atit personal cit si prin reprezentanti. Comanditatii au dreptul la un singur vot pe cind numarul de voturi al unui asociat SRL depinde de participarea acestuia la capital. Plus la asta numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al Intreprinderilor. In ceea ce priveste reprezentarea societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit si obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL au dreptul si de multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor manageri profesionali-persoane terte. 1.3.consultati asociatul SRL cu privire la a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC care stipuleaza dreptul asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea profitului societatii. b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul are dreptul la un beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art 115 alin(2)CC prevede ca actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de repartizare a profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de distribuire a beneficiului societii poate fi modificat prin hotrrea adunrii generale a asociailor, care se adopt cu votul unanim al asociailor. NU este admisa insa clauza lionina prin care aosociatul ar pretinde la intreg beneficiul realizat de societate. c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea distribuie anual beneficiul rmas dup achitarea impozitelor i altor pli obligatorii. Beneficiul se pltete asociailor n form bneasc, n decurs de 30 de zile de la data adoptrii hotrrii privind distribuirea beneficiului, dac adunarea asociailor nu a stabilit un alt termen. d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este n drept s adopte hotrre privind distribuirea beneficiului ntre asociai 1.pn la vrsarea integral a aporturilor; 2.dac, n urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor nete ale societii va deveni mai mic dect suma capitalului social i capitalului de rezerv. Societatea nu este n drept s plteasc asociailor beneficiul a crui distribuire s-a hotrt la adunarea general a asociailor dac, la momentul achitrii, societatea este n stare de insolvabilitate sau poate ajunge n aceast stare n urma distribuirii beneficiului. n cazul ncetrii circumstanelor menionate, societatea este obligat s plteasc asociailor beneficiul a crui distribuire s-a hotrt la adunarea general a asociailor. Beneficiul pltit contrar reglementrilor stabilite se restituie societii.

12. Obligatiile asociatului societatii comerciale.1.1. carateriz obilg asociat SC Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de constituire; sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire.

Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz de majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului. Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie este confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea prejudiciului. In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l poate sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia despre convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in Registrul actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea. De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara acordul societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele incheiate. 1.2.comparati modalit si termen de transmitere a aport asociat SRL cu cea a In conformitatea cu Legea privind SRL aportul asociatului la capitalul social al societaii este prezumat a fi n numerar, dac actul de constituire nu prevede altfel. Pn la data nregistrarii de stat a societaii, fiecare fondator va trebui s verse n numerar n contul societii cel puin 40% din suma aportului subscris, dac legea sau actul de constituire nu prevd o proporie mai mare. Fiecare asociat va trebui s verse integral aportul subscris n cel mult 6 luni de la data nregistrrii societii. Dreptul societaii de a reclama aportul de la asociat se prescrie n termen de 3 ani de la nregistrarea de stat a societii. n calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, i bani. in perioada de activitate a societii, asociaii nu pot cere restituirea aportului lor vrsat n capitalul social. Asociatul care nu a vrsat n termenul stabilit aportul este obligat s repare prejudiciile cauzate societii dac angajamentul asumat a generat aceste prejudicii. Dac administratorul societii nu cere asociatului s verse nentrziat aportul i s acopere prejudiciul cauzat prin ntrziere, fiecare asociat este n drept, n limitele termenului de prescripie, s cear, n numele societii, vrsarea aportului i repararea prejudiciilor. Suma total a aporturilor nu poate fi mai mic dect cuantumul capitalului social. Asociaii nu pot fi eliberai de

