Bacalaureat bilete proba orala 2010 limba romana biletele 226-250

Teleorman - 11359

COLEGIUL TEHNIC G-RAL D. PRAPORGESCU TR.MAGURELE

Teleorman - 11359


Proba_A

Ministerul EducaYiei, Cercet<rii, Tineretului şi Sportului Centrul NaYional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

Examenul naĠional de bacalaureat 2010

Proba A)

15-17 februarie 2010

Bilet nr. 226

Exist< cert, o formul< etnic<, o formul< a sufletului românesc. Este un produs al timpului şi al împrejur<rilor de tot soiul. Obiceiuri, tradiYii, costum, muzic< şi chiar o bun< parte din vocabular nu sunt decât manifest<ri exterioare ale acestui tot psiho-social. Ele urmeaz< legile etnice şi sociale, cum le-a urmat timp de aproape dou< mii de ani, chiar f<r< apostoli tradiYionalişti. Calit<Yile de sentiment, voinY<, sensibilitate şi inteligenY< sunt cele care ne deosebesc de bulgari, de sârbi sau de unguri, mai mult decât folclorul.

Ni se va r<spunde poate c< tocmai faptul c< poporul nostru şi-a p<strat tradiYiile, folclorul, a contribuit la rezistenYa lui pe aceste meleaguri. (Deşi poate c< ar fi de obiectat c< a împrumutat destul din toate p<rYile.) Adev<rul e c< şi-a p<strat tradiYiile, c< a rezistat – şi e cum nu se poate mai logic s< fie – tocmai [....] din cauza prestigiului pe care l-a exercitat acest suflet asupra celorlalte neamuri cu care venea în atingere.

(Camil Petrescu, Sufletul naĠional. Analiza descriptivă a termenului)

[Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cui se adreseaz< textul? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Care este opinia lui Camil Petrescu despre sufletul românesc? 2. Care este p<rerea ta despre tradiYie şi modernitate în epoca actual<? SusYine, cu argumente, opinia exprimat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 227

Se crap< de ziu<. Negurile Dun<rii împiedic< vederea valurilor. Privirile ostenesc c<utând

în deşert un punct de sprijin dincolo de z<rile apei, - pare c-am pluti în largul m<rii. Dar iat< c< dinspre r<s<rit un Yanc se aprinde, şi-n juru-i se desface-un rotocol de lumin< alburie. CeaYa se rupe-n pale argintii. Încet, de o parte şi de alta, se dezv<lesc malurile plecate sub p<duri de s<lcii. Stolurile de raYe s<lbatice îşi fâlfâie aripile greoaie pe deasupra apei. Un brâu de oYel, sclipitor în b<taia soarelui, taie lanurile din stânga. Este Jiul, copilul zburdalnic al munYilor, care-şi goneşte undele limpezi peste şesurile Olteniei… Razele soarelui bat pieziş, împr<ştiind solzi de aur pe-ncreYiturile apei.

(Al.VlahuY<, România pitorească) [Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat : a. Cui se adreseaz< textul? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Care este momentul temporal descris de Alexandru VlahuY<? 2. Care este opinia ta despre leg<tura dintre om şi natur<? SusYine, cu argumente, opinia exprimat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 228

E un amurg de toamn< târzie. Soarele sc<p<tat, cu discul pe jum<tate dup< dealuri, arunc< razele pieziş, dep<rt<rile se estompeaz< şi o negur< alb<strie îndep<rteaz< colinele. În t<cerea asta divin< care te-mpresoar<, nu poYi şti ce clip< anume arat< ceasul în curgerea vremii. Un sentiment de veşnicie te cuprinde. […] Şi în singur<tatea aceasta a înser<rii, deodat< o umbr< de om ieşit ca din p<mânt, ca o ar<tare, a început s< plâng< un cântec trist pe vioar<. Cu hainele vechi în b<taia vântului, zgribulit, cu o b<rbie violet< înYepenit< de coşul uscat al vioarei, cu pletele în neorânduial< peste ochi, cu un um<r mai ridicat decât cel<lalt, îşi tremur< arcuşul, în timp ce un glas ca de pe alt< lume, prinde s< cânte un cântec vechi, o romanY< duioas< auzit< în copil<rie.

