Curs III Apa Med Int, Homeostazia

7/18/2019 Curs III Apa Med Int, Homeostazia

http://slidepdf.com/reader/full/curs-iii-apa-med-int-homeostazia 1/45

APA CA MEDIU SIAPA CA MEDIU SICOMPONENT AL VIETIICOMPONENT AL VIETII



Apa este solventul obligatoriu al materiei viiApa este solventul obligatoriu al materiei viisi reprezintă contituentul majoritar alsi reprezintă contituentul majoritar alorganismului uman.organismului uman.

Ansamblul de celule ce alcătuiesc unAnsamblul de celule ce alcătuiesc un

organism viu acţionează ca un totorganism viu acţionează ca un tot unitar prinunitar prininterconectare cu mediul apos în care se scaldă.interconectare cu mediul apos în care se scaldă.

AApa reprezintă o dublă prioritate apa reprezintă o dublă prioritate a

organismului viu: component majoritar şi mediuorganismului viu: component majoritar şi mediude viaţă.de viaţă.



Pentru ca lichidul care scaldă fecare celulăPentru ca lichidul care scaldă fecare celulăsă vină în contact cu toate celulele este necesarsă vină în contact cu toate celulele este necesarca acesta sa aiba o circulaţie longitudinală printr-ca acesta sa aiba o circulaţie longitudinală printr-

un sistem de vase închise prevăzute cu sistem deun sistem de vase închise prevăzute cu sistem deautopropulsie unidirecţională şi o circulaţieautopropulsie unidirecţională şi o circulaţietransversală prin sectorul capilar enestrat altransversală prin sectorul capilar enestrat alcircuitului vascular spre aşa numitul spaţiucircuitului vascular spre aşa numitul spaţiue!tracelular.e!tracelular.



"ectul cumulat al activităţii tuturor"ectul cumulat al activităţii tuturororganelor şi sistemelor organismului este de aorganelor şi sistemelor organismului este de a

crea în interiorul organismului un mediu în carecrea în interiorul organismului un mediu în caretoate celulele să poată supravieţui şi uncţiona.toate celulele să poată supravieţui şi uncţiona.

#ediul $uid ce înconjoară fecare celula este#ediul $uid ce înconjoară fecare celula este

denumitdenumit mediu internmediu intern ..

#ediu intern nu este numai un concept#ediu intern nu este numai un conceptfziologic teoreticfziologic teoretic%% el are o corespondenţă şi înel are o corespondenţă şi în

termeni anatomici.termeni anatomici. #ediul intern al organismului#ediul intern al organismuluieste lichiduleste lichidul

e!tracelular ce scaldă fecare dintre celulee!tracelular ce scaldă fecare dintre celule..



Molecula de apăMolecula de apă

--are un diametru de +%* nm şi o ormă de ,% o!igenulare un diametru de +%* nm şi o ormă de ,% o!igenulfind situat în vrul acestuia.find situat în vrul acestuia.

-s -sarcinile electrice pozitive sunt la nivelul atomilor dearcinile electrice pozitive sunt la nivelul atomilor dehidrogen% iar sarcinile negative sunt la nivelul o!igenului.hidrogen% iar sarcinile negative sunt la nivelul o!igenului.

--fecare latură afecare latură a , , uluiului corespuncorespundede unei legăturiunei legăturio!igen-hidrogen cu o lungime de apro!imativo!igen-hidrogen cu o lungime de apro!imativ oo zecimezecime dedemiliomilionn dintrdintr-un-un milimetru.milimetru.-u-unghiul ormat de cele două laturi ale ,nghiul ormat de cele două laturi ale , -- ului este deului este de

'+/ grade.'+/ grade.

-p-polaritatea apei avorizează interacţiunile întreolaritatea apei avorizează interacţiunile întremoleculele de apă. 0iecare atom de hidrogen încărcatmoleculele de apă. 0iecare atom de hidrogen încărcatpozitiv al unei molecule de apă este atras de un atom depozitiv al unei molecule de apă este atras de un atom deo!igen încărcat negativ a altei molecule. Acesteo!igen încărcat negativ a altei molecule. Aceste

interacţiuni sunt legături de hidrogen.interacţiuni sunt legături de hidrogen.



-1-1onţine un număr important de legături deonţine un număr important de legături dehidrogen% legături intermoleculare 2-3-2 ce consumăhidrogen% legături intermoleculare 2-3-2 ce consumăenergie pentru a se orma.energie pentru a se orma.

-4-4egătura de hidrogen este o legătură direcţională.egătura de hidrogen este o legătură direcţională.

"a presupune alinierea celor trei atomi 2-3-2. Atomul de"a presupune alinierea celor trei atomi 2-3-2. Atomul dehidrogen ce asigură legăturahidrogen ce asigură legătura este e!trem de mobil.este e!trem de mobil.

--Apa este o îngrămădire de molecule organizateApa este o îngrămădire de molecule organizate

într-o reţea tetraedrică coe!istnd cu molecule izolate.într-o reţea tetraedrică coe!istnd cu molecule izolate.#oleculele izolate sunt agitate de mişcări de rotaţie şi de#oleculele izolate sunt agitate de mişcări de rotaţie şi detranslaţie.translaţie.

--0iecare moleculă din apa lichidă creează în medie0iecare moleculă din apa lichidă creează în medie5%/ legături de hidrogen. #ai e!act fecare moleculă de5%/ legături de hidrogen. #ai e!act fecare moleculă deapă lichidă ormează patru legături de hidrogen% darapă lichidă ormează patru legături de hidrogen% darnumărul acestora poate varia între trei şi şase% de undenumărul acestora poate varia între trei şi şase% de undemedia de 5%/.media de 5%/.

--Apa lichidă are o structură aleatorie şi $uctuantă.Apa lichidă are o structură aleatorie şi $uctuantă.



