Subiecte Dr Int Privat

8/7/2019 Subiecte Dr Int Privat

1/30

1.Ordinea publica.conditii de invocare si rol.

Ordinea public n dreptul internaional privat reprezint un mijlocexcepional prin care se nltur aplicarea legii strine cnd este contrar principiilorfundamentale ale legislaiei forului.

Ordineapublic reprezint ansamblul normelor juridice si al principiilorgenerale ale dreptului care consacr o anumit ornduire.

Ordinea public poate fi invocat dac sunt ndeplinite cumulativ doucondiii. Potrivit primei condiii, legea strin trebuie s fie competent a reglementa raportul cu element de extraneitate. Competena legii strine este atribuit de normele conflictuale ale forului. Conform celei de a doua condiii, legea strin aplicabiltrebuie s fie contrar principiilor fundamentale ale dreptului instanei.

nlturarea legii strine se produce numai atunci cnd deosebirile dintrereglementrile n prezen sunt eseniale.

2.Contractul de munca in dr intern privat.

La contractul de munc, prile contractante au posibilitatea de a stabili legeaaplicabil numai dac aceasta nu aduce restrngeri ocrotirii pe care o asigursalariatului dispoziiile imperative ale legii aplicabile n lipsa unei atare alegeri (art. 101).

Contractul de munc este supus, dac prile nu au convenit altfel, n temeiuldispoziiilor art. 102, legii statului pe al crui teritoriu:a. salariatul si ndeplineste n mod obisnuit munca, n temeiul contractului,chiar dac este temporar detasat ntr-un alt stat;

b. se afl sediul ntreprinderii care a angajat salariatul dac acesta sindeplineste munca, prin natura funciei sale, n mai multe state; n cazul ncare totusi exist legturi mai puternice ale contractului de munc cu un alt stat, devine aplicabil legea acestuia.

3.Bunurile mobile corporale

Peplanul reglementrilor internaionale, soluiile consacrate de Convenia dela Haga privind legea aplicabil transferului internaional de obiecte mobile corporale din 1958 prevede, n art. 3 urmtoarele distincii: n raporturile dintre pri,

cumprtorul dobndeste proprietatea lucrului conform cu dreptul rii n care segseste la momentul vnzrii; n raporturile fa de teri, transferul proprietii asupraobiectelor mobiliare corporale este reglementat de dreptul rii unde sunt situatelucrurile n momentul n care se face reclamaia. Vnztorul nepltit poate opuneterilor, creditorii cumprtorului, numai drepturile ce rezult din dreptul rii n careeste situat lucrul n momentul n care se produce prima reclamaie.Bunurile mobile corporale

ART. 52

Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra unui bun care si-a

schimbat asezarea snt crmuite de legea locului unde acesta se afla n momentul cnd s -aprodus faptul juridic care a generat, modificat sau stins dreptul respectiv.

ART. 53Bunul aflat n curs de transport este supus legii statului de unde a fost expediat, afara


2/30

numai daca:

a) partile interesate au ales prin acordul lor, n conditiile art. 73 si art. 74, o alta lege, care devine astfel aplicabila;

b) bunul este depozitat ntr-un antrepozit sau pus sub sechestru n temeiul unor masuriasiguratorii sau ca urmare a unei vnzari silite, n aceste cazuri fiind aplicabila, pe perioada

depozitului sau sechestrului, legea locului unde a fost reasezat temporar;c) bunul face parte dintre cele personale ale unui pasager, fiind n acest caz supus legii sale nationale.

ART. 54

Conditiile si efectele care decurg din rezerva dreptului de proprietate referitor la un bun

destinat exportului snt crmuite, daca partile nu au convenit altfel, de legea statuluiexportator.

4.Dreptul de proprietate intelectualaLegea aplicabil drepturilor de proprietate intelectual

Nasterea, coninutul si stingerea drepturilor de autor asupra unei opere de creaieintelectual sunt supuse legii statului unde acesta a fost pentru ntia oar adusla cunostina

publicului prin publicare, reprezentare, expunere, difuzare sau n alt mod adecvat (art. 60).De asemenea, operele de creaie intelectual nedivulgate sunt supuse legii naionale aautorului.

Nasterea, coninutul si stingerea drepturilor de proprietate industrial sunt supuse legiistatului unde s-a efectuat depozitul ori nregistrarea sau unde s-a depus cererea de depozitsau de nregistrare (art. 62).n temeiul dispoziiilor art. 63, drepturile de autor si de proprietate industrial ale

persoanelor fizice si persoanelor juridice strine sunt ocrotite pe teritoriul Romniei,

conform legii romne si conveniilor internaionale la care Romnia este parte.

5.Despre elementul de extraneitate

Raporturile de drept internaional privat se caracterizeaz prin prezena elementului deextraneitate. Spre deosebire de celelalte raporturi din dreptul intern, relaiile cu element deextraneitate se gsesc n legtur cu alte state. Elementul de extraneitate reprezint omprejurare de fapt datorit creia un raport juridic are legtur cu mai multe sisteme dedrept. n conformitate cu teoria general a dreptului, elementul de extraneitate nu este unelement distinct al raportului juridic, alturi de subiecte, coninut si obiect.

Dar elementul de extraneitate poate fi cuprins, uneori, n nssi structura raportului juridic.De exemplu, prile raportului juridic sunt persoane strine sau obiectul juridic este situat nstrintate.n accepiunea dreptului comerului internaional, elementul de extraneitate nu estentotdeauna un element internaional. Caracterul internaional al unui raport juridic estedat de existena unor elemente de extraneitate. Dar dreptul comerului internaional nu ian considerare orice elemente, ci numai pe acelea care au o natur sau o semnificaiedeosebit. Ele se refer la sediul sau resedina prilor n state diferite, precum si lamiscarea obiectelor vndute, n funcie de specificul operaiunii comerciale.Considerarea elementului de extraneitate este determinat de ctre fiecare sistem de drept.ntr-un raport juridic, pot constitui un element de extraneitate urmtoarele mprejurri:

cetenia sau naionalitatea unei ri strine;domiciliul sau resedina prilor n strintate;


3/30

locul unde se gseste bunul mobil sau imobil care formeaz obiectul raportuluijuridic;

locul ncheierii actului juridic;limba n care este scris actul juridic;locul executrii actului juridic;

moneda n care se face plata;locul procedurii faptului cauzator de prejudicii;locul unde apare prejudiciul;

locul decesului unei persoane, locul judecrii litigiului.Datorit prezenei elementului de extraneitate, raportul juridic se afl ntr-o situaiedeosebit. El devine un raport de drept internaional privat, care pune problema legii

aplicabile.

6.Normele conflictuale in materia contractelor.

Norma conflictual determin legea aplicabil unui raport cu element de extraneitate. Dintrelegile aflate n prezen, norma conflictual indic legea care este competent, inndseama de anumite criterii. ntruct soluioneaz un conflict de legi, norma se numesteconflictual.n temeiul dispoziiilor art. 73 si 74 al Legii nr. 105 din 1992 contractul este supus legiialese prin consens de pri. Alegerea legii aplicabile contractului trebuie sfie expres oris rezulte nendoielnic din cuprinsul acestuia sau din circumstane. Lex contractus guverneaz condiiile de fond si efectele contractului. Prile pot alegelegea aplicabil totalitii sau numai unei anumite pri a contractului. Dac prilecontractante doresc pot s modifice legea contractului. n conformitate cu prevederile art. 76

modificarea acordului asupra legii aplicabile, convenit ulteriordatei ncheierii contractului,are efect retroactiv, fr s poat:a. s infirme validitatea formei acestuia; sau

b. s aduc atingere drepturilor dobndite ntre timp de teri.n general, prile aleg legea aplicabil contractului n temeiul principiului autonomiei devoin. n situaia n care prilor nu determin legea aplicabil contractului prin lexvoluntatis, Legea romn de drept internaional privat a legiferatprin art. 77 c n lipsa uneilegi alese conform art. 73, contractul este supus legii statului cu care prezint legturile celemai strnse. Se consider c exist atare legturi cu legea statului n care debitorul

prestaiei caracteristice are, la datancheierii contractului, dup caz, domiciliul sau, n lips,resedina, ori fondul de comer sau sediul statutar. Contractul referitor la un drept

imobiliar sau la un drept de folosin temporar asupra unui imobil are legturile cele maistrnse cu legea statuluiunde acesta se afl situat.Legea nr. 105 din 1992 defineste termenul de prestaie caracteristic. Astfel, prin prestaiecaracteristic se nelege:a. prestaia prii care, n temeiul unui contract translativ, precum vnzarea sau altelesimilare, nstrineaz un bun mobil;

b. prestaia prii care, n temeiul unui contract de nchiriere sau altele similare, pune ladispoziia unei persoane, pe o durat de timp determinat, folosina unui bun;c. prestaia ndeplinit de mandatar, depozitar, antreprenor si, n general, departea care, ncontractele de servicii, o aduce la ndeplinire;d. prestaia garantului n contractele de garanie, de cauiune sau altele similare.

Prezumiile stabilite pot fi nlturate dac partea interesat face dovada c din circumstane rezult c exist legturi mai strnse ale contractului cu legea unui stat. n


4/30

situaia n care nu poate fi identificat legea statului cu care prezint legturile cele maistrnse se va aplica lex loci contractus (lege locului ncheierii).Dac locul ncheierii contractului nu poate fi localizat se va aplica lex loci executionis (legealocului executrii).Lex contractus guverneaz urmtoarele aspecte referitoare la contractulncheiat ntre pri (art. 80):

interpretarea naturii sale juridice si a clauzelor pe care le cuprinde;executarea obligaiilor izvorte din contract;consecinele neexecutrii totale sau pariale a acestor obligaii, precum si evaluareaprejudiciului pe care l-a cauzat;

modului de stingere a obligaiilor izvorte din contract;cauzelor de nulitate a contractului si consecinelor acesteia. De asemenea, modul de executare a obligaiilor izvorte din contract trebuie s seconformeze legii locului de executare. Creditorul este obligat s respecte aceast lege nluarea msurilor destinate, potrivit contractului, s prentmpine sau s remediezeneexecutarea ori s-i restrng efectele prejudiciabile (art. 80).

7.Frauda la lege.

Frauda la lege reprezint operaiunea prin intermediul creia prile supun raportuljuridic unei legi, care nu este normal aplicabil, dar cuprinde dispoziii mai favorabile.

Noiunea de fraud la lege a fost elaborat n secolul al XIX-lea. ncepnd cu speaBeauffremont, soluionat de Curtea de casaie francez, frauda la lege devine o instituiea dreptului internaional privat.

Frauda la lege n dreptul internaional privat mpiedic aplicarea legii proprii sau a legiistrine. Astfel, prile introduc n raportul juridic un element deextraneitate sau procedeazla schimbarea punctului de legtur existent cu altul.