obligaia de a vrsa aportul. Creana societii privind transmiterea aportului nu poate fi stins prin compensaie. Fa de obiectul aportului n natur nu poate fi opus dreptul de retenie ntemeiat pe o crean care nu se refer la acest obiect. n cazul reducerii capitalului social al societii, asociaii pot fi eliberai de obligaia de a vrsa aport n cuantum ce nu depete suma cu care a fost redus capitalul social. Obiect al aportului n natur poate fi orice bun aflat n circuitul civil. Bunul care face obiectul aportului n natur va fi indicat n actul de constituire. Pe de alta parte comanditatul nu este tinut sa faca aporturi in bani sau in bunuri la capitalul social. Aportul comanditatilor consta in munca si servicii depuse in perioada de activitate a societatii, care nu sint luate in considerare la formarea si majorarea capitalului social dar care dau dreptul la beneficii si la o parte din active in cazul lichidarii. Comanditarii sint cei care transmit aportul in contul societatii in comandita. Spre deosebire de asociatii SRL, comanditarii trebuie sa verse cel putin 60% din aportul promis pina la inregistrarea de stat. Actionarii SA pot plati pentru actiuni atit in numerar cit si in natura. Codul Civil si Legea cu privire la SA stabilesc obligatia actionarului de a achita valoarea nominala a actiunii subscrise. Astfel, fondatorii sint obligate sa plateasca actiunile subscrise pina la inregistrarea societatii pe actiuni daca aportul este in numerar si in termen de 30 de zile de la inregistrare daca aportul este in natura. Daca s-a subscris la actiunile emisiunii suplimentare, actionarul este dator sa-si onoreze aceasta obligatie in termenul stabilit in prospectul de emisiune a actiunilor. In ceea ce priveste SRL cu asociat unic, acesta trebuie sa verse aportul indiferent de natura lui pina la data inregistrarii societatii comerciale. 1.3.In conformitate cu art 113 alin(5) in cazul in care asociatul care nu a varsat aportul, oricare asociat are dr sa-I ceara in scris aceasta, stabilindu-i un termen suplimentar de cel putin o luna si avertizindu-l ca e posibila excluderea acestuia din societate. Cu toate ca in conformitate cu art 154 CC si art 47 Legea privind SRL asociatul poate fi exclus in temeiul nevarsarii aportului stabilit, totusi art 113 alin (5) impune avertizarea acestuia si acordarea termenului de cel putin 1 luna pentru ca asociatul sa-si indeplineasca obligatia. In cazul dat asociatul Verega s-a adresat in instanta fara sa-l avertizez pe cetateanul Lutcan mai intii si fara sa-I acorde acestuia termenul d e1 luna ca sa-si indeplineasca obligatia. Prin urmare in cazul dat instanta va refuza in primirea cererii.

13. Inregistrarea de stat a persoanelor juridice cu scop lucrativ.1.1.numiti actele nesesare Pentru inregistrarea de stat a SRL date sint necesare urmatoarele acte: cererea de inregistrare; actul de constituire a societatii care urmeaza a fi inregistrata; bonul de plata a taxei de inregistrare; actul bancar care demonstreaza ca fondatorii au varsat aportul la capitalul social; actul de evaluare a bunurilor care se transmit ca aport la capitalul social. De asemenea fondatorul cetatean al RM prezinta buletinul de identitate, fondatorul persoana juridical straina prezinta in forma autentica, traduse in limba romana si legalizate urmatoarele acte: extras din registrul persoanelor juridice, copia de pe certificatul de inregistrare si copia de pe actul de constituire, certificatul de bonitate care demonstreaza solvabilitatea sau capacitatea ei de a varsa aportul la care s-a