HIDROFIL-HIDROFOBHIDROFIL-HIDROFOB

0iind o moleculă polară% apa se poate lega cu alte0iind o moleculă polară% apa se poate lega cu alte

molecule polare sau încărcate electric cum ar f acizii%molecule polare sau încărcate electric cum ar f acizii%sărurile% zaharurile% dierite porţiuni ale moleculelorsărurile% zaharurile% dierite porţiuni ale moleculelorproteice şi ale A67.proteice şi ale A67.

6atorită acestor interacţiuni apa dizolvă moleculele6atorită acestor interacţiuni apa dizolvă moleculelepolare% denumite moleculepolare% denumite molecule hidroflehidrofle..

Apa se leagă oarte puţin de moleculele nepolare%Apa se leagă oarte puţin de moleculele nepolare%ce se comportăce se comportă hidroobhidroob 88 cazul apei în raport cu uleiulcazul apei în raport cu uleiul (.(.

Proteinele şi A67 sunt molecule lungi ce conţin părţiProteinele şi A67 sunt molecule lungi ce conţin părţi

hidrofle şi părţi hidroobe. Aceste molecule se ghemuieschidrofle şi părţi hidroobe. Aceste molecule se ghemuiescpe ele însele% capătă o structură tridimensională% grupelepe ele însele% capătă o structură tridimensională% grupelehidrofle find la supraaţă şi cele hidroobe spre interior.hidrofle find la supraaţă şi cele hidroobe spre interior.

""ectul hidroob determină replierea proteinelor.ectul hidroob determină replierea proteinelor.



"!istă în celulă trei tipuri de apă:"!istă în celulă trei tipuri de apă:

'. -'. -apa 9ordonată ce înconjoară moleculeleapa 9ordonată ce înconjoară moleculelebiologice interacţionnd intens cu acestea%biologice interacţionnd intens cu acestea%). -). -apa 9de masă ce ocupă tot ce nu esteapa 9de masă ce ocupă tot ce nu este

moleculă biologică şimoleculă biologică şi*. -*. -molecule de apă încastrate în moleculelemolecule de apă încastrate în moleculelebiologice.biologice.

#oleculele de apă ocupă toate spaţiile#oleculele de apă ocupă toate spaţiileneocupate de moleculele biologice. 2 singurăneocupate de moleculele biologice. 2 singurăcelulă conţine miliarde de molecule de apă.celulă conţine miliarde de molecule de apă.



4egatura proteine apa4egatura proteine apa

Proteinele repliate au pe supraaţă şanţuriProteinele repliate au pe supraaţă şanţuriprounde.prounde.

#oleculele de apă legate prin legături de#oleculele de apă legate prin legături de

hidrogen se acomodează greu cu aceste şanţuri şihidrogen se acomodează greu cu aceste şanţuri şica atare sunt uşor deplasate la acest nivel deca atare sunt uşor deplasate la acest nivel deliganzi.liganzi.

1a atare situsurile active ale enzimelor se1a atare situsurile active ale enzimelor seîntlnesc recvent la nivelul şanţurilor.întlnesc recvent la nivelul şanţurilor.

;ona de in$uenţă a proteinei aţă de apă nu;ona de in$uenţă a proteinei aţă de apă nudepăşeşte +%< nanometri% adică grosimea ctorvadepăşeşte +%< nanometri% adică grosimea ctorva

molecule de apă.molecule de apă.



11oneră două proprietăţi importante:oneră două proprietăţi importante:- #olecula de apă este un- #olecula de apă este un dipoldipol ce se orientează înce se orientează încmpul electric e!tern=cmpul electric e!tern=-- Apa chiar în stare lichidă poate dobndi oApa chiar în stare lichidă poate dobndi o structurăstructură paracristalinăparacristalină prin atracţia electrostatică dintreprin atracţia electrostatică dintremoleculele vecine.moleculele vecine.

Apa are o constantă dielectrică importantăApa are o constantă dielectrică importantă8sinonimul termenului dielectric este izolant(. 2 substanţă8sinonimul termenului dielectric este izolant(. 2 substanţăeste dielectrică cnd nu are electroni liberi capabili săeste dielectrică cnd nu are electroni liberi capabili sătransporte curentul electric% dar care poate f polarizatătransporte curentul electric% dar care poate f polarizată

printr-un cmp electric.printr-un cmp electric. Apa are o oarecare capacitate de tamponareApa are o oarecare capacitate de tamponare

electrică% find si un bun solvent pentru ioni% ormnd oelectrică% find si un bun solvent pentru ioni% ormnd opătură de hidratare în jurul acestora. Astel% ionii se potpătură de hidratare în jurul acestora. Astel% ionii se potmişca relativ independent unii aţă de alţiimişca relativ independent unii aţă de alţii deşi suntdeşi sunt



Ct reprezintă apa din totalul !reută"ii corporale#Ct reprezintă apa din totalul !reută"ii corporale#

#ai mult de jumătate din aceasta% mai e!act >++#ai mult de jumătate din aceasta% mai e!act >++ml?@gml?@gcc..

6ieritele ţesuturi conţin o cantitate dierită de apă6ieritele ţesuturi conţin o cantitate dierită de apă::

-i -inima% creierul şi plămnii sunt alcătuite din </-+Bnima% creierul şi plămnii sunt alcătuite din </-+B

din apă%din apă%- -pielea <+B din apă%pielea <+B din apă%- -osul doar în proporţie de )+Bosul doar în proporţie de )+B%% - -ggrăsimea de depozit nu conţine apărăsimea de depozit nu conţine apă..

Apa totală corporală reprezintă <*%)B din masaApa totală corporală reprezintă <*%)B din masa

corporală negrcorporală negraasa.sa.,aloarea medie a conţinutului în apă la bărbat este,aloarea medie a conţinutului în apă la bărbat este

de >)B din greutate 8variind între /5-<+B(% iar la emeiede >)B din greutate 8variind între /5-<+B(% iar la emeie

de /'B 85/->+B(.de /'B 85/->+B(. --

l ţă fi d dif tă d i ă i d ătl ţă fi d dif tă d i ă i d ăt



corpolenţă% find modifcată de sarcină şi de cătrecorpolenţă% find modifcată de sarcină şi de cătrediversele boli.diversele boli.