Existena fraudei la lege n dreptul internaional privat necesit ntrunirea urmtoarelorcondiii: un act de voin al prilor; folosirea unui mijloc licit; intervenia frauduloas a

prilor; un rezultat ilicit. Aceste condiii trebuie ndepliniten mod cumulativ.Frauda la lege se invoc numai n cazul n care nu se poate utiliza un alt mijloc pentru a

nltura actul ncheiat prin eludarea dispoziiilor legale.Frauda la lege n dreptul internaional privat se sancioneaz cu nulitatea sau

inopozabilitatea actului juridic.

8.CONTRACTUL DE INTERMEDIERE

Contractul de intermediere este guvernat de legea stabilit de pri n temeiul autonomieide voin, dar n cazul n care prile nu au convenit legea aplicabil, se vor lua nconsiderare prevederile legii statului n care intermediarul exercit mputernicirea. n cazuln care acesta exercit, cu titlu profesional, funcia de intermediar sau agent, se aplic legeasediului su profesional.n temeiul dispoziiilor art. 94, legea aplicabil contractului de intermediere guverneazurmtoarele aspecte:existena, ntinderea, modificarea si ncetarea puterilor intermediarului; consecineledepsirii acestor puteri sau folosirii lor abuzive; facultatea intermediarului de a delega, ntotul sau n parte, puterile si de adesemna un intermediar adiional sau substituit;posibilitatea ca intermediarul s ncheie un contract pentru reprezentat, cnd exist riscul

unui conflict de interese ntre el si reprezentat; clauza de neconcuren; cazurile deprejudicii care urmeaz s fie reparate.


5/30

n ceea ce priveste raporturile dintre persoana reprezentat si ter, acestea vor fi supuse,dac prile nu au convenit explicit altfel, legii unde se afl sediul profesional alintermediarului (art. 95, alin. 1). n lipsa unui asemenea sediu, n temeiul art. 95, alin. 2, seva aplica legea statului unde a acionat intermediarul, dacpe teritoriul respectiv se afl:a. sediul, domiciliul sau resedina persoanei reprezentate; sau

b. sediul, domiciliul sau resedina terului; sauc. sediul bursei, trgului sau locului unde s-a organizat o licitaie la care a participatintermediarul spre a ndeplini mputernicirea.Legea artat de art.95 stabileste ndeosebi efectele actelor pe care intermediarul le-ancheiat n exerciiul real sau pretins al mputernicirii. Intermediarul care a comunicat cuterul dintr-un stat n altul, prin scrisori, telegrame, telex sau prin alte mijloace detelecomunicaie, este socotit c a acionat de la sediul su profesional ori, n lips de ladomiciliul sau resedina sa (art. 98). De asemenea, n situaia n care reprezentantul,intermediarul sau terul are mai multesedii profesionale n state diferite, se ine seama decel care reprezint legtura ceamai strns cu actul ndeplinit de intermediar (art. 99).Reprezentarea ce are ca obiect acte de administrare sau de dispoziie referitoare la un

imobil este supus legii situaiei bunului.

9.STATUTUL ORGANIC AL PERSOANEI JURIDICE

Prin efectul recunoasterii persoanele juridice strine pot aciona n calitate de subiect dedrepturi. Statutul persoanei juridice cuprinde ansamblul normelor referitoare la constituirea,

organizarea si funcionarea acestuia. Statutul persoanei juridice este supus legii rii decare aparine. n acest sens, art. 41 al Legii nr. 105 din 1992 dispune c statutul organic alpersoanei juridice este guvernat de legea sa naional.Legea aplicabil statutului personal va fi determinat de sediul social al persoanei juridice.

Aceast lege va guverna urmtoarele: modul de dobndire si de pierdere a calitii deasociat; drepturile si obligaiile ce decurg din calitatea de asociat; modul de alegere,competenele si funcionarea organelor de conducere a persoanei juridice; reprezentarea

persoanei juridice prin intermediul organelor proprii; rspunderea persoanei juridice si aorganelor ei fa de teri; modificarea actelor constitutive; dizolvarea si lichidareapersoanei juridice (art. 42 al Legii nr. 105 din 1992).

Drepturile si obligaiile persoanei juridice sunt prevzute de legea rii de origine.ntinderea capacitii de folosin a persoanei juridice poate fi determinat de specialitateascopului activitii sale. n ara noastr, capacitatea de folosin a persoanelor juridicestrine este stabilitde legea romn. Astfel, art. 44 al Legii nr. 105 din 1992 dispune c o

persoan juridic strin care este recunoscut beneficiaz de toate drepturile care decurgdin legea statutului ei organic, n afar de cele pe care statul care face recunoasterea lerefuz prin dispoziiile sale legale. n principiu, persoanele juridice strine recunoscutebeneficiaz de regimul naional. Acordarea regimului naional nu poate s conferepersoanei juridice strine mai multe drepturi dect cele determinte de legea statutuluipersonal.

Recunoasterea calitii de subiect de drept nu implic si posibilitatea persoanei juridicestrine de a exercita o activitate pe teritoriul acelei ri. Cele dou noiuni sunt distincte.Legea nr. 105 din 1992 n art. 45 precizeaz c persoana juridic strin si desfsoaractivitatea pe teritoriul rii n condiiile stabilite de legearomn referitoare la exercitareaactivitilor economice, sociale, culturale sau de alt natur.Persoanele juridice strine nu

pot s exercite pe teritoriul rii noastre o activitatecu caracter permanent dect pe baz deautorizaie eliberat de organele competente.


6/30

Persoanele juridice strine poate s ncheie n ara noastr acte juridice cu caracterntmpltor fr ndeplinirea unor anumite formaliti. Perfectarea actelor izolate nunecesit obinerea de ctre persoanele juridice strine a unei autorizaii sau ncuviinriprealabile din partea organelor locale .

10. MOSTENIREA

Legea 105 din 1992 prin dispoziiile art. 66 face o distincie n funcie de obiectulmostenirii. Dac mostenirea are ca obiect bunuri mobile, va fi supus legii naionale pecare persoana decedat o avea la data morii, indiferent de locul n care sunt situaterespectivele bunuri mobile.

n cazul n care mostenirea are ca obiect bunuri imobile si fondul de comer, legeaaplicabil va fi legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat. n temeiul prevederilorart. 67, legea aplicabil n domeniul succesiunii reglementeaz n special urmtoareleaspecte:

a. momentul deschiderii mostenirii;

b. persoanele cu vocaie de a mosteni;c. calitile cerute pentru a mosteni;d. exercitarea posesiei asupra bunurilor rmase de la defunct;e. condiiile si efectele opiunii succesorale;f. ntinderea obligaiei mostenitorilor de a suporta pasivul;g. drepturile statului asupra succesiunii vacante.

Testatorul poate supune transmiterea prin mostenire a bunurilor sale altei legi dect ceaartat n art.66, fr a avea dreptul s nlture dispoziiile ei imperative. Astfel,dispoziiile art. 68 prevd c ntocmirea, modificarea sau revocarea testamentului suntsocotite valabile dac actul respect condiiile de form aplicabile, fie la data cnd a fost

ntocmit, modificat sau revocat, fie la data decesului testatorului, conform oricreia dintrelegile urmtoare:a. legea naional a testatorului;b. legea domiciliului acestuia;

c. legea locului unde actul a fost ntocmit, modificat sau revocat; d. legea situaiei imobilului ce formeaz obiectul testamentului;e. legea instanei sau a organului care ndeplineste procedura de transmitere a bunurilormostenite.

11.FILIATIA IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT

Filiaia copilului din cstorie se stabileste potrivit legii care, la data cnd s -a nscut,crmuieste, potrivit art. 20, efectele cstoriei prinilor si. Dac, nainte de nastereacopilului, cstoria prinilor a ncetat sau a fost desfcut, se aplic legea care, la datancetarii sau desfacerii, i crmuia efectele. n conformitate cu art. 26 legea aplicabilfiliaiei copilului guvernezurmtoarele aspecte:tgduirea paternitii copilului nscut din cstorie;dobndirea numelui de ctre copil;raporturile dintre prini si copil, inclusiv obligaia prinilor de a ntreine copilul, de a-l educa si de a-i administra bunurile.

n cazul n care prinii sunt n drept s procedeze la legitimarea princstorie subsecventa copilului nscut anterior, condiiile cerute n acest scop suntcele prevzute de legea care,

potrivit art. 20, se aplic efectelor cstoriei (art. 27).


7/30

Filiaia copilului din afara cstoriei se stabileste potrivit legii naionale a copilului de ladata nasterii. n cazul n care copilul, cetean strin, are si o alt cetenie strin, seaplic legea care i este mai favorabil (art. 28).Legea aplicabil filiaiei din afara cstoriei crmuieste, n special, urmtoarele aspecte:a. recunoasterea filiaiei si efectele ei;

b. contestarea recunoasterii filiaiei;c. raporturile dintre prini si copil, inclusiv obligaiei prinilor de antreine copilul, dea-l educa si de a-i administra bunurile.

Dispoziiile art. 29 legifereaz c dreptul mamei, de a cere tatlui copilului din afaracstoriei s rspund pentru cheltuielile din timpul sarcinii si pentru cele prilejuite denasterea copilului, este supus legii naionale a mamei.Obligaia de ntreinere este guvernat de legea determinat n temeiul art. 34 al Legii nr.105 din 1992, dup cum urmeaz:a. n raporturile dintre prini si copii, legea care crmuieste, potrivit art. 25, 28 si 31,efectele filiaiei;

b. n raporturile dintre soi, legea care crmuieste, potrivit art. 20, efectele cstoriei;

c. n raporturile dintre fostii soi, legea care crmuieste, potrivit art. 22, divorul;d. n raporturile dintre persoane, legea naional a creditorului. n caz de schimbare aceteniei, noua lege naional se aplic numai prestaiilorulterioare schimbrii.De asemenea, domeniul de aplicare al legii obligaiei de ntreinere crmuieste urmtoarele aspecte:a. persoana creditorului si debitorului, precum si ordinea de prioritate ntre mai mulidebitori;

b. ntinderea obligaiei de ntreinere;c. modul de executare a obligaiei si termenele pentru satisfacerea acesteia. Pentru a sedetermina ntinderea obligaiei de ntreinere trebuie s se inseama, chiar dac legeastrin aplicabil dispune altfel, de posibilitile materiale ale debitorului si de nevoileefective ale creditorului.

Ocrotirea minorului nscut din cstorie sau adoptat, exercitat de prini ori,dup caz, detat sau de mam, este crmuit de legea prevzut de art. 20. Instruirea, modificarea,efectele si ncetarea tutelei, precum si raporturile dintre tutore si persoana lipsit decapacitate sau cu capacitate restrns sunt supuse legii naionale a persoanei ocrotite.Obligaia de a accepta si de a exercita tutela este supus legiinaionale a tutorelui (art. 37).n conformitate cu dispoziiile art. 38 al Legii 105 din 1992 msurile ce se iau de ctre

prini sau tutore cu privire la minor sau la o alt persoan lipsit de capacitate sau cucapacitate restrns, ori cu privire la bunurile ce le aparin, sunt supuse legii statului alecrui autoriti ndrum si supravegheaz exercitarea ocrotirii de ctre cei n drept.