obligat. In ceea ce priveste statul RM ca fondator, se prezinta avizul autoritatilor publice centrale imputernicite in acest sens de catre Guvern. De asemenea se prezinta actul de identitate al primului administrator care daca este persoana fizica atunci va prezenta buletinul de identitate si cazierul juridic, iar daca este persoana juridical va prezenta aceleasi acte ca si fondatorul societatii comerciale, precum si actele persoanei fizice care administreaza managerul-persoana juridical. 1.2. explicati deosebirile Registrul de stat al intreprinderilor se inregistreaza si se tine de catre Camera Inregistrarii de Stat pe cind registrul actionarilor se tine de catre Societatea pe actiuni. In conformitate cu Legea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali Tinerea Registrului de stat consta n nscrierea n acesta a datelor despre persoanele juridice, inclusiv filialele si reprezentantele acestora, nregistrate, reorganizate si lichidate, despre modificarile operate n actele de constituire si a altor date despre persoanele juridice, precum si a datelor privind obtinerea si ncetarea calitatii de ntreprinzator individual de catre persoanele fizice. In conformitate cu prevederile CC registrul actionarilor trebuie sa contina denumirea, sediul, si numarul de inregistrare al societatii emitente, numarul de inregistrare al fiecarei emisiuni acordat de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare; numele, alte date din actul de identitate, domiciliul actionarului; denumirea, numarul de inregistrare si sediul actionarul; numarul de actiuni tipul, clasa si valoarea nominala a actiunilor detinute de fiecare actionar; data la care fiecare actionar a dobindit sau a instrainat actiuni. Registrul trebuie sa mai aiba o rubrica speciala in care s ementioneaza sechestrul, gajul sau o alta grevare a actiunilor fiecarui actionar. Sint diferite aceste 2 registre si prin efectele pe care le are inscrierea datelor in ele. Astfel efectul juridic al inregistrarii persoanei juridice sau intreprinzatorului individual in Registrul de stat al intreprinderilor consta in faptul ca acestea din urma exista si au capacitate civila atita timp cit sint inregistrate, iar radierea lor atrage imposibilitatea practicarii activitatii de intreprinzator. Registrul actionarilor pe de alta parte serveste ca sursa de informatie pentru societatea emitenta, actionari si pentru Comisia nationala a valorilor mobiliare, privind orice persoana inregistrata in calitate de posesor sau detonator nominal de actiuni precum si operatiunile effectuate in baza acestor actiuni. 1.3 In conformitate cu art 10 alin (1) din Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, persoana juridica poate practica orice genuri de activitate cu exceptia celor interzise de lege. Legea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali prevede in art 13 temeiurile de refuz in inregistrarea de stat a persoanelor juridice. Respectiv este temei de refuz in inregistrarenecorespunderea actelor de constituire sau a altor documente cu cerintele legii, insa in cazul dat nu exista o necorespundere cu cerintele legii intrucit prinsul pestelui in Marea Nordica ca activitate de intreprinzator nu este interzisa si respectiv in confromitate cu Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, SRL in cazul dat poate practica aceasta activitate. Depinde deja de cerintele speciale ale statelor care au iesire la Marea Nordului, respectiv cerintele si restrictiile impuse de acestea. In ceea ce priveste legislatia RM respingerea cererii de inregistrare de catre Camera Inregistrarii de Stat in cazul dat este ilegala.

14. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ.

1.1. Administrator nu pot fi persoane minore, incapabile, lipsite sau limitate in capacitate de exercitiu prin hotarirea instantei de judecata, persoana care ocupa o functie publica incompatibila cu o alta functie remunerata, persoanele condamnate pt anumite infr si pers private prin sanctiunea instantei de dr de a ocupa functia de director, persoane cu antecedente penale nestinse pentru infraciuni contra patrimoniului, infraciuni economice, infraciuni svrite de persoane cu funcie de rspundere sau de persoane care gestioneaz organizaii comerciale. Ex: In conf cu legea cu privire la avocatura: f-ctia de avocat este incompatibila cu oricare funcie retribuit prin urmare nici administrator. In conf cu legea cu privire la procuratura: funcia de procuror este incompatibil cu orice alt funcie public sau privat, cu excepia activitilor didactice i tiinifice. 1.2. natura jurid a raport administrat Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei care alcatuiesc organele sale executive sunt supuse prin analogie regulilor mandatului daca legea sau actul de constituire nu prevede altfel . Legislatia muncii se aplica raporturilor ce apar intre administrator si societatea comerciala numai daca administratorul nu are si calitatea de asociat al societatii comerciale. Raportul juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei juridic in contractul de societate in cazul in care administratorul este si asociat ori in contractul individual de munca incheiat intre societate si salariat, cind administratorul nu este asociat. In ambele cazuri, administratorul este imputernicit sa actioneze similar unui mandatar in numele sip e contul persoanei juridice. Asadar raportul dintre administrator si societatea comerciala este un mandate cu sau fara reprezentare. Mandatul administratorului are o dubla natura: contractuala si legala. Mandatul este contractual deoarece imputernicirile administratorului rezulta din imputernicirile date de asociati, concretizate in actele constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii generale sau ale consiliului. Relatiile administratorului cu societatea urmeaza a fi reglementate si de contractul de mandat. Mandatul acordat administratorului este unul general, deoarece se da pentru toate afacerile societatii si se exercita cu titlu oneros. Natura legala a mandatului rezulta din generalitatea functiilor exercitate de administrator. In acest sens legea privind SA prevede ca organul executive poate face orice in vederea indeplinirii obiectului societatii cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale a actionarilor sau de consiliul societatii. 1.3. In cazul dat, hotaririle cu privire la o tranzactie in proportii ce depasesc valoarea activelor societatii potrivit ultimului bilant, in conformitate cu art 83 alin (2) din Legea privind SA, se iau de catre adunarea generala a actionarilor. Respectiv urmeaza a fi convocata adunarea generala extraordinara, intrucit nu se spune in speta daca adunarea generala urmeaza a fi convocata in conf cu prevederile legii mentionate. In conformitate cu art 53 alin (3) din aceeasi lege, adunarea generala extraordinara se convoaca de catre organul executiv (administrator) in temeiul deciziei luate de consiliul societatii. Prin urmare in speta data administratorul trebuie sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a hotari asupra vinderii cladirii in valoare de 2 mln lei. De asemenea in speta data valoarea activelor este mai mica decit valoarea capitalului social. In conformitate cu art 39 alin (6) din Legea privind SA, daca, la expirarea celui de-al doilea an financiar sau a oricarui an financiar ulterior, valoarea activelor nete ale societatii, potrivit bilantului

