Notiuni de semantica

148
Prof. IOAN HAPCA 1 STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME ALE SEMANTICII LIMBII ROMÂNE Lecţii recapitulative pentru elevii din clasele VII - XII Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui. Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură. (Romani 12:7)

Transcript of Notiuni de semantica

Page 1: Notiuni de semantica

Prof. IOAN HAPCA1

STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA

DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME

ALE SEMANTICII LIMBII ROMÂNE

Lecţii recapitulative pentru elevii din clasele VII - XII

 Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui. Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.

(Romani 12:7)

Page 2: Notiuni de semantica

2

DEFINIŢIA SEMANTICIISEMANTICA este o ramură a lexicologiei care

cercetează sensurile cuvintelor, cauzele schimbării acestora şi evoluţia lor în timp. Semantica este un factor de organizare a vocabularului.

Vocabularul sau lexicul unei limbi este totalitatea unităţilor lexicale (cuvintelor) care există şi care au existat cândva în limbă.

Lexicologia este disciplina lingvistică ce se ocupă cu studiul vocabularului.

LINGVISTICA este ştiinţa care studiază limba şi legile ei de dezvoltare.

Page 3: Notiuni de semantica

3

UNITĂŢILE LEXICALE Unităţile lexicale sunt materialul de construcţie

al limbii. Considerate izolat (aşa cum se află în dicţionare), ele sunt independente.

Comparaţi: cu, deprinde, disciplină, elev, în, învăţător, muncă, pe, care sunt independente, cu: „Învăţătorul deprinde pe elev cu disciplina în muncă”. Este o comunicare, în care înţelesurile izolate ale cuvintelor s-au contopit mijlocind transmiterea unei informaţii.

Page 4: Notiuni de semantica

4

CUVÂNTUL = O STRUCTURĂ FONICĂ + UN SENS

Cuvântul este o structură fonică (un sunet sau un grup de sunete) la care se asociază un sens, şi este capabilă să îndeplinească o funcţie în comunicare (om, floare, harnic, doi, eu, a scrie, sus, pe, şi).

Structura fonică (sonoră) alcătuieşte învelişul sonor, material (grafic este notată prin litere), adică forma cuvântului. Forma poate suferi modificări fără să se modifice sensul lexical.

Acestea sunt cuvinte flexibile (om-oameni; negru-neagră; a scrie- scriu- scriam- scrisesem- voi scrie). Sunt şi cuvinte neflexibile a căror formă rămâne neschimbată (aşa, cum, pe, şi, fiindcă, vai).

Page 5: Notiuni de semantica

5

CUVINTE AUTONOME şi INSTRUMENTE GRAMATICALE

Unele cuvinte denumesc (om, floare), exprimă însuşiri (cald, rece), caracteristici (bine, aşa), acţiuni (a citi, a scrie), se referă la numărul şi la ordinea prin numărare a obiectelor (unu, amândoi, al treilea), la numele obiectelor (eu, acesta, nici unul); exprimă sau imită fără să numească (vai! Ah! scârţ).

Toate aceste cuvinte au în vedere fapte reale, ele au un înţeles obiectiv, considerate izolat, de aceea se numesc cuvinte autonome.

Alte cuvinte au un înţeles foarte abstract, servind la exprimarea unor relaţii care se stabilesc între cuvintele autonome în cadrul unei comunicări; acestea sunt instrumente gramaticale (în, pe, că, şi, -l, -le).

Page 6: Notiuni de semantica

6

DENUMIREA NOŢIUNILOR DE SEMANTICĂsens lexical, sens nemotivat şi sens motivat ;actualizarea sensului, cuvinte monosemantice

şi cuvinte polisemantice ;sensul cuvintelor în context: denotativ,

conotativ, derivat, ambiguu şi incompatibil ;cuvinte cu sens figurat: figurile de stil ;evoluţia sensului unor cuvinte ;categorii semantice: antonime, sinonime,

omonime, omofone, omografe, paronime, pleonasme şi tautologii.

Page 7: Notiuni de semantica

7

SENS LEXICAL, SENS NEMOTIVAT ŞI SENS MOTIVAT

Numim sens lexical înţelesul pe care vorbitorii îl atribuie unui cuvânt. Cuvintele autonome au sens lexical; cuvintele instrumente gramaticale sunt lipsite de sens lexical.

Faptul că asociem sensul casă (=clădire servind de locuinţă omului) la complexul fonic casă pare ceva întâmplător, adică nemotivat. De fapt, de ce casă înseamnă casă şi nu altceva? Cuvântul a mârâi însă imită prin structura sa fonică zgomotele produse de un câine aţâţat. În acest caz, între complexul fonic şi sens se stabileşte o anumită corespondenţă, sensul este motivat.

De aici, rezultă că în limbă există cuvinte cu sens motivat şi cuvinte cu sens nemotivat.

Page 8: Notiuni de semantica

8

SENSURI NEMOTIVATE ŞI SENSURI NEMOTIVATE

Din punctul de vedere al vorbitorului contemporan, cele mai multe cuvinte au sensuri nemotivate, de exemplu: om, bun, râde, bine, dar există multe cuvinte care au sensuri motivate. Unele cuvinte au sensul motivat fonetic: cuc, mormăie, bocănit, fiindcă structura lor fonetică imită zgomotele naturale. Alte cuvinte au sensul motivat morfematic: desface, desprinde, desfrunzi; făuritor, agitator, îmblânzitor; copiliţă, rochiţă, fiindcă prefixul des- exprimă ideea de separare, sufixul -tor indică agentul unei acţiuni, sufixul -iţă este diminutival. Unele cuvinte au sensul motivat sintagmatic: a face explozie, maşini-unelte, din când în când, fiindcă sensul rezultă din relaţiile stabilite între elementele componente. Alte cuvinte au sensul motivat semantic: stâlpii societăţii, gurile Dunării, fiindcă se obţine prin transfer metaforic.

Page 9: Notiuni de semantica

9

ETIMOLOGIE FALSĂ ŞI ETIMOLOGIE POPULARĂ

Din punctul de vedere al istoriei limbii toate cuvintele au sensuri motivate: cuvintele latine homo, bonus, ridere, bene, moştenite în limba română, au devenit om, bun, râde, bine.

Uneori, cuvintelor li se atribuie o etimologie falsă, din dorinţa de a apropia un cuvânt de un anumit etimon (cuvânt de bază). De exemplu, cuvântul moravuri este o creaţie cultă (în secolul 19) prin apropierea cuvântului năravuri (de origine slavă) de cuvântul latin mores (=obiceiuri).

Tendinţa populară de a încadra un cuvânt împrumutat, prin modificarea formei şi a înţelesului lui, într-o familie de cuvinte cunoscute duce la etimologii populare, de exemplu, lăcrămaţie (în loc de reclamaţie), care a fost pus în legătură cu lacrimă, renumeraţie (în loc de remuneraţie), pus în legătură cu a număra, răspunzabil (în loc de responsabil), pus în legătură cu a răspunde etc.

Page 10: Notiuni de semantica

10

ACTUALIZAREA SENSULUI Semnificaţie înseamnă actualizarea sensului. Un cuvânt oarecare,

considerat izolat, poate avea unul sau mai multe sensuri. Într-un context dat, o unitate lexicală nu poate avea decât o singură semnificaţie. Semnificaţia rezultă din relaţiile pe care unitatea lexicală le stabileşte cu celelalte unităţi lexicale în context. De exemplu, cuvântul mijloc are sensurile: 1. punct aflat la egală depărtare de două extreme; 2. talie; 3. procedeu; 4. resurse; 5. vehicul.

Sensurile pot fi actualizate în contextele: „În mijlocul lacului este o insulă. Fata şi-a strâns mijlocul cu o cingătoare. Cel mai bun mijloc de a afla capacitatea cuiva este să-l verifici în practică. Nu are mijloace de trai. Avionul e cel mai rapid mijloc de transport”.

Sensul este deci o constantă semantică (în afara enunţului constituit), iar semnificaţia este ansamblul variaţiilor semantice (implicând enunţuri constituite).

Page 11: Notiuni de semantica

11

CUVINTE MONOSEMANTICE ŞI CUVINTE POLISEMANTICE

Cuvintele care au un singur sens (şi, de regulă, realizează o singură semnificaţie) se numesc monosemantice. Ele au înţeles unic: termenii de specialitate, zilele săptămânii, lunile anului, numeralele... (ipotenuză, catetă, cernoziom, luni, marţi, săptămână, ianuarie, doi etc.).

Cuvintele care au mai multe sensuri (şi în contexte diferite realizează mai multe semnificaţii) se numesc polisemantice. De exemplu: Am citit o carte interesantă. Ai carte, ai parte. „De din vale de Rovine / Grăim, Doamnă, către tine, / Nu din gură, ci din carte. . .” (M. Eminescu); Mi-am scos cartea de muncă. (carte == volum, învăţătură, scrisoare, carnet).

Page 12: Notiuni de semantica

12

CUVINTE POLISEMANTICE CLASIFICATE DUPĂ PĂRŢILE DE VORBIRE

SUBSTANTIVE : putere, cap, margine, mărire, ridicare, aiureală, apariţie, armonie, asistenţă, bucată, baie, cadru, capacitate, delir, fidelitate, grai, meditaţie, posibilitate, sistem, vad, vatră, voinţă, inteligenţă, memorie, credinţă, educaţie etc.

VERBE : a face, a da , a trece, a lua, a veni, a ajunge, a arăta, a duce, a fixa, a îndepărta, a întări, a întinde, a mări , a merge, a potrivi, a prinde, a produce, a pune, a realiza, a ridica, a schimba, a scoate, a spune, a sta, a stabili, a strica, a trage, a vrea, a vedea etc.

ADJECTIVE : mare, mic, bun, rău, puternic, barbar, slab, greu, tare, redus, amărât, aprig, bătut, biet, categoric, darnic, just, maleabil, mândru, cinstit, etc.

CONJUNCŢIA ,, de ”

Page 13: Notiuni de semantica

13

POLISEMANTISMUL SUBSTANTIVULUI ,,putere”(1)

Sportivul are puterea să ridice o greutate de 100 de kg. (forţa)

El n-are putere să înveţe în frig şi în gălăgie. (posibilitatea) Vorbeşte cu putere ca să-l auzim. (tărie) Venise cu boxe de mare putere.(intensitate) Banii n-au mare putere de cumpărare. (valoare) Conduce cu mare putere mica afacere. (eficacitate) Americanii au mare putere în gestionarea conflictelor.

(autoritate) Puterea ţărilor bogate în epoca modernă deranjează

omenirea. (dominaţia)

Page 14: Notiuni de semantica

14

POLISEMANTISMUL SUBSTANTIVULUI ,,putere”(2)

Rusia manifestă o putere nejustificată asupra Republicii Moldova. (influenţă)

Are puterea de a concedia şi de a angaja persoane în muncă. (dreptul) Are puterea să intre şi să iasă când vrea din unitatea militară.

(permisiunea) Nu avuse puterea de a deschide corespondenţa instituţiei.

(împuternicirea legală) Puterea economică a ţării noastre va creşte. (capacitatea, potenţialul) Va creşte şi puterea de muncă a oamenilor. ( disponibilitatea,

randamentul) A pierdut puterea moştenită de la părinţi. (averea, starea socială) Puterea degajată de motor se pierde dacă este apă în combustibil.

(energia)

Page 15: Notiuni de semantica

15

POLISEMANTISMUL VERBULUI ,,a face” (1)

Elevii au făcut exerciţiul corect. (au efectuat, au rezolvat) Mulţi n-au ştiut cât fac nouă cu treisprezece. (însumează,

rezultă) Unii au făcut o compunere bună despre pompieri. (au

elaborat, au redactat) Când se face seară, ne vizitează pompierii. (se lasă, vine) Maşina pompierilor face mulţi bani. (costă, valorează) Fratele meu face serviciul militar la pompieri. (execută,

satisface) Mulţi pompieri fac meseria din plăcere. (practică,

profesează) În incendiu totul se făcuse scrum. (devenise, se

transformase)

Page 16: Notiuni de semantica

16

POLISEMANTISMUL VERBULUI ,,a face” (2)

Pompierii făcuseră un nou regulament de prevenire a incendiilor. (stabilise, instituise)

Fumul le face locatarilor o stare de ameţeală. (provoacă, creează)

Dan face pe intoxicatul, pentru a nu merge la şcoală. (simulează, se preface)

Colegul său îl făcuse escroc, pentru că simulează. (calificase, numise)

Târziu şi-a dat seama că făcuse un lucru reprobabil. (comise, săvârşise)

Dan seara îşi face singur patul. (aranjează, pregăteşte) Mama îi face ciorapi din lână. (împleteşte, confecţionează)

Page 17: Notiuni de semantica

17

POLISEMANTISMUL VERBULUI ,,a da” (1)

Mamei i-a fost dat un premiu. ( acordat, conferit)Copiii i-au dat flori. (dăruit, oferit)Nu ştim cât au dat pe flori. (plătit)Poştaşul i-a dat o felicitare. (predat, înmânat)Dumnezeu i-a dat mulţi ani fericiţi. (destinat,

hărăzit)Oamenii dau bună ziua când o întâlnesc. (spun,

urează)Mulţi colegi au dat pe la ea. (au trecut, s-au oprit)Ieri au dat primii fulgi de nea. (au căzut, au apărut)

Page 18: Notiuni de semantica

18

POLISEMANTISMUL VERBULUI ,,a da” (2)

Copiii au dat un chiot de bucurie. (slobozit, scos)Unii au dat cu bulgări de zăpadă. (aruncat, azvârlit)În primăvară dă colţul ierbii. (apare, se iveşte)Livada ne va da multe fructe anul acesta.( produce,

rodi)Artiştii au dat un spectacol. (susţinut, prezentat)El dă la timp banii luaţi cu împrumut. (restituie,

înapoiază)Zugravul dă cu var în bucătărie. (spoieşte,

zugrăveşte)Sora mea dă făina prin sită. (cerne, trece)

Page 19: Notiuni de semantica

19

POLISEMANTISMUL VERBULUI ,,a trece”

Trecem strada cu mare atenţie. (traversăm) Avioanele trec şi pe la pol. (zboară) Uneori timpul trece încet. (se scurge) Vacanţa trece repede. (sfârşeşte, se termină) Nu trece uşor durerea de măsele. (dispare, încetează) Sigur va trece clasa. (promova) Pe punte îl trec fiorii. (cuprind, năpădesc) În carnet trece notele. (consemnează, scrie) Apa trece, pietrele rămân. (curge, se duce) Boala trece de la unul la altul. (se transmite)

Page 20: Notiuni de semantica

20

POLISEMANTISMUL VERBULUI ,,a lua”

De la bancă a luat mulţi bani. (împrumutat, s-a îndatorat)

Şi-a luat o casă nouă. (cumpărat, achiziţionat)Şi-a luat haina în spate. (aşezat, pus)Din apă luase o boală. (contractase, se molipsise)Pe lucrarea sa a luat o mare sumă de bani. (încasat,

primit)El şi-a luat colega la dans. (invitat)Nu şi-a luat haina la şcoală. (îmbrăcat)Dimineaţa lua medicamente contra gripei. (înghiţea,

administra)

Page 21: Notiuni de semantica

21

POLISEMANTISMUL VERBULUI ,,a veni”(1)

Maşina vine spre noi. (se îndreaptă) Câinele vine cu noi la munte. (merge, însoţeşte) După ploi puternice, apele vin puternic la vale. (se umflă, se

revarsă) Colegul a venit din nou la şcoală. (a revenit, s-a reîntors) Presa îi vine zilnic acasă. (i se trimite, i se aduce) Imediat vine un nou program artistic. (urmează, succedă) A venit un nou partid la putere. ( ajuns, s-a instalat) La examen a venit însoţit de părinţi. (s-a

prezentat, s-a înfăţişat)

Page 22: Notiuni de semantica

22

POLISEMANTISMUL VERBULUI ,,a veni”(2)

Când vine seara, mergem spre casă. (se lasă, soseşte) Acum îi vine o ameţeală. (apucă, cuprinde) Furtuna vine pe neaşteptate. (se produce, survine) Apa îi până la brâu. (ajunge, cuprinde) Vino în clasă ! (intră !) Vino să te sărut ! (apropie-te) Substantivul ,, dreptate ” vine de la adjectivul ,, drept ”.

(provine, derivă) Colegei îi vine bine rochia cea nouă. ( i se potriveşte, îi

cade)

Page 23: Notiuni de semantica

23

POLISEMANTISMUL ADJECTIVULUI ,, mare ”

Propoziţia se începe cu literă mare. (majusculă) Aici se va construi o şcoală mare. ( spaţioasă, încăpătoare) Acoperişul ei va rezista şi la o furtună mare. (violentă) Preţul ei va fi destul de mare. (ridicat) Curtea şcolii va fi mare. (întinsă, vastă) O statuie mare se va amplasa în faţa şcolii. (înaltă, voluminoasă) Statuia va reprezenta o personalitate mare. (renumită, de seamă) La inaugurarea statuii se va oferi o masă mare. (bogată, fastuoasă) Prima oră de curs ni se pare mai mare. (lungă) Deschiderea şcolii va fi o zi mare. (importantă, însemnată) Elevi vor dovedi mare respect pentru dascăli. (profund, intens) Şcoala este călduroasă, chiar dacă vine un ger mare. (aspru,

năprasnic) Fuga de la ore este o greşeală mare. (gravă, serioasă)

Page 24: Notiuni de semantica

24

POLISEMANTISMUL ADJECTIVULUI ,,mic(ă)”

Am un frate mai mic decât mine. (scund, mărunt) El are o pălărie cu boruri mici. (înguste) Costumul lui de anul trecu i-a rămas mic. (strâmt, scurt) El intră în beci şi printr-o fereastră mică. ( îngustă, strâmtă) La fiecare temă el face câte o greşeală mică. (neînsemnată,

nesemnificativă) Timpul acordat al teză era mic. (redus, insuficient) Pe colegul lui nu l-am văzut de mic. (tânăr) Iarna zilele sunt mici. (scurte) Cei fără voinţă au mici posibilităţi de realizare. (reduse, puţine) În unele magazine, mărfurile au preţuri mici. (reduse, avantajoase) Grădina noastră are o suprafaţă mică. (redusă) Lanterna mea dă o lumină mică. (slabă, anemică, redusă) Bunicul a fost un mic funcţionar la bancă. (inferior, neînsemnat)

Page 25: Notiuni de semantica

25

POLISEMANTISMUL CONJUNCŢIEI ,,de”

Vino, de vrei. (dacă)De mi-ai da oricât, şi tot nu-ţi

vând bicicleta. (chiar dacă)Sora lui vorbeşte aşa de tare, de se

aude la vecini. (încât)Du-te de-mi cumpără un pix. (să,

ca să)

Page 26: Notiuni de semantica

26

FASCICUL DE INDICI SEMANTICI

Orice sens are un fascicul de indici semantici care-l definesc. De exemplu, indicii sensului „casă” sunt : a) clădire, b) cu mai multe încăperi, c) servind de locuinţă, d) permanentă, e) omului;

Indicii sensului „cocioabă”: a) casă, b) sărăcăcioasă, c) veche, dărăpănată, d) scundă, e) urâtă, neîngrijită.

