Subiecte posibile comert international Ase

2
04.10.2009 Comerţ internaţional (I) 1. Să c ons iderăm că o ţar ă es te abundent î nze str ată cu munc ă, iar alta cu teren ar abil. Ambele ţăr i pr oduc bunuri intensive în muncă şi în teren arabil, dispunând de aceeaşi tehnologie. În ce condiţii comerţul dintre cele două ţări ar elimina tendinţa orţei de muncă de a migra! "acă asemenea condiţii ar i îndeplinite, recurgerea ulterioară la ta#e vamale de către una din ţări, ar crea stimuli pentru migraţia orţei de muncă! $. "eprecierea monedei naţ ionale ş i raportul de schimb. 3. Ţar a A ar e 1200 un it ăţ i munc ă. Ea pro duc e mă rfu ril e !i ". #ece $a rul d e mu ncă pen tr u 1%u cat ă pro du$ e$ te de 3 un it ăţ i munc ă& i ar pe nt ru "& de 2 unităţi muncă. a. ' ă $e tr a $ee cu r% a p o $i%i ltăţ ilo r d e pr odu c ţ ie  %. care e$te co$tul de o portunitate al lui n r aport cu "* c. ca re ar fi pre ţ ul mă rfii n r ap or t c u " n co nd i ţ ii de auta r+ ie* 4. Ţările A !i , au 2 fac tori de p roduc ţie - capi tal ! i muncă - cu car e pr oduc %unuri le !i ". e+nolo/ia e$t e id ent ică n c ele 2 ţări . e $te inten$i n capital& A e$te ne$trată a%undent cu capital. Ce efecte apar a$upra raportului de $c+im% (termenii $c+im%ului) !i %ună$tăr ii n cele 2 ţări& dacă a. cre!te $tocul de capital n A %. cre!te oferta de muncă n A c. cr e!te $toc u l de ca pi t al n , d. cr e!te ofe rta de mu nc ă n , . 5n ce mă$ ură au con tri %ui t aan ta6 ul rela ti de co $t uri $au7!i efectul eco nom ii lo r de $ca ră (di men$ional e)& l a apari ţ ia următo are lor $it uaţ ii concrete a. o mar e parte di n pro ducţ ia mo nd ia l ă d e alu mi ni u pr o ine din #or e/ ia !i Cana da  %. 6umătate din totalul mond ial de a ioane de mari dimen$iuni $e a$am %leaă la 'eattle c. o ma re part e di n pr oduc ţ i a mo nd ia l ă d e $ emic on ductor i pr o in e din '8 A ! i a po ni a d. o m ar e part e di n pr oduc ţ ia mon di al ă d e :+ i$;" pr o in e di n 'coţ ia e. o mar e p arte di n p ro ducţ ia mo nd ia l ă de i nu ri $u pe ri oa re pr o ine din <r anţ a =. >ate le d e mai 6o$ pre intă olu mul ce reri i !i ofer tei inte rne de i n pen tru ţa ra A& c ore$ pun ?nd diferitelor nie le d e pr eţ. 'ă $e con$ trui a$c ă cur% a cererii de import de in a ace$tei ţări. @ 9 2 10@ 90 30 . 1@ B0 0 20@ =0 =0 . B. 'un t 2 ţări & A !i ,& 2 fact ori d e pro duc ţ i e - munc ă !i te ren a /ri co l !i u n $in /ur % un& a lim ent e. unca $ e poa te d ep la$a nt re c el e 2 ţări . A e$t e ne$trată a%undent cu teren& iar , - cu muncă. 5n fi/ura de mai 6o$ e$te ilu$trat produ$ul mar/inal al muncii . 'e/mentul DD repreintă $uma forţei de muncă din cele 2 ţări. a. c? nd a e i$ta $ti mu l pen tr umun c ă $ ă $e d ep la$e e nt re ţă ri*  %. A are mai puţimă muncă !i F mai mare ca ,. Cum $ e ilu$tre aă pe fi/ura de m ai $u$* c. dacă e$t e p o$i %il ă mi /raţia for ţei de munc ă ntre ţări& cum a fi alocarea de ec+ili% ru a munci i& $ala riil e ! i F n f iecare ţară* d. ci ne $unt c ?! ti /ăto ri ! i ci ne p ie rd ca urma re a mi/ raţ i ei i nter na ţ i on al e a muncii* G. 5n mo delu l ri cardi an (A n/li a pro duce $tofă& Fort u/ali a H i n)& i ne$ tiţi a de capi tal n An /li a n con diţi ile n ca re a cea$ tă ţ ară ar influ enţa preţ uril e internaţionale a. nu deterioreaă raportul de $c+im% al ace$tei ţări  %. deteri oreaă rap ortul de $ c+im% al ace$te i ţări c. deterioreaă raportul de $c+im% al ţării partenere 9. >eprec ie rea al ut ei n aţ i ona le con duce la o depla $ar e a c +el tui eli lo r in ter ne !i e ter ne n fa oa rea a. mărfurilor naţionale  %. mărfurilo r $trăine c. nu influenţeaă c+eltuielile F F F F D D otal forţă de muncă

Transcript of Subiecte posibile comert international Ase

 

04.10.2009 Comerţ internaţional (I)

1. Să considerăm că o ţară este abundent înzestrată cu muncă, iar alta cu teren arabil. Ambele ţări produc bunuriintensive în muncă şi în teren arabil, dispunând de aceeaşi tehnologie. În ce condiţii comerţul dintre cele două ţări arelimina tendinţa orţei de muncă de a migra! "acă asemenea condiţii ar i îndeplinite, recurgerea ulterioară la ta#e vamalede către una din ţări, ar crea stimuli pentru migraţia orţei de muncă!