,rsta duce la o variaţie a conţinutului în apă a,rsta duce la o variaţie a conţinutului în apă a

corpului de la simplu la dublu% valori ce se deplasează pecorpului de la simplu la dublu% valori ce se deplasează peintervalul 5/-+B.intervalul 5/-+B.

Proporţia apei corporale totale este ma!imă laProporţia apei corporale totale este ma!imă lanaşterenaştere 8 </-+ B(8 </-+ B( scăznd progresiv cu vrstascăznd progresiv cu vrsta% la un% la un anan

se pierdse pierd

ee

'+-'/B 8scăznd în special lichidul'+-'/B 8scăznd în special lichidul

e!tracelular(.e!tracelular(.Cn primele zile ale vieţii apa corporală totală şi apaCn primele zile ale vieţii apa corporală totală şi apa

intracelulară sunt invers proporţionale cu greutateaintracelulară sunt invers proporţionale cu greutateacorpului iar apa e!tracelulară şi volumul plasmatic suntcorpului iar apa e!tracelulară şi volumul plasmatic sunt

proporţionale cu greutatea corpului.proporţionale cu greutatea corpului.6e la vrsta de > luni pnă la '+ ani scăderea este6e la vrsta de > luni pnă la '+ ani scăderea este

mai puţin rapidă.mai puţin rapidă.

1u ct e!istă mai multă grăsime cu att e!istă mai1u ct e!istă mai multă grăsime cu att e!istă maiu ină a ă.u ină a ă.



Dărbatul are apro!imativ cu '+B din greutateaDărbatul are apro!imativ cu '+B din greutateacorporală mai multă apă dect emeia.corporală mai multă apă dect emeia.

Eaportul între apa e!tracelulară şi apa totală seEaportul între apa e!tracelulară şi apa totală semodifcă odată cu vrsta la bărbat şi este relativmodifcă odată cu vrsta la bărbat şi este relativconstant la emeie.constant la emeie.

,olumul lichidian total creşte în cursul sarcinii,olumul lichidian total creşte în cursul sarciniidatorită lichidului amniotic% ătului% placentei şidatorită lichidului amniotic% ătului% placentei şicreşterii volumului sangcreşterii volumului sangvvin realizată mai ales pein realizată mai ales peseama volumului plasmatic. 4a srşitul sarcinii apaseama volumului plasmatic. 4a srşitul sarcinii apacorporală totală creşte cu <- litri.corporală totală creşte cu <- litri.

"!erciţiul fzic moderat crescnd concentraţiile"!erciţiul fzic moderat crescnd concentraţiileplasmatice de renină şi de aldosteron produce retenţieplasmatice de renină şi de aldosteron produce retenţiesodică şi o creştere a volumului plasmatic.sodică şi o creştere a volumului plasmatic.



F7GEA1"4H4AE- "IGEA1"4H4AEF7GEA1"4H4AE- "IGEA1"4H4AE

1elulele reprezintă cel mai important rezervor de1elulele reprezintă cel mai important rezervor de

apă al organismului: 5+B din greutatea corpului%apă al organismului: 5+B din greutatea corpului% inin mediemedie 5++ ml5++ ml ??@g corp 8**+-5/+ ml?@gcorp(.@g corp 8**+-5/+ ml?@gcorp(.Cn celule se a$ă deci două treimi din apa totală aCn celule se a$ă deci două treimi din apa totală a

organismului.organismului.1ealaltă treime restantă se a$ă e!tracelular.1ealaltă treime restantă se a$ă e!tracelular.

2 situaţie particulară o reprezintă Japa de2 situaţie particulară o reprezintă Japa destructură din os% o cantitate de *-5 litri de apăstructură din os% o cantitate de *-5 litri de apănemobilizabilă.nemobilizabilă.

Apa e!tracelulară reprezintă '>-)+B din greutateaApa e!tracelulară reprezintă '>-)+B din greutatea

corpului% '/+-)++ [email protected]% '/+-)++ ml?@gcorp."!istă trei sectoare ale compartimentului e!tracelular%"!istă trei sectoare ale compartimentului e!tracelular%

--intravascularintravascular--interstiţialinterstiţial

--transcelulartranscelular



1ompartimentele lichidiene1ompartimentele lichidiene ::intracelular K )?* AG K 5+ Bintracelular K )?* AG K 5+ B

din L 8@g(din L 8@g( --e!tracelular K '?* AG K )+ Be!tracelular K '?* AG K )+ B

din L 8@g(din L 8@g(

Apa e!tacelulara 8 mediul internApa e!tacelulara 8 mediul intern

((

este repartizata in douaeste repartizata in douasectoare:sectoare:-intravascular-intravascular

K / B din L 8@g(K / B din L 8@g(- interstitial- interstitial

K '/ B din L 8@g(K '/ B din L 8@g(

Apa transcelulara este apa din:Apa transcelulara este apa din:tubul digestiv% caile urinare%tubul digestiv% caile urinare%spatiul subarahnoidianspatiul subarahnoidian etc.etc.

F-1"4F-1"4

F-,A&1F-,A&1

F7G"E&GF7G"E&G

GEA7&1"4 GEA7&1"4

& l i l



M &ectorul intravascular&ectorul intravascular --reprezintă )/B din lichidul e!tracelular% <B din apareprezintă )/B din lichidul e!tracelular% <B din apacorporală totală şi /B din greutatea corpului.corporală totală şi /B din greutatea corpului.

-p-plasma reprezintă *+-*/ ml?@gcorp iar cu elementelasma reprezintă *+-*/ ml?@gcorp iar cu elemente

fgurate incluse >+->/ [email protected] incluse >+->/ ml?@gcorp. --este e!trem de bine păzit de mecanisme deeste e!trem de bine păzit de mecanisme deevaluare şi corectare volemică.evaluare şi corectare volemică.