Indicii sensului „sabie” : a) Armă albă b) constând dintr-o lamă lungă de oţel, c) ascuţită la vârf şi pe una dintre laturi d) şi dintr-o gardă şi un mâner.

Page 27: Notiuni de semantica

27

CUVINTELE POLISEMANTICE CU UN NUCLEU DE SEMNIFICAŢII COMUNE

Cele mai multe cuvinte, ca simboluri ale realităţii extralingvistice, se dovedesc apte de a acoperi mai multe semnificaţii. Polisemia este o regulă, monosemia - o excepţie.

Cuvintele polisemantice se caracterizează printr-o intrare lexicografică unică în dicţionar, la care se ataşează multe înţelesuri.

Cuvintele polisemantice au un nucleu de semnificaţii comune. a devora = 1. a mânca cu lăcomie, pe nemestecate. 2. a consuma ceva

fără întrerupere (o carte...). Semnificaţiile comune sunt „cu intensă dorinţă”, „fără întrerupere”.

gripat = 1. blocat în cursul funcţionării (despre motoare). 2. bolnav de gripă (despre oameni). Semnificaţia comună este „întreruperea unei stări normale”.

deschis 1. dat la perete. 2. neîncuiat. 3. franc, sincer. 4. luminos, clar (despre culori).

Semnificaţia comună este „accesul către elemente învecinate”.

Page 28: Notiuni de semantica

28

CUVINTELE POLISEMANTICE CU UN NUCLEU DE SEMNIFICAŢII ARBITRARE La unele cuvinte polisemantice se stabileşte foarte greu o

semnificaţie comună: galerie 1. canal subteran. 2. spectatorii de la balcon (într-o

sală de spectacol). 3. suporterii zgomotoşi (la jocurile sportive). 4. bară de care se agaţă perdeaua,

Nucleul semantic comun „bază a ceva” este destul de arbitrar şi nu acoperă toate semnificaţiile.

Explicaţia este adăugarea ulterioară a unei semnificaţii la sensul de bază. De altfel, sensurile cuvântului polisemantic nu s-au născut simultan, ele s-au adăugat în timp.

Surse ale polisemiei sunt alunecările de sens, exprimarea figurată şi influenţele străine.

Page 29: Notiuni de semantica

29

SENSUL DE BAZĂ ŞI SENSURI DERIVATE (SECUNDARE)

Unul din sensuri este mai cunoscut, mai frecvent: acesta este sensul de bază; celelalte sunt sensuri derivate, secundare. Comparaţi: roşu la faţă ( =obraz, chip); orice filă are două feţe (=pagini); flori în zeci de feţe (=culori) în noapte se vedeau două feţe (=doi oameni)...

Dicţionarul explicativ precizează următoarele sensuri pentru cuvântul „faţă”: 1) Partea de dinainte a capului la om; obraz. 2) Ansamblu de trăsături specifice ale acestei părţi; chip; figură; fizionomie. 3) popular: Individ considerat în raport cu societatea; persoanã. Faţă bisericească = slujitor al cultului. 4) matematică: Fiecare dintre suprafeţele plane ale unui corp geometric. Feţele cubului. 5) rar: Partea de deasupra a unui corp sau a unui obiect = faţă a plăpumii. 6) Aspect exterior = faţă a Pământului. * A-şi pierde faţa = a se decolora. 7) Prima paginã a unei foi de hârtie.

Page 30: Notiuni de semantica

30

EXPRIMAREA FIGURATĂ = O MODIFICARE A SENSULUI DE BAZĂ

Exprimarea figurată este semnalată în primul rând în vorbire. Ea operează o modificare a sensului de bază.

Sintagmele: câştig gras; a dezrădăcina un rău; minte fecundă; o grădină de om; sunt construcţii figurate, bazate pe conotaţie. Aceasta acţionează asupra sensului, dirijându-l spre semnificaţii noi.

Ambiguitatea de sens a cuvântului gras, între cele câteva accepţii: cu grăsime, cu forme pline, plin de sevă şi viguros, fertil... este neutralizată de contextul potrivit cu fiecare semnificaţie în parte: carne grasă, om gras, iarbă grasă, pământ gras.

Page 31: Notiuni de semantica

31

SENSUL CUVINTELOR ÎN CONTEXTDenotativ (fundamental, propriu, de bază) :

gura cască ; pe umeri un rucsac ;Conotativ (figurat, expresiv, stilistic): ,,Pe-o

gură de rai ” ; …,,pe ai ţării umeri dalbi”Secundar (derivat ) : gură de canal ; gura

văii ; umerii obrajilor ; umerii hainei ;Echivoc (ambiguu) : Dă haina copilului ;

(complement indirect ? sau atribut ?)Incompatibil (absurd) : Avansează la

stânga. Lupta s-a soldat cu o victorie ;

Page 32: Notiuni de semantica

32

SENSUL DENOTATIV (FUNDAMENTAL, PROPRIU, DE BAZĂ)

Cuvântul, în general, are un sens comun, folosit în mod curent, care este sensul de bază. Când cuvântul denumeşte (denotează), trezeşte în minte imaginea obişnuită a unui obiect, a unei acţiuni. El este folosit cu sensul propriu: gură = cavitate bucală...

În principiu, orice cuvânt al limbii trimite la „un obiect concret sau abstract, pe care îl denumeşte global.”

Această relaţie directă care se stabileşte între cuvânt şi obiectul desemnat poartă numele de denotaţie, iar sensurile respective sunt sensuri denotative.

Page 33: Notiuni de semantica

33

SENSUL CONOTATIV (FIGURAT, EXPRESIV, STILISTIC)

Cuvântul are o forţă generică, de a exprima clase şi nu poate să particularizeze în orice situaţie. De aceea, se recurge la amenajări, adică la trimiteri în planuri secunde, prin conotaţie, care elaborează imaginea artistică.

Conotaţia presupune o relaţie indirectă între cuvânt şi obiect. Cuvântul sugerează ceva, prin intermediul unor însuşiri ale obiectului. ,,Pe-o gură de rai ” ; …,,pe ai ţării umeri dalbi” Cuvântul gură sugerează teritoriul unde se-ntâlnesc ciobanii din baladă, iar cuvântul umeri sugerează munţii ţării.

Denotaţia şi conotaţia sunt modalităţi de a reflecta realitatea prin cuvinte.

Valoarea conotativă a cuvântului se pune în evidenţă numai în context. Acesta dirijează înţelegerea.

Page 34: Notiuni de semantica

34

SENSUL DERIVAT (SECUNDAR)Sensurile derivate (secundare) ale cuvântului se

întemeiază pe o modificare a sensului de bază. Modificarea însă, fiind intrată în uz, nu mai produce

surpriză: gură de metrou, gură de apă, gura sobei, gura podului, gura văii, gura sacului, umerii obrajilor şi umerii hainei.

Sensurile conotative care nu mai impresionează de la orice cuvânt devin sensuri derivate (secundare).

Orice cuvânt polisemantic e dat în dicţionar mai întâi cu sensul propriu, apoi cu sensurile derivate.

Page 35: Notiuni de semantica

35

FIGURI DE STIL ŞI ALTE PROCEDEE DE STIL

Când un cuvânt are alt înţeles decât cel firesc, atribuindu-i-se însuşiri ale altor obiecte sau acţiuni, el este folosit cu sens figurat.

O neconformare a expresiei cu întrebuinţarea firească a limbii este socotită figură de stil. Sensul figurat al cuvântului este temelia figurilor de stil.

Baza clasificării figurilor de stil se găseşte la Aristotel. Despre metaforă, filosoful grec spunea că „este trecerea asupra unui obiect a numelui altui obiect”: ,,pe ai ţării umeri” =,,pe ai ţării munţi”

Transferul acesta prin analogie caracterizează figuri de stil ca: epitetul, comparaţia, metafora, metonimia, sinecdoca, personificarea, hiperbola, alegoria, antiteza, ironia, eufemismul, oximoronul, simbolul. Acestea, ca şi alte procedee de stil, antrenează modificări de sens şi le vom prezenta, dar studierea lor aprofundată se va face la capitolul „NOŢIUNI DE TEORIE A LITERATURII”.

Page 36: Notiuni de semantica

36

FIGURI DE STIL: EPITETUL Cea mai populară figură de stil de modificare a sensului

(trop) este epitetul considerat „un determinativ expresiv, pus pe lângă un substantiv sau pe lângă un verb, pentru a scoate în evidenţă mai nuanţat o trăsătură a obiectului sau a acţiunii şi pentru a da mai multă expresivitate artistică creaţiei respective” (DEX): „Pe tăpşanul prăvălatic apa curge furioasă.”

Epitetul este adăugat unui cuvânt cu scopul de a evidenţia o caracteristică frapantă, de a reliefa o trăsătură. Majoritatea epitetelor determină substantive: „Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint / Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind.” (Mihai Eminescu)

Page 37: Notiuni de semantica

37

FIGURI DE STIL: COMPARAŢIA COMPARAŢIA constă în alăturarea a doi termeni,

pe baza unor însuşiri comune, cu scopul de a evidenţia caracteristicile unuia din termeni.

Termenii pot denumi obiecte, fiinţe, persoane, acţiuni sau noţiuni abstracte.

Între cei doi termeni ai comparaţiei se stabileşte o relaţie de asemănare, marcată prin cuvinte sau grupuri de cuvinte ca: la fel ca, asemănător cu, asemenea, precum, întocmai ca, cât, cum, aidoma, astfel ca, etc.

„Ca un glob de aur luna strălucea.” (D. Bolintineanu) „Nalt cât casa,/ Verde ca mătasea…” (ghicitoare)

Page 38: Notiuni de semantica

38

FIGURI DE STIL: METAFORA METAFORA constă în denumirea unui obiect, a

unei însuşiri, a unei acţiuni cu ajutorul unei comparaţii din care lipseşte termenul comparat.

„Limba noastră-i o comoară.” Metafora presupune un transfer de sens de la un cuvânt la

altul pe baza unei asemănări, tinde spre o îmbinare neaşteptată de cuvinte. „pădure de argint” (pădure ca de argint); „codri de aramă” (codri ca de aramă)

Prin forţa ei de a trezi imagini şi sentimente, de a sensibiliza şi intensifica impresii, de a spori semnificaţia faptelor sau obiectelor, metafora, este un element de bază al exprimării poetice. „Acea grindin-oţelită înspre Dunăre o mână…”

Page 39: Notiuni de semantica

39

FIGURI DE STIL: METONIMIA METONIMIA numeşte conţinutul prin obiect

(Sala a aplaudat. Am băut două pahare.); produsul prin locul de unde provine (un Cotnari, o şampanie), produsul prin materia din care este făcut (sticlă „materie” şi sticlă „recipient de sticlă”; fier „metal” şi fier „de călcat”) sau produsul prin locul de unde provine (A cumpărat o haină de astrahan. Au băut o sticlă de Cotnari.); opere sau invenţii prin numele autorilor (Becul are 60 de waţi. Locuiesc la mansardă. Un Luchian este de vânzare.); cauza prin efect („La noi sunt cântece şi flori şi lacrimi multe, multe”, O. Goga). [Oameni care cântă şi care plâng.]

Page 40: Notiuni de semantica

40

FIGURI DE STIL: SINECDOCA SINECDOCA numeşte partea pentru întreg (Mi-

am găsit un acoperiş. S-a ivit o pânză la orizont. „Mii de capete pletoase, mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasă”.) sau întregul pentru parte (bocanci de bizon, guler de vulpe), genul pentru specie (N-are nici o armă asupra sa. Am prins în undiţă un peşte de două kg.), singularul pentru plural (Mircea a gonit turcul. Omul a cucerit întregul pământ.) sau numele propriu printr-o însuşire sau defect (E un Luceafăr al poeziei. = geniu; E un fel de Hagi-Tudose.= zgârcit )

Page 41: Notiuni de semantica

41

FIGURI DE STIL: PERSONIFICAREA PERSONIFICAREA atribuie însuşiri omeneşti unor

fiinţe necuvântătoare, unor lucruri, elemente din natură sau unor idei abstracte.

Ca figură de stil, personificarea transferă însuşirile omeneşti unor obiecte neînsufleţite printr-un proces de animare. Acest proces se realizează mai rar cu ajutorul numai al unui substantiv, adjectiv sau verb şi mai ales printr-un grup de cuvinte în care verbul predicat are rolul principal. „Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jălire/ Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire” (Alecsandri).

În general, personificarea se referă la substantive nume de obiecte, dar se realizează prin verbe cu sens figurat: a plânge, a geme, a suspina, a râde, a spune etc.:

„Râd în grădină flori de nalbă şi alte flori de mărgărint”

Page 42: Notiuni de semantica

42

FIGURI DE STIL: HIPERBOLA HIPERBOLA exagerează intenţionat proporţiile,

numărul sau importanţa obiectelor, pentru a impresiona.

În creaţia populară, mai ales în balade şi în basme, dar şi în vorbirea curentă, hiperbola, înrudită cu metafora şi comparaţia cărora li se subsumează adesea, este foarte frecventă şi, uneori, această figură de stil tinde să devină un procedeu devalorizat prin frecvenţa şi uzură. Ex. „arde de nerăbdare”, „a îngheţat de spaimă”, „crapă de necaz”, „auleu, m-a omorât tâlharul”, „dimineaţa pînă-l scoli îţi stupeşti sufletul”, „n-am păr pe cap de câte ori i-am spus”. „Şi vorba-i e tunet, răsufletul ger, / Iar barda din stânga-i ajunge la cer, /Şi vodă-i un munte” / (G. Coşbuc)

Page 43: Notiuni de semantica

43

FIGURI DE STIL: ALEGORIA Ca figură de stil, ALEGORIA este alcătuită dintr-un şir de

metafore, comparaţii şi personificări cu ajutorul cărora se ilustrează o noţiune abstractă, prietenia, ura, iubirea, virtutea, credinţa, speranţa, dreptatea sau se conceptualizează o impresie concretă.

În poezia populară găsim câteva alegorii de o mare putere de sugestie, ca cea din Mioriţa unde poetul popular anonim ilustrează moartea ciobanului personificând-o printr-o mireasă şi comparând ceremonia înmormântării cu nunta: „Să le spui curat / Că m-am însurat / C-o mândră crăiasă / A lumii mireasă / Că la nunta mea / A căzut o stea / Soarele şi luna / Mi-au ţinut cununa / Brazi şi păltinaşi / I-am avut nuntaşi, / Preoţi, munţii mari, / Păsări, lăutari , / Păsărele mii /Şi stele făclii...”

Page 44: Notiuni de semantica

44

FIGURI DE STIL: ANTITEZA ANTITEZA asociază cuvinte, fapte, personaje, idei,

situaţii cu sens opus, pentru a evidenţia semnificaţiile contrastului exprimat prin ele şi

reliefarea reciprocă. Contrastul e marcat mai frecvent prin opoziţia unor verbe şi

adjective, care exprimă dinamica acţiunii şi polarizarea unor calităţi. „Vreme trece, vreme vine, / Toate-s vechi şi nouă toate, / Ce e rău şi ce e bine / Tu te-ntreabă şi socoate” (M. Eminescu, Glossa ).

Prin alăturarea pronumelor, scriitorii dau antitezei un caracter liric, subiectiv, amplificând natura afectivă a contextului: „Ea un înger ce se roagă, el un demon ce visează / Ea, o inima de aur, - el un suflet apostat” (M. Eminescu)

Page 45: Notiuni de semantica

45

FIGURI DE STIL: IRONIAIRONIA este figura de substituţie prin care scriitorul

foloseşte opusul cuvântului pe care îl lasă să se înţeleagă.

Sunt expresii, a căror conotaţie este ironia: a nu şti nici cât au uitat alţii, a da cu căciula-n câini, s-a dus bou şi s-a întors vacă, a ajunge gâscă de jumulit, a umbla câinii cu covrigi în coadă, a scoate sticleţii din cap, a-l păli în numele tatălui, a tocmi vulpea din pădure, a închide lupul la stână etc.

Expresii ironice se structurează în antiteză, sporind efectul comic al situaţiei: a ajunge din cal măgar (de la moară la râşniţă), scump la tărâţe şi ieftin la făină...

Page 46: Notiuni de semantica

46

FIGURI DE STIL: EUFEMISMUL EUFEMISMUL este un cuvânt sau o expresie prin care este ascuns

adevăratul sens al cuvântului; îndulcirea unor termeni cu sens dur sau jignitor (venerabil = bătrân, nemanierat = bădăran).

EUFEMISMUL este procedeul de substituţie a unor termeni supărători, uneori rebarbativi, prin cuvinte sau perifraze care sugerează ceea ce se evită.

„- N-oiu mai veni, Ivane, câte zilişoare-oiu ave eu, zicea ucigă-l crucea, cuprins de usturime şi se tot ducea împuşcat”. (Ion Creangă, Ivan Turbincă)

„— Oşlobene, care te robeşti pântecelui şi nu-ţi dai câtuşi de puţină osteneală minţii, te-i face popă ca tată-tău, când s-or pusnici toţi bivolii din monăstirea Neamţului”. (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

Exprimarea eufemistică se împleteşte cu ironia.

Page 47: Notiuni de semantica

47

FIGURI DE STIL: OXIMORONUL OXIMORONUL este o figură de stil care exprimă o

ironie subtilă sau un adevăr usturător, sub forma asocierii paradoxale a doi termeni contradictorii:„Tu să fi-nceput iubitul / Că-i făceam eu isprăvitul.Tu cu pâinea şi cuţitul / Mori flămând, nepriceput.” (G. Coşbuc, Nu te-ai priceput)„Suferinţă, tu, dureros de dulce”; „mândrul întuneric” (M. Eminescu)

Oximoronul este un aspect mai rafinat al incompatibilităţii semantice : gerul frige, vorbeşte tăcând, cioară albă, cadavru viu, cărbunele alb, fericire amară.

