1. Conditii de expunere a organismului la concentratii scazute de oxigen si efecte induse 2. Efecte induse de cresterea pp a Oxigenului3. Cresterea concentratiei de CO2 in aer si impactul asupra mediului si organismului uman4. Conditii de producere a narcozei hiperbare si profilaxie5. Rolul poluantilor iritanti in declansarea crizelor de astm6. Rolul poluantilor iritanti in producerea bronsitei cronice si a emfizemului7. Depletia stratului de ozon si riscurile asupra sanatatii8. Modificari hematologice in expunerea organismului la Pb9. Efecte neurotoxice in intoxicatia cu Pb10. Riscuri in expunerea organismului la HPA si mecanismul de actiune.11. Cancerogeneza etape de dezvoltare12. Clasificarea internationala a compusilor cu efecte cancerigene13. Aportul in organism si rolul carioprofilactic al florului14. Riscuri toxicologice in expunerea organismului la fluor15. Caracteristicile radiatiilor ionizante si mecanismul de actiune 16. Radioactivitatea naturala: surse, caracteristici 17. Conditii de expunere a organismului la radon si riscuri 18. Efecte precoce in supraexpuneri la radiatii ionizante19. Riscuri genetice in expunerea la radiatii ionizante20. Campuri electromagnetice, efecte biologice21. Ultrasunetele, aplicatii, efecte biologice22. Efecte metabolice si tardive in expunerea la RUV23. Modificari fotochimice asupra globilor oculari si tegumentelor in exp la radiatii luminoase24. Caracteristicele epidemiilor hidrice25. Rolul apei in transmiterea hepatitei26. Rolul apei in transmiterea dizenteriei bacilare27. Caracteristicile transmiterii hidrice in salmoneloze28. Rolul apei in transmiterea legionelozelor29. Rolul apei in transmiterea Cryptosporidiazei30. Boli infectioase transmise prin imbaiere31. Rolul apei in producerea intoxicatiei cu mercur32. Factori de risc in intox acuta cu nitrati la copii33. Riscuri in expunerea organismului la pesticide

34. Neuromediatori si rolul lor in reglarea aportului alimentar

Centrul foamei este situat in aria laterala a hipotalamusului, centrul satietatii in nucleul ventro-medial. Hipersecretia insulinica are efect hiperponderal prin cresterea

utilizarii periferice de glucoza. Temperatura corpului (hipotermia creste pofta de mancare)

Stimulatori ai foamei: dopamina, noradrenalina, endorfine, GABA ( ac gamma- aminobutiric)

Inhibitori: adrenalina, serotonina, colecistochinina, prostaglandine

Leptina este secretata in adipocitele din tesutul subcutanat, este hormonul satietatii. Variaza in functie de rase, la afro-americani nivelul este mai scazut, comparativ cu populatia din caucaz.

Leptina suprima senzatia de foame la subiecti sanatosi, dar nu are acelasi efect la persoane obeze. Poate fi folosita in tratamentul obezitatii si functiei gonadice.

Grelina este secretata de stomac: actioneaza asupra neuronilor corticali favorizeaza depunerea de lipide in t adipos abdominal, asociat

cu sindr. Metabolic si ateroscleroza. Creste acumularea de trigliceride. Secretia de grelina creste

cand alimentele contin multe grasimi.

35. Modificari ale comportamentului alimentar si factori de risc

Anorexia nervoasa reprezinta refuzul de a mentine greutete corporala minima, prin refuzul consumului de alimente. Este de 20 de ori mai frecventa la fete intre 12-18 an, mai putin la adult.

Factori de risc: f. Biologici tipuri de personalitate determinate genetic

(obsesiv-compulsiv) f. Psihologici , in general cei care au tulburari de

alimentatie sunt perfectionisti Bulimia se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat

compulsiv, urmate de comportamente compensatorii inadecvate (varsaturi provocate, abuz de laxative, posturi).

Consumul de alimente creste in perioade de stres Ortorexicii , obsesia unei alimentatii sanatoase. Bariofobia –tulburare de comportament alimentar la tineri

implicati in activitati sportive de performanta pt a nu depasi o anumita greutate.

36. Necesarul de energie, consumul energetic si factorii determinanti

Furnizorii de energie: alimentele prin continutul in trofine. Prin arderea un gram de substante nutritive rezulta:

Glucide 4,1kcal/g Lipide 9,3kcal/g Proteine 4,1kcal/g 1kcal este cantitatea de energie necesara cresterii

temperaturii unui litru de apa cu un grad (de la 14,5 la 15,5 grade Celsius)

Consumul energetic se realizeaza de: Metabolismul bazal, Termogeneza, Efortul fizic

Metabolismul bazal: asigura cheltuiala minima de energie necesara desfasurarii functiilor vitale, reprezinta 2/3 din consumul zilnic de energie.

O persoana de 70Kg in conditii bazale consuma 1680 calorii in 24 ore.depinde de

Greutate – la adult normoponderal MB este de 1kcal/kg corp si ora

MB=(10xG)+(6,25xI)-(5xV)-161 G=greutatea in kg I=inaltimea in cm V=varsta in ani Factori care influenteaza metab: MB scade cu 2-3% la fiecare 10 ani, este mare la copil, cea mai

mare valoare este la pubertate, apoi scade. Sexul – F au MB cu 10% mai mic pt ca au mai mult tesut adipos

si musculatura mai putin dezvoltata Hipertrofia musculara creste MB Compozitia corpului si mai ales ponderea tesuturilor slabe

creste MB,

vascularizatia unui tesut, cele mai active sunt:creierul, ficatul, rinichii, desi detin numai 5% din greutate cheltuiesc 50-60% din MB.