-v-volemia este esentiala pentru supravieţuire.olemia este esentiala pentru supravieţuire.

-v-volumul intravascular este închis într-un sistem deolumul intravascular este închis într-un sistem devase.vase.-d-din motive de efcienţă energetică sistemulin motive de efcienţă energetică sistemul

operează cu volume micioperează cu volume mici-p-prioritatea sistemului este economia energetică.rioritatea sistemului este economia energetică.-n-numai ')-'*B din conţinutul total de apă aumai ')-'*B din conţinutul total de apă a

organismului se a$ă intravascular. 6acă se pierde acutorganismului se a$ă intravascular. 6acă se pierde acut 5+5+B dinB din volumulvolumul intravascularintravascular se poate instala decesul.se poate instala decesul. &e&epoate pierde majoritatea globulelor roşii şi spoate pierde majoritatea globulelor roşii şi see vava

compenscompensaa perect acest nivel marcat de anemie. 7uperect acest nivel marcat de anemie. 7u sese



&ectorul i&ectorul intrantravascvascularular este cel mai dinamic si celeste cel mai dinamic si celmai usor abordabil in practica. Prin cercetareamai usor abordabil in practica. Prin cercetarea

compozitiei acestui sector % in laboratoarele decompozitiei acestui sector % in laboratoarele debiochimie% se obtin date indirecte relevante asuprabiochimie% se obtin date indirecte relevante asuprastarii de sanatate sau de boala a organismului.starii de sanatate sau de boala a organismului.

Acest principiu reprezinta baza stiintifca pentruAcest principiu reprezinta baza stiintifca pentru

care se eectueaza analizele de laborator.care se eectueaza analizele de laborator.

Volemia $ %olumul san!%in $Volemia $ %olumul san!%in $ are oare o

componenta intracelulara 8 hematiile (componenta intracelulara 8 hematiile (

K 5+ BK 5+ B

si osi o

componenta e!tacelulara 8 plasma(componenta e!tacelulara 8 plasma( K >+ BK >+ B



M &&paţiul interstiţialpaţiul interstiţial

--este alcătuit din lichidele dintre celule şi dineste alcătuit din lichidele dintre celule şi dinlimălimă

--reprezrepreziintntaa --'/+ ml?@gcorp 8')+-))+ ml?@gcorp('/+ ml?@gcorp 8')+-))+ ml?@gcorp(%%- -</B din apa e!tracelulară%</B din apa e!tracelulară%- -)'B din apa corporală totală)'B din apa corporală totală%% - -'/B din greutatea corpului.'/B din greutatea corpului.

-i-in imensa sa majoritate 8N+B din volumul său(n imensa sa majoritate 8N+B din volumul său(este sediul unor schimburi rapide cu plasmaeste sediul unor schimburi rapide cu plasma8'+B cuprinznd ţesutul conjunctiv dens şi8'+B cuprinznd ţesutul conjunctiv dens şi

cartilajele find sediu a unor schimburi lente(.cartilajele find sediu a unor schimburi lente(.

S &i ' il ( t "i l i t l iS &i ' il ( t "i l i t l i



Sc&im'urile (ntre spa"iul intra%ascular )iSc&im'urile (ntre spa"iul intra%ascular )ispa"iul intersti"ialspa"iul intersti"ial **

-- au loc la nivelul capilarelor.au loc la nivelul capilarelor.-c-capilarele reprezintă secţiunea cheie a sistemuluiapilarele reprezintă secţiunea cheie a sistemului

circulator% alcătuite din vase subţiri lungi de </+ Om% cu ocirculator% alcătuite din vase subţiri lungi de </+ Om% cu orază de * Om% cu o supraaţă de secţiune de *+ Om 8suntrază de * Om% cu o supraaţă de secţiune de *+ Om 8sunt5+-/+.+++ de milioane de capilare în organismul uman(5+-/+.+++ de milioane de capilare în organismul uman(ceea ceceea ce va da o supraaţă de secţiune depăşind de )++va da o supraaţă de secţiune depăşind de )++

ori pe cea a aortei şi o supraaţă totalaori pe cea a aortei şi o supraaţă totala de //+->++ metride //+->++ metripătraţi.pătraţi.-c-capilarele sunt alcătuite dintr-un singur strat deapilarele sunt alcătuite dintr-un singur strat de

celule endoteliale.celule endoteliale.-i-in locaţii speciale e!istă atat capilare enestrate ctn locaţii speciale e!istă atat capilare enestrate ct

şi capilare discontinue 8aşa zisele sinusoide(.şi capilare discontinue 8aşa zisele sinusoide(.-m-majoritatea capilarelor sunt însă continue şi nu auajoritatea capilarelor sunt însă continue şi nu au

dect spaţii intercelulare de '+ nm ocupate de undect spaţii intercelulare de '+ nm ocupate de unmaterial omogen% însă aceste plombe intercelulare suntmaterial omogen% însă aceste plombe intercelulare sunt

traversate de canale cu o lărgime de 5 nm.traversate de canale cu o lărgime de 5 nm.



CompartimentulCompartimentul transcelulartranscelular

&ectorul reprezintă apro!imativ )%/B din volumul apei&ectorul reprezintă apro!imativ )%/B din volumul apeitotale şi cuprinde toate lichidele provenind din secreţiiletotale şi cuprinde toate lichidele provenind din secreţiileorganismuluiorganismului ::

--lichidele din tubul digestiv%lichidele din tubul digestiv%--mucusul respirator%mucusul respirator%

--lichidul cerebrospinal%lichidul cerebrospinal%--urina primitivă din rinichi%urina primitivă din rinichi%--sistemul e!cretor al dieritelor glande%sistemul e!cretor al dieritelor glande%--umoarea apoasă a ochiului%umoarea apoasă a ochiului%

--lichidele articulare.lichidele articulare.Aceste lichide pot f e!pandate la e!trem în dieriteAceste lichide pot f e!pandate la e!trem în dieriteprocese patologice% unele find separate de membraneprocese patologice% unele find separate de membranegroase greu permeabile% pot avea o presiune osmoticăgroase greu permeabile% pot avea o presiune osmoticămult dierită de a lichidelor e!tracelulare.mult dierită de a lichidelor e!tracelulare.