Page 48: Notiuni de semantica

48

FIGURI DE STIL: SIMBOLUL SIMBOLUL sugerează, prin imagini sau semne, noţiuni

abstracte sau fenomene cunoscute. În literatură, o categorie importantă de simboluri acoperă

zona personajelor: Emirul Bagdadului (Noapte de decemvrie de Al. Macedonski), Hyperion (Luceafărul de M. Eminescu) simbolizează omul superior, geniul însetat de absolut, capabil de sacrificii în atingerea idealului. Meşterul Manole este simbolul creatorului de artă care îngroapă în efortul lui ce are mai sfânt.

În cazul personajelor, simbolul este destul de convenţional şi nu încifrează textul: Mircea cel Bătrân (Scrisoarea III de M. Eminescu) este simbolul domnitorului patriot; Agripina Ozun (La Vulturi! de Gala Galaction) este simbolul devotamentului matern; Dan, căpitan de plai de V. Alecsandri este simbolul vitalităţii poporului român.

Page 49: Notiuni de semantica

49

EVOLUŢIA SENSULUI UNOR CUVINTE 1 De-a lungul anilor, unele cuvinte şi-au schimbat înţelesul.

Evoluţia sensului unor cuvinte se realizează, de obicei, prin restrângere sau prin extensiune, prin învechire sau prin înlocuire.

Restrângerea sensului: sensul unor cuvinte se specializează, restrângându-şi sfera de cuprindere. De exemplu, în secolul al XVI-lea, varză însemna „verdeaţă, plante verzi”, azi are sensul de „specie de cruciferă comestibilă, curechi”.

Extensia sensului: unele cuvinte îşi lărgesc sfera de cuprindere, de la un sens particular se trece la un sens general. În vechime, cuvântul cerneală desemna numai „cerneala neagră”; azi, „orice fel de lichid utilizat pentru scris, indiferent de culoare (cerneală roşie, verde, violetă).

Page 50: Notiuni de semantica

50

EVOLUŢIA SENSULUI UNOR CUVINTE 2 Învechirea unuia din sensurile cuvântului. De exemplu, cuvântul

limbă avea în trecut şi sensul de popor („Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vreo limbă”. — M. Eminescu); azi, acest sens a ieşit din uz.

În poezia Scrisoarea III, verbul a certa este folosit de M. Eminescu, profund cunoscător al limbii textelor vechi, cu sensul de a pedepsi.

Înlocuirea unui sens învechit cu altul nou. De exemplu, odinioară cuvintele hain, prost, mişel, mehenghi aveau sensurile: „de rea-credinţă; simplu; sărac; piatră de încercare a metalelor preţioase”; azi au fost înlocuite cu sensurile: „nemilos; nepriceput; ticălos; isteţ”.

În textele vechi a cerşi înseamnă a cere orice, pe când azi a cerşi înseamnă a cere de pomană.

În scrierile lui I. Creangă întâlnim cuvântul nemernic cu sensul de pribeag, pe când în vorbirea curentă de azi nemernic înseamnă om de nimic.

Page 51: Notiuni de semantica

51

CATEGORII SEMANTICE ANTONIME (cuvinte cu sens opus, dar forme diferite); SINONIME (cuvinte cu aproximativ acelaşi sens, dar forme

diferite); OMONIME (cuvinte cu aceeaşi formă, dar sensuri diferite şi

independente); OMOFONE (cuvinte ce coincid fonetic, dar nu grafic ); OMOGRAFE (cuvinte ce coincid grafic, dar se accentuează

diferit); PARONIME (cuvinte cu formă asemănătoare, dar sensuri

diferite); PLEONASME (cuvinte sau construcţii alăturate, dar au acelaşi

înţeles); TAUTOLOGII (cuvinte repetate, dar cu funcţii sintactice

diferite).

Page 52: Notiuni de semantica

52

A N T O N I M I AAntonimia este o relaţie binară (între două sensuri)

în care indicii semantici ai cuvintelor sunt opuşi: cald / rece, bucurie / necaz, a câştiga / a pierde.

Termenii aflaţi în opoziţie se presupun reciproc, adică aparţin aceleiaşi sfere semantice; de exemplu, cald şi rece se referă la temperatura unui corp.

Opoziţia exprimă relaţii contrare (tânăr / bătrân, util / inutil, lumină / întuneric), relaţii cu orientare diferită (a urca / a coborî, sus / jos), relaţii complementare (adevărat / fals), relaţii de conversiune (a cumpăra / a vinde).

Page 53: Notiuni de semantica

53

TIPURI DE ANTONIME ANTONIME LEXICALE( cu radical diferit

) ANTONIME PREFIXALE ( cu prefixe ) ANTONIME SUFIXALE ( cu sufixe ) ANTONIME FRAZEOLOGICE (cu

locuţiuni şi expresii) ANTONIME LEXICO-FRAZEOLOGICE

(cuvinte opuse la locuţiuni şi expresii)

Page 54: Notiuni de semantica

54

ANTONIME LEXICALE (cu radical diferit) : adevăr >< minciună; adevăr >< eroare;

adevăr >< fals; iubire >< ură; zi >< noapte; azi >< mâine; aici >< acolo; bine >< rău; mult >< puţin; drept >< stâng; absent >< prezent; comic >< tragic; creştin >< păgân; a cumpăra >< a vinde; a aduna >< a risipi; a pleca >< a veni; a construi >< a dărâma; a râde >< a plânge; a întreba >< a răspunde; a răsări >< a apune; a lua >< a da; a afirma >< a nega; a curăţa >< a murdări; a urca >< a coborî; a începe >< a termina; a porni >< a opri; da >< nu; devreme >< târziu; intrare >< ieşire; câştig >< pierdere; pace >< război; prietenie >< duşmănie; tinereţe >< bătrâneţe; putere >< slăbiciune; egoism >< altruism; admiraţie >< dispreţ; vesel >< trist; etern >< efemer; major >< minor; înalt >< scund; lung >< scurt; curajos >< fricos; des >< rar;

Page 55: Notiuni de semantica

55

ANTONIME PREFIXALE (cu prefixe) : a acorda >< a dezacorda; activ >< inactiv;

comparabil >< incomparabil; cert >< incert; echitabil >< inechitabil; casabil >< incasabil; corect >< incorect; mobil >< imobil; matur >< imatur; moral >< imoral; legal >< ilegal; organic >< anorganic; real >< ireal; par >< impar; perfect >< imperfect; perceptibil >< imperceptibil; penetrabil >< impenetrabil; a monta >< a demonta; pudic >< impudic; pur >< impur; a tăinui >< a destăinui; a înarma >< a dezarma; a înlănţui >< a dezlănţui; a umaniza >< a dezumaniza; a împacheta >< a despacheta; a lega >< a dezlega; a se încălţa >< a se descălţa; normal >< anormal; cinstit >< necinstit; cuviincios >< necuviincios; dumerit >< nedumerit; obişnuit >< neobişnuit; adevărat >< neadevărat; disciplinat >< indisciplinat; ascultător >< neascultător; drept >< nedrept; agreabil >< dezagreabil; văzut >< nevăzut; exact >< inexact; interes >< dezinteres;

Page 56: Notiuni de semantica

56

ANTONIME SUFIXALE (cu sufixe) :

căţeluş >< căţelandru; căsuţă >< căsoaie; copilaş >< copilandru; băieţaş >< băieţandru; băieţel >< băieţoi; fetiţă >< fătoi; centrifug >< centripet;

Page 57: Notiuni de semantica

57

ANTONIME FRAZEOLOGICE (cu locuţiuni şi expresii): a ridica în slavă >< a face de

două parale; din toată inima >< cu rupere de inimă; a dormi iepureşte >< a dormi buştean; a ţine secret >< a da de gol; a pune la contribuţie >< a arunca la coşul de gunoi; a-i merge gura ca pupăza >< a tăcea ca peştele în apă; a fi tare din fire >< a fi slab de inimă; a da libertate >< a pune în obezi; a fi de ajutor >< a fi de povară; a lua notă la ceva >< a-i intra pe o ureche şi a-i ieşi pe alta; a râde cu lacrimi >< a plânge din adâncul sufletului; putred de bogat >< sărac lipit pământului; a-i merge din plin >< a-i merge ca la spânzuraţi; a da ocol >< a merge de-a dreptul; a-şi aduce aminte >< a da uitării; a ţine în şah >< a lăsa în voie; a da fiinţă>< a da pielea popii; a fi cu scaun la cap >< a fi într-o dungă; a-i creşte inima >< a cârni din nas;

Page 58: Notiuni de semantica

58

ANTONIME LEXICO-FRAZEOLOGICE (cuvinte opuse la locuţiuni şi expresii) :

a uita >< a-şi aduce aminte; a stima >< a lua peste picior; sănătos >< în ghearele morţii; a tăcea >< a da de ştire; a-l angaja >< a-l arunca pe drumuri; a construi >< a face una cu pământul; a risipi >< a pune deoparte; a găzdui >< a trimite la plimbare; a întineri >< a ajunge la adânci bătrâneţe; a se însănătoşi >< a cădea la pat; a urî >< a-i cădea drag; a sta >< a se aşterne la drum; a trăi >< a da pielea popii; a lăuda >< a face pe cineva albie de porci; totdeauna >< când oi vedea ceafa; a râde >< a-şi scălda ochii în lacrimi; deseori >< din an în Paşti; mult >< cât negru sub unghie; încet >< cât ai bate din palme; sigur >< ca prin vis;

Page 59: Notiuni de semantica

59

S I N O N I M I ASinonimia este relaţia care reuneşte două sau mai

multe sensuri aparţinând unor cuvinte diferite, dacă întrebuinţarea lor este caracterizată prin aceiaşi indici semantici.

Termenii se diferenţiază prin nuanţe semantice (susur, şoaptă, freamăt, murmur, zvon; a cugeta, a gândi, a reflecta, a medita, a cumpăni), prin nuanţe de întrebuinţare (a făuri, a realiza, a înfăptui, a crea, a plăsmui), prin răspândirea lor teritorială (noroi, glod, tină; curte, ogradă, ocol, bătătură), prin gradul de expresivitate (faţă, obraz, chip, figură, mutră, moacă).

Page 60: Notiuni de semantica

60

NOTE LA SINONIMIE Termenii sinonimi sunt în raport de variaţie liberă în unele

contexte (se substituie reciproc, fără modificări în plan semantic: s-a făcut timp frumos / sau vreme frumoasă/; am închis pasărea în colivie / sau în cuşcă/; m-am gândit / sau am reflectat, am meditat / mult la cele spuse de tine) şi în raport de distribuţie complementară în alte contexte (nu pot apărea în aceleaşi contexte: timpurile verbului / nu vremurile verbului / ; cuşca sufleorului, cuşca câinelui / nu colivia sufleorului, a câinelui /).

Sinonimele selectează în mod diferit (în procesul derivării) morfemele lexicale (de la vreme derivă: a vremui, vremelnic, de la timp: timpuriu).

Page 61: Notiuni de semantica

61

TIPURI DE SINONIME Totale ( perfecte, absolute) : aramă = cupru; amor = dragoste =

iubire; a deceda = a muri; noroi = glod = tină; curte = ogradă = ocol = bătătură; faţă = obraz = chip;

Aproximative ( poetice ) : ,,cuibar (rotind) de ape” = vârtej ; ,,a lumii mireasă” = moartea; ,,mere” = sâni ; ,,faruri” = ochi; ,,primăvara vieţii” = tinereţea

Parţiale ( imperfecte, relative ) : bun = preţios, gustos, blând; agil = vioi, iute, ager, rapid; a activa = a stimula, a intensifica, a dinamiza, a înviora, a lucra, a realiza;

Lexico - frazeologice : trop = figură de stil; cobră = şarpe cu ochelari; a deceda = a da ortul popii; a fugi = a o lua la sănătoasa; a-şi aminti = a-şi aduce aminte;

Frazeologice : a o lua la fugă = a da bir cu fugiţii; a fi într-o doagă = a fi dus cu pluta; a o lăsa baltă = a se lăsa păgubaş; a face spume la gură = a se face foc şi pară;

Page 62: Notiuni de semantica

62

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 1 Acuitate = subtilitate = pătrundere = agerime = ascuţime. Agrement = desfătare =

distracţie; Aprobare = consimţământ = acceptare. Aiureală = delir = zăpăceală = sminteală

= absurditate; Albie = matcă = vad = curs. Albie = copaie = covată = postavă = troacă =

căpistere; Alean = aspiraţie = dor = nostalgie = melancolie = păs. Ameninţare = pericol =

primejdie; Admonestare = apostrofare = reproş. Amestec = ingerinţă = imixtiune =

intervenţie; Aliaj = combinare = împreunare = unire = melanj = conglomerat = mixtură =

amestec; Amuzament = agrement = distracţie = petrecere = desfătare; Ananghie = suferinţă = neajuns = constrângere = lipsă = necaz = dificultate; Angarale = sarcini = biruri = dări = corvezi = obligaţii = impozite; Anturaj = cadru = mediu = ambianţă = cerc = sferă = societate; Apariţie = difuzare = publicare. Ivire = ieşire = arătare = naştere = apariţie; Aptitudine = talent = înzestrare = însuşire = pasiune. Aplicare = folosire =

întrebuinţare = utilizare;

Page 63: Notiuni de semantica

63

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 2 Apoteoză = slăvire = glorificare = preamărire = divinizare; Acord = învoială =

pact = înţelegere; Aprig = aspru = dârz = nemilos = înverşunat = violent = iute = focos = impetuos = nestăpânit;

Aşezare = prospect = plan = proiect = dispunere = întocmire = aranjament = înţelegere = acord; Avânt = ardoare = entuziasm = însufleţire = înflăcărare. Argument = rezon = raţionament = probă; Motiv = motivare = dovadă = explicaţie.

Armonie = concordie= consens = potrivire = bunăînţelegere Armonie = concordanţă = echilibru = simetrie = proporţie = muzicalitate =

sonoritate = melodie; Arşiţă = pojar = căldură = zăpuşeală = năduf = caniculă. Arzător = focos = vioi =

urgent = presant;Arzător = torid = fierbinte = dogoritor. Ascendent = înaintaş = strămoş.

Asistenţă = ajutor = sprijin = reazem. Reputaţie = prestigiu = faimă = stimă = vază.

Auditoriu = public = prezenţă = asistenţă = participanţi. Apelativ = denumire = calificativ ; Aspiraţie = tendinţă = năzuinţă = vis = ideal = dor = dorinţă = râvnă. Injurie = înjurătură;

Atribut = marcă = însuşire = calitate = notă. Axiomă = teză = postulat = principiu = enunţ primar;

Page 64: Notiuni de semantica

64

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 3 Blam = condamnare = înfierare = dezaprobare = reprobare; Blasfemie = hulă =

calomnie; Blestem = imprecaţie = afurisenie. Dezastru = potop = flagel = catastrofă =

nenorocire; Boboc = recrut = novice = începător. Bonificaţie = rabat = reducere = scăzământ

= facilitate; Bruftuială = mustrare = muştruluială = dăscăleală = critică = reproş; Compoziţie

= lucrare; Bucată = fragment = parte = frântură = porţie = crâmpei. Baie = cadă = vană.

Baie = îmbăiere = spălare = scaldă. Alinare = consolare = mângâiere = uşurare; Balsam = elixir = esenţă = doctorie = medicament. Poveste = fabulă = naraţiune; Bandă = gaşcă = şleahtă = clică = cârdăşie = ceată. Bandă = fâşie = ştraif; Basm = născocire = invenţie = minciună = scornire. Batjocură = ruşine = ocară =

înjosire;Băşcălie = zeflemea = derâdere = bătaie de joc. Băştinaş = indigen = autohton = pământean = neaoş;

Beatitudine = extaz = fericire = încântare = visare. Burlac = becher = holtei = cavaler;

Beţie = ameţeală = ebrietate = chercheleală = alcoolizare.

Page 65: Notiuni de semantica

65

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 4 Cadru = întindere = spaţiu = teren = domeniu = peisaj = tablou. Cadru = ramă =

toc = canat . Cadru = mediu = ambianţă = climat = anturaj = împrejurare. Cadru = funcţionar = slujbaş = angajat;

Cale = filieră = mijlocire = intermediu. Cale = drum = curs = itinerar. Cale = direcţie = linie = sens;

Calitate = competenţă = titlu = rang = grad. Calitate = însuşire = valoare = atribut = notă specifică; Candoare = curăţenie = inocenţă = nevinovăţie = puritate. Candoare = naivitate = credulitate;

Capacitate = aptitudine = talent = valoare = prioritate = calitate. Capacitate = forţă = tărie = putere. Capacitate = cuprindere = volum = mărime. Capriciu = moft = toană = fiţă = răsfăţ = ciudăţenie;

Carcasă = osatură = cadru = schelet. Carcasă = înveliş = carapace = crustă; Cartel = coaliţie = grupare = înţelegere = asociere. Cartel = monopol. Catastrofă = flagel = dezastru = calamitate = grozăvie = năpastă = urgie =

nenorocire = sinistru; Caznă = tortură = chin = suferinţă = durere = supliciu. Caznă = efort = trudă = stăruinţă = canon;

Cădere = iaco = eşec = nereuşită = dispariţie. Cădere = căzătură == prăbuşire = năruire = surpare. Cădere = capacitate = competenţă = drept. Cădere = lăsare = coborâre.

Page 66: Notiuni de semantica

66

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 5 Cârcotaş = colportor = intrigant = bârfitor. Certăreţ = cârciogar = incomod =

nemulţumit = dificil; Ceartă =zavistie = gâlceavă = dezbinare = sfadă = altercaţie = animozitate = discordie = dispută = disensiune = vrajbă = zâzanie = dihonie. Ceartă = dojană = mustrare = morală = beşteleală;

Chemare = înclinare = vocaţie = pasiune = har = talent. Chemare = invitare = poftire = convocare; Chemare = menire = rol = misiune = scop. Chilipir = profit = avantaj = câştig = afacere = pleaşcă;

Chiverniseală = cârmuire = gospodărire = administrare = conducere. Chiverniseală = căpătuială =îmbogăţire = parvenire = pricopseală;

Chin = frământare = necaz = grijă = zbucium. Suferinţă = durere = pătimire = calvar = mizerie; Chin = caznă = supliciu = tortură = schingiuire. Circulaţie = uz = răspândire = difuzare.