$. "eprecierea monedei naţionale şi raportul de schimb.

3. Ţara A are 1200 unităţi muncă. Ea produce mărfurile !i ". #ece$arul de muncă pentru 1%ucată produ$ e$te de 3 unităţi muncă& iar pentru "&de 2 unităţi muncă.

a. 'ă $e tra$ee cur%a po$i%iltăţilor de producţie %. care e$te co$tul de oportunitate al lui n raport cu "*c. care ar fi preţul mărfii n raport cu " n condiţii de autar+ie*

4. Ţările A !i , au 2 factori de producţie - capital !i muncă - cu care produc %unurile !i ". e+nolo/ia e$te identică n cele 2 ţări. e$te inten$in capital& A e$te ne$trată a%undent cu capital. Ce efecte apar a$upra raportului de $c+im% (termenii $c+im%ului) !i %ună$tării n cele 2 ţări& dacă a.

cre!te $tocul de capital n A %. cre!te oferta de muncă n Ac. cre!te $tocul de capital n , d. cre!te oferta de muncă n ,

. 5n ce mă$ură au contri%uit aanta6ul relati de co$turi $au7!i efectul economiilor de $cară (dimen$ionale)& la apariţia următoarelor $ituaţiiconcrete

a. o mare parte din producţia mondială de aluminiu proine din #ore/ia !i Canada %. 6umătate din totalul mondial de aioane de mari dimen$iuni $e a$am%leaă la 'eattlec. o mare parte din producţia mondială de $emiconductori proine din '8A !i aponiad. o mare parte din producţia mondială de :+i$;" proine din 'coţiae. o mare parte din producţia mondială de inuri $uperioare proine din <ranţa

=. >atele de mai 6o$ preintă olumul cererii !i ofertei interne de in pentru ţara A& core$pun?nd diferitelor niele de preţ. 'ă $e con$truia$că cur%acererii de import de in a ace$tei ţări.

@ 9 2 10@ 90 30 .1@ B0 0 20@ =0 =0 .

B. 'unt 2 ţări& A !i ,& 2 factori de producţie - muncă !i teren a/ricol !i un $in/ur %un& alimente. unca $e poate depla$a ntre cele 2 ţări. A e$tene$trată a%undent cu teren& iar , - cu muncă. 5n fi/ura de mai 6o$ e$te ilu$trat produ$ul mar/inal al muncii . 'e/mentul DD repreintă $uma forţei demuncă din cele 2 ţări.

a. c?nd a ei$ta $timul pentrumuncă $ă $e depla$ee ntre ţări* %. A are mai puţimă muncă !i F mai mare ca ,. Cum $e ilu$treaă pe fi/ura de mai $u$*c. dacă e$te po$i%ilă mi/raţia forţei de muncă ntre ţări& cum a fi alocarea de ec+ili%ru a muncii& $alariile !i F n fiecare ţară*d. cine $unt c?!ti/ători !i cine pierd ca urmare a mi/raţiei internaţionale a muncii*

G. 5n modelul ricardian (An/lia produce $tofă& Fortu/alia H in)& ine$tiţia de capital n An/lia n condiţiile n care acea$tă ţară ar influenţa preţurileinternaţionalea. nu deterioreaă raportul de $c+im% al ace$tei ţări %. deterioreaă raportul de $c+im% al ace$tei ţăric. deterioreaă raportul de $c+im% al ţării partenere

9. >eprecierea alutei naţionale conduce la o depla$are a c+eltuielilor interne !i eterne n faoareaa. mărfurilor naţionale %. mărfurilor $trăinec. nu influenţeaă

 

c+eltuielile

FF

FF

D Dotal forţă de muncă

 

10. 5n fi/ura de mai 6o$ e$te de$cri$ă& pe %aa modelului ricardian & $ituatia a 4 mărfuri& produ$e de An/lia !i Fortu/alia.

>acă raportul ratelor de $alarii din.cele 2 ţări e$te D& An/lia $e a $pecialia !i a eporta mărfurile a. 1&2&3 %. 2&3&4 c. 3.4 d. 4 e. nici o marfă.

11. 5n modelul 2 ţări.2 mărfuri n condiţii de li%er $c+im%& ec+ili%rul fluurilor dintre ţări $e realieaă& dacăa. pretul relati internaţional e$te $uperior celor din ţările a%ordate %. pretul relati internaţional e$te inferior celor din ţările a%ordatec. pretul relati internaţional e$te $ituat intre cele din ţările a%ordate

12. 5n caul unei cereri de import ela$tice faţă de preţ& aloarea importului eprimată in monedă naţională& ca urmare a deprecierii alutei naţionalea. a $cădea %. a cre!tec. nu $e a modifica

13. >oua ţări de dimen$iuni apropiate (<ranţa& Jermania) preintă indicatorii de productiitate a muncii& conform datelor din ta%elul următorŢara

8n c+intal de

 

/r?u D tonă de oţel<ranţa 4 BJermania G 12Fotriit principiului aanta6ului comparati& $pecialiarea n producţia de oţel !i eportul ace$tui produ$ le om nt?lni la

a) Jermania !i <ranţa %) <ranţac) Jermania

      C    o    $

     t .    p    r    o

      d .    p

    o    r

     t .

      C    o    $

     t .    p    r    o

      d .      %

    r      i     t

Kata.$al.port.Kata.$al.%rit

 

arfa 1

arfa 2arfa 3

arfa 4

1

D