(Dimitrie Anghel, Fantome) [Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre destinul oamenilor talentaYi? SusYine, cu argumente, opinia exprimat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 229

Prima treapt< a cascadei are opt metri, dup< care se succed< şi celelalte şase, cea mai mare şi mai impresionant< fiind treapta de 35 de metri. Apa se pr<v<leşte zgomotos în gol, încleştat< între pereYii abrupYi cu în<lYimi care dep<şesc 50 de metri. Sc<rile metalice care alterneaz< cu podeYele înguste conduc într-o lume fantastic< aflat< într-un zbucium continuu. Schimb<rile bruşte de direcYie împiedic< privirile s< cuprind< în ansamblu cheile, cu o lungime de 160 metri, care corespund unei diferenYe totale de nivel de 60 de metri. Cea mai lung< scar<, de 35 de metri, este cea mai impun<toare şi ofer< un spectacol uimitor: în stânga, la câYiva centimetri, apa se pr<v<leşte violent sub forma unei cascade. Pe tot timpul anului cei care trec pe scar< simt stropii reci ai apei de munte, care îşi urmeaz< acest drum de sute de ani şi care lupt< dârz împotriva st<vilarelor de piatr< aduse înaintea ei.

(Prin şapte sc<ri pe Piatra Mare, în VacanYe şi c<l<torii) [Citeşte, cu atenYie, textul.]

1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Care sunt mijloacele utilizate pentru sugerarea decorului natural prezentat?

2. Care este opinia ta despre forYa naturii? SusYine, cu argumente, opinia exprimat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 230

Atunci mi-am amintit de oameni pe care-i cunoscusem. De c<pitanul de vapor de curs< lung< care st<tea cu noi în curte când eram copil, de doamnele b<trâne, surorile lui... de tot felul de oameni din oraş din vremea copil<riei mele. Pe urm< s-a întâmplat ceva care pe mine m-a zguduit foarte tare. Am dat un anunY într-un ziar, pentru ca oamenii din oraş s< aduc< obiecte vechi. S< caute în poduri... şi au adus tot felul de obiecte pe care le-am şi folosit în spectacol.

Xin minte c< profesoara mea de francez< care murise a stat undeva într-o cas< foarte frumoas<, unde mergeam cu mama. Cei care au moştenit-o au venit şi au adus l<zi cu rochiile ei... Şi am simYit c< obiectele incluse în spectacol recreeaz< şi material, nu numai spiritual, viaYa lor. Mi se p<rea c< obiectele prind viaY< şi refac destinul oraşului.

(Brăila lui Panait Istrati în Jurnalul naĠional)

[Citeşte, cu atenYie, textul.]

1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul.

2. Care este opinia ta despre leg<tura dintre trecut şi prezent? SusYine, cu argumente, opinia exprimat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 231

Dreptul la bunăstare permite dezvoltarea minorului din punct de vedere fizic, mental, spiritual şi social. Responsabilitatea este în primul rând a p<rinYilor sau a reprezentantului legal al copilului, datori s< asigure, în limita posibilit<Yilor, cele mai bune condiYii de viaY< necesare creşterii şi educ<rii copiilor. Uneori, printr-un concurs nefericit de împrejur<ri, p<rinYii nu sunt în stare sau nu sunt în m<sur< s< asigure confortul material minim. În cazul în care p<rinYii sau persoanele care au obligaYia legal< de a întreYine minorul nu pot asigura, din motive independente de voinYa lor, satisfacerea nevoilor minime ale copilului (locuinY<, hran<, îmbr<c<minte şi educaYie), statul, prin autorit<Yile publice competente, este obligat s< asigure acestora sprijin corespunz<tor, sub form< de prestaYii financiare, prestaYii în natur<, precum şi sub form< de servicii […].