Circulaţie = umblet = mişcare = deplasare. Coastă = pantă = povârniş = pripor = versant ; Coastă = dungă = latură = parte. Coastă = flanc = margine = aripă. Coastă = ţărm = mal = chei;

Coincidenţă = congruenţă = potrivire = concordanţă = suprapunere. Coloană = columnă = stâlp;

Coloană = rubrică = despărţitură. Coloană = şir = convoi = lanţ = rând = sul = vârtej = trâmbă;

Page 67: Notiuni de semantica

67

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 6 Compendiu = breviar = conspect = sinteză = rezumat. Concept = bruion = ciornă

= schiţă; Concept = idee = noţiune. Corectiv = îndreptare = corijare = corectare. Cugetare = gândire = reflecţie = meditaţie. Cugetare =dicton = aforism = maximă

= adagiu = zicere; Dar =danie = donaţie. Dar = cadou = prinos = ofrandă = plocon = mită. Dar = milă = îndurare = har;

Dar = talent = vocaţie = însuşire = chemare = aplicaţie = aptitudine. Debit = flux = cantitate. // datorie = obligaţie = restanţă = lipsă;

Daună = compensare = despăgubire = reparaţie. Daună = pagubă = prejudiciu = vătămare = pierdere; Dărnicie = belşug = abundenţă = rodnicie = opulenţă. Dărnicie = mărinimie = generozitate = largheţe

Decor = fundal = cadru = ambianţă = tablou. Decor = podoabă = decoraţie = ornament ; Declin = decadenţă = decădere = regres. Declin = apus = asfinţit = scăpătare. Degradare = corupţie;

Degradare = declasare = înjosire = ruinare = decădere = regres = depreciere = uzare;

Delicateţe = nobleţe = fineţe = gingăşie = suavitate = frăgezime = graţie. Dezbatere = discuţie = dialog

Dezbatere = analiză = cercetare = frământare = deliberare = raţionament. Dicţie = intonaţie = rostire;

Page 68: Notiuni de semantica

68

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 7 Dezlegare = limpezire = rezolvare = soluţionare. Dezlegare = iertare = absolvire. Dezlegare = îngăduinţă = aprobare = încuviinţare = permisiune = voie. Dicţiune =

pronunţare; Discontinuitate = întrerupere = intermitenţă = inegalitate = stopare. Disponibilitate = consimţământ;

Divagaţie = deviere = digresiune = divagare = excurs = ocol. Duritate = tărie = rezistenţă = soliditate; Duritate = asprime = răutate = brutalitate = neomenie. Efect = echipament = îmbrăcăminte;

Efect = consecinţă = rezultat = rod = urmare = concluzie. Efect = impresie = influenţă; Egalitate = echitate = dreptate = justeţe = nepărtinire = regularitate = paritate = potrivire = identitate;

Enormitate = aberaţie = exagerare = absurditate // minciună = fals = invenţie = bazaconie = fabulaţie; Episod = periodicitate = întâmplare = fapt = incident. Episod = fragment = parte = scenă;

Evidenţă = certitudine = adevăr = claritate = siguranţă // conspect = situaţie = conservare; Factor = condiţie = cauză = mobil = determinant. Factură = chitanţă = document = înscris; Factură = gen = alcătuire = constituţie = fel = conformaţie = natură; Festin =ospăţ = banchet = praznic = chef. Fidelitate = conformitate = precizie = exactitate;

Fidelitate = credinţă = devotament = constanţă = ataşament = statornicie;

Page 69: Notiuni de semantica

69

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 8 Ficţiune = poveste = născocire = plăsmuire = scorneală = basm // aparenţă =

minciună = irealitate; Fizionomie =aspect = formă = structură // chip = faţă = figură = înfăţişare =

obraz = expresie = profil; Flagel = boală = epidemie = ciumă. Flagel = pacoste = nenorocire = dezastru = calamitate;

Fler = miros = intuiţie = instinct = perspicacitate. Flexiune = arcuire = îndoire = încovoiere = mlădiere;

Frenezie = delir = extaz. Frenezie = pasiune = patimă = zel. Frenezie = avânt = elan = însufleţire; Gabarit = capacitate = volum = dimensiune = mărime. Garant = girant = chezaş = răspunzător ;

Garanţie = gaj = gir = amanet = zălog = cauţiune = asigurare = garantare = chezăşie;

Gâlceavă = disensiune = ceartă = conflict = dezacord = diferend = discordie = animozitate = dispută; Geneză = ivire = naştere = facere = apariţie = creaţie. Geneză = origine = gnoză; Gentileţe = curtoazie = amabilitate = politeţe = atenţie = drăgălăşenie. Germinaţie = încolţire = ieşire;

Ghiduşie = poznă = glumă = năzbâtie = ştrengărie // farsă, festă = păcăleală = renghi = şotie;

Gloată = vulg = mulţime = ceată = buluc = grămadă = adunătură = plebe;

Page 70: Notiuni de semantica

70

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 9 Grai = glas = voce = cuvânt = verb = rost.// limbaj = vorbire = exprimare =

limbă // idiom = dialect; Grandoman = megaloman = înfumurat = îngâmfat = infatuat = încrezut = semeţ; Graniţă = frontieră = hotar = margine = limită . Graniţă = demarcaţie = zăgaz =

barieră; Gratitudine = mulţumire = recunoştinţă = recunoaştere = mulţam. Gurmand = pofticios = lacom;

Haimana = lichea = derbedeu = vagabond = puşlama = pierde-vară = fluieră-vânt;

Hal = situaţie = aspect = stare = înfăţişare = împrejurare. Haos = hău = abis = genune; Haos = dezordine = debandadă = confuzie = harababură = babilonie. Haz = veselie = glumă; Haz = umor = spirit = duh. Haz = farmec graţie = atracţie. Hecatombă = genocid = masacru = măcel

Iazmă = stafie = arătare = nălucă = strigoi = vedenie. Icnet = suspin = geamăt = icnitură = icneală;

Idee = concept = gând = judecată = opinie = părere = intuiţie. Idee = viziune = principiu; Ierarhie = treaptă = rang = stare = ordin = succesiune = scară. Ignoranţă = prostie = stupiditate;

Impas = încurcătură = neajuns = dificultate = strâmtoare. Imprimat = tipăritură = formular;

Page 71: Notiuni de semantica

71

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 10 Imperativ = cerinţă = comandament = obligaţie = datorie = poruncă. Incurie =

delăsare = dezinteres; Îndemn = stimul = impuls = imbold = stimulent = îndrumare = povaţă = sfat. Însemn = marcă;

Jalon = reper = indicator = arătător = semn = semnal. Joncţiune = unire = legătură = acord; Justificare = disculpare = explicare = dezvinovăţire = scuză // motivare = raţiune = temei = legitimare

Lacună = defect = cusur = neajuns = scădere / lipsă = gol = vid/ întrerupere = discontinuitate = lapsus

Lealitate = francheţe = devotament = loialitate = ataşament = consecvenţă = sinceritate = bună-credinţă Momeală = mârşă = amorsă = nadă. Momeală = ademenire = înşelare = minciună;

Moralitate = etos = cinste = omenie = corectitudine. Mreajă = capcană = laţ = cursă = prinzătoare; Motiv= argument = pretext = scuză/ cauză = raţiune = temei = dovadă/ prilej = ocazie = circumstanţă

Obicei = cutumă = datină = uz = rânduială // deprindere = nărav = obişnuinţă = apucătură = tabiet; Obârşie = sorginte = origine = sursă = izvor = matcă = început = cauză. Ofensă = injurie = ocară;

Pacoste = bocluc = belea = necaz = neplăcere = mizerie // flagel = potop = urgie = sinistru = dezastru

Page 72: Notiuni de semantica

72

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 11 Pagubă = prejudiciu = distrugere = vătămare // pierdere = stricăciune = daună =

lipsă; Panoramă = privelişte = vedre = peisaj / bâlci = spectacol = reprezentaţie / tablou = frescă = expoziţie;

Părere = senzaţie = iluzie = închipuire = impresie / credinţă = opinie = convingere = idee = concepţie; Pecete = notă = semn = emblemă = atribut // sigiliu = parafă = ştampilă;

Penitenţă = osândă = pedeapsă = canon // căinţă = pocăinţă = ispăşire; Perimetru = contur = circumferinţă = înconjur = ocol // întindere = suprafaţă = porţiune;

Poftă = moft = toană = capriciu = predispoziţie = lăcomie = aviditate // plac = dorinţă = chef = gust; Pompă = fast = paradă = solemnitate // alai = suită = cortegiu. Podoabă = bijuterie = giuvaier;

Prefacere = înnoire = transformare = schimbare = modificare = evoluţie; Preponderenţă = prioritate = precumpănire = superioritate = predominare =

ascendenţă = întâietate; Probă = mostră = eşantion // dovadă = mărturie = argument // încercare =

verificare = examen; Racilă = meteahnă = neajuns = cusur = defect = beteşug. Rapt = sustragere = furt = delapidare;

Răgaz = păsuire = timp = răstimp // tihnă = repaus = linişte. Rabat = reducere = scăzământ ;

Page 73: Notiuni de semantica

73

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 12 Rânduială = tipic = protocol = ritual = ceremonial. Reazem = sprijin = ajutor =

pilă ; Râvnă = entuziasm = ardoare = pornire // silinţă = zel = hărnicie = străduinţă;

Realizare = înfăptuire = făurire = împlinire // creaţie = operă = lucrare ; Recepţie = captare = înregistrare // primire = reuniune = ospăţ = banchet ; Recunoaştere = prestigiu = apreciere = consideraţie = stimă = faimă // identificare

// acceptare ; Referinţă = relatare = informare = lămurire = explicare. Refugiu = consolare =

împăcare ; Refugiu = fugă = pribegie = adăpostire. Regres = involuţie = declin = decădere =

descreştere ; Reproş = dojană = imputare = recriminare = mustrare = reprehensiune ; Repulsie = aversiune = dezgust = antipatie = oroare = silă. Rival = emul =

adversar = oponent ; Reţea = organizaţie = sistem = structură // fileu = plasă = mreajă // combinaţie =

lucrătură = intrigă; Rezervă = reticenţă = reţinere = răceală = sfială = jenă = modestie //

neîncredere // depozit // fonduri;

Page 74: Notiuni de semantica

74

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 13 Sacrilegiu = profanare = nelegiuire = pângărire = crimă = impietate. Sciziune =

disidenţă = dezbinare; Scriere = redactare // lucrare = operă // grafie // notare // scris //ortografie ; Semeţie = grandoare = măreţie = fast // mândrie = fală = trufie = îngâmfare = orgoliu = aroganţă ;

Semnificaţie = rost = sens = înţeles = raţiune = tâlc = denotaţie // valoare = importanţă = însemnătate

Serviciu = funcţie = slujbă = ocupaţie = post // domeniu = sector = secţie ; Severitate = rigoare = asprime = exigenţă = intransigenţă = stricteţe = duritate =

rigiditate ; Silă = dezgust = scârbă = aversiune // forţă = putere // constrângere = violenţă = abuz ; Simulacru = falsitate = aparenţă = prefacere = prefăcătorie. Simplitate = naturaleţe // naivitate ;

Sistem = structură = ordine = alcătuire // ansamblu = totalitate = angrenaj // model = tip = tipar ; Situaţie = stare = postiră = context // împrejurare = circumstanţă = ipostază // avere // rost ;

Slăbiciune = epuizare = sfârşeală = extenuare= vlăguială // scădere = lipsă = defect = deficienţă = viciu; Slăbiciune = înclinare = pornire = afecţiune = pasiune. Sobrietate = ponderaţie = cumpătare ;

Solicitare = recurs // cerere = rugăminte = apel = cerinţă. Specie = varietate = clasă = categorie ;

Page 75: Notiuni de semantica

75

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 14 Şablon = calup = clişeu = tipar = model = calapod = formă = şan. Şaradă = rebus

= ghicitoare ; Şiretlic = şiretenie = truc = şmecherie = stratagemă = subterfugiu = tertip ; Şnapan = impostor = şarlatan = pungaş = escroc = potlogar. Ştafetă = emisar = curier // mesaj ;

Tipic = particular = specific = caracteristic = propriu = distinct. Transfer = mutare = deplasare ;

Traseu = traiect = drum = traiectorie = itinerariu = parcurs = rută. Travaliu = muncă = efort ; Tărie = solidaritate // consistenţă // durabilitate = trăinicie = rezistenţă // forţă = putere = energie ;

Temperament = elan = energie = vitalitate = ardoare = avânt // natură = fire = caracter ; Tensiune = stres = încordare = zbucium = dramatism = presiune = hipertensiune ;

Tevatură = bucluc = belea = neplăcere = neajuns // tărăboi = tămbălău = zarvă = scandal // revoltă ;

Ţesătura = urzeală = uneltire = intrigă = combinaţie = lucrătură // pânză = textilă = stofă ; Umbră = obscuritate = întunecime // fantomă = nălucă = iluzie = aparenţă // răcoare // spectru ;

Urmaş = coborâtor = descendent = succesor = continuator = progenitură = vlăstar = odraslă = viţă ;

Page 76: Notiuni de semantica

76

SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 15 Uşurinţă = îndemânare = pricepere = sprinteneală // superficialitate =

indiferenţă // simplitate ; Vad = matcă = albie // trecere = pasaj // liman // aflux = cumpărători. Valenţă = relaţie = combinaţie ;

Vatră = aşezământ = casă = locuinţă // cămin = cuptor = sobă // ţară = patrie. Vălătuc = legătură ; Vâltoare = tulburare = zarvă // vârtej = copcă = bulboană // vijelie = furtună. Vălătuc = sul = tăvălug

Veghe = ocrotire = îngrijire // pază = strajă // nesomn = trezire = priveghere. Verdict = sentinţă ; Veracitate = veridicitate = realitate = adevăr = obiectivitate. Verdict = hotărâre = judecată ;

Vicisitudine = necaz = dificultate = suferinţă = încercare. Vervă = însufleţire = voiciune = avânt ;

Virginitate = inocenţă = castitate = feciorie = puritate = neprihănire. Visător = meditativ = romantic ;

Vrere = intenţie = dorinţă = poftă = voinţă //hotărâre = determinare = decizie // scop = ţel = ţintă ; Zavistie = intrigă // pâră // pizmă = duşmănie = ură // gelozie // discordie = neînţelegere = conflict ;

Zeflemea = înţepătură = ironie = sarcasm. Zicală = cugetare = maximă = aforism = proverb ; Zodie = destin = ursită = soartă // planetă // constelaţie // stea.

Page 77: Notiuni de semantica

77

SERII SINONIMICE VERBALE 1 Abate = divaga = devia = (în)depărta // pălăvrăgi. Abjura = renega = lepăda //

refuza // descotorosi ; Aborda = începe = ataca = demara // acosta = opri. Abrevia = scurta = reduce //

sintetiza = condensa Absorbi = preocupa = captiva // înghiţi = sorbi = încorpora. Accelera = zori =

grăbi = urgenta = iuţi ; Activa = stimula = intensifica = înviora // lucra = munci = realiza. Acuza =

inculpa = învinui ; Acuza = incrimina = învinovăţi. Adapta = aclimatiza // potrivi = armoniza = acomoda = adecva ;

Adăposti = oblădui = ocroti = proteja // găzdui = primi. Afecta = destina = acorda = repartiza ;

Afecta = întrista = îndurera // indispune = leza = prejudicia = atinge = păgubi // sclifosi = fandosi ;

Afirma = a se impune = a se remarca = a se evidenţia // spune = zice susţine = declara = exprima ;

Alina = tempera = potoli = calma = domoli = îmblânzi = linişti = uşura. Arbora = ridica = afişa ; Aresta = reţine = deţine = închide = întemniţa. A se băga = a se amesteca = a interveni ;

Page 78: Notiuni de semantica

78

SERII SINONIMICE VERBALE 2 Baza = conta = sprijini = rezeme // a se încrede = a se bizui = a se întemeia = a

crede; Băga = înfige = împlânta = introduce = îndesa // angaja // cheltui = investi; Bântui = oprima = asupri = năpusti = oropsi = prigoni = tiraniza // pustii = nimici

= distruge ; Beneficia = profita = câştiga // a se bucura // a se folosi de… Calomnia = discredita = defăima = blama = denigra = ponegri = bârfi = huli ; Canaliza = asana = salubriza // îndrepta = orienta = dirija ; Captiva = seduce = înlănţui = subjuga = fermeca = vrăji = capta ; Caracteriza = contura = defini = specifica = individualiza ; Catagrafia = înregistra = inventaria // recenza // înscrie ; Caterisi = exclude = elimina = înlătura // excomunica // răspopi ; Căpăta = contracta = încasa = lua // primi = obţine = dobândi = câştiga ; Căptuşi = burduşi = îndesa = ticsi = înghesui // înhăţa = lua = prinde // bate =

snopi // dubla // îngroşa Cântări = preţui = măsura = evalua // cumpăni = chibzui = judeca ; Cârmi = vira

= coti = cotigi = abate // şovăi = ezita = codi = eschiva ; Cerne = discerne = deosebi = desluşi = distinge // bura = burniţa = ţârâi // alege =

selecta // reţine ;

Page 79: Notiuni de semantica

79

SERII SINONIMICE VERBALE 3 Cheltui = toca = irosi = risipi = prăpădi // consuma. Cifra = coda // aduna =

însuma = număra ; Cinsti = trata = închina = ospăta // dărui = mitui // preţui = onora = respecta //

elogia = lăuda = slăvi ; Cita = pomeni = menţiona = semnala = aminti // chema // invita ; Clarifica = limpezi = lămuri = desluşi = descurca = elucida = explica // descifra =

rezolva = soluţiona Clasa = situa = plasa = fixa = închide // aranja = ordona = aşeza = clasifica =

dispune = rândui ; Colporta = difuza = răspândi = împrăştia //emana = radia = propaga ; Comanda = ordona = porunci = dispune = rândui // conduce = povăţui = îndruma

= controla = regla; Combina = îmbina = împreuna = reuni = comasa // urzi // îngemăna ; Comenta = explica analiza interpreta // adnota. Condensa = sintetiza = concentra

= strânge = rezuma Conferi = decerna = acorda = da = atribui = distinge. Contamina = molipsi =

infecta = contagia ; Contraria = vexa = şoca = nedumeri =uimi = izbi. Debita = vorbi = pălăvrăgi = spune // da ceva ;

Page 80: Notiuni de semantica

80

SERII SINONIMICE VERBALE 4 Defăima = discredita = ponegri = calomnia = huli = bârfi = blama = denigra =

ocărî = compromite ; Degaja = debarasa= săpa= descotorosi = scutura // emana = emite = difuza =

răspândi = împrăştia ; Degaja = elibera = debloca = slobozi // elimina. Demoraliza = descuraja =

deprima = dezola ; Denunţa = deferi = pârî = reclama = demasca = informa. Desăvârşi = împlini = înfăptui = realiza = săvârşi // sfârşi = termina //

perfecţiona; Deservi = servi = sluji = îngriji // executa // dăuna = vătăma = dezavantaja; Dezvălui = declara = divulga = destăinui = împărtăşi = mărturisi = încredinţa =

spune revela ; Dezvolta = amplifica = mări = extinde // creşte = evalua = progresa = avansa =