Dispoziiile art. 37 si 38 se aplic n mod corespunztor curatelei si oricror instituii deocrotire a persoanelor lipsite de capacitate sau cu capacitate restrns.

12.CONCURENTA NELOIALA

Raspunderea pentru concurenta neloiala

ART. 117

Pretentiile de reparatii ntemeiate pe un act de concurenta neloiala sau pe un alt act care provoaca restrngeri nelegitime liberei concurente snt supuse legii statului pe a carui piatas-a produs rezultatul daunator.

ART. 118

Poate fi aplicata, de asemenea, la cererea persoanei prejudiciate, n locul legii aratate laart. 117:


8/30

a) legea statului de sediu al acestei persoane, daca actul de concurenta neloiala a produs

daune care o privesc n exclusivitate;b) legea contractului dintre parti, daca actul de concurenta neloiala a fost savrsit si aadus prejudicii raporturilor dintre ele.

ART. 119

Instantele din Romnia pot acorda despagubiri, conform art. 117 si 118, ntemeiate pe olege straina, numai n limitele stabilite de legea romna pentru prejudicii corespunzatoare .

13. COMPETENTA JURISDICTIONALA

Soluionarea unor cauze privind raporturi cu element strin poate fi de competenainstanelor noastre. Instantele judecatoresti romane sint competente, in conditiile prevazutede dispozitiile ce urmeaza, sa solutioneze procesele dintre o parte romana si o parte straina

sau numai dintre straini, persoane fizice sau persoane juridice. Sau in cazul in care o

jurisdictie straina se declara necompetenta s solutioneze o actiune formulata de catre uncetatean roman, aceasta poate fi introdusa la instanta din Romania cu care procesul prezintacele mai strinse legaturi.

ART. 148

Instantele judecatoresti romne snt competente, n conditiile prevazute de dispozitiilece urmeaza, sa solutioneze procesele dintre o parte romna si o parte straina sau numaidintre straini, persoane fizice sau persoane juridice.

ART. 149

Instantele judecatoresti romne snt competente daca:a. prtul sau unul dintre prti are domiciliul, resedinta sau fondul de comert nRomnia; daca prtul din strainatate nu are domiciliul cunoscut, cererea se introduce la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului din tara;

b. sediul prtului, persoana juridica, se afla n Romnia; n sensul prezentului articol,persoana juridica straina este socotita cu sediul n Romnia si n cazul cnd are pe teritoriultarii o filiala, o sucursala, o agentie sau o reprezentanta;

c. reclamantul din cererea de pensie de ntretinereare domiciliul n Romnia;d. locul unde a luat nastere sau trebuia executata, fie chiar n parte, o obligatie izvorta dintr-un contract, se afla n Romnia;e. locul unde a intervenit un fapt juridic din care decurg obligatii extracontractuale sau

efectele sale se afla n Romnia;f. statia feroviara sau rutiera, precum si portul sau aeroportul de ncarcare sau descarcare a pasagerilor sau marfii transportate se afla n Romnia;

g. bunul asigurat sau locul unde s-a produs riscul se afla n Romnia;h. ultimul domiciliu al defunctului sau bunuri ramase de la acesta se afla n Romnia; i. imobilul la care se refera cererea se afla n Romnia. ART. 150

Instantele romne snt, de asemenea, competente sa judece:a. procese dintre persoane cu domiciliul n strainatate, referitoare la acte sau fapte destare civila nregistrate n Romnia, daca cel putin una dintre parti este cetatean romn;b. procese referitoare la ocrotirea minorului sau interzisului, cetatean romn cudomiciliul n strainatate;c. declararea mortii prezumate a unui cetatean romn, chiar daca el se afla n strainatatela data cnd a intervenit disparitia. Pna la luarea unor masuri provizorii de catre instanta

romna, ramn valabile masurile provizorii luate de instanta straina;d. procese privitoare la ocrotirea n strainatate a proprietatii intelectuale a unei persoane


9/30


10/30


11/30

15. PERSOANA JURIDICA IN DREPTUL INTERNATIONAL

PRIVAT

Prin naionalitate se nelege apartenena persoanei juridice la un anumit stat si sistem dedrept. Utilizarea conceptului de naionalitate reprezint o modalitate prin carese exprimlegtura dintre o persoan juridic si un anumit stat. Legea acestui stat va reglementanfiinarea, organizarea, funcionarea si ncetarea persoanei juridice. Naionalitateapersoanei juridice se poate stabili prin mai multe criterii. Principalele criterii folosite sunt

urmtoarele: voina fondatorilor, sediul social, nregistrarea, principala exploatare sicontrolul. Criteriul voinei fondatorilor persoanei juridice se ntemeiaz pe principiulautonomiei. Membrii fondatori au libertatea s determine prin actul constitutiv si statutnaionalitatea persoanei juridice. n lipsa unei asemenea precizri se poate considera c

prile au ales legea locului de constituire, cu titlul de lex loci actus.Criteriul sediului social ia n considerare locul unde se gsesc organele de conducere ale

persoanei juridice. Sediul social se caracterizeaz prin stabilitate si independen. Sediulstatutar trebuie s fie real si serios. n caz contrar, sediul este fictiv, negsindu-se peteritoriul acelui stat, ori fraudulos, persoana juridic neavndnici o legtur semnificativ custatul n care a fost stabilit. Criteriul sediului social este admis, cu excepia statelor decommon law, n cele mai multe legislaii.Criteriul nregistrrii reine locul unde au fostndeplinite formalitile pentru constituirea persoanei juridice. Statutul formaiuniicolective este guvernat de legea rii potrivit creia beneficiaz de personalitate juridic,indiferent de locul unde se aflsediul social. Criteriul nregistrrii este practicat ndeosebi ndreptul englez si american.

Criteriul principalei exploatri reine locul unde se gseste centrul activitii economice apersoanei juridice. Potrivit acestui criteriu, statutul persoanei juridice este reglementat de

legea rii n care se afl centrul exploatrii sau principala exploatare.Criteriul controlului recurge la cetenia persoanelor care conduc efectiv activitatea

persoanei juridice. n determinarea apartenenei reale a persoanei juridice, criteriulcontrolului indic persoanele care controleaz n realitate societatea, cuiaparine capitalulsocial, n interesul cror participani se desfsoar activitateasocial. Criteriul controluluis-a folosit n perioada celor dou conflagraii mondiale.n prezent, criteriul controlului este utilizat pentru a se face distincia ntre persoanele

juridice naionale si persoanele juridice strine.n toate situaiile, naionalitatea persoaneijuridice se determin dup legeaforului. n dreptul romn, Legea nr. 105 din 1992 consacrcriteriul sediului social. Textul art. 40 prevede c persoana juridic are naionalitatea

statului pe al crui teritoriu si-a stabilit, potrivit actului constitutiv, sediul social. Dac existsedii n mai multe state, determinant pentru a identifica naionalitatea persoanei juridiceeste sediul real.

Prin sediul real se nelege locul unde se afl centrul principal de conducere si de gestiune aactivitii statutare, chiar dac hotrrile organului respectiv sunt adoptate potrivitdirectivelor transmise de acionari sau asociai din alte state.Schimbarea criteriilor dupcare se determin legea persoanei juridice poate atrage si modificarea naionalitiioriginare. Schimbarea suveranitii reprezint o problem de succesiune a statelor. n acest context, naionalitatea persoanei juridice va fi determinat de prevederile tratatuluiinternaional care reglementeaz noua situaie creat. n absena unordispoziii speciale,se admite c prin substituirea suveranitilor, persoana juridic si pstreaz calitatea de

subiect de drepturi, dar si schimb naionalitatea. Schimbarea sediului social de peteritoriul unui stat pe al altuia se hotrste de organele de conducere a persoanei juridice. n


12/30

literatura de specialitate, problema admisibilitii transferului sediului n strintate estecontroversat. Prerile exprimate au fost influenate de teoria ficiunii si de teoriarealitii privind personalitatea juridic.ntr-o opinie se susine c transferul sediului scoial n alt ar nu estevalabil. Aceastschimbare se poate realiza numai prin dizolvarea persoanei juridice si constituirea unei alte

formaiuni. Noua persoan juridic este distinct de cea veche.ntr-o alt opinie se consider c transferarea sediului social n alt stat nuafecteaz calitateade subiect de drepturi a persoanei juridice. Sediul social se transfer n strintate cundeplinirea cerinelor prevzute att de legea vechiuluisediu, ct si de legea noului sediu.Continuitatea personalitii juridice trebuie s fie prevzut de ambele legi. Transferulsediului social determin un conflict mobil delegi si o schimbare a competenei legislative.

ART. 40

Persoana juridica are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si-a stabilit, potrivit

actului constitutiv, sediul social.

Daca exista sedii n mai multe state, determinant pentru a identifica nationalitatea

persoanei juridice este sediul real.Prin sediu real se ntelege locul unde se afla centrul principal de conducere si degestiune a activitatii statutare, chiar daca hotarrile organului respectiv snt adoptate potrivit directivelor transmise de actionari sau asociati din alte state.

ART. 41

Statutul organic al persoanei juridice este crmuit de legea sa nationala, determinata nmodul prevazut de art. 40.

Statutul organic al sucursalei nfiintate de catre persoana juridica ntr-o alta tara estesupus legii nationale a acesteia.

Statutul organic al filialei este supus legii statului pe al carui teritoriu si-a stabilit

propriul sediu, independent de legea aplicabila persoanei juridice care a nfiintat-o.ART. 42

Legea statutului organic al persoanei juridice crmuieste ndeosebi:a) capacitatea acesteia;

b) modul de dobndire si de pierdere a calitatii de asociat;c) drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea de asociat;

d) modul de alegere, competentele si functionarea organelor de conducere ale persoanei

juridice;

e) reprezentarea acesteia prin intermediul organelor proprii;

f) raspunderea persoanei juridice si a organelor ei fata de terti;

g) modificarea actelor constitutive;

h) dizolvarea si lichidarea persoanei juridice.ART. 43

Persoanele juridice straine cu scop patrimonial, valabil constituite n statul a carui nationalitate o au, sntrecunoscute de plin drept n Romnia.Persoanele juridice straine fara scop patrimonial pot fi recunoscute n Romnia, pe baza aprobarii prealabile a guvernului, prin hotarre judecatoreasca, sub conditia reciprocitatii,daca snt valabil constituite n statul a carui nationalitate o au, iar scopurile statutare pecare le urmaresc nu contravin ordinii sociale si economice din Romnia.Hotarrea de recunoastere se publica n Monitorul Oficial al Romniei si ntr-un ziarcentral si este supusa recursului n termen de 60 de zile de la data ultimei publicari.Recursul poate fi exercitat de orice persoana interesata pentru nendeplinirea oricareia

dintre conditiile prevazute la alin. 2.ART. 44


13/30

O persoana juridica straina care este recunoscuta beneficiaza de toate drepturile care

decurg din legea statutului ei organic, n afara de cele pe care statul care face recunoasterea le refuza prin dispozitiile sale legale.