Cntre compartimentul intracelular% interstiţial şiCntre compartimentul intracelular% interstiţial şi

plasmă e!istă un schimb liber% permanent al apei.plasmă e!istă un schimb liber% permanent al apei.1ompartimentele sunt separate att uncţional ct1ompartimentele sunt separate att uncţional ct

şi anatomic% separarea acandu-se prin peretele capilar şişi anatomic% separarea acandu-se prin peretele capilar şimembrana celulară.membrana celulară.

Aceste structuri sunt traversate liber de apă care vaAceste structuri sunt traversate liber de apă care vaurma pasiv modifcările electroliţilor de o parte şi alta aurma pasiv modifcările electroliţilor de o parte şi alta amembranelor. 6in acest motiv sectoarele sunt numitemembranelor. 6in acest motiv sectoarele sunt numitehidro-osmolare.hidro-osmolare.

6intre toate membranele organismului doar două6intre toate membranele organismului doar douăsunt impermeabile pentru apă: tubul contort distal alsunt impermeabile pentru apă: tubul contort distal alneronuluineronului8in lipsa A63-ului(8in lipsa A63-ului( şi glandele sudoripare.şi glandele sudoripare.



Fntre diversele sectoare hidro-osmolare apa diuzeaza usorFntre diversele sectoare hidro-osmolare apa diuzeaza usortrecand prin membranele biologice 8mb. capilara% mb. celulara(.trecand prin membranele biologice 8mb. capilara% mb. celulara(.6irectia este conditionata de osmolaritate.6irectia este conditionata de osmolaritate.

2&#24AEFGAG"A se reera la concentratia particulelor dintr-o2&#24AEFGAG"A se reera la concentratia particulelor dintr-osolutie si defneste puterea cu care acea solutie este capabila sasolutie si defneste puterea cu care acea solutie este capabila sa

atraga apa. 2smolaritatea reprezinta activ. osmotica pe volum deatraga apa. 2smolaritatea reprezinta activ. osmotica pe volum desolutie 8 apa Q particule (solutie 8 apa Q particule (2&#24A4FGAG"A reprezinta activitatea osmotica pe volum de2&#24A4FGAG"A reprezinta activitatea osmotica pe volum de

apa.apa.,olumul de apa din organism find cu mult mai mare decat cel,olumul de apa din organism find cu mult mai mare decat cel

al particulelor dizolvate termenii se pot olosi echivalent.al particulelor dizolvate termenii se pot olosi echivalent.

2smolaritatea poate f determinata in laborator prin2smolaritatea poate f determinata in laborator prindeterminareadeterminarea punctulpunctuluiui crioscopic al plasmei sau poate f calculatacrioscopic al plasmei sau poate f calculatadupa ormula :dupa ormula :

ureea glicemiaureea glicemia2sm K ) 8 7a ( Q R Q -------- Q -------------2sm K ) 8 7a ( Q R Q -------- Q -------------

)% ')% '&26FH4 8 7a ( contribuie in cea mai mare masura la generarea&26FH4 8 7a ( contribuie in cea mai mare masura la generareapresiunii osmotice.presiunii osmotice.

APA se deplaseaza dinspre solutiile cu activitate osmoticaAPA se deplaseaza dinspre solutiile cu activitate osmoticamica spre solutiile cu activitate osmotica mare . Pentru ca cele *mica spre solutiile cu activitate osmotica mare . Pentru ca cele *sectoare sa isi mentina volumul relativ% osmolaritatea lor trebuiesectoare sa isi mentina volumul relativ% osmolaritatea lor trebuie

sa aiba valori egale. ,ariatiile de osmolaritate si implicit variatiilesa aiba valori egale. ,ariatiile de osmolaritate si implicit variatiilevolumelor spatiilor hidrice sunt date de variatiile natremiei.volumelor spatiilor hidrice sunt date de variatiile natremiei.



MEDIUL INTE+N SIMEDIUL INTE+N SI,OMEOSTA-IA,OMEOSTA-IA



Mediul internMediul intern este denumirea datăeste denumirea datălichidului e!tracelular ce scaldă fecare celulă alichidului e!tracelular ce scaldă fecare celulă aorganismului constituind o matrice lichidă $uidăorganismului constituind o matrice lichidă $uidă

a organismului şi totodată mijlocul% mediul dea organismului şi totodată mijlocul% mediul decomunicare intercelulară.comunicare intercelulară.

Pentru a pune în contact celulele între elePentru a pune în contact celulele între eleprin mesageri solubili ai acestoraprin mesageri solubili ai acestora%% lichidullichidule!tracelular nu este un mediu pasiv ci un vectore!tracelular nu este un mediu pasiv ci un vectoractiv% a$at în permanentă mişcare.activ% a$at în permanentă mişcare.



1ăile de deplasare a lichidului e!tracelular se a$a1ăile de deplasare a lichidului e!tracelular se a$a

la nivelul aparatului circulator 8sistem închis dela nivelul aparatului circulator 8sistem închis devase(% o aşa zisă circulaţie longitudinală şi ovase(% o aşa zisă circulaţie longitudinală şi ocirculaţie pe care am putea numi-o transversală%circulaţie pe care am putea numi-o transversală%circulaţia între capilarele sanghine şi celule.circulaţia între capilarele sanghine şi celule.

,olumul lichidian situat intravascular este critic,olumul lichidian situat intravascular este criticpentru supravieţuire.pentru supravieţuire.

Pierderea a 5+B din acesta poate deveniPierderea a 5+B din acesta poate deveni

letalăletală.. &paţiul lichidian interstiţial este un rezervor care&paţiul lichidian interstiţial este un rezervor carepaleiază pierderea de volum lichidianpaleiază pierderea de volum lichidianintravascular.intravascular.