înainta = propăşi ; Dispune = aranja = clasa = orândui = aşeza = potrivi // hotărî = decide =

comanda = ordona ; Dispune = poseda = avea // birui = bate = învinge // prescrie ; Distribui = eşalona = împărţi = repartiza = destina = da // aranja = aşeza = clasa

= dispune = orândui;

Page 81: Notiuni de semantica

81

SERII SINONIMICE VERBALE 5 Eclipsa = obnubila = întuneca = umbri // întrece = depăşi = surclasa // a dispărea

= a se face nevăzut ; Enerva = irita = indispune = agasa = înfuria = supăra = aţâţa = întărâta = tracasa

= sâcâi ; Facilita = favoriza = înlesni = uşura = mijloci. Făţui = gelui = netezi = uniformiza

= lustrui ; Felicita = gratula = ura= omagia = onora. Feşteli = mâzgăli = murdări = mânji //

greşi = gafa ; Fila = răsuci = toarce // rări // urmări = supraveghea = observa = pândi ; Finanţa = susţine = subvenţiona = investi = întreţine = stipendia. Flata = adula =

măguli = linguşi ; Fixa = stabili = prinde = pironi = imobiliza = împietri = înţepeni = ţinti = ţintui ; Fixa = a se aşeza = a se instala = a se plasa = a se stabiliza // a se hotărî = a se

decide ; Fixa = rândui = ordona = dispune = norma = preciza. Fluctua = oscila = varia =

şovăi = a se schimba;

Page 82: Notiuni de semantica

82

SERII SINONIMICE VERBALE 6 Găsi = izvodi = născoci = inventa = imagina // gândi = concepe = elabora =

proiecta // plăsmui ; Găsi = exista = a se afla // a se vedea // sta // aprecia = considera = crede =

aspira // descoperi = dibui Găzdui = primi = adăposti = caza = încartui = a da sălaş. Ghida = orienta =

călăuzi = conduce ; Genera = declanşa = produce = cauza = naşte = crea = face = pricinui. Glosa =

explica = lămuri ; Graţia = absolvi = ierta = amnistia = scuti. Gratula = lăuda = felicita = recunoaşte

= mulţumi ; Hărăzi = hotărî = destina = sorti = meni // acorda = da = dona = dărui; Hărţui = sâcâi = necăji = cicăli = tachina = întărâta = zădărî // lupta = a se

încăiera = a se înfrunta ; Incumba = reveni // a se impune // a fi dator = a fi obligat. Infirma = abroga //

dezminţi = contrazice; Inhiba = înăbuşi = reţine = frâna = stopa. Instaura = statornici = stabili = fixa =

întrona = instala ; Inspira = insufla = provoca = determina = sugera // inhala = respira // aspira ;

Page 83: Notiuni de semantica

83

SERII SINONIMICE VERBALE 7 Insufla = inspira // sugera // însufleţi // determina // isca. Integra = include =

cuprinde = îngloba ; Îmbia = îndemna = stimula // pofti // invita // oferi // ademeni = amăgi = ispiti =

momi ; Împila = apăsa = asupri = oprima = exploata = năpăstui = oropsi = tiraniza =

urgisi = prigoni ; Împresura = înconjura = încercui = cuprinde = învălui // asedia = închide //

năpădi //prinde // copleşi; Jefui = spolia = prăda = deposeda = devaliza = jecmăni = fura = răpi // devasta //

tâlhări. Jena = stânjeni = deranja = incomoda = indispune = supăra // împiedica // a se

ruşina / a se sfii ; Juca = dansa = dănţui = a se distra = ţopăi // interpreta = prezenta = reprezenta =

rula // întrece ; Lămuri =explica = clarifica = limpezi = lumina = preciza = elucida = desluşi //

rezolva = dezlega ; Legaliza = consfinţi - autentifica = adeveri = întări = confirma = oficializa ; Manevra = mânui = manipula // pilota = dirija // unelti = complota = acţiona ;

Page 84: Notiuni de semantica

84

SERII SINONIMICE VERBALE 8 Masa = acumula = concentra = aduna = strânge // îngrămădi = aglomera ; Mântui = răscumpăra = salva = izbăvi = scăpa // termina = sfârşi = isprăvi ; Menţine = dăinui = dura // exista = subzista = rămâne // conserva = păstra =

rezista // persista ; Modera = tempera = micşora = reduce = împuţina = atenua = diminua = slăbi =

potoli = înfrâna ; Molesta = brutaliza = insulta // supăra = necăji = indispune. Năuci = prosti =

tâmpi = ameţi = zăpăci; Năpădi = invada = cotropi = copleşi = birui = doborî // acoperi // umple ; Năzui = aspira = râvni = strădui= încerca. Nunti = cununa = căsători = însura =

mărita ; Obseda = tiraniza = persecuta // frământa = chinui = roade // urmări = preocupa

= copleşi ; Ocărî = insulta = defăima = jigni / mustra = certa = dojeni. Poticni = împiedica =

încurca/lovi = cădea

Page 85: Notiuni de semantica

85

SERII SINONIMICE VERBALE 9 Percepe = încasează= strânge = adună // remarcă = simte = sesizează // înţelege =

observă = distinge; Potenţa = întări = mări = intensifica = ridica = pori = accentua. Poticni =

împiedica = încurca // lovi ; Precipita = urgenta = grăbi = zori = accelera = iuţi // a se depune = a se sedimenta

; Preconiza = sugera = indica = arăta // prevedea = proiecta = concepe // plăsmui //

iniţia ; Prelucra = înnoi = modifica = şlefui = perfecţiona // analiza = explica = expune ; Prezerva = proteja = apăra = feri // păzi // păstra. Pritoci = înnobila = ameliora //

selecta // transvaza ; Produce = rodi = ivi = naşte = scoate // realiza = crea = fabrica = confecţiona =

înfăptui ; Produce = provoca = stărui isca = determina = impulsiona. Propage = împrăştia =

difuza = răspândi ; Proscrie = expulza = surghiuni = exila = izgoni = ostraciza // interzice = opri //

condamna ;

Page 86: Notiuni de semantica

86

SERII SINONIMICE VERBALE 10 Radia = difuza = degaja = propaga = împrăştia // străluci = lumina // şterge =

anula = desfiinţa ; Raporta = relata = referi = prezenta = înfăţişa. Raţiona = cugeta = chibzui =

judeca = medita = cântări Răbda = tolera = suferi = suporta = îndura = pătimi // abţine = stăpâni = înfrâna ; Rămâne = zăbovi = sta = a nu pleca // dăinui = dura = continua // prisosi ; Răpi = vrăji = încânta = fermeca // fura = jefui = prăda = sustrage = jecmăni ; Răscoli = impresiona = mişca = emoţiona = zgudui // răvăşi = scotoci =

scormoni // tulbura = agita ; Răsfăţa = dezmierda = alina = mângâia // răzgâia // huzuri = lăfăi. Răşchira =

răsfira = împrăştia ; Răsufla = deconspira = a se scurge = a transpira // respira // a se odihni = a se

destinde = a fi tihnit : Restabili = însănătoşi = vindeca = tămădui // reface = restaura = recompune =

restatornici ; Respecta = onora = preţui = stima = cinsti = aprecia //urma = satisface = îndeplini

;

Page 87: Notiuni de semantica

87

SERII SINONIMICE VERBALE 11 Sabota = compromite // frâna = împiedica // unelti // submina. Scărmăna = părui

= bate = snopi ; Săpa = eroda = măcina = ruina = roade // grava = sculpta // excava // prăşi //

submina = urzi = unelti; Scoate = alunga = destitui = goni = îndepărta // extrage = smulge = extirpa =

elimina = lua = tipări ; Scorni = născoci = plăsmui = inventa // minţi = broda = ticlui = urzi // stârni =

isca = hăitui ; Sesiza = releva = relata = reclama = pretinde // observa = constata = înregistra //

pricepe = intui ; Sfinţi = târnosi = hirotonisi // sanctifica = sacraliza = consacra // venera = slăvi =

onora = cinsti ; Şfichiui = ironiza = împunge = înţepa = plesni = biciui // Şicana = deranja = sâcâi

= plictisi ; Şovăi = oscila = fluctua = împletici = clătina // ezita = codi = pregeta. Toca = risipi = cheltui = prădui // mărunţi = tăia = îmbucăţi // flecări = sporovăi //

cicăli ; Tolera = îndura = răbda = suporta // permite = îngădui. Trăda = vinde // înşela =

deconspira ;

Page 88: Notiuni de semantica

88

SERII SINONIMICE VERBALE 12 Trăsni = detuna = bubui = vui // pocni = izbi = lovi. Tămâia = cădelniţa // flata =

linguşi = lăuda ; Tălmăci = elucida = lămuri = explica = exprima // traduce = transpune =

interpreta ; Ţinti = ochi = viza = lua la ţintă // tinde = aţinti = aspira = urmări = râvni. Ţintui

= înfige = pironi ; Uimi = zăpăci = ului = speria = buimăci // stupefia = minuna = năuci =

surprinde ; Ultragia = ofensa = insulta = jigni. Vădi = indica = arăta = manifesta =

demonstra = pune în relief ; Vămui = taxa // sustrage = retrage = fura. Vătăma = păgubi = dăuna = strica //

lovi = răni = atinge ; Vânzoli = forfoti = a se agita = a se frământa = a se zbate. Vicia = corupe = strica

= deprava // polua; Venera = diviniza = adora = proslăvi // cinsti = stima = lăuda = glorifica. Verifica = proba = controla = examina // revizui = revedea = încerca ; Vicleni = trăda = înşela // unelti = complota // iscodi = ispiti.

Page 89: Notiuni de semantica

89

SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 1 Abătut = deprimat = necăjit = supărat = mâhnit = amărât = demoralizat =

descumpănit = melancolic ; Abil = şiret = viclean = şmecher = descurcăreţ // iscusit = dibaci = îndemânatic = priceput = destoinic

Abject =josnic = ticălos = mizerabil = dezgustător. Abominabil = teribil = groaznic = înjositor ;Acru = fermentat = acrit = murat // posac = ursuz = morocănos = respingător ;

Adiacent = contiguu = alăturat = anexat = alipit. Agil = sprinten = vioi = iute = ager = rapid ;

Admirabil = excelent = minunat = încântător = splendid = deosebit = fermecător = strălucit ; Aievea = concret = adevărat = sigur = real = autentic = palpabil ;

Aleatoriu = ocazional =întâmplător = circumstanţial = supus hazardului ; Amator = râvnitor = dornic = iubitor // diletant = neprofesionist ; Amărât = ponosit = degradat = uzat = jerpelit = vechi // trist = supărat = necăjit =

mâhnit = indispus; Amical = afabil = prietenesc = cordial = amabil. Anodin = neinteresant = banal = obişnuit = de rând ;

Apatic = rece = indiferent = nepăsător = insensibil. Arbitrar = abuziv = obiectiv = samavolnic ; Arierat = înapoiat = întârziat = nedezvoltat = handicapat.

Arzător = focos = viu = vioi // torid = fierbinte = dogoritor // urgent = presant ;

Page 90: Notiuni de semantica

90

SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 2 Bucolic = pastoral = idilic = campestru = câmpenesc. Barbar =feroce = crud =

rău = dur // primitiv ; Burlesc = buf = grotesc = caricatural = caraghios // parodic ; Becisnic = infam = ticălos = josnic = mizerabil // slab = debil = pirpiriu ; Bestial = feroce = sălbatic = cumplit = fioros = animalic ; Biet = obscur = umil = neînsemnat = insignifiant // sărman = nevoiaş = sărac =

pauper = mizer ; Binecuvântat = blagoslovit = sfinţit // fericit = preamărit // just = legitim =

întemeiat = raţional ; Cabalistic = ascuns = obscur = încâlcit = misterios = neclar = confuz ;

Caracteristic = distinct = definitoriu = propriu = specific = tipic ; Categoric = net = evident = izbitor = clar = indiscutabil = cert = vădit = sigur //

ferm = decis ; Celebru = reputat = renumit = ilustru = vestit = arhicunoscut ; Cert = palpabil = concret = real // sigur = neîndoielnic = adevărat = pozitiv =

veridic Cinstit = corect = onest = integru = incoruptibil = loial = virtuos // cast = pur =

nevinovat = curat ; Cinstit = sincer = franc = leal = devotat = fidel = statornic // onorat = preţuit =

stimat = respectat ;

Page 91: Notiuni de semantica

91

SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 3

Circumspect = vigilent = precaut = atent = prevăzător = prudent ; Civilizat = rafinat = manierat = politicos = amabil = cizelat = subţire // avansat =

evoluat = înaintat ; Clasic = uzual = curent = tradiţional // exemplar = reprezentativ = perfect =

specific Clement = indulgent = iertător = îngăduitor = generos = milos = bun = blând ; Cochet = fercheş = dichisit = elegant = aranjat = îngrijit = spilcuit = gătit ; Colateral = adiţional = lăturalnic = marginal = secundar ; Coleric = irascibil = agresiv = mânios = aprig = neastâmpărat = iute = violent ; Colorat = nuanţat = expresiv = pitoresc = evocator // vopsit = boit ; Comod = lesnicios = plăcut = convenabil = confortabil // inactiv = leneş =

delăsător Complet = exhaustiv = integral = plenar // întreg = deplin = total // absolut =

completamente ; Compact = îndesat = dens // plin // masiv // vârtos // des. Conciliant = binevoitor =

împăciuitor ;

Page 92: Notiuni de semantica

92

SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 4 Darnic = fertil = bogat = mănos // generos = mărinimos = larg = culant ; Debordant = năvalnic = copleşitor = nestăvilit = dezlănţuit = tumultuos ; Declamator = pompos = afectuos = retoric = emfatic = umflat = bombastic ; Dedat = adaptat = obişnuit = familiarizat = deprins = aclimatizat ; Definitiv = irevocabil = categoric = nestrămutat // finisat // hotărât // încheiat =

terminat ; Demonic = oribil = diabolic = drăcesc = infernal = sinistru = execrabil ;

Dens = îndesat = compact = vârtos = consistent = tare = solid // adânc // de nepătruns = greu ;

Depăşit = vetust = învechit = demodat = perimat = banal = răsuflat = anacronic = ieşit din uz ;

Deplasat = mutat = luxat = dislocat = scrântit = dezarticulat = urnit // nepotrivit = inoportun ; Distant = nesociabil = necomunicativ = rezervat = rece // depărtat = distanţat ;

Distrus = spulberat = nimicit = ruinat = dărâmat = desfiinţat = năruit // epuizat = doborât = zdrobit ; Ditirambic = retoric = umflat = emfatic // elogios // entuziast // superlativ ; Dizgraţiat = subestimat = desconsiderat = dispreţuit = subapreciat // minimalizat ; Dogmatic = habotnic // rigid // conformist // ilogic. Echitabil = obiectiv = just = drept = corect ;

Page 93: Notiuni de semantica

93

SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 5 Echilibrat = moderat = cumpănit = ponderat = chibzuit = socotit = potolit =

măsurat = temperat ; Echilibrat = proporţionat = armonios // simetric // // calm = liniştit = calculat ; Efectiv = adevărat = neîndoielnic = incontestabil = cert // real = sigur // eficace =

eficient = pozitiv; Elastic = maleabil = mlădios = flexibil = extensibil // suplu // acomodabil =

adaptabil ; Eliberat = dezrobit = emancipat = liber = neatârnat = scăpat = salvat = izbăvit //

degrevat // dezvăţat; Elocvent = expresiv= plastic = sugestiv = grăitor = semnificativ = edificator =

convingător ; Eminent = ilustru = deosebit = ales = distins = remarcabil = excelent ;

Energic = neobosit = dinamic // forte = puternic = vajnic = impetuos ; Excedent = surplus = plus = prisos = prinos = prisoseală = exces ; Fad = anost =

banal = inexpresiv = plicticos = monoton // nesărat = searbăd = insipid = fără gust;

Fenomenal = fabulos = uimitor = formidabil = enorm = colosal = uluitor = fantastic = extraordinar ;

Ferm = neclintit = hotărât = decis = intransigent = neabătut // categoric = indiscutabil = cert = sigur;

Page 94: Notiuni de semantica

94

SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 6 Fertil = fecund = rodnic = roditor = productiv // bogat // gras. Flotant = plutitor //

nestabil = pasager; Filistin = mărginit // meschin = egoist = rău // machiavelic. Flagrant = evident =

izbitor = clar = vădit ; Fortuit = întâmplător // neprevăzut = neaşteptat = inopinat; Galant = amabil = curtenitor = drăguţ = gentil = politicos = atent ; Galant = darnic = generos = culant = galanton // amoros = sentimental ; Galeş = drăgăstos = languros // duios = melancolic = nostalgic. Gârbov =

încovoiat = ghebos =curbat Gelos = zuliar = bănuitor = temător = suspicios // invidios = pizmaş = ranchiunos; Gingaş = dificil // pretenţios = mofturos // anevoios // delicat = fin = graţios =

fragil = suav; Gigantic = măreţ // colosal = enorm = imens = formidabil = fabulos = fenomenal

= uluitor = teribil ; Glacial = distant = rece = neprietenos = rezervat // îngheţat = polar ; Gnomic = aforistic = sentenţios = moralist = moralizator. Grav = adânc = profund

// gros // cavernos; Grandios = semeţ = măreţ = impozant = impunător = maiestos = magnific = imens

= monumental ;

Page 95: Notiuni de semantica

95

SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 7 Grandoman = megaloman = înfumurat = îngâmfat = infatuat = încrezut = semeţ ; Grav = sever // primejdios = periculos = acut // serios // solemn = important =

marţial ; Grizat = turmentat = ameţit = beat = mahmur. Gurmand = pofticios = lacom =

mâncăcios = mâncău ; Hidos = dezgustător = urât = monstruos = pocit= slut = desfigurat = respingător =

oribil = groaznic ; Hirsut = zbârcit = vâlvoi = ciufulit // urâcios = posac = ursuz = morocănos ; Ilariant = distractiv = amuzant = ilar = caraghios = de râs. Ilustru = faimos = renumit = vestit = strălucit = celebru = eminent ; Impacient = neliniştit = nerăbdător = îngrijorat = netihnit. Impertinent = insolent

= obraznic ; Implacabil = crud = neîmblânzit = neiertător = neîndurat = nepotolit. Imponderabil = diafan = aerian = fără greutate // imperceptibil = insesizabil =

subtil Indecent = impudic = neruşinat = necuviincios = imoral = obscen ; Indezirabil = antipatic = nedorit = repulsiv = respingător. Inegal = capricios =

inconsecvent ;

Page 96: Notiuni de semantica

96

SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 8 Indolent = delăsător = indiferent = nepăsător = apatic = nesimţitor // leneş =

trândav // neglijent ; Inexorabil = teribil = neînduplecat = aspru = crud = implacabil = nemilos ; Infam = perfid = ticălos = josnic = nedemn = mârşav. Inform = amorf // urât = grosolan // primitiv; Infatuat = trufaş = îngâmfat = înfumurat = orgolios = arogant = vanitos.