ART. 45

Persoana juridica straina recunoscuta n Romnia si desfasoara activitatea pe teritoriul

tarii n conditiile stabilite de legea romna referitoare la exercitarea activitatiloreconomice, sociale, culturale sau de alta natura.ART. 46*)

Fuziunea unor persoane juridice de nationalitati diferite poate fi realizata daca sntndeplinite cumulativ conditiile prevazute de cele doua legi nationale aplicabile statutuluilor organic.

#CIN*) Reproducem mai jos prevederile art. VI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.

52/2008 (#M2):

"ART. VI

Articolul 46 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept

international privat nu se aplica fuziunii transfrontaliere reglementate de Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile

ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta ordonanta de urgenta."

#BCAP. 4

Dispozitii comune persoanelor fizice si persoanelor juridice

ART. 47

Reprezentarea legala a persoanei fizice lipsite de capacitate de exercitiu si a persoanei

juridice n cazurile n care se afla n ncetare de plati, precum si asistarea persoanei fizicecu capacitate de exercitiu restrnsa snt supuse legii care se aplica raportului juridic dincare se naste atributia de reprezentare sau de asistare.

ART. 48

Calitatea de comerciant este determinata de legea statului unde persoana fizica sau

juridica a obtinut autorizarea de a desfasura activitati economice sau unde este

nmatriculata.#M1n lipsa de autorizare, de nmatriculare #B sau daca persoana a obtinut mai multeautorizatii, respectiv este nmatriculata n mai multe state, se aplica legea statului undefunctioneaza conducerea activitatii ei economice.

16.CONTRACTUL INTERNATIONAL DE TRANSPORT DE

MARFA

Mijloacele de transport

ART. 55

Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra unui mijloc de transport sntsupuse:

a) legii pavilionului pe care l arboreaza nava sau aeronava;b) legii aplicabile statutului organic al ntreprinderii de transport pentru vehiculele feroviaresi rutiere din patrimoniul ei.

ART. 56

Legea aratata de art. 55 se aplica deopotriva:a) bunurilor aflate n mod durabil la bord, formndu-i dotarea tehnica;


14/30

b) creantelor care au ca obiect cheltuielile efectuate pentru asistenta tehnica, ntretinerea,repararea sau renovarea mijlocului de transport.

17. STATUTUL PERSOANEI FIZICE IN DREPTUL

INTERNATIONAL PRIVAT

Statutul persoanei fizice

ART. 11

Starea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice snt crmuite de legea sa nationala, afara numai daca, prin dispozitii speciale, nu se prevede altfel.

ART. 12

Legea nationala este legea statului a carui cetatenie o are persoana n cauza. Determinarea si proba cetateniei se fac n conformitate cu legea statului a carui cetateniese invoca.

Legea nationala a cetateanului romn care, potrivit legii straine, este considerat ca are o

alta cetatenie, este legea romna.Legea nationala a strainului care are mai multe cetatenii este legea statului unde si are domiciliul sau, n lipsa, resedinta.Daca o persoana nu are nici o cetatenie, se aplica legea domiciliului sau, n lipsa, legearesedintei.

ART. 13

nceputul si ncetarea personalitatii snt determinate de legea nationala a fiecarei persoane.

ART. 14

Numele persoanei este crmuit de legea sa nationala.Ocrotirea mpotriva actelor de ncalcare a dreptului la nume, savrsite n Romnia, este asigurata potrivit legii romne.ART. 15

Apartenenta unei persoane la o noua lege nationala nu aduce atingere majoratului

dobndit potrivit legii care i era anterior aplicabila.ART. 16

Conditiile, efectele si anularea unei hotarri prin care se constata moartea prezumata,absenta sau disparitia, precum si prezumtiile de supravietuire sau de moarte snt crmuite de ultima lege nationala a persoanei disparute. Daca aceasta lege nu poate fi identificata,

se aplica legea romna.ART. 17

Persoana care, potrivit legii nationale sau legii domiciliului sau, este lipsita de capacitatesau are capacitate de exercitiu restrnsa, nu poate sa opuna aceasta cauza de nevaliditatecelui care l-a socotit, cu buna-credinta, ca fiind deplin capabil n conformitate cu legealocului unde actul a fost ntocmit.Aceasta regula nu se aplica actelor juridice referitoare la familie, mostenire si

transmiterea imobilelor

18. ACTUL ILICIT

ART. 107

Legea statului unde are loc un fapt juridic stabileste daca acesta constituie un act ilicit si

l crmuieste ndeosebi n ce priveste:


15/30

a) capacitatea delictuala;

b) conditiile si ntinderea raspunderii;c) cauzele de limitare sau de exonerare de raspundere si de mpartire a raspunderii ntre autor si victima;

d) raspunderea comitentului pentru fapta prepusului;

e) natura daunelor care pot sa dea loc la reparatie;f) modalitatile si ntinderea reparatiei;g) transmisibilitatea dreptului la reparatie;

h) persoanele ndreptatite sa obtina reparatia pentru prejudiciul suferit.ART. 108

n cazul n care toate sau o parte din consecintele pagubitoare ale actului ilicit se produc ntr-un alt stat dect n cel unde a avut loc, se aplica reparatiei corelative legea acestui stat, n conformitate cu dispozitiile de la lit. b) - h) din art. 107.ART. 109

Persoana prejudiciata poate introduce actiunea de despagubiri direct mpotrivaasiguratorului de raspundere civila daca legea contractului de asigurare o admite.

ART. 110Regulile de securitate si de comportament din statul unde a avut loc actul ilicit trebuie

sa fie respectate n toate cazurile.ART. 111

Dispozitiile art. 107 - 110 se aplica n mod corespunzator oricarei forme de raspundere izvorta din acte ilicite, daca nu se dispune expres altfel n sectiunile urmatoare.

19. CONTRACTUL DE VANZARE- CUMPARARE. LEGEAAPLICABILA

n situaia n care prile nu stabilesc legea aplicabil contractului vnzrea mobiliar va fisupus legii statului n care vnztorul are, la data ncheierii contractului, dup caz,domiciliul, sau, n lips, resedina ori fondul de comer sau sediul social (art. 88).n conformitate cu dispoziiile art. 89 contractul de vnzare-cumprare comercial estesupus legii statului n care cumprtorul are fondul de comer sausediul social, dac:a. negocierile au fost purtate si contractul a fost ncheiat de ctre pri prezenten acel stat; sau

b. contractul prevede n mod expres c vnztorul trebuie s execute obligaia de livrare amrfii n acel stat. Legea aplicabil contractului de vnzare-cumprare reglementeaz, nspecial, n temeiul art. 91 urmtoarele aspecte referitoare la :a. interpretarea contractului;

b. drepturile si obligaiile prilor;c. executarea obligaiilor ce izvorsc din contact;d. momentul de cnd cumprtorul are dreptul la produsele si fructele bunului sau mrfiitransmise;

e. momentul de cnd cumprrtorul suport riscurile referitoare la bunul saumarfa transmis;f. validitatea si efectele ntre pri ale clauzelor de rezerv a proprietii;

g. consecinele neexecutrii contractului, inclusiv obinerea reparaiei pentru prejudicii,cu execepia chestiunilor care sunt supuse legii procedurale a forului;


16/30

h. modul de stingere a obligaiilor izvorte din contract, precum si decderea ntemeiat peexpirarea unui termen;

i. consecinele nulitii contractului.Vnzarea prin licitaie, prin burse sau trguri este supus legii unde are loc ncheierea peaceast cale a contractului, afar numai dac legea statului respectivadmite ca prile s

aleag prin acord legea aplicabil si ele au procedat explicit la o asemenea alegere (art. 90).

20.OBLIGATIA DE INTRETINERE

ART. 34

Legea aplicabila obligatiei de ntretinere este:a) n raporturile dintre parinti si copii, legea care crmuieste, potrivit art. 25, 28 si 31,efectele filiatiei;

b) n raporturile dintre soti, legea care crmuieste, potrivit art. 20, efectele casatoriei;

c) n raporturile dintre fostii soti, legea care crmuieste, potrivit art. 22, divortul; d) n raporturile dintre persoane, legea nationala a creditorului.n caz de schimbare acetateniei, noua lege nationala se aplica numai prestatiilor ulterioare schimbarii.

ART. 35

Legea aplicabila obligatiei de ntretinere determina ndeosebi:a) persoana creditorului si debitorului, precum si ordinea de prioritate ntre mai multidebitori;

b) ntinderea obligatiei de ntretinere;c) modul de executare a obligatiei si termenele pentru satisfacerea acesteia.

Pentru a se determina ntinderea obligatiei de ntretinere trebuie sa se tina seama, chiardaca legea straina aplicabila dispune altfel, de posibilitatile materiale ale debitorului si de

nevoile efective ale creditorului

21.RETRIMITEREA

1. Noiune, apariia retrimiterii, spea ForgoDIP conine regului ce indic judectorului sau autoritii care examineaz un raport cuelement strin, legea pe care trebuie s-o aplice. Aceasta poate fi legea roman sau legeastrin. In cazurile in care autoritatea trebuie s aplice legea roman nu apare nici odificultate, dac ins norma conflictual desemneaz dreptul strin se spune c in acest cazregula conflictualtrimite la legea strin. Iniial instanele judectoreti interpretautrimiterea la legea strin ca o trimitere la dreptul material strin, adic la dreptul civil,comercial, dreptul familiei,etc.

Cu titlu de exemplu art. 49 din legea nr.105/1992 trimite la lex rei sitate - legea locului

siturii bunului, in cazul drepturilor reale, iar normaconflictual de la art.20 trimite la legeanationala comun a soilor,etc.Termenul a fost folosit pentru prima oar de Rabbe intr-o not privitoare la procesul Forgo.Procesul a vut loc in frana spre finele secolului al-XIX-lea, dup care instanele au inceputs-i schimbe atitudinea in legtur cu interpretarea trimiterii al dreptul strin. Pentru c abiade la afacerea Forgo s-a nscut intrebarea cum trebuie s inelegem trimiterea la dreptul

strin.


17/30

Prin urmare retrimiterea exist dup felul cum se consider sensul trimiterii pe care legeaforului o face la legea strin: o trimitere la intragul sistem de drept strin, poate da naterela rertrimitere (ordonat de normele conflictuale) dup cum o treimitere la dreptulsubstanial strin exclude retrimiterea.Dac interpretm trimiterea la ansamblul dreptului strin, atunci vom consulta mai intii

regulile de DIP i atunci putem fi in dou situaii:a.regula de DIP din dreptul strin este identic cu regula conflictual a instanei i in acestcaz nu apare nici o dificultate de ordin practic

b. regula de DIP strin la care face trimitere dreptul instanei poate fi diferit de regularoman corespunztoare i soluia nu va mai fi aceeai. Retrimiterea este o instituie juridicdin domeniul DIP, provocat de conflictul negativ dintre normele conflictuale cu privire laun raport juridic i anume in sensul c fiecare norm conflictual confer celeilatecompetena de a carmui raportul juridic respectiv.Formele retrimiteriiRetrimiterea poate fi de gradul I i de gradul II. Este de gradul I atunci cand dreptul strin(norma conflictual) retrimite trimite inapoi la legea forului; este de gradul II atunci cand

dreptul strin (norma conflictual) retrimite la legea unui stat teri nu trimite inapoi la legeaforului. Mai poart denumirea de retrimitere complex.In dreptul roman, legea nr.105/1992 im art. 4 arat c: daca legea strina, determinatapotrivit dispozitiilor ce urmeaza, retrimite la dreptul roman, se aplica legea romana, afara de

cazul in care se prevede in mod expres altfel. Nu este permis retrimiterea de gradul IIRetrimiterea facutade legea straina la dreptul altui stat este fara efect. Art.4 al.2 din

lege.