anual al societatii, va fi mai mica decit marimea capitalului social, adunarea generala anuala a actionarilor este obligata sa ia hotarire: a) cu privire la reducerea capitalului social; si/sau b) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de catre actionarii societatii a unor aporturi suplimentare, in modul prevazut de statutul societatii; sau c) cu privire la lichidarea societatii. Prin urmare administratorul societatii date ar trebui sa ia in considerare una din variantele expuse mai sus intrucit daca nu este luata o decizie in acest sens in conformitate cu art 158 alin (5) societatea se dizolva.

15. BUNURILE INCORPORALE ALE PERSOANEI JURIDICE CU SCOP LUCRATIV.1.1. In activul persoanei juridice se include urm bunuri incorporale: dr asupra denumirii de firma, dr asupra emblemei, dr asupra marcilor de productie, dr asupra clienteleisi vadului commercial, dr de autor, dr asupra modelului si desenului industrial, dr asupra inventiilor. Denumirea de firma identifica persoana juridica din totalitatea subiectelor de dr. Denumirea se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor si trebuie sa figureze in toate actele emise de societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile sub sanctiunea platii de daune-interese. Societatea dobindeste un dr exclusive de utilizare a firmei, dr de proprietate incorporala. Societatea care si-a inregistrat in modul stabilit firma are dr sa ceara oricarui subiect de dr care ii utilizeaza ilegal firma sa inceteze a o folosi si sa-I plateasca daune-interese. Emblema este de asemenea un element de identificare a persoanei juridice, insa spre deosebire de firma care este un element obligatoriu, emblema este un element facultative. Societatea comerciala obtine dr exclusive asupra emblemei numai daca aceasta este inregistrata la Agentia de Stat pentru protectia industriala. Valoarea economica a emblemei depinde de aptitudinea ei de a atrage clientele, de calitatea marfurilor, produselor, serviciilor societatii, de vechimea utilizarii sale. Marca de produs si marca de serviciu sint de asemenea elemente de individualizare ale societatii comerciale. Marca poate fi verbala (constituita din cuvinte, litere, cifre), figurative (avind reprezentari grafice), combinata (alcatuita din elemente verbale si figurative). Dupa destinatie marcile sint de fabrica si de comert. Marca de fabrica se foloseste de producator sau de fabricant in domeniul activitatii industriale, agricole, mestesugaresti. Marca de comert este utilizata de comerciant sau de distribuitor prin aplicare pe produsele pe care le vinde. Dupa obiect marcile se impart in marci de productie si marci de serviciu. Dupa titular marcile se impart in marci individuale si colective. MArca individuala apartine unei singure persoane fizice sau juridice. Marca colectiva apartine unei uniuni, asociatii economice sau altei asociatii de persoane fizice/juridice. DR asupra clientelei si a vadului commercial consta in faptul ca fiecare intreprinzator are clientele sa iar alti intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele concurentilor sai prin mecanisme interzise. Vadul comercial desemneaza obisnuinta consumatorului de a cumpara constant produse si servicii de la un anumit intreprinzator. Clientela este cauza si efectul vadului. DR de autor consta in dr exclusive a autorului de a efectua , a permite sau a interzice reproducerea, demonstrarea, interpretarea, comunicarea publica a operei, traducerea, prelucrarea acesteia. DR de autor este un bun incorporal care poate fi inclus in patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social sau