Infidel = inexact = incorect = alterat = denaturat // labil // necredincios = nestatornic = adulter;

Inflexibil = ferm = neînduplecat = dur = intransigent = aspru // rigid = neflexibil = tare = ţeapăn ;

Insolvabil = falimentar = neplatnic= ruinat = distrus = epuizat. Interimar = provizoriu = temporar ;

Inviolabil = intangibil = sacrosanct = sacru = de neatins. Iraţional = ilogic = absurd // deplasat ;

Împricinat = inculpat = acuzat = învinuit = incriminat = pârât. Încorsetat = rigid = limitat = obligat ; Încetişor = agale = domol = încet = alene = binişor = uşurel = încetinel ;

Încremenit = rigid = împietrit = înlemnit = înmărmurit = neclintit = ţeapăn // fix = imobil = pironit ; Încropit = înfiripat = înjghebat // călduţ = căldişor. Înveterat = învechit = tradiţional = obişnuit ;

Page 97: Notiuni de semantica

97

SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 9 Josnic = ignobil = netrebnic = mişel = abject = infam = nedemn = mizerabil =

mârşav = ticălos ; Judicios = rezonabil = chibzuit = cumpănit = gândit = raţional = înţelept = serios

= temeinic ; Just = îndrituit = justificat = legitim = motivat // drept = corect = exact //

adevărat // obiectiv // onest; Labil =lunecos // nestatornic = instabil = inconstant = mobil = schimbător =

inconsecvent // capricios; Laconic = lapidar = scurt = concis = succint = sintetic. Lamentabil = mizerabil =

deplorabil = trist ; Languros = tandru = galeş = sentimental = melancolic = drăgăstos. Licenţios = trivial = imoral = indecent = necuviincios = obscen = pornografic =

vulgar = deşănţat ; Lugubru = macabru = jalnic = sumbru = groaznic = tragic = funebru. Magistral = splendid = perfect = desăvârşit = măiestrit = extraordinar. Maleabil = flexibil // ductil // extensibil // adaptabil // elastic // docil = ascultător ; Marţial = important = grav = serios // cazon = milităresc. Mercantil = comercial =

negustoresc ;

Page 98: Notiuni de semantica

98

SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 10 Mândru = vanitos = îngâmfat = fudul = trufaş = înfumurat = orgolios = semeţ //

chipeş = falnic ; Mândru = iubit = drag = drăguţ // valoros // vrednic = capabil = destoinic = versat

// măreţ = arătos; Meschin = obtuz = egoist = zgârcit = avid // mic = mărunt = banal // mărginit //

strâmt // umil ; Metaforic = conotativ = figurat = poetic = liric = afectiv. Meticulos = minuţios = scrupulos = exigent = conştiincios = atent = migălos =

pedant = serios ; Mieros = ipocrit = prefăcut = fals = viclean // dulce = plăcut. Mişel =milog = sărman = nevoiaş = calic = prăpădit // ticălos = netrebnic =

mizerabil = păcătos ; Molcom = moderat = liniştit = calm = lin = domol = potolit = uşor ; Monocord = inexpresiv = monoton = uniform // banal = anost. Neaoş =autohton

= indigen = băştinaş Monstruos = hidos = groaznic = urât = diform = anormal = respingător // crud =

rău = bestial ; Mucalit = hazos = hazliu = glumeţ = poznaş = ghiduş. Neaoş = veritabil = autentic

= adevărat ;

Page 99: Notiuni de semantica

99

SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 11 Obiectivă = imparţială // reală // justă = dreaptă = nepărtinitoare. Neaoş = crud //

sadea. Obraznic = ireverenţios = impertinent = arogant = neobrăzat = insolent =

neruşinat = sfidător Palpabil = concret = real = material = fizic = sesizabil = pipăibil // învederat = clar

= evident = vădit ; Paradiziac = miraculos = minunat = încântător = splendid = strălucitor; Parcimonios = zgârcit = avar = calic // sobru = reţinut = măsurat. Palavragiu =

clevetitor = flecar ; Parvenit = ajuns = căpătuit = pricopsit = învârtit = îmbogăţit. Pasager = efemer =

trecător = fragil ; Paşnic = aşezat = înţelegător = împăciuitor = potolit = tihnit // liniştit = calm =

blând = blajin = senin; Pătimaş = pasionat = înflăcărat = ardent = aprins // părtinitor = subiectiv ; Perfect = complet = absolut = deplin = total // desăvârşit = impecabil = ireproşabil

= ideal = splendid; Perisabil = alterabil // fragil // efemer = trecător = vremelnic = pieritor; Persuasiv = convingător = insistent = persistent = stăruitor = asiduu ;

Page 100: Notiuni de semantica

100

SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 12 Pestilenţial = stricat = dezgustător = infect = contagios. Pitoresc = încântător =

colorat = variat ; Pozitiv = pragmatic = avantajos = adecvat = practic = eficace = valoros ; Practic = util = folositor = eficace //pragmatic = realist = economic ; Prăpăstios = sperios = alarmist = pesimist // abrupt = stâncos = accidentat ; Pregătit = informat = competent = avizat = învăţat = instruit = format // preparat

= gătit ; Preliminar = anticipat = prealabil = introductiv. Premergător = predecesor =

anterior = anticipat ; Prestigios = respectat = important = reputat = faimos = însemnat. Princiar =

regesc = pompos ; Prohibit = ilicit = ilegal = oprit = interzis. Pustiitor = devastator = nimicitor =

distrugător = ruinător ; Răzbunător = revanşard = ranchiunos = vindicativ. Real = efectiv = adevărat =

obiectiv = palpabil ; Redus = mărginit = prost // micşorat = restrâns = limitat. Retras = solitar =

singur = izolat // dosnic ;

Page 101: Notiuni de semantica

101

SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 13 Sătul = dezgustat = sastisit = plictisit = scârbit // săturat = mâncat = hrănit =

mulţumit = satisfăcut ; Scrupulos = meticulos = conştiincios = exact = pedant // amănunţit = riguros ; Searbăd = insipid = fad // monoton = plictisitor = inexpresiv. Solidar = înfrăţit =

unit = legat = ataşat; Secundar = marginal = auxiliar = colateral = secund // minor = neimportant =

redus = neesenţial; Senzaţional = neaşteptat = uimitor = formidabil = extraordinar = colosal =

fantastic = deosebit ; Serafic = candid = inocent = pur = angelic = neprihănit = cast = sfânt // îngeresc = ceresc = celest ;

Solemn = sacru = sacramental = sacerdotal = grav // măreţ = maiestos = impresionant ; Solemn = festiv = ceremonios = sărbătoresc = grandios = academic

Spart = cheltuitor = risipitor // crăpat = sfărmat = ciobit = plesnit. Spinos = complicat = anevoios = greu // ghimpos = ţepos = mărăcinos ; Spiritual = ironic = glumeţ = amuzant = comic // deştept = ager = penetrant = isteţ

= fin ; Spiritual = mintal = intelectual = sufletesc = duhovnicesc. Şarmant = încântător = agreabil= fermecător; Şnapan = impostor = şarlatan = pungaş = escroc = potlogar.

Şubred = caduc = fragil = firav = plăpând = slab = debil = nerezistent.

Page 102: Notiuni de semantica

102

SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 14 Tipic = particular = specific = caracteristic = propriu = distinct. Tiranic = satrapic = samavolnic = despotic = dictatorial = abuziv // chinuitor =

stresant = obsesiv ; Transversal = pieziş = curmeziş = oblic = înclina = aplecat. Tranzitoriu = efemer = trecător = temporar // intermediar. Trândav = inactiv = leneş = trântor = farniente = pierde-vară = târâie-brâu. Triumfal = fastuos = pompos = grandios // biruitor = victorios. Taciturn = posac = ursuz = închis // tăcut = rezervat = timid = discret. Teafăr = valid // intact = întreg = neatins = nevătămat = sănătos. Telegrafic = sintetic = concis = laconic = dens // rapid = iute. Tembel = apatic = indolent = leneş = inactiv = indiferent = neglijent = delăsător. Tendenţios = subiectiv // insinuant // părtinitor // contestabil. Teribil = atroce = groaznic = cumplit = crud // formidabil = straşnic =

extraordinar // tare = mult ; Ticălos = abject = infam = nemernic = mizerabil = detestabil = scârnav = mârşav

= josnic = parşâv ;

Page 103: Notiuni de semantica

103

SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 15 Tihnit = senin = calm = liniştit = paşnic = plăcut = odihnitor = agreabil ; Ţeapăn = inert = tare = neclintit = rigid = dur = încremenit // solid = robust =

viguros = puternic ; Umil = sărăcăcios = simplu = anonim = biet // smerit = supus = modest =

obsecvios Umoristic = muşcător = hazliu = spiritual = amuzant. Uniform = omogen = egal = invariabil = nediferenţiat = identic // monoton = şters

= banal = inexpresiv Uşor = comod = lesne = plăcut // lent = lin = domol = încet. Util = judicios = just = adecvat // folositor = potrivit = bun = necesar. Utopic = himeric = iluzoriu = ireal = imaginar. Uzual = obişnuit = curent =

frecvent = răspândit ; Vag = confuz = neclar = imprecis = nesigur = nedesluşit. Vetust = demodat =

vechi = depăşit = arhaic. Vajnic = ilustru = marcant = important = vestit // energic = aprig = viguros =

grozav = straşnic ; Valabil = valoros = atrăgător // autentic // bun = profitabil = convenabil .

Page 104: Notiuni de semantica

104

SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 16 Valid = sănătos = teafăr = zdravăn // autentic = bun = valabil = just. Van = iluzoriu = zadarnic = inutil = ireal. Vast = imens = întins = amplu = enorm

= mare = bogat. Vaporos = transparent = diafan = străveziu = eterat = aerian. Veloce = sprinten =

iute = rapid = agil. Vehement = violent = impetuos = nestăpânit = năvalnic = furtunos // furios = iute

= aprins = aprig ; Venal = imoral = corupt = incorect = fără scrupule // afacerist. Vibrant = mişcător = palpitant = impresionant = patetic // trepidant = tremurător ; Vindicativ = răzbunător = neiertător = ranchiunos = revanşard. Visător = meditativ = contemplativ = gânditor = romantic. Vulgar = banal = popular = periferic = comun // ordinar = grosolan = mitocan =

degradant = obscen ; Zadarnic = inoperant = inutil = ineficace = nefolositor = oţios = steril = superfluu

= gratuit // degeaba ; Zărghit = smintit = ţicnit = ţăcănit = nebun. Zglobiu = zvăpăiat = zburdalnic =

sprinten = vioi.

Page 105: Notiuni de semantica

105

O M O N I M I A Omonimia presupune identitatea întâmplătoare a formei

unor cuvinte: ton = „sunet”, ton = „peşte”; lac = „apă stătătoare”, lac = „soluţie de |răşini utilizată pentru protejarea suprafeţelor unor, obiecte”; vară = „anotimpul cald”, vară = „grad de rudenie”; război = „conflict armat”, război = „instrument de ţesut”. Aceste cuvinte sunt deci omonime pentru că au înţeles diferit, dar forma lor coincide.

Fiecare omonim se defineşte prin propria sa distribuţie în enunţ. Ambiguitatea înţelesului (semnificatului) evocat de învelişul sonor (semnificantul) comun se risipeşte o dată cu contextul.

Dicţionarele înregistrează omonimele cu intrări lexicografice independente, spre deosebire de cuvintele polisemantice, care nu au intrări lexicografice independente.

Page 106: Notiuni de semantica

106

TIPURI DE OMONIME Lexicale [ aparţin aceleiaşi clase morfologice şi au sens diferit ]: război

( conflict armat ; instrument de ţesut ), mină ( galerie minieră ; armă explozivă ; expresie a feţei ; veche monedă grecească ; grafitul din creion ) , rachetă ( proiectil ; aparat pentru zbor extraterestru ; obiect ce loveşte mingea la tenis şi badminton ) ;

Lexico - gramaticale [ aparţin unor clase morfologice diferite şi au sens diferit ]: mare ( subst. ; adj. ) , mică ( mineral ; adj. ) , sare ,vin , cer ( subst.; vb.) vie ( subst. ; adj. ; verb ) , pui (subst. ; verb ) , mă (interj. ; pron.) , de (interj. ; prep. ; conj.) , noi, nouă (adj. ; num.) , ai (interj. ; subst. ; art. ; verb) , şiret (adj.; subst.) , poartă (subst. ; verb) ;

  Gramaticale [ aparţin aceleiaşi clase morfologice, au acelaşi sens, dar au forme

gramaticale diferite ]: lucrează (imperativ, pers. a II - a, sg.; indicativ, prezent, pers. a II - a, sg. , pl.) , citeşte (imperativ, pers. a II - a sg. ; indicativ, prezent, pers. a III - a, sg.) , sunt, duc (indicativ, prezent, pers. I, sg. ; indicativ, prezent, pers. a III - a, pl. ) , carte (cazul N. ; cazul Ac.)

Page 107: Notiuni de semantica

107

DICŢIONAR DE OMONIME aba 1 = postav aba 2 = (interjecţie) abate 1 = stareţ abate 2 = (verb) acar 1 = cutiuţă pentru ace acar 2 = macagiu acar 3 = care face ace acar 4 = conci de sârmă de fier administra 1 = a gospodări o instituţie, o întreprindere etc. administra 2 = a trata cu medicamente, a da medicamente ai ! 1 = (interjecţie) ai 2 = (plural regional de la an) ai 3 = (pluralul masc. de la al) ai 4 = (pluralul pron. şi adj. posesiv) ai 5 = (de la a avea) ai 6 = (reg. usturoi)

Page 108: Notiuni de semantica

108

DICŢIONAR DE OMONIME alunică 1 = (diminutiv de la alună)

alunică 2 = (semn pe faţă) zbenghi

aluniţă 1 = (diminutiv de la alună)

aluniţă 2 = (semn pe faţă) zbenghi

ambala 1 = a împacheta cu atenţie pentru transport

ambala 2 = a ridica viteza de turaţie a unui motor, (fig.) a-şi lua vânt, a se avânta cu

pasiune amenda 1 = a impune pe cineva la plata unei amenzi

amenda 2 = a îmbunătăţi un text, un proiect de lege etc.

amortiza 1 = a utiliza un credit, un aparat, o maşină etc. în aşa fel încât

beneficiile ,să acopere costul şi uzura normală amortiza 2 = a face să se micşoreze efectele unui zgomot, ale unui şoc etc.

anaforă 1 = anafură, bucată de prescură folosită în ritualul creştin

anaforă 2 = repetiţia unui cuvânt la începutul a două sau mai multe propoziţii, fraze,

paragrafe (figură de retorică)

Page 109: Notiuni de semantica

109

DICŢIONAR DE OMONIME analist 1 = care face analize (în chimie, matematică)

analist 2 = scriitor de anale

antifon 1 = versete din psalmi care se cântă repetându-se de două ori imitând un fel

de dialog antifon 2 = dop de ceară, de material plastic etc. de pus în urechi pentru a nu se mai

auzi zgomotele din jur arie 1 = locul amenajat pentru treieriş

arie 2 = suprafaţă, întindere a unui fenomen

arie 3 = cântec, melodie, compoziţie vocală dintr-o operă sau operetă

arzător 1 = injector, aparat care asigură arderea gazelor în sobe, cuptoare etc.

arzător 2 = dogoritor, fierbinte, (fig.) intens, puternic, de cea mai mare actualitate

aspic 1 = levănţică

aspic 2 = gelatină folosită în alimentaţie

aspru 1 = care nu e neted, (fig.) neînduplecat, sever

aspru 2 = monedă turcească din secolul al XV-lea, cu circulaţie şi în Ţările Române

Page 110: Notiuni de semantica

110

DICŢIONAR DE OMONIME atlas 1 = lucrare care grupează hărţi geografice, geologice etc. atlas 2 = numele primei vertebre cervicale august 1 = a opta lună a anului august 2 = epitet pentru monarhi, prinţi etc., (fig.) nobil, ales avă 1 = plasă de pescuit avă 2 = epitet pentru un călugăr bătrân babalâc 1 = bătrân babalâc 2 = stâlpul pe care se poate roti moara de vânt babiţă 1 = pasăre acvatică, pelican babiţă 2 = boală de sugaci bac 1 = pod umblător bac 2 = vas de sticlă, ebonită etc., în care se ţine un electrolit şi electrozii

unui acumulator, diverse dispozitive mecanice bacara 1 = numele unui joc de cărţi bacara 2 = cristal de calitate superioară

Page 111: Notiuni de semantica

111

DICŢIONAR DE OMONIME baie 1 = odaie de îmbăiat, cada băii

baie 2 = mină, ocnă

balot 1 = oţel subţire laminat de făcut cercuri, şine de roţi etc.

balot 2 = pachet, legătură mare de diverse lucruri, obiecte, mărfuri etc.

ban 1 = a suta parte dintr-un leu

ban 2 = rang şi funcţie boierească din evul mediu românesc

banc 1 = prag de nisip în mare, într-un râu etc.

banc 2 = tejghea de meseriaş

banc 3 = glumă, anecdotă

bancă 1 = scaun lung, cu sau fără spătar, laviţă

bancă 2 = instituţie financiară

barem 1 = (adverb) cel puţin, măcar

barem 2 = tarif, limită care trebuie atinsă (în sport)

baretă 1 = cureluşa cu care se încheie un pantof, banda de pânză cu culorile specifice unei

decoraţii baretă 2 = căciulă în trei sau patru colţuri, purtată de preoţi, de soldaţi

Page 112: Notiuni de semantica

112

DICŢIONAR DE OMONIME batal 1 = groapă de depozitat ţiţei, reziduuri petroliere

batal 2 = berbec castrat

batcă 1 = fierul pe care se bate coasa

batcă 2 = capcană de prins rozătoare mici

batcă 3 = peşte asemănător cu plătica

băieş 1 = muncitor într-o baie publică

băieş 2 = miner

bălaie 1 = blondă

bălaie 2 = varietate de struguri

bălos 1 = cu bale

bălos 2 = peşte asemănător cu roşioara

bănesc 1 = privitor la bani

bănesc 2 = de bani

berc 1 = fără coadă

berc 2 = dumbravă

Page 113: Notiuni de semantica

113

DICŢIONAR DE OMONIME bilă 1 = globuleţ, sferă de sticlă, de oţel etc.

