Subiecte Noiuni de protetic dentarAnul II Colegiul de Tehnica Dentar1. Indicaiile microprotezelor ca mijloc terapeutic n leziuni coronare de diferite tipuri, prin reconstituirea , acoperirea sau substituirea coroanelor dentare; ca element de agregare n proteze fixe plurale sau ca element de ancorare i sprijin pentru proteze mobilizabile. pe dinii cu carii nsoite de pierderi mari de substan dentar, cnd nu mai sunt posibile reconstituiri prin obturaii sau inlay-uri; pe dinii cu obturaii ntinse sau multiple ce predispun coroana dentar la fracturi, utilizndu-se pentru consolidarea rezistenei mecanice a dinilor; n pierderi de substan dentar prin traumatisme, cnd reconstituirea prin alte mijloace nu mai este posibil de exemplu n unele tipuri de fracturi ale marginilor incizale i ale unghiurilor dinilor frontali, sau datorit rezistenei conferite de structura metalic, chiar n cazul unor fracturi de cuspizi sau de perei dentari, la nivelul dinilor laterali; n abraziuni patologice, cnd, prin aplicarea coroanelor de nveli este posibil refacerea reliefului ocluzal; pe dinii cu modificri de form, volum, poziie i culoare, atunci cnd acestea pot fi corectate prin aplicarea coroanelor de nveli; n special n zona frontal, din considerente fizionomice, dar i n zonele laterale, impedimentul rezistenei mecanice fiind depit; pentru ancorarea protezelor parial mobilizabile, n cazul coroanelor prevzute cu convexiti pentru croete, cu locauri pentru sprijinul ocluzal. n tratamentul disfunciei ocluzale, pentru refacerea reliefului ocluzal i a planului de ocluzie, cnd, n urma necesitilor de nivelare, se lefuiesc dinii, care, ulterior, necesit acoperirea cu coroane; pentru reconstituirea zonelor de sprijin, cnd, prin intermediul coroanelor se pot reface condiiile biostatice normale dintre arcade, n scopul prevenirii modificrilor rapoartelor intermaxilare, consecutiv distruciilor coronare din zonele laterale.2. Principii de preparare a bontului dentar

principiul biologic urmrete conservarea structurilor dentare, evitarea supraconturrii marginii supragingivale; armonie ocluzal, protecie impotriva fracturilor dentare.

principiul mecanic suprafaa maxim de contact cu bontul; grosime adecvat a metalului/aliajului; extensie apical; grosime marginal.

principiul fizionomic suprafaa metalic vizibil, minim; grosime maxim a componentei fizionomice, suprafaa ocluzal fizionomic, marginile coronare subgingivale.

3. Aspectul pragurilor realizate pe dinii stlpi la diferite tipuri de coroane

APragul sub form de pan (featheredge)

Avantajul su const n conservarea structurii dintelui.

Dezavantajul este datorat faptului c nu ofer suficient spaiupentru componentele coroanei.

Realizarea sa nu este ndeosebi recomandat de majoritatea practicienilor.

BPragul n muchie de cuit (chiesel)

Avantaje : conserva structura dintelui

Dezavantaje: localizarea marginilor greu de controlat

Indicat ocazional la dinii nclinai.CChamfer chainfrein-( en conje` )

Avantaje : margini distincte, spaiu suficient, uor de controlat

Dezavantaje : prezena unei zone cu smal nesusinut

Indicaii : restaurri metalice; marginea oral a coroanei metalo-ceramice.

DPrag nclinat ( bevel )

Avantaje : ndeparteaza zona de smal nesusinut i permite finisa-rea marginei metalice

Dezavantaje : extinde preparaia n sulcusul gingival

Indicaii : marginea vestibular a coroanelor mixteEPrag drept (shoulder )

Avantaje: ofer spaiu suficient pentru materialul restaurator

Dezavantaje: puin conservativ cu structurile dentare

Indicaii : marginile vestibulare ale coroanelor metalo-ceramice i total ceramiceFPrag drept nclinat 90-120 grade ( sloped shoulder)

Avantaje: elimin smalul fr susinere, ofer spaiu pentrumaterial, fapt satisfctor esteticii

Dezavantaje : puin conservator cu structurile dentare

Indicaii: marginile vestibulare ale coroanelor metalo-ceramiceGPrag cu bizou (beveled shoulder)

Realizat n cazul confecionrii coleretelor metalice, oferind posibilitatea finisrii marginei metalice, preferat din considerente biologice i estetice.