22. LEGEA APLICABILA VANZARII

ART. 91

Legea aplicabila vnzarii, n temeiul art. 73, 76 - 77 si 88 - 90, crmuieste ndeosebi:a) interpretarea contractului;

b) drepturile si obligatiile partilor;

c) executarea obligatiilor ce izvorasc din contract;

d) momentul de cnd cumparatorul are dreptul la produsele si fructele bunului sau marfiitransmise;

e) momentul de cnd cumparatorul suporta riscurile referitoare la bunul sau marfa transmisa;

f) validitatea si efectele ntre parti ale clauzelor de rezerva a proprietatii;g) consecintele neexecutarii contractului, inclusiv obtinerea reparatiei pentru prejudicii,

cu exceptia chestiunilor care snt supuse legii procedurale a forului;h) modul de stingere a obligatiilor izvorte din contract, precum si decaderea ntemeiatape expirarea unui termen;

i) consecintele nulitatii contractului.

ART. 92

Legea statului unde se efectueaza receptia marfii stabileste, daca nu s-a convenit expres

altfel, termenele si procedura de verificare cantitativa si calitativa, precum si masurile ce

pot fi luate referitor la aceste bunuri n cazul n care snt refuzate.


18/30

23. EFECTELE HOTARARILOR STRAINE

Recunoaterea hotrrilor strine

In cazul legii romane de drept internaional privat, termenul de hotarare strin se refera laactele de jurisdictie ale instantelor judecatoresti, notariatelor sau oricaror autoritaicompetente un alt stat. De aceea hotararile strine sunt recunoscute de plin drept inRomania, daca se refera la statutul civil al cetatenilor statului unde au fost pronuntate sau

daca, fiind pronuntate intr-un stat tert, au fost recunoscute mai intii in statul de cetatenie al

fiecarei pri.Hotararile referitoare la alte procese decit cele aratate mai sus pot fi recunoscute in

Romania, spre a beneficia de puterea lucrului judecat, daca sunt indeplinite cumulativ

urmatoarele conditii:

a) hotarirea este definitiva, potrivit legii statului unde a fost pronuntata;

b) instanta care a pronuntat-o a avut, potrivit legii mentionate, competenta sa judece

procesul;c) exista reciprocitate in ce priveste efectele hotaririlor straine intre Romania si in statul

instantei care a pronuntat hotararea.

Cererea de recunoastere a hotaririi straineSe intocmeste potrivit cerintelor prevazute de legea procedurala romana si va fi insotita de

urmatoarele acte:

a) copia hotaririi straine;

b) dovada caracterului definitiv al acesteia;

c) copia dovezii de inminare a citatiei si actului de sesizare, comunicate partii care a fost

lipsa in instanta straina sau orice alt act oficial care sa ateste ca citatia si actul de sesizare au

fost cunoscute, in timp util, de catre partea impotriva careia s-a luat hotarirea;

d) orice alt act, de natura sa probeze, in completare, ca hotarirea straina indeplineste celelalte

conditii prevazute de art. 167.

Actele prevazute vor fi insotite de traduceri autorizate si vor fi supralegalizate, cu

respectarea dispozitiilor legii. Supralegalizarea nu se cere in cazul in care partile sint de

acord cu depunerea de copii certificate pentru conformitate.

Daca hotarirea a fost pronunat in lipsa parii care a pierdut procesul, trebuie sa se constate,de asemenea, ca i-a fost inminata in timp util citatia pentru termenul de dezbateri in fond, cit

si actul de sesizare a instantei si ca i s-a dat posibilitatea de a se apara si de a exercita calea

de atac impotriva hotaririi.

Caracterul nedefinitiv al hotaririi straine, decurgind din omisiunea citarii persoanei care nu a

participat la proces in fata instantei straine, poate fi invocat numai de catre acea persoana.Refuzul recunoaterii unei hotaririi straine:Recunoasterea hotaririi straine poate fi refuzata in unul dintre urmatoarele cazuri:

a. Hotarirea este rezultatul unei fraude comise in procedura urmata in strainatate;

b. Hotarirea incalca ordinea publica de drept international privat roman; constituie un

asemenea temei de refuz al recunoasterii incalcarea dispozitiilor art. 151 privitoare la

competenta exclusiva a jurisdictiei romane;

c. Procesul a fost solutionat intre aceleasi parti printr-o hotarare, chiar nedefinitiva, a

instantelor romane sau se afla in curs de judecare in fata acestora la data sesizarii instaneistraine.

Recunoasterea nu poate fi refuzata pentru singurul motiv ca instanta care a pronuntat

hotarirea straina a aplicat o alta lege decit cea determinata de dreptul international privat


19/30

roman, afara numai daca procesul priveste starea civila si capacitatea unui cetatean roman,

iar solutia adoptata difera de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii romane.

Competena n soluionarea cererii de recunoatere- se rezolva pe cale principala de tribunalul judetean in circumscriptia caruia isi are

domiciliul sau sediul cel care a refuzat recunoasterea hotaririi straine. - cererea de

recunoastere poate fi, de asemenea, rezolvata pe cale incidenta, de catre instanta sesizata cuun proces avind un alt obiect, in cadrul caruia se ridica exceptia puterii lucrului judecat,

intemeiata pe hotarirea strain.Executarea hotarrilor straineExecutarea hotaririi straine se incuviinteaza cu respectarea conditiilor prevazute de legea

nr.105/92 cat si a celor ce urmeaza:

a) hotarirea este executorie potrivit legii instantei care a pronuntat-o; Hotararile straine, care

nu sint aduse la indeplinire, de bunavoie de catre cei obligati a le executa, pot fi puse in

executare pe teritoriul Romaniei, pe baza incuviintarii date, la cererea persoanei interesate,

de catre tribunalul judetean in circumscriptia caruia urmeaza sa se efectueze executarea.

Hotaririle straine prin care s-au luat masuri asiguratorii si cele date cu executarea provizorie

nu pot fi puse in executare pe teritoriul Romaniei.b) dreptul de a cere executarea silita nu este prescris potrivit legii romane.

Dispozitiile referitoare la recunoasterea hotaririlor straine privind refuzarea recunoateriisentinelor strine, sunt aplicabile in mod corespunzator si cererii de incuviintare aexecutarii. Cererea privind incuviinarea executrii, va fi intocmit in conditiile prevazutepentru recunoastere a hotaririi straine, iar in mod obligatoriu va fi insotita si de dovada

caracterului executor al hotaririi straine, eliberata de instanta care a pronuntat-o. Pe baza

hotaririi definitive de incuviintare a executarii se emite titlul executoriu, in conditiile legii

romane, mentioninduse in titlu si hotarirea de incuviintare.

24. DESPRE ARBITRAJUL INTERNATIONAL

Convenia de arbitraj, care exprim voina prilor de a se adresa arbitrajului, pentrusoluionarea contenciosului lor, se poate prezenta sub dou forme: clauz compromisorie,cuprins intr-un contract principal i compromisul.Clauza compromisorie

Prin clauz compromisorie se inelege acordul prilor de a supune litigiile lor unui arbitraj.Se numete clauz compromisorie sau clauz de arbitraj, deoarece, de obicei, ea este

exprimat sub forma unei stipulaii sau clauze ce se afl cuprins intr-un contract (denumitcontract principal) i se refer la litigiile ce se vor nate cu privire la acel contract.Compromisul

Se numete compromis actul prin care prile cad de acord ca litigiul ivit intre ele s nu fiesupus jurisdiciei ordinare, ci unui arbitraj, specificand i condiiile in care va statuaarbitrajul astfel desemnat.

Legea aplicabila conveniei de arbitrajProblema referitoare la legea aplicabila pentru a determina condiiile si eficacitateaconveniei de arbitraj a constituit obiectul unor discuii doctrinale si jurisprudentiale.Legislaia nu s-a pronunat decit foarte rar referitor la acest subiect. Doctrina este foartedivizata. Soluiile care au fost gsite cu ocazia diferitelor spete nu pot sa fie considerate capot avea o adeziune globala la o anumita teorie si nu constituie, uneori decit o motivareconsiderata oportuna la momentul in care a fost data soluia in spea.


20/30

In general, convenia de arbitraj este guvernata de legea stabilita prin acordul partilor, lexvoluntatis. Potrivit acestui principiu, condiiile de validitate si efectele conveniei de arbitrajsint supuse legii desemnate de pri. S-a admis unanim ca prile beneficiaz de o largalibertate de alegere in privina legii aplicabile conveniei de arbitraj.Extinderea principiului libertii contractuale in materia conveniei arbitrale este recunoscuta

si in doctrina si legislaia romaneasca.PROCEDURA ARBITRALProcedura de arbitraj reprezint, in comerul internaional, totalitatea regulilor pe baza croraarbitrajul de comer internaional isi desfoar activitatea de soluionare a litigiului cu carea fost investit intr-un atare scop. Se caracterizeaz prini-o mare suplee, concretizata, printrealtele, in prerogativa partilor de a stabili ele insele (in anumite limite) regulile procedurale,

prerogativa a crei intindere difer dup cum este vorba de arbitrajul ad-hoc sau de unarbitraj instituionalizat. Desfurarea procedurii de arbitraj in bune condiii este fermgarantata prin accentul care se pune pe respectarea riguroasa a drepturilor aprrii, parteintegranta a ordinii publice internaionale; sanciunea nerespectarii dreptului la aprareaparine domeniului recunoaterii si executrii sentinelor arbitrale, fiind exercitate de

ctre jurisdiciile ordinare in cadrul procedurii de exequator.Convenia europeana de la Geneva recomanda partilor sa insereze in convenia lor dearbitraj cel puin indicarea locului unde urmeaz sa se tina arbitrajul, precum si modul dearbitrare (arbitrajul ad-hoc sau arbitrajul institutionalizat.

Recunoaterea si executarea hotaririlor arbitrale strineIn cazul in care partile in proces au incheiat o conventie arbitrala, pe care una dintre ele o

invoca in instanta judecatoreasca, aceasta isi verifica competenta.

Instanta va retine spre solutionare procesul daca:paratul si-a formulat apararile in fond, fara

nici o rezerva intemeiata pe conventia arbitrala;

conventia arbitrala este lovita de nulitate ori inoperanta; sau c) tribunalul arbitral nu poate fi

constituit din cauze vadit imputabile piritului in arbitraj.