bilă 2 = trunchi lung de copac

bilă 3 = fiere

bine 1 = (adverb)

bine 2 = mulţumire, bunăstare etc.

birlic 1 = as (la jocul de cărţi)

birlic 2 = speteaza din mijloc a unui zmeu de înălţat

blândă 1 = (adjectiv)

blândă 2 = urticarie

bob 1 = plantă leguminoasă înrudită cu fasolea

bob 2 = sămânţă, grăunte

bob 3 = sanie cu cârmă

bob 4 = un fel de macara cu care se ridică materiale de construcţie boem

boem 1 = din Boemia

boem 2 = persoană care nu respectă convenţiile unei vieţi aşezate şi liniştite, dispreţuindu-le

în numele pasiunii pentru artă

Page 114: Notiuni de semantica

114

DICŢIONAR DE OMONIME boltă 1 = arcadă (arhit.) boltă 2 = prăvălie, dugheană bor 1 = metaloid aflat în sările acidului boric bor 2 = margine de pălărie box 1 = luptă sportivă cu pumnii box 2 = (în expresia ghete de box, piele de box) viţel brac 1 = prepelicar brac 2 = rămăşiţă, rest de aruncat braşoveancă 1 = (femininul lui braşovean) braşoveancă 2 = căruţă cu coviltir brichetă 1 = aprinzătoare mecanică de aprins ţigările brichetă 2 = cărămizi, sfere mici sau ouă de cărbune praf sau de alte materiale cărora li s-

au dat aceste forme geometrice prin presare brişcă 1 = trăsurică brişcă 2 = briceag bulă 1 = băşică (de aer) bulă 2 = act oficial (al papei) întărit cu pecete

Page 115: Notiuni de semantica

115

DICŢIONAR DE OMONIME bun 1 = (adjectiv)

bun 2 = bunic

bun 3 = ceea ce este util, ceea ce are circulaţie economică, avut, produs

bursă 1 = alocaţie bănească (de stat) pentru studii dată unui elev, student etc.

bursă 2 = instituţie specializată în negocieri de valută, mărfuri etc.

franc 1 = monedă în Franţa, Belgia, Elveţia.

franc 2 = (despre oameni): sincer; care spune pe faţă ce gândeşte.

frişcă 1 = smântână bătută spumă cu zahăr.

frişcă 2 = (pop.): nuia, vergea

furnicar 1 = ridicătură de pământ care adăposteşte o colonie de furnici.

furnicar 2 = mamifer din America de Sus cu botul lung, care se hrăneşte cu furnici.

general 1 = ofiţer superior.

general 2 = adj.: ceea ce este comun tuturor.

gol 1 = introducerea mingii în poarta echipei adverse.

gol 2 = (despre oameni, obiecte): dezbrăcat, neacoperit, sărac, deşertat.

Page 116: Notiuni de semantica

116

DICŢIONAR DE OMONIME golf 1 = joc cu bile şi cu crosă pe un teren cu orificii.

golf 2 = parte a unui ocean (mări, lac) care înaintează într-o deschizătură a uscatului.

gută 1 = boală a articulaţiilor.

gută 2 = fir subţire de plastic de care se leagă cârligul undiţei.

ierbar 1 = colecţie de plante uscate şi presate.

ierbar 2 = despărţitură a stomacului rumegătoarelor.

înapoia 1 = (prepoziţie) îndărătul.

înapoia 2 = vb. a restitui, a întoarce.

încinge 1 = -a arde cu flacăra mare; a se înfierbânta.

încinge 2 =a se înfăşura peste mijloc cu o cingătoare.

jar 1 = grămadă de cărbuni aprinşi.

jar 2 = păr scurt de pe capul şi de pe extremităţile membrelor, la ovine.

legat 1 = strâns într-o legătură.

legat 2 = dispoziţie testamentară prin care se lasă cuiva o moştenire.

liliac 1 = animal mamifer asemănător cu şoarecele, cu aripi adaptate la zbor.

liliac 2 = arbust înalt cu frunze ovale, cu flori plăcut mirositoare, violete.

Page 117: Notiuni de semantica

117

DICŢIONAR DE OMONIME marcă 1 = semn distinct aplicat pe un obiect; inscripţie. marcă 2 = monedă germană. mare 1 = care depăşeşte dimensiunile obişnuite. mare 2 = numele generic dat vastelor întinderi de apă stătătoare, adâncă şi sărată de

pe pământ. mediu 1 = natură, societate. mediu 2 = (adj.) care se află în mijloc. milă 1 = sentiment de înţelegere şi de compasiune faţă de suferinţa cuiva. milă 2 = unitate de măsură pentru lungime, folosită în trecut; azi folosită în Anglia şi

S.U.A (1609,3 m). mină 1 = loc subteran cu zăcăminte de substanţe minerale; -fig. izvor de bogăţie. mină 2 = expresia feţei. morgă 1 = clădire special amenajată în care se depun cadavrele, morgă 2 = (livr.) atitudine afectată şi dispreţuitoare; aroganţă, îngâmfare. mucenic 1 = colăcel din aluat copt sau fiert cu nuci şi cu zahăr, care se mănâncă la 9

martie. mucenic 2 = martir din primele timpuri ale creştinismului.

Page 118: Notiuni de semantica

118

DICŢIONAR DE OMONIME nouă 1 = cifra (9); (numeral)

nouă 2 = adj.; care este de curând.

obor 1 = loc împrejmuit pentru ţinut vitele la târg.

obor 2 = împletitură de nuiele pe o apă curgătoare, pentru păstrarea peştelui viu.

ort 1 = monedă nucă; o pătrime dintr-un leu vechi.

ort 2 = abataj: locul de muncă al ortacilor, în mină.

palat 1 = cerul gurii.

palat 2 = clădire somptuoasă în care are sediul o autoritate; locuinţă a unui suveran.

pală 1 = fân care se coseşte într-o tragere cu coasa; adiere uşoară de vânt.

pală 2 = ramură de palmier, considerată ca semn al biruinţei.

panama 1 = împletitură de paie, obţinute din frunze de palmier, din Panama;

pălărie; ţesătură. panama 2 = escrocherie în stil mare.

parabolă 1 = curbă plană în geometrie.

parabolă 2 = povestire alegorică cu cuprins religios sau moral.

Page 119: Notiuni de semantica

119

DICŢIONAR DE OMONIME pătul 1 = construcţie din împletituri, ridicată puţin deasupra pământului, servind la

păstrarea porumbului. pătul 2 = (în sintagmă) măr pătul = specie de măr cu fructe galben-verzui şi cu pete roşii. pilos 1 = care aparţine părului. pilos 2 = (pop.) tare, rezistent. pitic 1 = (în sintagmă) jocuri pitice = jocuri care aveau loc din patru în patru ani la Delfi,

în Grecia antică, în cinstea zeului Apollo. pitic 2 = pigmeu; f. mic de statură; (fig.) om lipsit de valoare. pluton 1 = corp de roci magmatice, mari, fixat în stratul unor roci sedimentare. pluton 2 = subunitate militară mai mică decât compania, alcătuită din 3 - 4 grupe. pol 1 = monedă de metal de 20 de lei care a circulat în ţara noastră. pol 2 = fiecare din cele două puncte situate la capetele axei de rotaţie a pământului. pol 3 = (înv.) "jumătate" pompă 1 = maşină de forţă cu cilindru şi piston, pentru deplasarea unui lichid. pompă 2 = alai, suită, cortegiu în plin fast. pupă 1 = partea dinapoi a navei. pupă 2 = formă intermediară de dezvoltare a insectelor (larvă).

Page 120: Notiuni de semantica

120

DICŢIONAR DE OMONIME pupilă 1 = persoană minoră sub protecţia cuiva.

pupilă 2 = deschizătură în mijlocul irisului, prin care se vede.

pur 1 = plantă cu flori purpurii şi cu frunze lungi.

pur 2 = (adj.) fără elemente străine; curat.

rachetă 1 = proiectil.

rachetă 2 = obiect de joc în tenis.

racilă 1 = boală veche, cusur (livr.).

racilă 2 = unealtă de prindere a racilor.

radă 1 = zonă de adăpost, într-un port, al navelor.

radă 2 = consiliul puterii la unele popoare slave.

radia 1 = a emite lumină, căldură...

radia 2 = a şterge din registru.

ramă 1 = cadru de lemn.

ramă 2 = vâslă.

râs 1 = mamifer carnivor.

râs 2 = acţiunea de a râde.

Page 121: Notiuni de semantica

121

DICŢIONAR DE OMONIME rasă 1 = (adj.) cu părul tuns de la rădăcină. rasă 2 = haină călugărească. rasă 3 = specie comună la un grup de indivizi. rât 1 = botul porcului. ; rât 2 = şes de iarbă, de-a lungul râului. recrea 1 = a se destinde; a se distra. recrea 2 = a crea din nou. recurent 1 = (adj.) care revine (despre curente, boli,..) recurent 2 = (s.) persoană care face recurs în justiţie. resort 1 = domeniu de activitate. resort 2 = obiect elastic. rug 1 = tulpină târâtoare de măceş. rug 2 = grămadă de lemne pe care se ardeau condamnaţii morţii. rutină 1 = capacitate câştigată dintr-o practică îndelungată. rutină 2 = substanţă obţinută din flori, folosită în medicină. sfor 1 = interjecţie. sfor 2 = curent în mijlocul apei; loc unde ţâşneşte din pământ apa.

Page 122: Notiuni de semantica

122

DICŢIONAR DE OMONIME sinus 1 = cavitate în os. sinus 2 = funcţie trigonometrică. sitar 1 = pasăre călătoare, de mărimea porumbelului. sitar 2 = vânzător (meseriaş) de site. sleit 1 = (s.) scoaterea apei din fântână pentru a o curăţa. sleit 2 = substanţe grase solidificate, prin răcire, în mâncare. smead 1 = mâncare aruncată în apă pentru peşte. smead 2 = (adj.) oacheş. smirnă 1 = (adv.) în poziţie de drepţi. smirnă 2 = răşină exotică. socotit 1 = (s.) calcul. socotit 2 = (adj.) chibzuit (despre oameni). sol 1 = notă muzicală. sol 2 = trimis, emisar. solvent 1 = care plăteşte taxele. solvent 2 = (adj.) dizolvant. star 1 = ambarcaţiune cu vele, de două persoane. star 2 = vedetă de cinema.

Page 123: Notiuni de semantica

123

DICŢIONAR DE OMONIME stat 1 = organizaţie politică. stat 2 = listă cu drepturi băneşti (stat de plată). stat 3 = înălţime. stămbărie 1 = cantitate mare de stambă. stămbărie 2 = locul unde se fabrică (vinde) stamba. sufragiu 1 = om de serviciu care servea la masă (în trecut). sufragiu 2 = drept de vot. şpriţ 1 = băutură de vin cu sifon. şpriţ 2 = aparat cu piston, folosit la ornarea prăjiturilor. şut 1 = durata zilei de muncă (schimb) în mină. şut 2 = lovitură cu piciorul, în minge. tablă 1 = placă metalică. tablă 2 = joc de noroc. temporal 1 = aşezat la tâmplă (os temporal). temporal 2 = despre timp. testa 1 = a da dispoziţii prin testament. testa 2 = a supune pe cineva unui test.

Page 124: Notiuni de semantica

124

DICŢIONAR DE OMONIME tipic 1 = obicei, regulă. tipic 2 = (adj.) care distinge; este caracteristic. toc 1 = interjecţie. toc 2 = cutie în care se păstrează ochelarii, stiloul... toc 3 = parte din încălţăminte. tocată 1 = (adj.) tăiată mărunt. tocată 2 = compoziţie pentru instrumente cu claviatură. top 1 = clasament pentru preferinţe... top 2 = pachet de coli de scris. tors 1 = faptul de a toarce. tors 2 = sculptură reprezentând partea superioară a corpului uman, fără membre şi cap. trac 1 = stare emotivă. trac 2 = locuitor din Tracia (popor indo-european). trecut 1 = (s.) timpul scurs. trecut 2 = (adj.) care aparţine trecutului; care nu mai este actual; îmbătrânit; bătrân. triton 1 = zeitate grecească cu bust de om şi coadă de peşte. triton 2 = armonie de trei tonuri.

Page 125: Notiuni de semantica

125

DICŢIONAR DE OMONIME tură 1 = totalitatea salariaţilor dintr-un schimb. tură 2 = piesă de şah. ţarină 1 = ogor. ţarină 2 = soţia ţarului; titlu dat împărăteselor Rusiei. ţelină 1 = plantă culinară. ţelină 2 = pământ nelucrat vreodată; pârloagă. ţiglă 1 = plăcuţă de argilă arsă pentru acoperit casele; ţiglă 2 = vergea de lemn ascuţit la capăt, folosită la friptul cărnii. ulei 1 = trunchi scorburos, folosit pentru păstrarea anumitor lucruri. ulei 2 = lichid gros; tablou. ură 1 = sentiment de duşmănie. ură 2 = plantă cu flori roşii, în spic. urcior 1 = vas de lut, cu gâtul strâmt, cu toarte. urcior 2 = furuncul la rădăcina genelor. val 1 = masă de apă; talaz. val 2 = meterez de pământ; fortificaţie. vârstă 1 = timpul care s-a scurs de la naştere până în prezent. vârstă 2 = dungă lată de altă culoare decât fondul (fig.).

Page 126: Notiuni de semantica

126

DICŢIONAR DE OMONIME vâslă 1 = unealtă de lemn cu care se conduce barca. vâslă 2 = coardă de viţă-de-vie cu ciorchini, care se păstrează pentru iarnă. vază 1 = vas de flori. vază 2 = stimă, notorietate. vărsat 1 = (s.) variolă; boală contagioasă. vărsat 2 = (adj. şi adv.) care se vinde cu amănuntul. vernisa 1 = a acoperi un tablou cu vernis (lac) vernisa 2 = a inaugura o expoziţie de pictură, de tablouri. vier 1 = podgorean. vier 2 = porc necastrat. volant 1 = piesă grea de la motorul automobilului. volant 2 = (adj.) detaşat dintr-un întreg. voleu 1 = lovitură prin care mingea este expediată înainte de a atinge pământul. voleu 2 = oblon de lemn. zar 1 = cub cu puncte imprimate pe feţe, folosit la jocurile de noroc. zar 2 = (reg.) broasca uşii. zăvod 1 = aşezare temporară de pescari. zăvod 2 = câine ciobănesc.

Page 127: Notiuni de semantica

127

O M O F O N E [ coincid fonetic, dar nu grafic ] :

altădată (adv.= odinioară) // altă dată (adj.+ subst.) ; altfel (adv.= altminteri) // alt fel (adj.+ subst.) ; a-i = (prepoziţie + pronume personal) ai = (articol, substantiv,

interjecţie, verb auxiliar) ; a-l = (prepoziţie + pronume personal) // al = (articol posesiv) ; a-şi = (prepoziţie + pronume reflexiv) // aşi = (substantiv) ; a-ţi = (prepoziţia infinitivului + pronume) // aţi = (verb auxiliar) ; nai (subst.) // n-ai (adv.+ verb) ; oştire, otavă (subst.) // o ştire, o tavă (art.+ subst.) ; oarecare // oare care ? ; oarecând // oare când ? ; oarecum // oare

cum ? ; alegeţi (voi) // alege-ţi (tu) ; ai da // a-i da ; aţi pregăti // a-ţi pregăti ;

ca şters // c-a şters

Page 128: Notiuni de semantica

128

O M O G R A F E [ coincid grafic, dar se accentuează diferit ] :

ácele, acéle; véselă, vesélă ; adună, adună ; ară, ară ; bară, bară ; birui, birui ; boi, boi ; căi, căi ; cântă, cântă ; călătorii, călătorii ; comis , comis ; cotă, cotă ; copii, copii ; cuminţi, cuminţi ; companie, companie ; continuă, continuă ; clasă, clasă ; dată, dată; dezvoltă, dezvoltă ; duduie, duduie ; dotă, dotă ; dură, dură ; fugi, fugi ; haină, haină ; ieşi, ieşi ; împrăştie, împrăştie ; masă, masă ; manevra, manevra ; mări, mări ; mârâi, mârâi ; muri, muri ; mură, mură ; modele, modele ; măsură, măsură ; mânji, mânji ; nota, nota ;perpetuă, perpetuă ; pustii, pustii ; reclamă, reclamă ; repede, repede ; roşi, roşi ; sări, sări ; scânteia, scânteia ; scumpi. = scumpi ; suflă, suflă ; scutură, scutură ; strică, strică ; strigă, strigă ; snopii, snopii ;stropii, stropii ; suportă, suportă ; suflecă, suflecă ; torturi, torturi ; tremură, tremură ; umbrele, umbrele ; urmă, urmă ; urmări, urmări ; veselă, veselă ; veseli, veseli ; voi, voi.