4. Etapele clinice de preparare a bontului dentar

Slefuirea fetei ocluzale

Slefuirea fetelor proximale desfintarea punctelor de contact

Slefuirea fetelor laterale vestibulara si orala

Prepararea zonei cervicale

Finisarea bontului

5. Obiectivele amprentarii in protetica fix Dinii stlpi:

- suprafeele preparaiilor;

- limita cervical a preparaiilor;

- zonele rmase nepreparate de la nivelul dinilor stlpi;

- forma parodoniului marginal;

Suprafeele crestelor edentate;

Suprafeele dinilor vecini ai viitoarei restaurri protetice;

Suprafeele dinilor omologi ai viitoarelor restaurri;

Suprafeele ocluzale ale dinilor antagoniti corespunztori preparaiilor i breelor edentate;

Relaiile madibulo-maxilare de ocluzie; nregistrrile interocluzale fac obiectul unei tratri distincte, ns din punct de vedere clinic ele sunt cuprinse de obicei n cadrul etapei de amprentare.

6. Condiii de alegere a unei linguri (portamprente)

s cuprind tot cmpul protetic; dac este prea scurt distal sau apical ele pot fi prelungite cu diferite materiale (de obicei mase termoplastice sau polimeri autopolimerizabili);

s fie rigide, adic stabile la deformare; lingurile din materiale fotopolimerizabile se pot utiliza imediat, cele din materiale plastice autopolimerizabile, este bine s se foloseasc doar dup 24 de ore;

s asigure o grosime ct mai uniform materialelor de amprent; se apreciaz ca spaiul ntre lingur si cmp ar fi bine sa fie cuprins ntre 3-5 mm n toate direciile, ca s permit revenirea elastic a materialului;

s retenioneze ct mai bine materialele de amprenta prin diferite sisteme mecanice; trebuie amintit ns i posibilitatea utilizrii unor lacuri (pelicule adezive care permit o mai bun fixare (aderen) a materialelor la portamprente;

s prezinte mner, stopuri i puncte de reper necesare unei centrri corecte;

s nu limiteze micrile funcionale ale parilor moi.

7. Clasificarea materialelor de amprent in protetica fixa

Rigide i semirigide ireversibile (gipsuri , polimeri acrilici, past ZOE); Rigide reversibile (termoplastice) compounduri Stents, gutaperc, ceruri, materiale bucoplastice; Elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar); Elastice ireversibile (hidrocoloizi ireversibili : alginate, elastomeri de sinteza. polisulfuri, siliconi, polieteri, poliuretano-dimetilmetacrilati

8. Scopul amprentei in protetica fix confecionarea modelelor de lucru, pe care tehnicianul dentar realizeaz machete. Aceste modele permit transferul celor mai fine detalii ale cmpului protetic n laboratorul de tehnic dentar;

obinerea unor modele de studiu care uureaza diagnosticul i planul de tratament;

obinerea modelelor document, cu ajutorul crora se pot demonstra condiiile iniiale ale cmpului protetic sau de-a lungul diferitelor etape de tratament;

realizarea modelelor duplicat, foarte utile n cursul tehnologiilor moderne de laborator.

9. Tehnici de amprentare n protetica fixAmprente ntr-un singur timp

Amprentele monofazice (ntr-un singur timp) sunt utilizate frecvent n protetica fix: amprentarea arcadelor antagoniste, amprentele preliminare n vederea realizrii modelelor pe care se confecioneaz portamprente individuale i nu n ultimul rnd amprentele (finale) cu elastomeri de sintez n linguri individuale.