care poate fi dobindit de societate in timpul activitatii. DR societatii asupra modelului sau desenului industrial apare daca acesta a fost creat de un salariat al soietatii, in baza unui contract de cercetari stiintifice cu autorul sau in baza unui constract de cesiune a drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele pentru bauturi racoritoare. DR asupra inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie care reprezinta un titlu de stat, eliberat de Agentia de stat pentru protectia industriala. 1.2. Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru protectia proprietatii industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de societatea comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea inregistrarea mercii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe parcursul intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane, printr-un contract inregistrat la Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma nu poate fi transmisa tertilor spre utilizare. 1.3. Art 114 alin (1) prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii comerciale poate avea ca obiect orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin bunuri in acest caz se inteleg atit cele corporale cit si cele incorporale. Marca de productie fiind un bun corporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii comerciale. Valoarea marcii de productie adica echivalentul acesteia in bani urmeaza sa fie aprobata de adunarea generala. Aportul in natura urmeaza sa fie varsat in termenul stability in actul de constituire darn u mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii societatii comerciale.

16. Aportul n natur la capitalul social1.1 aportul in natura la capitalul social se face cu orice bunuri aflate in circuitul civil:corporale si incorporale.operatiunea de transmitere se face dupa regurile similare sunt unele partikularitati bazate pe natura bunului care se transmite. Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cayul unui bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inskrierii actului in Registrul de stat,daca sunt immobile se inskriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de actiuni sau de obligatiuni se inskriu in registrul aktionarilor.bunurile corporale care nu sunt pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin semnarea unui act intre administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care varsa aportul si transmite efectiv bunurile.

Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului social,sokotinduse doar valoarea pentru utilizarea bunului transmis. 1.2 intre notiunile de aport la capitalul social ;participatiune;parte sociala ; actiune exista o interdependenta enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneaska. Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea social reprezint o fraciune din capitalul social al societii al crei cuantum se stabilete n funcie de cuantumul aportului i include toate drepturile i obligaiile asociatului. Aciunea este un document, care atest dreptul proprietarului lui (acionarului) de a participa la conducerea societii, de a primi dividende, precum i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia. 1.3 In calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, i bani. Astfel Scurtu V.A. va trebui sa verse aportul in numerar va fi vrsat integral pn la nregistrarea de stat a societii conform art. 18 al.1 din legea privind srl , deoarece e asociat unic, astfel el va trebui sa verse pina la inregistrare suma de 50000 lei. Aportul n natur caimobilul, automobilul, al asociatului unic va fi vrsat n cel mult 30 de zile de la nregistrarea de stat a societii. Dovada vrsrii acestui aport va fi prezentat organului de nregistrare n termen de 10 zile de la vrsare. Aportul n natur al asociatului unic va fi evaluat de un evaluator independent. Actiunile din SA Timplarul nu pot fi transmise ca aport la capitalul social, conform CC RM art.114 al.3 Nu se pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societii de capital creanele i drepturile nepatrimoniale, astfel actiunile din SA Timplarul reprezentind creante. Inregistrarea imobilului va avea lok in Registrul bunurilor immobile, iar inregistrarea automobilului va fi in Regstrul de stat al transporturilor.