Page 129: Notiuni de semantica

129

P A R O N I M E (1) În cuvinte, cu aceleaşi sunete, dar în ordine diferită : antonimie //

antinomie ; cauzal // cazual ; corvetă // covertă ; menaj // manej ; preceptor //perceptor ; a releva // a revela ; transparent // transperant ;

  În cuvinte, cu unul, două sau trei sunete diferite : adagio //

adagiu ; alineat //aliniat ; atlas // atlaz ; calitate //caritate ; campanie // companie ; colabora // corobora ; consemn // consens ; deferenţă // diferenţă ; eroare // oroare ; a evalua / a evolua ; ezoteric // exoteric ; fentă // fantă ; fisă // fişă ; flagrant // fragrant ; a gera // a gira inerva // enerva ; a insera // a însera ; insolent // indolent ; a investi // a învesti ; inveterat // învederat ; a irupe // a erupe ; jantă // geantă ; lacună // lagună ; nefrită // nevrită ; nefroză // nevroză ; omis // emis ; a repara // a repera ; solidar // solitar ; speze // speţe ; a stimula // a stipula ; suveran // suzeran ; sudură // sutură ; text // test ; virtuos // virtuoz ;

Page 130: Notiuni de semantica

130

P A R O N I M E (2) În cuvinte, cu unul, două sau trei sunete în plus : albastru //

alabastru ; a apropia // a apropria ; a asculta // a ausculta ; concesie // concesiune ; a compara // a compărea ; conjectură // conjunctură ; consort // consorţiu ; divizie // diviziune // divizion ; a eluda // a elucida ; scală // escală ; unghinal // unghiular ; ubicuitate // ambiguitate ;  

În cuvinte cu prefix diferit : a absorbi // a adsorbi ; a emigra // a imigra ; eminent // iminent ; aflux // influx // reflux ; destins // distins ; a emergent // imergent ; prenume // pronume ; prepoziţie // propoziţie ; a prescrie // a proscrie ; a preveni // a proveni ;

În cuvinte cu sufix diferit : alienare // alienaţie ; anual // anuar ; arbitral // arbitrar ; comunicare // comunicaţie ; consultare // consultaţie ; dentar // dental ; dependenţă // dependinţă ; focar // focal ; funcţional // funcţionar ; ; glacial // glaciar ; literal // literar ; numeral // numerar ; ordinal // ordinar ; original // originar ; pensie // pensiune ; raţie // raţiune ; special // specios ; temperanţă // temperaţie ; temporal // temporar ; umeral // umerar ;

Page 131: Notiuni de semantica

131

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 1 A absorbi = vb. = a încorpora o substanţă, suge, încorpora, absorbi,

înghiţi; (fig.) a preocupa ; A adsorbi = vb. = a fixa moleculele unei substanţe pe suprafaţa unui

corp solid ; Adagio = adv. = lent (muz.); Adagiu = subst. =

maximă ; Albastru (adj) = azuriu, bleu. Alabastru (subst.) = varietate de ghips; Alienare = subst. = înstrăinarea unui bun. Alienaţie = subst. =

boală mintală, nebunie ; Alineat = subst. = rând dintr-un text scris mai dinăuntru pentru a arăta

trecerea la altă idee ; Aliniat = adj. = aşezat în linie dreaptă ; Antonimie = subst. = relaţia de opoziţie dintre două cuvinte antonime

Antinomie = subst. = contradicţia dintre două principii care se exclud reciproc, dar care pot fi demonstrate logic fiecare în parte;

Anual = adj. = care are loc o dată pe an ; care durează un an ; Anuar = subst. publicaţie anuală de bilanţ a activităţii unei instituţii ;

Page 132: Notiuni de semantica

132

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 2 A apropia = vb. = a aduce aproape. A apropria = vb. = a-şi însuşi un bun străin. Arbitral = adj. = hotărât de arbitru; alcătuit din arbitri. Arbitrar = adj. = după bunul plac ; ales la întâmplare ; A asculta = vb. = a percepe cu auzul un sunet. A ausculta = vb. = a asculta cu stetoscopul, cu urechea; Atlas = subst. = colecţie de hărţi, grafice, imagini. Atlaz = subst. = ţesătură asemănătoare cu satinul ; Calitate = subst. = însuşire. Caritate = subst. = filantropie, generozitate; Cauzal = adj. = privitor la cauză. Cazual = adj. care are caracter întâmplător; care arată cazul ; Campanie = subst. = operaţiuni ale unor forţe organizate. Companie = subst. = subunitate militară;

Page 133: Notiuni de semantica

133

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 3 Comunicare = subst. = înştiinţare, raport, lucrare ştiinţifică. Comunicaţie = subst. = mijloc de legătură între două puncte (rutier,

telefonic). Concesie = subst. = îngăduinţă, cedare în favoarea cuiva. Concesiune = subst. = drept de a exploata un bun acordat de un stat

unui alt stat sau unor întreprinderi A compara = vb. = a confrunta. A compărea = vb.= a apărea în faţa

unei instanţe judecătoreşti ; Conjectură = subst. = opinie bazată pe presupuneri. Conjunctură =

subst. = concurs de împrejurări ; A colabora = vb. = a participa la o acţiune făcută în comun; a publica

un articol într-o publicaţie ; A corobora = vb.= a întări, a sprijini ; Consemn (pl.-e) = subst. = ordin, totalitatea obligaţiilor în timpul

serviciilor de pază ; Consens (pl.-uri) = subst. = acord , înţelegere ;

Page 134: Notiuni de semantica

134

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 4 Consort (pl.-i) = subst. = soţul unei regine încoronată ca suverană

( prinţ consort ) Consorţiu (pl. -ii) = subst. = înţelegere între grupuri monopoliste în

vederea unor operaţii avantajoase Consultare = subst. = solicitare a unui aviz, a unei păreri, întrebare. Consultaţie = subst. = examinarea unui pacient de către medic; Corvetă = subst. navă de război de mic tonaj , uşor armată şi foarte

mobilă. Covertă = subst. puntea superioară a unei nave. Dental = adj. = sunet (consoană)articulat prin apropierea limbii de

dinţii incisivi; Dentar = adj. = referitor la dinţi. Destins = adj. = care a pierdut din încordare , relaxat. Distins = adj.=

plin de distincţie ; Diferenţă = subst. = deosebire. Deferenţă = subst. = respect ,

consideraţie deosebită.

Page 135: Notiuni de semantica

135

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 5 Divizie = subst. = mare unitate militară, cuprinzând mai multe

regimente. Diviziune = subst. = împărţire , separare. Divizion = subunitate

militară cuprinzând mai multe baterii Dependenţă = subst. = subordonare. Dependinţă = încăpere

accesorie a unei case de locuit; A elucida = vb. = a clarifica. A eluda = vb. = a ocoli , a evita ; A emigra = vb. = a pleca din patrie şi a se stabili în altă ţară. A imigra = vb. = a veni dintr-o ţară străină pentru a se stabili acolo. Eminent = adj. = excepţional, remarcabil.Iminent = adj. = inevitabil ; Eroare = subst. = greşeală ; Oroare = subst. = groază, dezgust. A evalua = vb = a aprecia. A evolua = vb. = a progresa. Ezoteric = adj. = (despre doctrine, ritualuri) care poate fi înţeles. Exoteric = adj. =(despre doctrine, ritualuri) care poate fi înţeles

numai de cei iniţiaţi ; ascuns, secret;

Page 136: Notiuni de semantica

136

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 6 Fentă = subst. = procedeu în sport pentru introducerea în eroare a

adversarului. Fantă = subst. = deschidere ( îngustă într-un perete ) ; tăietură

perpendiculară într-o ţesătură. Fisă = subst. = piesă în formă de monedă care poate declanşa

funcţionarea unui aparat. Fişă = subst. = foaie de hârtie sau de carton pe care se fac însemnări. Flux = subst. = scurgere de fluid dintr-o masă de fluid, care se găseşte

în stare de repaus sau în mişcare. Influx = subst. = propagare a unei excitaţii de-a lungul unei fibre nervoase (influx nervos);

Aflux = subst. = afluenţă, îngrămădire a sângelui într-un punct al corpului.

Focal = adj. (fiz.) = privitor la focalul lentilelor sau al oglinzilor; Focar = subst. = punct în care se întâlnesc razele convergente

reflectate de către un sistem optic;

Page 137: Notiuni de semantica

137

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 7 Flagrant = adj. = izbitor, evident . Fragrant = adj. = mirositor,

parfumat. Funcţional = adj. = referitor la o funcţie. Funcţionar = subst.=

salariat într-o activitate administrativă ; A gera = vb. = a administra în locul altuia. A gira = vb.= a garanta

printr-un gir. Glacial = adj. = de gheaţă, rece, (fig.) lipsit de căldură, distant. Glaciar = privitor la perioada glaciară; Ineligibil = adj. = care nu are calităţile prevăzute de lege pentru a

putea fi ales ; Inteligibil = adj. = care poate fi înţeles cu ajutorul gândirii logice ; A inerva = vb.= a produce o stare de excitare a unui organ sau ţesut.

A enerva =vb.= a înfuria, a irita. A insera = vb. = a include un adaos într-un text, articol, tabel etc. A însera = vb.= a se face seară; a rămâne undeva până seara ;

Page 138: Notiuni de semantica

138

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 8 Insolent = adj.= obraznic. Insolit = adj.= neobişnuit. Indolent

= adj.= leneş, nepăsător. A investi = vb.= a plasa un capital. A învesti = a acorda cuiva în mod

oficial o demnitate, o funcţie ; Inveterat = adj.= învechit, înrădăcinat (în rele). Învederat = adj.=

evident, clar ; A irupe = vb.= a se manifesta brusc, a izbucni, a ţâşni. A erupe = a

face erupţie (vulcani, sonde) Jantă = subst.= partea exterioară a unei roţi pe care se fixează pneul.

Geantă = subst.= poşetă. Lacună = lipsă, gol, omisiune, neglijare, scăpare. Lagună = o

porţiune din mare separată aproape complet printr-o fâşie de uscat. Literal = adj. = care reproduce un cuvânt literă cu literă, textual,

exact. Literar = adj.= care se referă la literatură, artistic estetic ; Manej = subst.= loc pentru antrenament la călărie. Menaj = subst.=

gospodărie, familie, căsnicie ;

Page 139: Notiuni de semantica

139

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 9 Miner = subst.= muncitor în mină. Minier = adj.= care se

referă la extragerea minereului ; Nefrită = subst.= inflamare a rinichilor. Nevrită = leziune

inflamatorie sau degenerativă a nervilor ; Nefroză = subst.= leziune degenerativă a rinichiului, fără inflamare ; Nevroză = subst.= tulburare nervoasă cu caracter funcţional, psihoză,

surescitare, obsesie ; Numeral = subst.= parte de vorbire. Numerar = subst.= sumă de

bani ; Omis = adj.= uitat, neglijat, sărit. Emis = adj.= enunţat, pus în

circulaţie , produs ; Oral = adj.= transmis prin viu grai. Orar = adj., subst. = care indică

orele; program de activitate ; Ordinal = adj. = numeral ordinal care indică ordinea numerică ; Ordinar = adj. = obişnuit, de calitate inferioară, fracţie ordinară ;.

Page 140: Notiuni de semantica

140

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 10 Original = adj.= autentic, neimitat ; neobişnuit, ciudat. Originar = care este din loc din; de obârşie, de origine… Pensie = subst.= sumă de bani plătită lunar pensionarilor. Pensiune = subst.= întreţinere (locuinţă şi masă) primită de cineva în

schimbul unei sume de bani; Prenume = subst.= nume de botez. Pronume = parte de vorbire care ţine locul unui substantiv ; Preceptor = (în trecut) educator particular, pedagog. Perceptor = funcţionar încasator de impozite; Prepoziţie = subst. = parte de vorbire. Propoziţie = subst.= unitatea sintactică cea mai simplă ; A prescrie = a stabili ceea ce urmează să se facă; a recomanda un

medicament de către medic ; A proscrie = a izgoni din patrie, a osândi ;

Page 141: Notiuni de semantica

141

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 11 A proveni = vb = a-şi avea originea în… A preveni = vb. = a atrage atenţia asupra consecinţelor unor acţiuni. Raţie = subst.= cantitate de hrană, apă etc. , fixată pe un anumit timp;

termen matematic ; Raţiune = subst.= judecată, gândire ; motiv. A releva = a evidenţia. A revela = a dezvălui ; A repara = a readuce în stare de funcţionare; a îndrepta. A repera = a determina, a marca un reper ; Solidar = adj.= care leagă, care angajează mai multe persoane. Solitar = adj.= singuratic, pustiu ; Speze = subst. pl. = cheltuieli ( făcute pentru deplasare ). Speţe = subst. pl.= specii ; A stimula = a îndemna , a încuraja. A stipula = a introduce, a prevedea o clauză într-un contract ;

Page 142: Notiuni de semantica

142

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 12 Stringent = adj. = care se impune în mod imperios, presabil. Astringent = adj.= substanţă care produce strângerea ţesuturilor

animale ; Special = adj.= deosebit, anumit. Specios = adj. = amăgitor,

înşelător. Scală = subst. = placă gradată pe care se pot urmări la radio lungimile

de undă ; Escală = subst. = loc de oprire a unei nave sau a unui avion ; Suveran = adj.= care deţine autoritatea supremă ; subst.=

conducătorul unui stat monarhic ; Suzeran = subst.= mare senior în cadrul relaţiilor de vasalitate; adj.=

care exercită suzeranitatea ; Sudură = operaţia de sudare şi rezultatul ei între două piese de metal

prin încălzire sau presare ; Sutură = subst. (anatomie) = articulaţie fixă în care oasele sunt strâns

apropiate; cusătură în chirurgie

Page 143: Notiuni de semantica

143

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 13 Temperanţă = subst.= cumpătare, moderaţie. Temperaţie = subst.= stabilirea unei mărimi convenţionale a

intervalelor dintre sunete la muzică; Temporal = adj.= care indică timpul, referitor la timp; os temporal =

os aşezat în regiunea tâmplelor; Temporar = adj. adv. = trecător, provizoriu ; Transparent = adj,= străveziu, limpede. Transperant = subst.= stor , jaluzea ; Tranzacţie = subst.= înţelegere , învoială , acord. Tranziţie = subst. = trecere de la o formă la alta ; Text = subst.= fragment dintr-o scriere, scriere. Test = subst.= experiment, probă ; Unghinal = adj. (zoologie) = referitor la unghie. Unghiular = adj.= în formă de unghi, colţuros;

Page 144: Notiuni de semantica

144

SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 14 Umeral = adj.= de la umăr, al umărului. Umerar = subst.= umeraş; protecţie fixată pe umeri ; Ubicuitate = subst.= starea celui care este prezent

pretutindeni sau în mai multe locuri deodată ; Ambiguitate = subst.= echivoc, situaţie echivocă. Virtuos = adj.= cu multe virtuţi. Virtuoz = subst.= muzician stăpânind perfect tehnica

instrumentului;

Page 145: Notiuni de semantica

145

P L E O N A S M E T O L E R A B I LE a se apleca în jos ; a coborî (în) jos ; a urca (în) sus ; costum de

haine ; dună de nisip ; extinctor de incendiu ; gamă variată de sortimente ; sumă de bani ; ospiciu de nebuni ; din ce în ce mai mult ; a îngheţa de frig ; 

a vedea cu ochii ; cel mai optim (perfect) ; a dormi un somn ; a merge cale ; a cântări kilograme ; a cânta un cântec ; a ecraniza un film ; a lucra la elaborarea ; a oua un ou ; a scrie o scrisoare ; a-şi trăi traiul ; a visa un vis ; 

aversă de ploaie ; ani de zile ; dată cronologică ; fix la fel ; moş bătrân ; babă bătrână ; fetiţă mică ; demnitatea umană ; individ uman ; cult religios ; a inunda cu apă ; a intra înăuntru ; a muştrului drastic ;

a se limita numai (doar) ; a se mărgini numai (doar); a se mulţumi numai (doar); a se reduce numai (doar); a se resemna numai (doar); a se restrânge numai (doar); a se rezuma numai (doar) ;

Page 146: Notiuni de semantica

146

P L E O N A S M E I N T O L E R A B I L E a aduce un aport ; a adulmeca mirosul ; atac agresiv ; aprobă

pozitiv ; cerere solicitată ; a monopoliza totul ; a avansa înainte ; a inculpa sub acuzarea de… ; a se sinucide singur ; a prefera mai bine ; a rezuma pe scurt ; a schiţa sumar ; a scruta atent ; a susţine o pledoarie ; a recidiva din nou ; a promova progresul ; geniu mare ; monolog cu sine ; alocuţiune scurtă ; amintire de neuitat ; amintirea evocă ; autobiografia mea proprie ; autoportretul propriu ; evocare retrospectivă ; comemorare în memoria ; aniversează anul ; acum câţiva ani în urmă ;  a asigura un trai sigur ; a continua mai departe ; a urma mai departe ; a continua să menţii ; a conlucra alături ; a se contrazice reciproc ; a conveni de comun acord ; sărbătoare festivă ; happy-end fericit ; sentiment sufletesc ; aceeaşi trăsătură comună ; aşadar va să zică ; aşadar prin urmare ; afirmaţia mea proprie ; alcoolemia în sânge ; alegeri electorale ; altercaţie verbală ; a colabora împreună ; a declanşa începerea ; a desăvârşi pe deplin ; exemplu pilduitor ; hemograma sângelui ; hemoragie de sânge ; imposibilitatea de a nu putea ; a transmite mai departe ; a-şi însuşi pentru sine ; a se întoarce înapoi ; a se întrajutora reciproc ; mijloacele mass-media ;

Page 147: Notiuni de semantica

147

TAUTOLOGII (cuvinte repetate, dar cu funcţii sintactice diferite)

Vrea el ce vrea. Legea-i lege. Datoria-i datorie. Dacă-i bal , bal să fie ! Cine-i om, apăi să fie om ! Când merge, merge. Când plouă, plouă. Moşia , moşie , foncţia , foncţie. A aşteptat cât a aşteptat. Plec fiindcă plec.

Vorbeşte ca să vorbească. Eu ştiu ce ştiu. O fi ştiind el ceva, dar eu nu ştiu. El când spune o vorbă, e vorbă. Eu când spun o vorbă, vorbă să fie.  

Copilu-i tot copil. Există oameni şi oameni. Bărbatu-i bărbat. Femeia-i tot femeie. Omu-i om. Ce-i frumos e frumos, orice-ai spune. Datoria -i datorie. Slujba-i slujbă, drujba-i drujbă. Până aici toate au fost cum au fost. Şede el cât şede, de cască gura prin târg… 

Aşa şi aşa, în veci vecilor. Ce-o fi o fi. Fie ce-o fi. Ţi-e scris , ţi-e scris , nu ţi-e scris, nu ţi-e scris şi sănătate bună. Lumea nu-i cumu-i , ci cum o vedem. Nici târziu nu-i prea târziu. Aici e aici. Ce-i frumos e frumos, orice ai spune. Nu-i frumos ce-i frumos, e frumos ce-ţi place. Dealu-i deal şi valea-vale, / Mândra-i mândră până moare. 

De cap şi-a făcut, de cap i-a fost. Nu joci, nu joci , dar vezi-ţi de treabă ! Eu îs bun cât îs bun, dar când m-o scoate cineva din răbdare…. De băut bei mereu sau numai aşa, pe la sărbători. Frate, frate, dar brânza-i pe bani. De cântat, am cântat. De băut, an băut. De frumoasă e frumoasă, dar nu ştie să lucreze. Am întâlnit oameni şi oameni.

Page 148: Notiuni de semantica

148

DESPRE LECŢIILE CUPRINZÂND

NOŢIUNI DE SEMANTICĂ

Concept original şi realizare:

Numai pentru UZ INTERN la

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII

Vişeu de Jos ~ Jud. MARAMUREŞ

str. Principală, nr.1111

Tel. 0262-368013

E-mail: [email protected]

Adaptarea > Prof. IOAN HAPCA