Amprentarea prin tehnica dublul amestecTehnica de amprentare denumit a dublului amestec este o amprent global ntr-un singur timp (monofazic), care utilizeaz elastomeri (un singur material) n consistene diferite.

Amprentarea canalelor radicularePentru realizarea unui DCR n vederea restaurrii unui dinte tratat endodontic, amprentarea se face prin tehnica direct sau indirect.

Amprente n doi timpi

Sunt denumite bifazice sau n doi timpi deoarece n realitate procedeul presupune dou amprente separate. n cadrul amprentelor bifazice vom descrie tehnica de corectare (splare), amprenta rigid-elastic i amprenta cu mas termoplastic i inel de cupru.

Amprenta de corectare, splare

Amprenta de corectare este tehnica n doi timpi care apeleaz la materiale n consistene diferite: unul cu vscozitate mare chit (Putty) i altul cu vscozitate mic fluid (light body)

Amprentarea rigid-elastic

n primul timp cmpul protetic este amprentat cu material rigid, reversibil (o mas termoplastic, de obicei Stent) iar in cel de al doilea timp se folosete un elastomer cu vscozitate medie (regular) sau cu vscozitate redus (Light bodied).

10. Amprenta de corectare, splare

portamprenta standard se alege msurnd distana ntre ectomolare (Ekm) stng i drept cu un compas, la care se adaug 4-6 mm (2-3 mm n stnga i 2-3 mm in dreapta) i niciodata prin incercari succeive endobucale a portamprentelor.

Portamprenta aleas se verific prin inserarea pe arcad cu preparaii, dup care ea se dezinser;

Se inser fibrele de retracie n anurile gingivale ale preparaiilor;

Urmeaz prepararea materialului chitos (baz + ctalizator) de obicei manual n cazul elastomerilor chitoi (Putty) i prin mijloace electromecanice de omogenizare i dozare a polieterilor. Dac materialul chitos (iliconic) se prepar manual (dou doze pentru arcada maxilar i una pentru cea mandibular), practicianul sau ajutorul acestuia va purta mnui de protectie. Materialul se inser apoi n portamprent.

Portamprenta cu material chitos se aplic pe cmpul protetic n cazul nostru preparaiile (cu firele de retracie n anuri) se afl pe arcada maxilar.

dup priza materialului chitos cu un instrument special sau cu o lam de bisturiu fin de unic folosin se ndeprteaz din masa siliconului chitos regiunile retentive i se rscroiesc zonele interdentare ale marginilor gingivale ale preparaiilor. De asemenea, se mai pot crea sanuri (canale) de evacuare pentru materialul fluid.

se prepar materialul fluid (manual sau electromecanic) : materialul se aplic pe suprafaa amprentei deretentivizate din materialul chitos. ntr-o alt variant cu o sering se pot acoperi i preparaiile. Apoi se aplic portamprenta (cu ambele materiale) pe arcada se menine conform indicaiilor productorului, fr exercitarea unor presiuni importante pe aceasta;

Amprentarea arcadei antagoniste i nregistrarea ocluziei;

Amprentele se verific, se spal de snge i saliv, se dezinfecteaz, ulterior se usuc, apoi se trimit n laborator; turnarea modelului se face n timp util pentru fiecare material n parte.

11. Inregistrarea relaiilor intermaxilare

n general, n protetica fix, grosimea materialului care nregistreaz ocluzia trebuie s permit imprimarea reliefurilor dentare pe o adncime de 1,5 2 mm. Dac grosimea materialului este prea mare sau acesta are o vscozitate crescut, pot aparea ghidaje forate, care s compromit nregistrarea.

Ocluzia se nregistreaz cu un material special, care prezint n faza iniial o plasticitate mare, i ulterior n condiiile cavitii bucale devin rigid sau pstreaz n timp raporturile interdentare nregistrate. n general, n practic pentru nregistrarea ocluziei se utilizeaz mai multe materiale: cear special i/sau cear cu adaos de pulberi metalice,

elastomeri de sintez speciali, pe baz de polieteri i siliconi cu reacie de adiie.