Recunoasterea si executarea sentinelor arbitrale straine se face conform normelor prevzute,de lege pentru recunoasterea si executarea hotaririlor judecatoresti straine.in consecunprevederile legii nr.105/1992 se aplic, in mod corespunzator, si sentinelor arbitrale strine.Dispoziiile din conveniile internaionale fac distincie intre recunoaterea hotaririlorarbitrale strine si executarea lor. Potrivit art. 111 din Convenia de la New York din 1958,fiecare din statele contractante va recunoate autoritatea unei sentine arbitrale si va acordaexecutarea acestei sentine conform regulilor dr procedura in vigoare pe teritoriul undesentina este invocata in condiiile stabilite de reglementarea uniforma.Noiunea de recunoatere inseamn admiterea efectelor unei hotariri arbitrale strine in afarade puterea executorie. Recunoaterea opereaz de plin drept, nefiind condiionarea unei

autorizri in statul solicitat. Executarea sentinelor arbitrale strine implica prealabila lorrecunoatere.Convenia de la New York asimileaz sentinele arbitrale strine cu hotaririle judectoretistrine. Prevederile din Convenie instituie o prezumie de regularitate a sentinei arbitralestrine. Prin art.V se prevede ca recunoaterea si executarea sentinei nu vor fi refuzate, lacererea partii contra creia ea este invocata decit daca aceasta face dovada in fata autoritiicompetente a tarii solicitante, ca exista vreuna din cauzele de nevaliditate enumerate in mod

expres. Din formularea textului rezulta ca sentina arbitrala strina constituie prin ea insasiun t i t l u care prezint deplina incredere.Prin prisma cazurilor de nevaliditate stabilite de Convenia de la New York, rezulta capentru recunoaterea si executarea unei sentine arbitrale strine trebuie intrunite

urmtoarele condiii: competenta organului arbitrai care a pronunat sentina sa fie conformacu acordul partilor exprimat in compromis sau in clauza compromisorie, in ce privete


21/30

valabila lui investire si limitele acestei investiri; constituirea organului arbitrai si procedura

de urmat sa fi fost conforma cu acordul partilor sau cu legea tarii unde a avut loc arbitrajul;

sentina arbitrala sa fi devenit obligatorie pentru pri, adic susceptibila de executare deindata ce a fost pronunata, si sa nu fie anulata sau suspendata; respectarea dreptului deaprare al partii impotriva creia este invocata sentina arbitrala; intre pri sa existe

reciprocitate; sentina arbitrala sa nu fie contrara ordinii publice din statul in care se cereexecutarea sentintei.In cazul in care conditiile de regularitate nu sunt indeplinite, sanctiunea consta in refuzul

recunoasterii executarii sentintei arbitrale straine in intregul ei. Recunoasterea si executarea

sentintei arbitrale straine poate fi si partial respinsa daca instanta arbitrala a depasit

prevederile conventiei de arbitraj. Intre cauzele de refuz ale recunoasterii si executarii nu

mentioneaza si ordinea publica. In consecinta, anularea sentintei de arbitraj in statul de

origine, pentru nesocotirea regulilor de ordine publica nu este de natura sa impiedice

recunoasterea si executarea ei intr-o alta tara, in care ordinea publica ar fi incalcat.Conveniile internaionale privind arbitrajul comercial si

recunoaterea i executarea sentinelor arbitrale strine:

Convenia european asupra arbitrajului comercial internaional de la Geneva din 1961(ara noastr este parte din 1963) Convenia pentru recunoaterea i executarea sentinelor arbitrale strine de la New Yorkdin 1958 (ara noastr este parte din 1961) Convenia de la Washington din 1965 pentru reglementarea diferendelor relative lainvestiii intre state i persoane ale altor state;

25.CASATORIA SI DIVORTUL IN DREPTUL INTERNATIONAL

PRIVAT

Condiiile de fond cerute pentru ncheierea cstoriei sunt determinate delegea naional afiecruia dintre viitorii soi. Dac una dintre legile strine astfel determinat prevede unimpediment la cstorie care, potrivit dreptului romn, este incompatibil cu libertatea de ancheia o cstorie, acel impediment va fi nlturat cainaplicabil n cazul n care unul dintreviitorii soi este cetean romn si cstoria se ncheie pe teritoriul Romniei (art. 18 alLegii nr. 105 din 1992).

Legea romn de drept internaional reglementeaz n art. 19 ce legeguverneaz condiiilede form la ncheierea cstoriei. Astfel, forma ncheierii cstoriei este supus legii statului

pe teritoriul cruia se celebreaz. Cstoria unuicetean romn aflat n strintate poate fincheiat n faa autoritii locale de statcompetente ori n faa agentului diplomatic saufuncionarului consular fie alRomniei, fie al statului celuilalt viitor so. Cstoria care sencheie n faa agentuluidiplomatic sau funcionarului consular al Romniei este supuscondiiilor de form alegii romne.Relaiile personale si patrimoniale dintre soi sunt supuse legii naionale comune, iar ncazul n care au cetenii deosebite, sunt supuse legii domiciliului lor comun. Legeanaional comun sau legea domiciliului comun al soilor continu s reglementezeefectele cstoriei n cazul n care unul dintre ei si schimb, dup caz, cetenia saudomiciliul. De asemenea, n lips de cetenie comun sau de domiciliucomun, relaiile

personale sau patrimoniale dintre soi sunt supuse legii statului peteritoriul cruia au ori au

avut resedina comun sau cu care ntrein n comun cele mai strnse legturi (art. 20 alLegii nr. 105 din 1992).


22/30

Un aspect important la ncheierea cstoriei este reprezentat de ctre conveniamatrimonial. Legea aplicabil conveniei matrimoniale este stabilit n temeiul Legiiromne de drept internaional privat. Condiiile de fond cerute la ncheierea convenieimatrimoniale sunt cele stabilite de legea naional a fiecruiadintre viitorii soi. Regimulsi efectele conveniei matrimoniale sunt crmuite de legeaaleas prin acord de ctre viitorii

soi, iar n lips, de legea prevzut de art. 20. Aceeasi lege stabileste dac este posibil modificarea sau nlocuirea convenieimatrimoniale n timpul cstoriei. Modificarea sau noua convenie matrimonial nu poateaduce prejudicii terilor.n temeiul dispoziiilor art. 22 din Legea nr. 105 din 1992 divorul estecrmuit de legeaaplicabil potrivit art. 20. Dac legea strin, astfel determinat, nu permite divorul ori ladmite n condiii deosebit de restrictive, se aplic legea romn, n cazul n care unuldintre soi este, la data cererii de divor, cetean romn. Legea care reglementeazcerinele legale pentru ncheierea cstoriei seaplic nulitii cstoriei si efectelor acesteinuliti. Nulitatea unei cstorii ncheiatn strintate cu nclcarea condiiilor de form

poate fi admis n Romnia numai dac sanciunea nulitii este prevzut si n legea

romn (art. 24).Desi legea romn nu reglementeaz instituia separaiei de corp, Legearomn de dreptinternaional privat prevede, n art. 23, c n cazul n care soii sunt n drept s cearseparaia de corp, condiiile acesteia sunt supuse legii prevzute de art.20, care se aplicn mod corespunztor.

26. DESPRE ACTUL JURIDIC SI NORMELE APLICABILE IN

DOMENIU

n general, forma actelor juridice este reglementat de regula locus regit actum. Legearomn de drept internaional privat prevede n art. 71 excepii de laaceast regul. Astfel,condiiile de form ale unui act juridic sunt stabilite de legea care i crmuieste fondul.Actul se consider totusi valabil din punct de vedere alformei, dac ndeplineste condiiile

prevzute de una dintre legile urmtoare:a. legea locului unde a fost ntocmit;

b. legea naional sau legea domiciliului persoanei care l-a consimit;c. legea aplicabil potrivit dreptului internaional privat al autoritii care examineazvaliditatea actului juridic.

Actul juridic poate s fie ncheiat sub forma unui nscris sub semnturprivat sau a unui actsolem. n acest sens, art. 72 dispune c n cazul n care legea aplicabil condiiilor de fondale actului juridic impune, sub sanciunea nulitii, o anumit form solemn, nici o altlege dintre cele menionate n art. 71 nu poate sa nlture aceast cerin, chiar dac actul afost ntocmit n strintate.Literatura juridic distinge dou situaii privind ncheierea n Romnia de ctre uncetean strin a unui act sub semntur privat sau a unui act solemn. n ceea ce ce

priveste ncheierea actelor sub semntur privat, regula locus regit actum are caracterfacultativ. Astfel, cetenii strini la noi n ar vor putea s ncheie acte sub semntur

privat n condiiile prevzute de legea lor naional. Acelasi principiuse aplic si pentrucetenii romni aflai n strintate.

Actele autentice vor putea fi ncheiate de ctre un ceten strin n Romnia ori de uncetean romn n strintate numai cu respectarea condiiilor prevzute de regula locus


23/30

regit actum. n literatura juridic, se apreciaz c n cazul actelorautentice regula locus regitactum are caracter facultativ, dac prile vor ncheia actul respectiv la oficiilereprezentanilor lor diplomatici sau consulari.Legea romn de drept internaional privat romn realizeaz unele distincii privinddiferite categorii de acte juridice. Astfel, se precizeaz n mod expres ce lege va guverna

anumite acte juridice.n cuprinsul art. 68 din Legea nr. 105 din 1992 se prevede c testatorul poate supunetransmiterea prin mostenire a bunurilor sale altei legi dect cea artatn art.66, fr a aveadreptul s nlture dispoziiile ei imperative. De asemenea, ntocmirea, modificarea saurevocarea testamentului sunt socotite valabile dac actul respect condiiile de formaplicabile, fie la data cnd a fost ntocmit, modificat sau revocat, fie la data decesuluitestatorului, conform oricreia dintre legile urmtoare:a. legea naional a testatorului;b. legea domiciliului acestuia;

c. legea locului unde actul a fost ntocmit, modificat sau revocat; d. legea situaiei imobilului ce formeaz obiectul testamentului;

e. legea instanei sau a organului care ndeplineste procedura de transmitere a bunurilormostenite.

n conformitate cu art. 71 al Legii nr. 105 din 1992 dispune posibilitatea de alegre a prilorreferitoare la una din urmtoarele legi:a. legea locului unde a fost ntocmit;

b. legea naional sau legea domiciliului persoanei care l-a consimit;c. legea aplicabil potrivit dreptului internaional privat al autoritii care examineazvaliditatea actului juridic.

Angajamentul asumat n materie de cambie, bilet de ordine sau cec este supus condiiilor deform ale legii statului unde angajamentul a fost subscris. n materie de cec, ndeplinireacondiiilor de form prevzute de legea locului plii este suficient (art. 128). Mijloacelede prob pentru dovedirea unui act juridic si puterea doveditoare anscrisului care l constatsunt cele prevzute de legea locului ncheierii actului juridic sau de legea aleas de pri,dac ele aveau dreptul s o aleag. Proba faptelor se face potrivit legii locului unde ele s-au

produs. Cu toate acestea, va fi aplicabillegea romn, dac aceasta admite si alte mijloacede prob dect cele prevzute de legile artate anterior. Legea romn este aplicabil si ncazul n care ea ngduieproba cu martori si cu prezumii ale instanei, chiar dac acestemijloace de prob nu sunt admisibile potrivit legii strine (art. 161 al Legii nr. 105 din1992).