17 Societatea in comandita1.1 Identificati caracterele societatii in comandita din definitia ei

Societatea in comandita este o societate comerciala in care in care de rind cu membrii care practica in numele societatii , activitatea de intreprinzator si poarta raspundere solidara ne limitata pentru obligatiile acesteia(comanditati) exista unul sau mai multi membri finantatori (comanditari) care nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii,dar suporta in limita aportului depus,riscul pierderilor ce rezulta din activitatea acestuia -asociatia se bazeaza pe deplina incredere a membrilor societatii;la asa forma de societate recurg numai rudele si prietenii apropiati care isi cunosc calitatile profesionale si personale

-capitalul social este devizat in participatiuni (cote parti), care nu sunt reprezentate prin titluri de valoare; participatiunea la capitalul social de dreptul la un singur vot daca actul de constituire nu prevede altfel -obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul social precum si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor -societatea in comandita are doua categorii de asociati: comanditatii care raspund pentru obligatiile sociale nelimitat si solidar, si comanditarii, care raspund numai in limita aportului depus in societate 1.2 Comparati drepturile asociatilor societatii in comandita cu drepturile asociatilor societatii in nume colectiv -Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume colectiv acest drept are la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in activitatea de intreprinzator.Fiecare asociat are dreptul de a participa cu drept de vot la sedintele asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a contribuit la formarea capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai multe voturi.Fiecare asociat are dreptul de actiona de sine statator in numele societatii daca acest act nu prevede altfel.Acest drept in societatea in comandit se deosebeste de societatea in nume colectiv prin faptul ca exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari.Comanditatii participa la conducerea si la activitatea societatii prin intermediul adunarii asociatilor,avind dreptul la un singur vot,participarea comanditatilor la activitatea societatii include si administrarea si reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest drept numai participind la adunarile asociatilor cu drept de vot si numai in prob care nu intra in competenta exclusiva a comanditatilor. Comanditarii nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu au dreptul sa participe la conducerea si la administrarea societatii si nici sa o reprezinte. -Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este asemanataor in ambele societati,adica fiecare asociat are dreptul sa ia cunostinta de cartile contabile si de alte documente ce privesc activitatea societatii .Numia ca in societatea in comandita, comanditarii exercita acest drept fara a se implica in activitatea comanditatilor -Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv veniturile se repartizeaza intre membrii ei proportional participantilor la capitalul social,asociatul care presteaza servicii pentru societate cu titlu de aport social poate pretinde la o parte din beneficiile societatii,dar in societatea in comandita, aportul asociantului comanditat constind in munca si servici,care nu se iau in considerare la formarea si majorarea capitalului social,asociantul tre sa obtina o plata pentru efortul fizic si intelecyual depus pentru societate.aceasta plata se face prin atribuirea unei parti din beneficiul obtinut de societate,dar comanditarul are dreptul sa primeasca partea ce I se cuvine din veniturile societatii proportional participatiunii sale la capitalul

social.cota comanditarilor se va imparti intre acestia proportional participatiunii la capitalul social -Dreptul la active in caz de likidare a societatii.Daca societatea in nume colectiv se likideaza atunci activele se impart intre asociatii proportional cotelor detinute daca actul de constituire nu prevede altfel,daca societatea in comandita se dizolva,comanditatii pot pretinde la o parte din activele ce depasesc capitalul social, dar comanditarii au dreptul fata de comanditati la recuperarea aporturilor din patrimoniul societatii ramas dupa satisfacerea tuturor creantelor.Din activele ramase dupa satisfacerea creantelor se restituie mai intil comanditarilor active in suma egala valorii aporturilor cu care acestia au contribbuit la formarea si majorarea capitalului social. -Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept sa se retraga din societate informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni inainte, asociatul poate primi cota-parte din capitalul social in natura sub forma de bunuri ale societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv cind se retrage trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de aceasta,dar nu poate pretinde la o parte din activele ce suplinesc capitalul social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din societate la sfir anului financiar si sa primeasca o parte din activele ei proportional participatiunii sale la capitalul social in modul stabilit de actul de constituire. 1.3 Denumirea SC trebuie sa includa sintagma in limba de stat ,, societatea in comandita ,, sau abrevierea ,,SC,, numele sau denumirea comanditatilor. EX ,, SC movileanu si popescu,,. Daca sint mai multi se scrie SC movileanu si Compania.sau Co.. Daca dnumirea societatii contine numele sau denumirea comanditarului acesta raspunde nelimitat ca si asociatii comanditati si, impreuna cu ei raspunde solidar