Sabloane de ocluzie confectionate pe baza modelului prleiminar

12. Protezarea provizorie-obiective-

Protejarea integritatii cmpului protetic:

protectia vitalitatii organului pulpar la dintii stlpi vitali

mentinerea sanatatii parodontale

protectia mecanica a preparatilor impotriva fracturii;

protectia crestelor edentate;

impiedicarea migrarii dintilor preparati, dintilor vecini si celor antagonisti

Restaurarea functilor aparatului dento-maxilar:

- fizionomia

- fonatia in totalitate;

- masticatia, adeseori numai partial.

Determinarea si/sau mentinerea unor elemente morfologice necesare refacerii functionalitatii ocluzale, fizionomiei, fonatiei

Sprijinirea unor etape ulterioare a tratamentului protetic:

- verificarea slefuirii suficiente;

- verificarea paralelismului preparatiilor;

- amprentarea;

- inregistrarea relatilor intermaxilare de ocluzie.

Posibilitatea amnarii protezarii finale

Protezarea provizorie exercita un efect benefic asupra psihicului pacientului

13. Condiiile pe care trebuie sa le indeplineasca o proteza conjuncta provizorie

1. Rezistenta mecanica- alegerea materialului;

- reducerea ambrazurilor (separatiei) dintre elementele punti provizorii;2. Stabilitatea pe dintii stlpi

3. Descimentarea voluntara usoara

4. Estetica satisfacatoare

14. Tehnici de protezare provizorie

tehnici directe (exclusiv clinice, intraorale)

indirecte (la care lucrarea provizorie se realizeaza complet pe model) si

indirect-directe (la care o parte din etapele de executie foloseste modelul si o parte cmpul protetic).

15. Tehnica direct de protezare provizorie cu ajutorul coroanelor prefabricate Se masoara cu ajutorul compasului, spatiul protetic mezio-distal si se alege o coroana cu aceeasi dimensiune sau putin mai lata

Se masoara spatiul vertical si se marcheaza cu creionul aceasta distanta pe mijlocul fetei vestibulare a coroanei.

Se scurteaza marginile coroanei cu o freza extradura pentru acrilat, se controleaza intraoral si se fac alternativ, retusurile marginilor necesare. Se verifica alinierea marginilor incizale si a fetei vestibulare in raport cu dintii vecini si lungimea corecta a marginilor coroanei, pna in apropierea marginiilor cervicale ale preparatiei.

Se badijoneaza cu vaselina preparatia, dintii vecini si gingia adiacenta.

Se prepara pasta de acrilat autopolimerizabil si se aplica in interiorul coroanei, in stadiul in care se poate trage in fire.

Pasta de acrilat care refuleaza se indeparteaza imediat, deoarece pasta refulata si polimerizata in spatiile retentive poate creea mari probleme la indepartarea lucrarii provizorii.

Cnd materialul de captusire atinge faza elastica (dupa circa 2 minute), coroana se prinde intre index si police, se mobilizeaza usor in sens vestibulo-oral si se indeparteaza de pe preparatie.

Coroana se introduce in apa calda pentru 5 minute.

Se reduce si se finiseaza in conturul trasat, cu ajutorul frezelor pentru acrilat si a discurilor de carborundum, marginea cervicala.

Se realizeaza adaptarea ocluzala statica si dinamica a microprotezei.

Se realizeaza finisarea, lustruirea si cimentarea provizorie.

16. Tehnica direct de protezare provizorie prin copiere ( Scutan) se fac acolo unde este nevoie corecturile necesare cu ceara;

se realizeaza o amprenta cu material elastic, aceasta trebuie sa cuprinda cel putin un dinte vecin puntii;

se slefuiesc dintii

se realizeaza preparatiile de la nivelul dintiilor stlpi, astfel inct sa devina preparatiile finale ale dintiilor stlpi;

se incarca amprenta cu pasta de acrilat si se aplica pe cmpul protetic izolat in prealabil.

se asteapta polimerizarea materialului;

se indeparteaza amprenta din cavitatea bucala, apoi lucrarea provizorie rezultata;

se prelucreaza, finiseaza, adapteaza (cervical, ocluzal si mucozal);

se cimenteaza provizoriu pna la aplicarea lucrarii definitive.