27.INSTITUTIA DREPTURILOR CASTIGATE IN MATERIAPERSOANELOR FIZICE SI JURIDICE

Prin eficacitatea internaional a drepturilor se nelege c o situaie juridicdobnditsub imperiul legii unei ri poate fi recunoscut ntr-o alt ar. n legtur curecunoasterea internaional a drepturilor dobndite se pot desprinde mai multe situaii.ntr-o prim situaie, raportul juridic se constituie n sistemul de drept intern al unei ri. nmomentul formrii dreptului, nu exist nici un conflict de legi. Ulterior, dreptul dobndit seinvoc n alt ar, intervenind un conflict de legi n timp si spa iu.ntr-o alt situaie, raportul juridic se constituie n sistemul de drept internaional privat.

Formarea dreptului implic un conflict de legi care se soluioneaz dup normele


24/30

conflictuale ale rii forului. Dup acest moment, dreptul se invoc ntr-o altar. n modsuccesiv, exist un conflict de legi n timp si un conflict de legi n timp sispaiu.Pentru recunoasterea unei situaii dobndite n strintate se cer ntrunite trei condiii:dreptul s fie constituit conform legii competente; dreptul s fie valabil dobndit potrivitlegii strine competente; dreptul dobndit s nu fie contrar ordinii publice n dreptul

internaional privat al rii solicitate.Dreptul s fie constituit conform legii competenteExistena dreptului constituit n strintate se apreciaz n temeiul dispoziiilor legiicompetente. n funcie de poziia admis, legea competent poate fi indicat de normeleconflictuale ale statului unde se invoc dreptul sau ale statului n care s-a creat dreptul.Potrivit primei concepii, dreptul cstigat ntr-o alt ar va fi valabil, dac s-a aplicatlegea material competent artat de normele conflictualeale rii unde se invoc raportul

juridic.

Potrivit celei de-a doua concepii, dreptul dobndit n alt ar va fi recunoscut, dac s-aaplicat legea de fond competent desemnat de normele conflictuale ale rii unde s-aconstituit raportul juridic. Receptat de la scoala olandez, aceast teorie este admis n

dreptul englez si american.n asemenea situaii se consider c dreptul dobnit n strintate trebuie s fie constituit

potrivit legii competente indicate de normele conflictuale ale forului. n msura n caresituaia juridic nu are nici o legtur cu sistemul conflictual al forului, dreptul invocat va firecunoscut dac legea aplicabil are o inciden n cauz. De altfel, art. 168, alin 2 din Leganr. 105 din 1992 prevede c recunoasterea uneihotrri strine nu poate fi refuzat pentrusingurul motiv c instana care a pronunatoa aplicat o alt lege dect cea determinat dedreptul internaional privat.Dreptul s fie valabil dobndit potrivit legii strine competenteDreptul invocat ntr-o alt ar trebuie s fie valabil dobndit conform legii competente.Atunci cnd legea strin este competent, condiiile de existen a dreptului se voraprecia dup legea acelui stat. Efectele dreptului valabil dobndit n strintate suntconfigurate de dou reguli:- dreptul dobndit va produce n ara n care se invoc toate efectele prevzute de legeastrin competent;- dreptul dobndit nu poate produce mai multe efecte n alt ar dect cele admise de legeastrin sub incidena creia s-a constituit.Dreptul dobndit s nu fie contrar ordinii publice n dreptulinternaional privat al riisolicitate

Dreptul dobndit, conform legii strine competente, nu poate produce efecten alt ar nmsura n care contravin normelor fundamentale ale rii forului. Art. 9 al Legii nr. 105 din

1992 prevede, n mod expres, c drepturile cstigate n strintate sunt respectate n aranoastr, afar numai dac sunt contrare ordinii publice de dreptinternaional privat.Dreptul cstigat n strintate nu va fi recunoscut n ara noastr dac priveste starea civilsi capacitatea unui cetean romn, iar soluia adoptat difer de cea la care s-ar fi ajuns

potrivit legii romne (art. 168, alin.2). Tot astfel, o hotrre strin nu poate fi recunoscutn ara noastr, dac instana care a pronunat-o nesocoteste dispoziiile referitoare lacompetena exclusiv a jurisdiciei romne, nclcnd ordinea public de dreptinternaional privat (art. 168, alin.1, pct. 2 si art. 151).

28. CONDITIILE DE FORMA ALE CONTRACTULUI

ART. 86


25/30

Contractul este supus conditiilor de forma stabilite de legea prevazuta la art. 71 alin. 1,

care se aplica n mod corespunzator.Contractul se considera totusi valabil din punct de vedere al formei daca:

a) partile care se gasesc, la data cnd l-au ncheiat, n state diferite, au ndeplinit conditiile deforma prevazute de legea unuia dintre aceste state;

b) reprezentantul partii a ndeplinit conditiile de forma ale statului unde s-a aflat nmomentul ncheierii contractului.

29. CAMBIA SI BILETUL LA ORDIN

Sectiunea I

Dispozitii comune

ART. 127

Persoana care, potrivit legii sale nationale, este lipsita de capacitatea de a se angaja prin

cambie, bilet la ordin sau cec, se obliga totusi valabil printr-un asemenea titlu, dacasemnatura a fost data ntr-un stat a carui lege l considera capabil pe subscriitor.ART. 128

Angajamentul asumat n materie de cambie, bilet la ordin sau cec este supus conditiilor deforma ale legii statului unde angajamentul a fost subscris. n materie de cec, ndeplinireaconditiilor de forma prevazute de legea locului platii este suficienta. Daca angajamentul este

nevalabil, potrivit legii aratate n alineatul precedent, dar se conformeaza legii statului undeare loc subscrierea unui angajament ulterior, neregularitatea de forma a primului angajament

nu infirma validitatea celui ulterior.

ART. 129

Termenele stabilite pentru exercitarea actiunii de regres snt determinate, fata de orice

semnatar, de legea locului unde titlul a luat nastere.ART. 130

Forma si termenele de protest, ct si conditiile de forma ale unor acte necesare pentru exercitarea sau conservarea drepturilor n materie de cambie, bilet la ordin sau cec snt stabilite de legea statului unde trebuie ntocmit protestul sau un alt act necesar.Sectiunea a II-a

Cambia si biletul la ordin

ART. 131

Efectele obligatiilor acceptantului unei cambii si semnatarului unui bilet la ordin snt supuselegii locului unde aceste titluri snt platibile.Efectele pe care le produc semnaturile celorlalti obligati prin cambie sau prin bilet la ordin

snt determinate de legea statului pe teritoriul caruia au fost date semnaturile.ART. 132

Legea locului unde titlul a fost constituit stabileste daca posesorul cambiei dobndeste creanta care a dat loc emisiunii titlului.

ART. 133

Legea statului unde este platibila cambia stabileste daca acceptarea poate fi restrnsa la oparte din suma, precum si daca posesorul titlului este sau nu obligat sa primeasca o plata

partiala.

ART. 134

Legea statului unde cambia sau biletul la ordin snt platibile determina masurile ce pot fi luate n caz de pierdere sau furt al titlului.


26/30

30. NAVE SI AERONAVE

Navele si aeronavele sunt guvernate de legea pavilionului, care reprezint legea statului ncare este nmatriculat nava sau aeronava respectiv. De asemenea,aceast lege se aplicfaptelor si actelor juridice intervenite la bord, dac, n conformitate cu natura lor, acesteasunt supuse legii locului unde au survenit (art. 139 din Legea nr.105 din 1992). n porturi siaeroporturi se aplic legea local. n conformitate cu art. 140 aria de reglementare a legiipavilionului este extins n ceea ce priveste:

puterile, competenele si obligaiile comandantului navei sau aeronavei; contractulde angajare a personalului navigant, dac prile nu au ales o alt lege;

rspunderea armatorului navei sau ntreprinderii de transport aerian pentru faptele siactele comandantului si echipajului;

drepturile reale si de garanie asupra navei sau aeronavei, precum si formele depublicitate privitoare la actele prin care se constituie, se transmit si se

sting asemenea drepturi.

ART. 139Legea pavilionului navei sau legea statului de nmatriculare a aeronavei se aplicafaptelor si actelor juridice intervenite la bord, daca, n conformitate cu natura lor, acestea snt supuse legii locului unde au survenit. n porturi si aeroporturi se aplica legea locala.ART. 140

Legea pavilionului navei sau statului de nmatriculare a aeronavei crmuieste ndeosebi: a) puterile, competentele si obligatiile comandantului navei sau aeronavei;

b) contractul de angajare a personalului navigant, daca partile nu au ales o alta lege;

c) raspunderea armatorului navei sau ntreprinderii de transport aerian pentru faptele siactele comandantului si echipajului;

d) drepturile reale si de garantie asupra navei sau aeronavei, precum si formele depublicitate privitoare la actele prin care se constituie, se transmit si se sting asemenea

drepturi.

Sectiunea a II-a

Nave fluviale si maritime

ART. 141

Raspunderea izvorta dintr-un abordaj survenit ntr-un port sau n apele teritoriale estesupusa legii locului abordajului.

n marea libera, abordajul este supus legii nationale comune a navelor, iar dacanationalitatea difera, legii navei avariate. n cazul cnd ambele nave snt avariate, iar unaare nationalitate romna, se aplica legea romna, #M1 daca nava avariata nu alege legeanationala a celeilalte nave #B.

n zona economica exclusiva a Romniei, abordajul este supus legii romne.ART. 142

Obligatiile ce decurg din actele de asistenta si salvare a persoanelor si bunurilor sntsupuse legii locului evenimentului, daca acesta s-a produs n apele teritoriale, iar daca asurvenit n marea libera, legii nationale a navei care a acordat asistenta sau a realizat salvarea.

Legea aratata n alineatul precedent stabileste, de asemenea, modul de repartizare a compensatiei pentru asistenta si salvare ntre armator si echipajul navei salvatoare sau carea acordat asistenta tehnica.

Sectiunea a III-aAeronavele


27/30

ART. 143

Dispozitiile legii romne referitoare la rutele si securitatea zborului n spatiul aerian romn se aplica oricarei aeronave, independent de statul nmatricularii, precum siechipajului si calatorilor aflati la bord.

ART. 144

Daunele cauzate pe sol de aeronava snt supuse legii statului pe al carui teritoriu s -auprodus.n marea libera si n alte spatii nesupuse vreunei suveranitati se aplica ra spunderiiizvorte dintr-un abordaj, n mod corespunzator, legea prevazuta de art. 141 alin. 2.