(Drepturile minorului şi r<spunderea pentru faptele sale,

Capitolul II Sistemul drepturilor minorului). [Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. C<rui stil funcYional îi aparYine textul de mai sus? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Cine sunt cei care au responsabilitatea de a asigura sprijin material, moral, etc. copilului? 2. Care este opinia ta despre dreptul la bun<stare al copilului? SusYine, cu argumente din text sau din cultura ta general<, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 232

În deceniul dintre 1920 şi 1930 trei romancieri ocup< locuri caracteristice în

literatura noastr<, pe trepte diferite ce nu se pot înc< determina: L. Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu şi Camil Petrescu. Hortensia Papadat-Bengescu are o experienY< acut<, o situaYie de observator excepYional<, pe care poate din anume neîndemân<ri tehnice n-o exploateaz< suficient, Camil Petrescu e un scriitor mai sprinten, mai rutinat decât H-a. P.-Bengescu şi decât Rebreanu. L. Rebreanu în Ion e un creator mai solid. Camil Petrescu r<mâne o inteligenY< mereu în c<utare de sisteme artistice, unul din acei scriitori mai puYin înf<ptuiYi poate, dar care încânt< în perpetuitate spiritele delicate. Nu este al doilea ori al treilea în literatur<, ci unicul pe un drum l<turalnic, într-o jungl< virgin<, în care nu intr< decât pionerii. Prin el romancierii de mâine vor medita asupra tehnicei romanului.

(text adaptat dup< G. C<linescu, Istoria literaturii române

de la origini până în prezent) [Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. b. Ce tr<s<turi distinctive au cei trei scriitori în opinia lui G. C<linescu? c. Ce judecat< de valoare formuleaz< G. C<linescu despre unul dintre romancieri? 2. Care este opinia ta despre unul dintre cei trei scriitori prezentaYi în fragmentul citat? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 233

DiscuYiile s-au axat asupra stadiului reformei în sistemul naYional de înv<Y<mânt şi

modalit<Yilor prin care Banca Mondial< poate sprijini eforturile ministerului pentru îmbun<t<Yirea calit<Yii actului educaYional.

Ministrul EducaYiei şi-a prezentat viziunea privind organizarea şi funcYionarea sistemului educaYional din România care trebuie s< aib< în centrul s<u interesul elevului. „Nicio reform< nu poate fi f<cut< în absenYa unui model economico-financiar predictibil, coerent şi sustenabil”, a declarat acesta.

Reprezentantul B<ncii Mondiale şi-a manifestat aprecierea faY< de introducerea modelului de finanYare per capital prezentat de c<tre ministrul EducaYiei, precum şi faY< de ritmul în care instituYia pune în practic< m<surile de reform<. El a subliniat c< m<surile întreprinse de minister dep<şesc aştept<rile B<ncii Mondiale, asigurându-l pe ministrul EducaYiei de întregul sprijin al B<ncii Mondiale pentru m<surile luate în vederea eficientiz<riii cheltuirii banului public.

(www.realitatea.net, Banca Mondială sprijină reforma din sistemul de învăĠământ din

România) [Citeşte, cu atenYie, textul.]

1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Care este evenimentul prezentat în textul dat? 2. Care este opinia ta despre m<surile concrete care ar putea duce la îmbun<t<Yirea calit<Yii educaYiei? SusYine, cu argumente, opinia exprimat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 234

[…] Cu ani mulYi în urm<, în entuziasmul primelor aseleniz<ri, s-a aşteptat, era un viitor imediat absolut normal, s< se înfiinYeze primele baze pe Lun<. Vor mai aştepta. Marii vizionari au stabilit date precise pentru tot felul de minuni, de la zborurile interplanetare la teleportare. Unde sunt? Pierdute undeva în ceYurile viitorului. […]

S-ar putea ca cineva s< spun< (mie mi s-a întâmplat în câteva discuYii) c< avem destule probleme cu prezentul şi destule subiecte de discuYie ca s< mai pierdem timpul fantazând despre viitor. Dar: odat< cu trecutul care de atâtea ori te copleşeşte, trebuie s< ne asum<m şi viitorul. Viitorul nostru este prezentul celor care ne urmeaz<. Şi poate c< ar trebui s< începem m<car s< ne gândim c< ar fi bine s< li-l d<ruim cât mai curat. Cam despre asemenea subiecte v< invit deci s< vorbim, uitând de c<ldura teribil< şi de furtunile verii acestui an.