1apilarele sunt structuri permeabile pentru apă şi1apilarele sunt structuri permeabile pentru apă şi



1apilarele sunt structuri permeabile pentru apă şi1apilarele sunt structuri permeabile pentru apă şipentru majoritatea moleculelor din plasma sanghinăpentru majoritatea moleculelor din plasma sanghină8cu e!cepţia molec8cu e!cepţia molec.. proteice% de mariproteice% de mari dimensiunidimensiuni(.(.#işcarea cinetică a moleculelor% in unctie de#işcarea cinetică a moleculelor% in unctie degradientul de presiune coloid-osmotică% deplaseazăgradientul de presiune coloid-osmotică% deplaseazămoleculele din spaţiul interstiţial spre capilar şimoleculele din spaţiul interstiţial spre capilar şiinvers. Principiul de organizare a structurii biologiceinvers. Principiul de organizare a structurii biologiceeste că imensa majoritate a celulelor se a$ă la maieste că imensa majoritate a celulelor se a$ă la maipuţin de /+ micrometri de capilar.puţin de /+ micrometri de capilar.11elula va sueri rapid in$uenţa oricărui mesagerelula va sueri rapid in$uenţa oricărui mesagervehiculat prin curentul sanghin şi va puteavehiculat prin curentul sanghin şi va puteatransmite rapid şi efcient mesageri spre alte celule.transmite rapid şi efcient mesageri spre alte celule.

2mogenitatea $uidelor e!tracelulare este menţinută2mogenitatea $uidelor e!tracelulare este menţinutăprin acest brasaj continuu% permiţnd ca celulele săprin acest brasaj continuu% permiţnd ca celulele săfe în contact cu acelaşi tip de lichid din punct defe în contact cu acelaşi tip de lichid din punct devedere al caracteristicilor fzice şi chimice.vedere al caracteristicilor fzice şi chimice.



&olidarizarea uncţională celulară a&olidarizarea uncţională celulară a

organismului realizată de cele douăorganismului realizată de cele douăcomponente lichidiene a lichidului e!tracelularcomponente lichidiene a lichidului e!tracelularşi anumeşi anume plasma plasma-componenta intravasculară şi-componenta intravasculară şilichidul interstiţial lichidul interstiţial este chiar mai comple!ă%este chiar mai comple!ă%depăşind aza strict lichidiană.depăşind aza strict lichidiană.

Plasma reprezintă 5B din greutateaPlasma reprezintă 5B din greutateacorporală 85+-/+ ml?@g(.corporală 85+-/+ ml?@g(.

Plasma dieră de componenta e!tracelularăPlasma dieră de componenta e!tracelularăa lichidului e!tracelular prin conţinutul săua lichidului e!tracelular prin conţinutul săumare de proteine. "a este alcătuită în procentmare de proteine. "a este alcătuită în procentde Nde N++B din apă.B din apă.



Proteinele plasmaticeProteinele plasmatice

&&unt un grup de substanţe ce dieră atatunt un grup de substanţe ce dieră atatstructural ct şi uncţional% avnd o concentraţiestructural ct şi uncţional% avnd o concentraţiede >+-+ g?l.de >+-+ g?l.

Goate proteinele plasmatice au o ormă globulară. Goate proteinele plasmatice au o ormă globulară.

Hnele proteine sunt simple% neconjugate cumHnele proteine sunt simple% neconjugate cumeste cazuleste cazul albumineialbuminei% altele au o structură% altele au o structurăcomple!ă şi sunt conjugate cum este cazulcomple!ă şi sunt conjugate cum este cazullipoproteinelor, glicoproteinelor şilipoproteinelor, glicoproteinelor şi

metaloproteinelor.metaloproteinelor.

Aproape jumătate sau chiar mai mult dinAproape jumătate sau chiar mai mult dinproteinele plasmatice sunt reprezentate deproteinele plasmatice sunt reprezentate de

albumină.albumină.

lbuminalbumina



lbumina lbumina""ste o moleculă relativ mică 8><.+++ daltoni( avndste o moleculă relativ mică 8><.+++ daltoni( avndo concentraţie de 5+ g?litru. "a este produsă îno concentraţie de 5+ g?litru. "a este produsă înfcat si metabolizată în fcat% rinichi şi peretelefcat si metabolizată în fcat% rinichi şi peretele

intestinal. Albumina are o semiviaţă de )+ de zile.intestinal. Albumina are o semiviaţă de )+ de zile.;ilnic este sintetizată şi distrusă o cantitate de '*;ilnic este sintetizată şi distrusă o cantitate de '*grame de albumină.grame de albumină.Eolul principal al albuminei este de transport a uneiEolul principal al albuminei este de transport a unei

mari varietăţi de substanţe.mari varietăţi de substanţe.Albumina transportă bilirubina% acizii graşi liberi%Albumina transportă bilirubina% acizii graşi liberi%cortizonul% hormonul tiroidian si 1aQQ. 6ecortizonul% hormonul tiroidian si 1aQQ. 6easemenasemeneaea% albumina transportă medicamente cu% albumina transportă medicamente cucaracter acid% cum suntcaracter acid% cum sunt dede e!emplu barbituricele.e!emplu barbituricele.

Albumina are o contribuţie majoră în realizareaAlbumina are o contribuţie majoră în realizareapresiuniipresiunii oncoticeoncotice% parte a presiunii coloidosmotice% parte a presiunii coloidosmoticece dirijează transerul apei între diversece dirijează transerul apei între diversecompartimente 8membranele biologice findcompartimente 8membranele biologice find

permeabile pentru apă(.permeabile pentru apă(.



Presiunea oncoticăPresiunea oncotică

AAre o valoare de ) mm 3g% totalul presiuniire o valoare de ) mm 3g% totalul presiuniicoloid-osmotice plasmatice find de />'+coloid-osmotice plasmatice find de />'+

mm3g.mm3g. Albumina asigură majoritatea presiuniiAlbumina asigură majoritatea presiuniioncotice% deoarece avnd o greutateoncotice% deoarece avnd o greutatemoleculară mică reprezintă un număr e!tremmoleculară mică reprezintă un număr e!tremde mare de particule 8ori numărul de particulede mare de particule 8ori numărul de particuledetermină valoarea presiunii oncotice(.determină valoarea presiunii oncotice(.