Proportia grasimilor- excesul de grasimi in organism scade MB pt ca grasimile au metabolism mai lent

H tiroidian: hipertiroidia creste MB cu 50-100% STH si insulina cresc MB Stresul creste MB cu 10-15% Sarcina necesita consum suplimentar de energie (150kcal/zi in

trim I, 350kcal/zi in trim II si III, 750kcal in lactatie) 2.Termogeneza necesara mentinerii temperaturii constante a organismului si include atat mecanisme fizice cat si chimice.

3.Consumul de alimente necesita energie pt masticatie,digestia, absorbtia si metabolismul alimentelor si reprezinta actiunea dinamica specifica (ADS). Intr-o alimentatie echilibrata ADS este in medie 10%din aportul energetic total.

4.Activitatea musculara necesita supliment energetic: de 20-30% la trecerea din clino in ortostatism Dublare in deplasare lenta De 4 ori mai mult in mers vioi 8-10 ori in munci grele sau in sport(ciclism, patinaj, ski)

37. Rolul proteinelor in organism si surse alimentare de proteine

Rol plastic: suportul cresterii Rol structural: 15 % din greutatea corpului la normoponderali, locul

2 dupa apa(piele, oase, dinti, tendoane, ligamente, muschi, organe. Sunt prezente in compozitia unor factori biologici :enzime,

hormoni, proteine carausi (Hb). Roluri legate de structura lor chimica (la un capat au o grupare

amino-acida si la un capat una hidroxil-bazica) -echilibru acido-bazic -presiunea osmotica -mentin neutralitatea sangelui -leaga cationii -reprezinta sursa de azot pt organism -transforma energia chimica in lucru mechanic

Rol in apararea organismului prin formarea de anticorpi ca raspuns la agresiunea agentilor infectiosi.

Cresc rezistenta organismului la noxe: poluanti, aditivi alimentari,produse farmaceutice prin sporirea troficitatii locale si reducerea sau neutralizarea toxicitatii.

Furnizoare de energie (in dieta saraca in glucide si lipide).

38. Clasificarea nutritionala a proteinelorIn functie de caracteristicile biochimice si efectele

biologice: complete,partial complete si incomplete. Proteine complete(calitatea Ia) :

-se gasesc in: ou,lapte,branza,carne,peste;-aduc toti aa esentiali in procent optim pt sinteza -stimuleaza cresterea la copil si mentine echilibrul azotat al adultului in cant mici.

Proteine partial complete(calitatea a IIa) -se gasesc in: grau,paine,orez,soia,fasole -contin 1-3 aa esentiali limitanti -intretin cresterea numai in cantitati mari,la adult mentin echilibrul azotat.

Proteine incomplete (calitatea a IIIa):-se gasesc in : porumb,colagen,elastina,reticulina -nu contin 1 sau mai multi aa esentiali -in orice cantitate nu stimuleaza cresterea,la adult nu mentin echilibrul azotat

39. Necesarul de proteine si consecintele aportului neadecvat

- exista o pierdere zilnica de azot numita cheltuiala endogena de azot sau coeficientul de uzura;

- Cantitatea de N eliminata prin urina este de 2mg/kcal bazala, adica 2 mg Nx1700(MB)=3400 mg N=3,4g

- 3,4 g Nx6,25=21 g proteine Recomandarile de siguranta depasesc acest minim proteic necesar ( o,8g/kgc/zi)

- 1-1,2 g proteine/kgc/zi, din care 35% proteine animale.- Poate fi de 1,5-2g pt copii, maternitate, convalescenta

Sportivi 2-2,5g/kg/zi- Recomandari OMS pt nutrienti - 10-15% pt proteine - 15-30% pt.grasimi(AG saturati 10% si AG polinesaturati3-7%)

- 55-75%glucide totale(50-75% glucide complexe , 10% glucide rafinate si 27-40 g/zi fibre alimentare

- Deficienta de proteine: kwashiorkorul la copii de 1-3 ani;- Excesul de proteine: cancer renal si de colon,pierderea urinara a

calciului rezultand osteoporoza, litiaza urica si guta.- Vegetarismul poate fi un risc datorita cantitatii si calitatii proteinelor.

40. Lipide, rol in nutritie, clasificare

41. Necesarul de lipide si obezitatea

42. Digestia si absorbtia lipidelor, factori de risc

43. Ratia alimentara de glucide , rol biologic

44. Calciul: rol biologic, necesarul zilnic si aportul insuficient in organism

45. Magneziul si fosforul: rol biologic, necesarul zilnic si aportul insuficient in organism

46. Ratia de Fe si efectele aportului deficitar in organism

47. Vitamine din grupul B, rol in organism, surse alimentare, efectele consumului neadecvat48. Vitamina C, rol in organism, surse alimentare, efectele consumului neadecvat49. Vitamina D, rol in organism, surse alimentare, efectele consumului neadecvat50. Vitamina A, rol in organism, surse alimentare, efectele consumului neadecvat51. Vitamina E si K, rol in organism, surse alimentare, efectele consumului neadecvat