17. Clasificarea edentaiilor dupa Kennedy Clasa I: Edentatie termino-terminala - cuprinde edentaiile bilaterale, bresele fiind delimitate numai mezial de dini stlpi

Clasa II: Edentatie uniterminala - cuprinde edentaiile dintr-o singur regiune lateral a arcadei, brea fiind delimitat numai mezial

Clasa III: Edentatie laterala intercalata - cuprinde edentaiile din ambele regiuni laterale ale arcadei, cu breele mrginite de dini restani att mezial, ct i distal.

Clasa IV: Edentatie frontala - cuprinde edentaiile din regiunea anterioar de o parte si de alta a liniei mediene

18. Nominalizarea edentaiilor dupa Costa

edentaie frontal prin lipsa unor incisivi sau canini.

edentaie lateral prin lipsa unor premolari sau molari,cu brea delimitat la ambele extremiti de dini restani. Poate fi uni sau bilateral.

edentaie terminal prin lipsa unor premolari i molari, cu brea delimitat de dini restani numai anterior. Poate fi uni sau bilateral.

edentaie mixt cnd pe arcad exist bree frontale, laterale i terminale.

absena molarului de minte nu este considerat edentaie deoarece nu se restaureaz niciodat; n schimb prezena acestui dinte pe arcad influeneaz diagnosticul de edentaie atunci cnd lipsesc dini mezial de el.

dac brea intereseaz att zona lateral ct i zona frontal este numit edentaie extins.

dac lipsesc foarte muli dini, edentaia se numete ntins.

dac pe arcad rmn 1-2 dini, edentaia se numete subtotal.

enunarea diagnosticului de edentaie ncepe totdeauna la maxilar n partea dreapt i se termin la mandibul n partea stng.

n scris, precizarea breelor de pe aceeai hemiarcad se face desprind denumirea lor prin virgul; precizarea poziiei breelor fa de linia median se face n scris printr-o linie orizontal iar n vorbire prin litera M.

19. Aspecte ale complicaiilor edentaiei pariale. Enumerare

Aspecte dentare - Migrri orizontale , verticale Aspecte parodontale

Aspecte ale relaiilor ocluzale

Aspecte legate de crestele alveolare - modificrile la nivelul osului si mucoasei cmpului protetic

Aspecte musculare

Aspecte legate de ATM

Aspecte comportamentale 20. Principii de restaurare ale edentaiei pariale

Principiul biofuncional

restaurarea masticaiei

restaurarea fizionomiei

restaurarea fonaiei

Principiul biomecanic

rezistena mecanic a punii

rezistena chimic a punii

rezistena antagonitilor

rezistena preparaiilor

inseria punii

stabilitatea punii pe dinii stlpi

Principiul profilactic

protecia vitalitii organului pulpar

protecia parodoniului marginal i profund

prevenirea iritaiilor mucoasei bucale

prevenirea disfunciei ocluzale

21. Elemente ce trebuie luate in considerare pentru conceperea punilor dentare. Enumerare

Suportul dento-parodontal

Elementele de agregare

Corpul de punte

Intinderea edentatiei

Estetica

22. Etapele clinice de realizare a unei punti dentare

Examinarea pacientului. Stabilirea dignosticului si planului de tratament Tratamente pre si proprotetice

Prepararea dintilor stalpi

Amprentarea campului protetic si inregistrarea relatiilor intermaxilare

Protezarea provizorie

Proba si adaptarea componentei metalice

Alegerea si stabilirea culorii componentei fizionomice

Proba si adptarea componentei fizionomice

Cimentarea provizorie si de durata

23. Adaptarea ocluzal a protezei fixe.

Adaptarea ocluzal se verific cu hrtie de articulaie, folie de cear sau spray de ocluzie. n caz de contacte premature i interferene ocluzale, corectrile se vor face conform regulilor de lefuire selectiv. Suprafeele corectate vor fi relustruite.