6in punct de vedere electric proteinele6in punct de vedere electric proteineleplasmatice sunt amoterice şi în intervalul deplasmatice sunt amoterice şi în intervalul dep3 <-<% disociază% rezultnd o sarcină electricăp3 <-<% disociază% rezultnd o sarcină electrică

negativă.negativă.

Proteinele disociate pot capta% accepta ioniProteinele disociate pot capta% accepta ioni

de hidrogen. Cn acest mod aceste moleculede hidrogen. Cn acest mod aceste moleculecirculante contribuie la homeostazie menţinndcirculante contribuie la homeostazie menţinndechilibrul acidobazic.echilibrul acidobazic.



Plasma este un transportator al actorilor dePlasma este un transportator al actorilor decoagulare% al unor enzime%transportand attcoagulare% al unor enzime%transportand attsubstanţe hidrosolubile ct şi substante ce nusubstanţe hidrosolubile ct şi substante ce nu

sunt solubile în apă dar devin solubile dupăsunt solubile în apă dar devin solubile dupăcuplarea cu alte substanţe.cuplarea cu alte substanţe.

Alte proteine ale sngeluiAlte proteine ale sngelui carecare au un rol esenţialau un rol esenţial

în acest transport în acest transport suntsunt globulineleglobulinele.. la şi betalipoproteinele la şi betalipoproteinele transportă trigliceridele%transportă trigliceridele%colesterolul şi vitaminele liposolubile.colesterolul şi vitaminele liposolubile.!ran"erina!ran"erina transportă ferul iartransportă ferul iar cerulopla"minacerulopla"mina transportă cuprul.transportă cuprul. !B# $!h%ro&ine binding!B# $!h%ro&ine bindingglobuline'globuline' transportă tiro!ina iar transcortinatransportă tiro!ina iar transcortinatransportă cortizolul.transportă cortizolul. !ran"cobalamina!ran"cobalamina transportătransportăvitamina D').vitamina D').



,omeostazia,omeostazia

3omeostazia% adica păstrarea unei stări3omeostazia% adica păstrarea unei stăriasemănătoare cu starea initialaasemănătoare cu starea initiala însăşi însăşi%% esteeste

enomenul de bază al e!istenţei% adaptării şienomenul de bază al e!istenţei% adaptării şievoluţiei vieţii pe pămnt.evoluţiei vieţii pe pămnt.6in echilibrul dinamic dintre acţiunea6in echilibrul dinamic dintre acţiunea

actorilor e!terni şi cea a actorilor interni%actorilor e!terni şi cea a actorilor interni%

parametrii mediului intern se menţin constanţi.parametrii mediului intern se menţin constanţi.3omeostazia este o stare de variaţie în3omeostazia este o stare de variaţie în

limite înguste a valorilor unui actor internlimite înguste a valorilor unui actor internatunci cnd acest actor sueră variaţii largi înatunci cnd acest actor sueră variaţii largi în

mediul e!tern.mediul e!tern.



#ecanismele homeostazice sunt un#ecanismele homeostazice sunt untampon în aţa variaţiilor mediului e!tern.tampon în aţa variaţiilor mediului e!tern.

3omeostazia este un principiu general3omeostazia este un principiu generalal lumii vii şi se realizează la toate niveleleal lumii vii şi se realizează la toate nivelelede organizare ale acesteiade organizare ale acesteia:: celular% tisular%celular% tisular%organ% organism% populaţie% ecosistem.organ% organism% populaţie% ecosistem.



Printre cele mai bine homeostatatePrintre cele mai bine homeostatateelemente ale vieţii fgureaza inormaţiaelemente ale vieţii fgureaza inormaţia

genetică înscrisă în succesiunea bazelor azotategenetică înscrisă în succesiunea bazelor azotateale A67-lui propriu fecărei celule şi specii.ale A67-lui propriu fecărei celule şi specii.1odul genetic constituie un element de1odul genetic constituie un element dehomeostatare chiarhomeostatare chiar alal mecanismelor demecanismelor de

homeostazie.homeostazie.

3omeostazia sub toate aspectele ei stă la3omeostazia sub toate aspectele ei stă la

baza e!istenţei si evoluţiei vieţii pe pămntbaza e!istenţei si evoluţiei vieţii pe pămnt..

0actorii interni homeostataţi se înmulţesc pe0actorii interni homeostataţi se înmulţesc pemăsura evoluţiei flogenetice.măsura evoluţiei flogenetice.

Fonii dinFonii din lic&idul e.tracelularlic&idul e.tracelular suntsunt :: sodiu şisodiu şi



Fonii dinFonii din lic&idul e.tracelularlic&idul e.tracelular suntsunt :: sodiu şisodiu şi

clorul clorul . "le amintesc de mediul sărat în care a. "le amintesc de mediul sărat în care aapărut viaţa% de compoziţia 2ceanului primitiv.apărut viaţa% de compoziţia 2ceanului primitiv.

Apa intracelularăApa intracelulară conţine mari cantităţi deconţine mari cantităţi deioni deioni de potasiu, magneziu, fosfat potasiu, magneziu, fosfat ..

7atura nu ace daruri:7atura nu ace daruri: totul co"t( din punct detotul co"t( din punct de

)edere energetic.)edere energetic.

Pentru a menţine individualitatea chimicăPentru a menţine individualitatea chimică

sectorială si dierenţele de gradient% organismulsectorială si dierenţele de gradient% organismulconsumă permanent energie.consumă permanent energie."nergia pe care o cheltuim permanent pentru a"nergia pe care o cheltuim permanent pentru ane menţine structura ar permite ardereane menţine structura ar permite arderea

continuuă a unui bec de '++ de Saţi.continuuă a unui bec de '++ de Saţi.