(Andrei DorobanYu, Cât de repede se schimb< viitorul în ŞtiinY< şi Tehnic<) [Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. c. Care este opinia lui Andrei DorobanYu despre descoperirile viitorului? 2. Care este opinia ta despre timp din afirmaYia: „Viitorul nostru este prezentul celor care ne urmeaz<”? SusYine, cu argumente, r<spunsul t<u.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 235

RoboYii fac parte de mai mult< vreme din universul tehnologic. Microprocesoarele, automobilele etc. sunt executate de roboYi. Peste un deceniu roboYii vor deveni utili şi în casele noastre, pentru a face menajul sau a asigura asistenYa persoanelor cu handicap. Sau vor fi înrolaYi în armat<. Iar peste alte decenii, vor fi fabricaYi roboYi programaYi s< gândeasc< complex, apropiindu-se tot mai mult de raYiunea uman<. Care e viitorul lor? Care va fi rolul lor? Ar putea prezenta vreodat< un pericol pentru omenire? Scenariştii şi scriitorii de SF încearc< de mai mult< vreme s< imagineze o lume în care prezenYa roboYilor super-inteligenYi îşi pune amprenta asupra evoluYiei umanit<Yii. Dar, mai cu seam<, s< ilustreze cinematografic violenYa roboYilor faY< de creatorii şi campionii lor, oamenii.

(Povestiri miraculoase cu roboĠii viitorului în Magazin)

[Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre modernizarea robotizat< a societ<Yii? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 236

Deceniul care se încheie în acest an este cel mai c<lduros din istoria cunoscut< a climei, conform rapoartelor p<strate începând cu secolul al XIX-lea, a anunYat NASA.

Astfel, anul care tocmai s-a încheiat se afl< pe locul doi în topul celor mai c<lduroşi ani de pe P<mânt din 1880 (anul în care au început m<sur<torile ştiinYifice ale temperaturilor) şi pân< în prezent, conform unui comunicat emis de Institutul de studii spaYiale Goddard al NASA (GISS).

De cealalt< parte, anul 2008 a fost cel mai r<coros al acestui deceniu din cauza efectului de r<cire avut de puternicul curent marin La Nina asupra zonei tropicale a Oceanului Pacific.

Anul 2005 r<mâne cel mai c<lduros an cunoscut, pân< în prezent, urmat de anul 2009 şi apoi de un grup de ani foarte c<lduroşi - 1998, 2002, 2003, 2006 şi 2007.

(Primul deceniu al acestui secol, cel mai cald din istoria cunoscută în Evenimentul regional al Moldovei)

[Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre fenomenul înc<lzirii globale? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 237

Drag< cititoare, drag< cititorule,

„Eu creez aşa cum respir”, m<rturisea Constantin Brâncuşi. Creativitatea era pentru el aerul libert<Yii şi nem<rginirii, principiul suprem, dar şi un veritabil mod de viaY<. Sculpturile sale sunt expresiile acestei creativit<Yi exemplare. Ar fi bine s< le cunoşti, s< le iubeşti, s< vezi atelierul lui Brâncuşi de la Paris, s< citeşti Aforismele sale, s< mergi la HobiYa şi la Târgu-Jiu s<-l redescoperi pe artistul de geniu acas<, acolo unde plaiul şi raiul sunt una! [...]

Creativitatea este o calitate divin<. Dumnezeu este creator. Omul imit< modelele divine. F<r< a se substitui lui Dumnezeu, omul creeaz<, dar nu în totalitate şi esenY<, la fel ca Dumnezeu, ci în particularitate şi esenY<. CreaYia d< form< conYinutului. Acesta, îns<, primeaz< întotdeauna […].