18 Partea sociala a asociatului soccietatii cu raspundere limitata1.1 Caracterizati def partii sociale a asociatului SRL Partea social reprezint o fraciune din capitalul social al societii al crei cuantum se stabilete n funcie de cuantumul aportului i include toate drepturile i obligaiile asociatului. Partea social este indivizibil, dac actul de constituire nu prevede altfel. 1.2 a) certificatul a partii sociale- societatea elibereaza asociatului care a varsat apotrul integral un certificat de confirmare a executarii obligatiei de aport. c) aport- Capitalul social al societii se constituie din aporturile asociailor i

reprezint valoarea minim a activelor, exprimat n lei, pe care trebuie s le dein societatea. Aportul asociatului la capitalul social al societii este prezumat a fi n numerar, dac actul de constituire nu prevede altfel.Pn la data nregistrrii de stat a societii, fiecare fondator va trebui s verse n numerar n contul societii cel puin 40% din suma aportului subscris, dac legea sau actul de constituire nu prevd o proporie mai mare. Fiecare asociat va trebui s verse integral aportul subscris n cel mult 6 luni de la data nregistrrii societii. Dreptul societii de a reclama aportul de la asociat se prescrie n termen de 3 ani de la nregistrarea de stat a societii. n calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, i bani. n perioada de activitate a societii, asociaii nu pot cere restituirea aportului lor vrsat n capitalul social.Asociatul care nu a vrsat n termenul stabilit aportul este obligat s repare prejudiciile cauzate societii dac angajamentul asumat a generat aceste prejudicii. Dac administratorul societii nu cere asociatului s verse nentrziat aportul i s acopere prejudiciul cauzat prin ntrziere, fiecare asociat este n drept, n limitele termenului de prescripie, s cear, n numele societii, vrsarea aportului i repararea prejudiciilor.Suma total a aporturilor nu poate fi mai mic dect cuantumul capitalului social.Asociaii nu pot fi eliberai de obligaia de a vrsa aportul. Creana societii privind transmiterea aportului nu poate fi stins prin compensaie. Fa de obiectul aportului n natur nu poate fi opus dreptul de retenie ntemeiat pe o crean care nu se refer la acest obiect. n cazul reducerii capitalului social al societii, asociaii pot fi eliberai de obligaia de a vrsa aport n cuantum ce nu depete suma cu care a fost redus capitalul social. 1.3 speta Creditorii asociatului pot urmri partea social numai n temeiul titlului executoriu n cazul n care creanele nu pot fi satisfcute din contul altor bunuri ale asociatului. Dreptul creditorilor asupra prii sociale se exercit cu respectarea dreptului de preemiune al celorlali asociai i al societii. Asociatul care intenioneaz s nstrineze parial sau integral partea social transmite o ofert scris administratorului societii. Acesta aduce oferta la cunotina tuturor asociailor n termen de 15 zile de la data transmiterii. n cazul vnzrii prii sociale sau a unei fraciuni din ea cu nclcarea dreptului de preemiune, fiecare asociat poate, n decursul a 3 luni de la data ncheierii actului juridic, s cear pe cale judiciar ca drepturile i obligaiile cumprtorului s treac la el. Actul juridic de nstrinare a prii sociale se autentific notarial

19. Fuziunea pers. Jur. Cu scop lucrativ1.1 Operatiuni a) negocierile si elaborarea proiectului contractului de fuziune

b) aprobarea contractului de fuziune de catre organelle supreme ale societatilor participante la fuziune c) notificarea CS cu privire la initierea reorganizarii d) informarea creditorilor si publicarea avizului in MOf a RM cu privire la fuziune e) satisfacerea