31. NOTIUNEA SI DEFINITIA DREPTULUI INTERNATIONAL

PRIVAT

Raporturile cu element de extraneitate implic un numr de probleme. Ele sunt configuratede specificul materiei si se refer la urmtoarele:- determinarea autoritii sau instanei competente s instrumenteze ori s judece;- indicarea regulilor de procedur aplicabile;-precizarea legii de fond care se va aplica situaiei juridice;- stabilirea efectelor produse de hotrrile autoritilor strine.Din domeniul dreptului internaional privat fac parte conflictul de legi, conflictul de

jurisdicii si condiia juridic a strinului (art.1,art. 2 si art. 163 din Legea nr. 105 din1992). Preocuparea esen ial a dreptului internaional privat o constituie conflictele delegi. Unele conexiuni cu statutul juridic al strinilor prezint cetenia. Dar n cadruldreptului internaional privat, cetenia este doar un punct de legtur pentru stabilirealegii aplicabile.

Prin prisma domeniului de reglementare, dreptul internaional privat reprezintansamblul normelor care reglementeaz relaiile cu element de extraneitate, indicndautoritatea competent si legea aplicabil.

Obiectul disciplinei este constituit din raporturile de drept internaional privat cuelement de extraneitate.

32. CONDITIILE DE FORMA SI PUBLICITATE ALE

CONTRACTULUI

Conditiile de forma si de publicitate ale contractului

ART. 86

Contractul este supus conditiilor de forma stabilite de legea prevazuta la art. 71 alin. 1,

care se aplica n mod corespunzator.Contractul se considera totusi valabil din punct de vedere al formei daca:

a) partile care se gasesc, la data cnd l-au ncheiat, n state diferite, au ndeplinitconditiile de forma prevazute de legea unuia dintre aceste state;

b) reprezentantul partii a ndeplinit conditiile de forma ale statului unde s-a aflat nmomentul ncheierii contractului.

ART. 87Formele de publicitate necesare spre a conferi validitate sau opozabilitate contractului


28/30

prin care se constituie, se modifica, se transmit ori se sting drepturi asupra bunurilor

corporale, snt supuse legii locului unde acestea se afla sau snt situate.

33. NORMELE CONFLICTUALE

Norma conflictual determin legea aplicabil unui raport cu element de extraneitate. Dintrelegile aflate n prezen, norma conflictual indic legea care este competent, inndseama de anumite criterii. ntruct soluioneaz un conflict de legi, norma se numesteconflictual.Norma conflictual este alctuit din dou elemente eseniale: coninutul silegtura.Coninutul normei conflictuale reprezint domeniul la care se refer materia ce va fireglementat de un anumit sistem de drept. Prin coninutul su, norma conflictualdetermin sfera de aplicare n spaiu a unei legi. Legtura normei conflictuale determinlegea aplicabil raportului cu element de extraneitate. Stabilirea sistemului de drept, care va

reglementa situaia,constituie scopul normei conflictuale. Normele conflictuale se potclasifica n funcie de criteriul felului legturii sicriteriul coninutului normei conflictuale.Dup felul legturii, normele conflictuale pot fi unilaterale si bilaterale. Normeleconflictuale unilaterale precizeaz domeniul de aplicare a legii proprii, fr a se referi si lalegea strin. Ele sunt denumite si norme conflictuale incomplete.

Normele conflictuale bilaterale precizeaz att domeniul de aplicare a legiiproprii, ct silegii strine. Ele se mai numesc norme conflictuale cu aciune dubl sau norme conflictualecomplete.Dup coninutul lor, normele conflictuale privesc persoanele, proprietatea,contractele, raporturile de familie, succesiunea. Normele conflictuale sunt corespunztoareraporturilor care formeaz obiectul reglementrii dreptului internaional privat. Ele serefer la domeniile n care pot exista conflicte de legi, admindu-se aplicarea legii strine.

n cadrul soluionrii conflictelor de legi, autoritatea competent aplic propriile sale normeconflictuale. n determinarea legii aplicabile raportului cu element de extraneitate, se admiteregula c normele conflictuale sunt ntotdeauna aleforului. Dac litigiul se judec ntr-o alt

ar, instana va aplica, pentru stabilirea legiicompetente, norma conflictual proprie.Soluia aplicrii normelor conflictuale ale forului, se ntemeiaz pe urmtoarele argumente:- normele conflictuale avnd, n principiu, un caracter imperativ, fora lor juridicse impune autoritii care trebuie s le aplice;- n cadrul arbitrajului instituionalizat, organele de jurisdicie avnd un caracternaional,au obligaia s asigure aplicarea propriului sistem de norme conflictuale;- voina implicit a prilor, care adresndu-se instanelor romne, fr s fi precizat lexcaus se poate admite c au acceptat aplicarea dreptului conflictual al forului.

De la aceast regul exist si unele excepii. n arbitrajul ad-hoc, elementele de structur siprocedur se stabilesc prin voina prilor. n retrimiterea simpl, cndretrimiterea fcutde legea strin la dreptul forului este acceptat, instana sesizat va aplica normaconflictual strin n virtutea dispoziiilor din propriul sistem de drept (art. 4, alin. 1 alLegii nr. 105 din 1992).

34. CONDITIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTELOR DIN

PUNCTUL DE VEDERE AL NORMELOR CONFLICTUALE

Rolul voinei prilor n determinarea legii aplicabile contractului


29/30

n temeiul dispoziiilor art. 73 si 74 al Legii nr. 105 din 1992 contractul este supus legiialese prin consens de pri. Alegerea legii aplicabile contractului trebuie sfie expres oris rezulte nendoielnic din cuprinsul acestuia sau din circumstane. Lex contractus guverneaz condiiile de fond si efectele contractului. Prile pot alegelegea aplicabil totalitii sau numai unei anumite pri a contractului. Dac prile

contractante doresc pot s modifice legea contractului. n conformitate cu prevederile art. 76modificarea acordului asupra legii aplicabile, convenit ulteriordatei ncheierii contractului,are efect retroactiv, fr s poat:a. s infirme validitatea formei acestuia; sau

b. s aduc atingere drepturilor dobndite ntre timp de teri.n general, prile aleg legea aplicabil contractului n temeiul principiului autonomiei devoin. n situaia n care prilor nu determin legea aplicabil contractului prin lexvoluntatis, Legea romn de drept internaional privat a legiferatprin art. 77 c n lipsa uneilegi alese conform art. 73, contractul este supus legii statului cu care prezint legturile celemai strnse. Se consider c exist atare legturi cu legea statului n care debitorul

prestaiei caracteristice are, la datancheierii contractului, dup caz, domiciliul sau, n lips,

resedina, ori fondul de comer sau sediul statutar. Contractul referitor la un dreptimobiliar sau la un drept de folosin temporar asupra unui imobil are legturile cele maistrnse cu legea statuluiunde acesta se afl situat.Legea nr. 105 din 1992 defineste termenul de prestaie caracteristic. Astfel,

prin prestaie caracteristic se nelege:a. prestaia prii care, n temeiul unui contract translativ, precum vnzarea sau altelesimilare, nstrineaz un bun mobil;

b. prestaia prii care, n temeiul unui contract de nchiriere sau altele similare, pune ladispoziia unei persoane, pe o durat de timp determinat, folosina unui bun;c. prestaia ndeplinit de mandatar, depozitar, antreprenor si, n general, departea care, ncontractele de servicii, o aduce la ndeplinire;d. prestaia garantului n contractele de garanie, de cauiune sau altele similare.Prezumiile stabilite pot fi nlturate dac partea interesat face dovada c din circumstane rezult c exist legturi mai strnse ale contractului cu legea unui stat. nsituaia n care nu poate fi identificat legea statului cu care prezint legturile cele maistrnse se va aplica lex loci contractus (lege locului ncheierii).Dac locul ncheierii contractului nu poate fi localizat se va aplica lex loci executionis (legealocului executrii).Lex contractus guverneaz urmtoarele aspecte referitoare la contractulncheiat ntre pri (art. 80):interpretarea naturii sale juridice si a clauzelor pe care le cuprinde; executarea obligaiilorizvorte din contract; consecinele neexecutrii totale sau pariale a acestor obligaii,

precum si evaluarea prejudiciului pe care l-a cauzat; modului de stingere a obligaiilorizvorte din contract;cauzelor de nulitate a contractului si consecinelor acesteia.De asemenea, modul de executare a obligaiilor izvorte din contract trebuie s seconformeze legii locului de executare. Creditorul este obligat s respecte aceast lege nluarea msurilor destinate, potrivit contractului, s prentmpine sau s remediezeneexecutarea ori s-i restrng efectele prejudiciabile (art. 80).

35. BUNURILE IMOBILE

Posesia, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de

garanii reale, sunt crmuite de legea locului unde acestea se afl sau sunt situate, afarnumai dac prin dispoziii speciale se prevede altfel (art. 49 din Legea nr.105 din 1992).


30/30

Legea unde sunt situate bunurile mai poart denumirea de lexrei sitae. Legea nu face nici odistincie ntre bunuri mobile si bunuri imobile.De asemenea, n conformitate cu art. 50 din Legea nr.105 din 1992 natura mobiliar sauimobiliar, ct si coninutul drepturilor reale asupra bunurilor sedetermin n conformitatecu legea locului unde se afl sau sunt situate, prin derogare de la art. 3.

bunurile imobile acestea sunt reglementate de lex rei sit si calificarea va fi dat deaceeasi lege. Dintre toate rile care au legtur cu un bun imobil, legea locului unde segseste este singur ndrituit s-i determine regimul juridic.

36. NOTIUNEA CONCRETIZARII, RAPORTUL JURIDIC

DEDUS

Este cunoscut ca existenta raportului juridic concret este conditionata, intre altele, de

imprejurarea (actul sau faptul juridic concret) de care legea leaga nasterea unui astfel deraport. Faptele juridice , in sens larg, sunt atat actiunile omenesti, savarsite cu sau fara

intentia de a produce efecte juridice, cat si evenimentele sau faptele naturale. Asadar, lato

sensu, notiunea de fapt juridic este sinonima cu cea de izvor al raportului juridic concret .

Din marea diversitate a faptelor juridice , privite in sens larg, intereseaza, in acest context,

acele imprejurari care au ca efect legarea raportului juridic concret de legislatia unui anumit

stat. Orice evenimente sau actiuni au loc in circumstante care determina aplicarea unui

anumit sistem de drept: delictul civil se produce pe un anumit teritoriu; rezultatul

prejudiciabil apare fie intre frontierele statului unde s-a produs delictul, fie pe teritoriul altui

stat, fie in ambele parti; viitorii soti au cetatenii diferite; actul juridic se perfecteaza pe

teritoriul unui stat, iar locul executarii obligatiilor partilor este in alta tara etc. Faptelejuridice care leag faptele juridicemateriale de legislaia unui anume stat sunt fapte juridicede ataare.Elementul de extraneitate se include n categoria faptelor juridice de ataare,ntruct leagraportul juridic concret de o lege strin, producnd, prin efectul atribuit de normeledreptului internaional privat, conflictul de legi.

Privite prin prisma normelor juridice, raporturile juridice apar ca o realizare a lor.

Normele juridice reglementeaz n principiu,prevd cazuri ipotetice. Dar conduitaprescrisde norm devine realitate numai atunci cnd se concretizeaz ntr-un anume raport social alecrui subiecte au drepturi i obligaii prevzute, conferite sau ngduite de normele juridice.

Subiecte Dr Int Privat

Documents

Transcript of Subiecte Dr Int Privat