6aca in6aca in lic&idul e.tracelularlic&idul e.tracelular dintre electroliti ceadintre electroliti ceamaimai mare concentratie o au ionii demare concentratie o au ionii de Na/ Cl si ,CO0Na/ Cl si ,CO0% in% inlic&idullic&idul intracelularintracelular predomina ionii depredomina ionii de 1/ M!/ ,PO21/ M!/ ,PO233

lic&idul e.tracelularlic&idul e.tracelular lic&idullic&idul intracelularintracelular7a7a 312312**

1l1l

R R 3P253P25

#g#g Prot.Prot.

R R 3P253P25

312*312*

#g#g1l1l

ProtProt

7a7a

1ompoziţia şi caracteristicile fzice ale lichidului e!tracelular 8nivel det l i li it d i ţi i dă tă(



p ţ şcontrol şi limite de variaţie pe perioadă scurtă(

,alori normale Fnterval normal limite nonletale Hnităţi

2!igen 5+ */-5/ '+-'+++ mm 3g

Dio!id carbon 5+ */-5/ /-+ mm 3gFon sodiu '5) '*-'5> ''/-'</mmol?4

Fon potasiu 5 *%-/ '%/-N mmol?4

Fon calciu '%) '%+-'%5 +%/-)%+ mmol?4

Fon clor '+* '+*-'') <+-'*+ mmol?4

Fon bicarbonat ) )5-*) -5/mmol?4

Llucoză / </-N/ )+-'/++mg?dl

Gemperatură *< *< '%*-5*%* T1corporală

&tatus acido-bazic <%5 <%*-<%/ >%N-%+ p3

Limitele de %aria"ie a parametrilor ceLimitele de %aria"ie a parametrilor ce



Limitele de %aria"ie a parametrilor ceLimitele de %aria"ie a parametrilor cepermit %ia"a sunt e.trem de strnsepermit %ia"a sunt e.trem de strnse33

-- Pentru tempPentru temp.. corporală varaţia este de <corporală varaţia este de <gradegrade 1.1.

--Pentru p3% nivelul letal se obţine la variaţii de +%/Pentru p3% nivelul letal se obţine la variaţii de +%/ într-un sens sau celălalt aţă de nivelul de <%5. într-un sens sau celălalt aţă de nivelul de <%5.--6acă nivelul R 6acă nivelul R QQ scade la o treime se produce oscade la o treime se produce opierdere a uncţiilor motorii% iar dacă nivelulpierdere a uncţiilor motorii% iar dacă nivelulpotasiului se dublează se produce cardiodepresiepotasiului se dublează se produce cardiodepresie8atunci cnd s-au pus din greşeală peruzii cu R1l8atunci cnd s-au pus din greşeală peruzii cu R1lunor pacienţi aceştia au decedat prin stop cardiac(.unor pacienţi aceştia au decedat prin stop cardiac(.--6acă nivelul calciului scade la jumătate în snge%6acă nivelul calciului scade la jumătate în snge%apar convulsii.apar convulsii.

--&căderea la jumătate a concentraţiei de glucoză în&căderea la jumătate a concentraţiei de glucoză însnge aectează celula nervoasă% hipoglicemiasnge aectează celula nervoasă% hipoglicemiaducnd la comă.ducnd la comă.



1are sunt mecanismele ce menţin1are sunt mecanismele ce menţinhomeostaziahomeostaziaUU

Acestea sunt de trei categorii :Acestea sunt de trei categorii :

-sistemele tampon fzico-chimice-sistemele tampon fzico-chimice-sistemele fziologice automate de e!creţie-sistemele fziologice automate de e!creţieşi depozitareşi depozitare

-sistemele de coordonare şi integrare-sistemele de coordonare şi integrareneuro-hormonala.neuro-hormonala.



1el mai comple! şi mai intricat este1el mai comple! şi mai intricat estesistemul de controlsistemul de control geneticgenetic ce controleazăce controleazăatt uncţiile intracelulare ct şi uncţiileatt uncţiile intracelulare ct şi uncţiile

e!tracelularee!tracelulare..

Cntre diversele stadii de organizare e!istăCntre diversele stadii de organizare e!istănumeroase şi comple!e mijloace denumeroase şi comple!e mijloace de

inormaţie. Eolul primordial între acesteinormaţie. Eolul primordial între acestemijloace îl reprezintămijloace îl reprezintă "i"temul ner)o""i"temul ner)o" şi celşi celendocrinendocrin..

+E4LA+EA EC,ILI5+ULUI ,ID+IC



Eeglarea echilibrului hidric se ace pe cale nervoasa siEeglarea echilibrului hidric se ace pe cale nervoasa siendocrina.endocrina.

&caderea aportului de apa provoaca o crestere a osmolaritatii&caderea aportului de apa provoaca o crestere a osmolaritatiispatiilor e!tra- si intra-celular care va f sesizata de osmoreceptoriispatiilor e!tra- si intra-celular care va f sesizata de osmoreceptoriihipotalamici declansand &"7;AGFA 6" &"G". &etea apare si cahipotalamici declansand &"7;AGFA 6" &"G". &etea apare si caurmare a reducerii volumului total de apa prin pierderi % reducereurmare a reducerii volumului total de apa prin pierderi % reduceresesizata de baroreceptorii din A6. 1onsecutiv 1E"&G" &"1E"GFAsesizata de baroreceptorii din A6. 1onsecutiv 1E"&G" &"1E"GFA6" A63 8 hormonul natriuretic hipofzar(.6" A63 8 hormonul natriuretic hipofzar(.

Aport de apaV

Osmoreceptoriihipotalamici

↑↑ SECRETIEI DE ADHSECRETIEI DE ADH

Pierderi de apa

Baroreceptoriidin AD

SETEASETEA

Curs III Apa Med Int, Homeostazia

Documents

Transcript of Curs III Apa Med Int, Homeostazia