subiect Limba romana Bacalaureat 2013
2
EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2013 SUBIECTUL I (30 de puncte) Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos: Î 1. Transcrie un cuvânt cu sens denotativ şi un cuvânt cu sens conotativ, din ultimul vers. 2 puncte 2. Precizează rolul cratimei în structura „pune-ţi mânile”. 2 puncte 3. Alcătuieşte două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia verbului a bate. 2 puncte 4. Precizează valoarea expresivă a adverbului aici din versurile de mai sus. 4 puncte 5. Menţionează două motive literare prin care se concretizează tema naturii în textul poetic dat. 4 puncte 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în finalul poeziei. 4 puncte 7. Comentează primele şase versuri, prin relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 8. Demonstrează faptul că Lucian Blaga este un înnoitor al limbajului poetic, prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-semantic şi/ sau gramatical. 4 puncte 9. Motivează concepţia lui Blaga despre metaforă şi o ilustrează cu textul dat. 4 puncte SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) − Varianta 100 Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre voinţă, pornind de la ideea identificată în următoarea afirmaţie: „Voința reprezintă întreaga viață. Dacă ai vrea să fii fericit, ai fi. Voința mută munții din loc. Voința este credința umană”. (Alfred de Vigny – poet francez). SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) − Varianta 009 te aşezi pe un podmol de lut. Uite, e seară. Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi, ca un miros sfios de iarbă tăiată, ca o cădere de fum din streşini de paie, ca un joc de iezi pe morminte înalte.” Lucian Blaga, Sufletul satului „Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei. Eu cred că veşnicia s-a născut la sat. Aici orice gând e mai încet, şi inima-ţi zvâcneşte mai rar, ca şi cum nu ţi-ar bate în piept ci adânc în pământ undeva. Aici se vindecă setea de mântuire şi dacă ţi-ai sângerat picioarele
description
Varianta propusa la limba si literatura romana pentru BACALAUREAT 2013
Transcript of subiect Limba romana Bacalaureat 2013
EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2013
SUBIECTUL I (30 de puncte) Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:
Î
1. Transcrie un cuvânt cu sens denotativ şi un cuvânt cu sens conotativ, din ultimul vers. 2 puncte2. Precizează rolul cratimei în structura „pune-ţi mânile”. 2 puncte3. Alcătuieşte două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia verbului a bate. 2 puncte4. Precizează valoarea expresivă a adverbului aici din versurile de mai sus. 4 puncte5. Menţionează două motive literare prin care se concretizează tema naturii în textul poetic dat. 4 puncte6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în finalul poeziei. 4 puncte7. Comentează primele șase versuri, prin relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte8. Demonstrează faptul că Lucian Blaga este un înnoitor al limbajului poetic, prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-semantic şi/ sau gramatical. 4 puncte9. Motivează concepția lui Blaga despre metaforă și o ilustrează cu textul dat. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) − Varianta 100Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre voinţă, pornind de la ideea
identificată în următoarea afirmaţie: „Voința reprezintă întreaga viață. Dacă ai vrea să fii fericit, ai fi. Voința mută munții din loc. Voința este credința umană”. (Alfred de Vigny – poet francez).
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) − Varianta 009Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre particularităţile basmului cult, prin referire la o operă literară
studiată. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele Planul eseului:I. Specificul basmului și clasificare, specie a genului epic în proză; clasificare și caracteristici ale
basmului cult. Personalitatea lui Ion Creangă: mare povestitor, scriitor realist, inspirație din lumea satului natal Humulești. Scurtă prezentare a operei: Amintiri din copilărie și alte povești și povestiri. Eseu despre Povestea lui Harap-Alb.
II. Prezentarea a patru elemente de construcţie. Narațiune omniscientă, cronologică, Compoziția prin prezentarea unor secvențe narative.. Conflictul exterior: exemple și semnificații. Relații temporale și spațiale: Formule specifice și rolul lor. Simboluri și semnificația lor: podul, fântâna, labirintul, etc.
III Evidenţierea relaţiilor dintre două personaje. Relația dintre Harap-Alb și Spân. Ilustrați relațiile cu episoade din basm comentate adecvat..
IV Exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă în basm o idee din următorul citat: „Spre deosebire de basmele altora, in care supranaturalul e șocant și înfricoșător, in Povestea lui Harap-Alb, realul și fabulosul se întretaie continuu, fără a da impresia unei însoțiri hibride. Nu se străvede nici vulgaritatea cotidianului, nici miraculosul oniric sau halucinatoriu” (Paul Cornea în lucrarea Gânduri despre Harap-Alb).
I. ipoteza – Consider că în Povestea lui Harap-Alb se îmbină în mod armonios realul cu fantasticul, așa cum se spune în citatul de mai sus prin părerea lui Paul Cornea, critic literar.În citat se mai arată faptul că în basmul cult Creangă se dovedește a fi un adevărat artist tocmai prin ceea ce se numește „umanizarea fantasticului” sau localizarea acestuia în lumea satului;
II. argumente: În conformitate cu cele spuse mai sus aș aduce următoarele argumente:a) Aspecte reale, imagini din viața țăranului și a satului;b) Aspecte fantastice prezente în următorul episod cu „uriașii”.
III. concluzie: Prin urmare, Ion Creangă rămâne inegalabil prin forța arta sa de mare povestitor.. Arătați ce episoade rămân memorabile – le știe toată lumea.
te aşezi pe un podmol de lut.Uite, e seară.Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,ca un miros sfios de iarbă tăiată,ca o cădere de fum din streşini de paie,ca un joc de iezi pe morminte înalte.”
Lucian Blaga, Sufletul satului
„Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei.Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.Aici orice gând e mai încet,şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,ca şi cum nu ţi-ar bate în pieptci adânc în pământ undeva.Aici se vindecă setea de mântuireşi dacă ţi-ai sângerat picioarele