Se verific relaia dintre cuspizii maxilari i cuspizii antagoniti. Cuspizii vestibulari maxilari trebuie s-i circumscrie corect pe cei mandibulari.

Se va verifica ncadrarea intermediarilor (corpul de punte) i a elementelor de agregare (coroanele de pe dintii stalpi) n morfologia arcadei respective, nscrierea n curburile vestibular i oral a arcadei.

24. Adaptarea marginal a protezei fixe.

Controlul se face vizual i tactil. Tactil se face cu vrful sondei dentare.

Vrful sondei dentare se plimb dinspre restaurare spre dinte i dinspre dinte spre restaurare. Astfel se pot detecta discontinuitile, mai ales dac sunt supragingivale.

In sens axial coroanele de acoperire pot fi inserate corect (in functie de limita cervicala a preparatiei) sau incorect (prea lungi sau prea scurte)

La restaurrile turnate din aliaje nobile se poate mbuntai adaptarea marginal prin brunisarea pe model. Dac coroana de nveli este prea scurt i nu acoper zona terminal a preparrii, trebuie refcut. n cazul bonturilor preparate fr prag, adesea modelul se graveaz de ctre tehnician i rezult coroane prea lungi, marginea coroanei, ptrunznd prea mult n anul gingival va provoca ischemierea gingiei libere, traumatizarea si lezarea inseriei epiteliale.

In sens transversal se verifica daca coroana nu este larga la nivelul coletului. Daca nu este corect, se poate poduce o adevarat mutilare a parodoniului marginal.

Defectele de lungime se pot corecta, avnd grij ca n final marginile coroanei s urmreasc conturul festonului gingival pe tot traseul su (inclusiv la nivelul papilei interdentare), la o adncime minim n antul gingival. Controlul se face tot cu vrful sondei dentare.

25. Adaptarea proximal a protezei fixe

Un contact proximal trebuie s permit depirea lui doar cu dificultate de ctre o matrice sau un fir de mtase dentar; procednd n mod similar, pot fi depistate i zonele cu contact prea strns, care, dac nu vor fi eliminate, pot mpiedica inserarea restaurrii sau pot genera senzaia de tensiune n arcad. Aceast tensiune se percepe preponderent la nivelul dinilor vecini, fiind deseori reclamat de ctre pacieni.

Un contact proximal prea slab este de asemenea, nedorit, deoarece va favoriza impactul alimentelor cu gingia interdentar, traumatizarea gingiei interdentar i retenia alimentelor.

Dac firul de mtase dentar nu poate depi zona de contact, se ndeprteaz restaurarea de pe bont i se caut suprafeele lucioase care apar n zona de frecare excesiv. Se corecteaz cu o piatr mic montat, adecvat materialului. Operaia se repet pn la inserarea optim pe bont. n tot acest interval se evit inserarea cu fora, prin exercitarea unor presiuni excesive pe lucrare.

26. Indicaiile cimentrii provizorii

verificarea adaptrii pieselor protetice n cele trei sfere: proximal, cervical i ocluzal.

asigurarea unei perioade de adaptare a esuturilor moi endobucale la contururile i gabaritul protezei fixe, ca i de vindecare a unor posibile leziuni gingivale.

posibilitatea unei interpretri mai obiective a reteniei.

cimentarea de durat se face de obicei mai corect, ntruct inserarea protezelor pariale fixe este mai exact.

verificarea aspectului fizionomic i al fonaiei, n unele situaii mai deosebite

27. Etapele cimentrii de durat (definitive)

ndeprtarea complet a cimentului provizoriu de pe suprafeele dentare, de pe lucrarea protetica i din antul gingival

Verificarea punii pe modelul de lucru Pregtirea piesei protetice

Izolarea cmpului operator

ncrcarea protezei fixe cu past de ciment

Inserarea protezei fixe pe campul protetic ndepartarea surplusului de ciment Controlul final