Cu sinceritate, al domniei tale,

Mircea Itu

(Epistola a XII-a, în Opinia naĠională)

[Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul creativit<Yii în evoluYia omului? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 238

Dup< opinia mea, în societatea contemporan< rolul literaturii este la fel de important ca şi rolul ştiinYei. Literatura (şi aici am în vedere evident numai literatura major<, valoroas<) reprezint< specificitatea uman< în cel mai înalt grad, impulsioneaz< sensibilitatea şi educ< prin forYa exemplului particular latura general< de nobleYe şi de sublim a sentimentelor ca act de conştiinY<. [...] Fenomenul literar trebuie înYeles profund diferenYiat, tendinYa literaturii fiind nu aceea de a descoperi legi, ci aceea de a opta şi a acorda tensiune emoYional< legilor, de a reprezenta legile prin sentimente. Aceasta nu înseamn< c< literatura nu poate descoperi legi. Ea poate descoperi şi legi noi, şi nu o dat< scriitorii au fost precursorii unor descoperiri ştiinYifice, dar sensul principial al literaturii este de a transmite prin sentimente (ca act de conştiinY<) legile naturii şi mai cu seam< legile naturii umane. [...]

Atâta timp cât oamenii vor comunica prin vorbire, va exista şi literatur<. Cu cât mijloacele tehnice de comunicare se vor perfecYiona (tiparul, discul,

magnetofonul, radioul, cinematografia, televiziunea), şansele de circulaYie ale literaturii sunt sporite. Literatura, în esenYa ei, nu Yine neap<rat de cuvântul scris.

(Nichita St<nescu, Rolul literaturii) [Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce anume sporeşte şansele de circulaYie ale literaturii, în viziunea autorului? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta privind locul literaturii în societatea contemporan<? SusYine, cu argumente, opinia formulat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 239

Alecsandri a contribuit în larg< m<sur< la modernizarea vieYii noastre publice, politice şi culturale prin creaYia lui dinamic<, prin prestigiul s<u personal, prin funcYiile oficiale pe care le-a îndeplinit, ca ministru, ca membru al Academiei mai târziu, prin sprijinul decisiv dat contactelor noastre cu Occidentul romanic, în special.

Azi aproape s-a uitat am<nuntul public<rii de c<tre poet a unei Gramatici româneşti la Paris, în 1863, prin care, cu multe texte paralele în cele dou< limbi, ilustrând normele acestei limbi, Alecsandri a contribuit în foarte mare m<sur< la înnoirea resurselor expresive ale românei literare, prin contactul strâns cu civilizaYia, literatura şi limba francez< şi cu cea italian<, deopotriv<; lucru fundamental, scrisul lui filtrat, a asimilat şi înnobilat mii de neologisme indispensabile moderniz<rii şi chiar reromaniz<rii limbii noastre.

Ceea ce primeam acum un secol venea din tezaurul comun, imens, al romanit<Yii, din câştigurile culturii romanice occidentale, care a regenerat toat< cultura european<, în toate limbile.

(Gh. Bulg<r, Vasile Alecsandri)

[Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care a fost rolul lui Vasile Alecsandri, aşa cum este prezentat de Gh. Bulg<r? 2. Care este opinia ta despre rolul oamenilor de cultur< în dezvoltarea societ<Yii? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 240

Înflorirea cu totul remarcabil< a scrierilor cu caracter istoriografic pe care o

ad<postesc secolul al XVII-lea şi primele decenii ale veacului urm<tor, atât în Moldova cât şi în Xara Româneasc<, nu a reprezentat nicidecum un fenomen conjunctural. Nivelul, diversitatea, varietatea modalit<Yilor de abordare demonstreaz< c< produsele literare ale acestei epoci de vârf sunt fireşti împliniri ale unor preocup<ri ce se definesc prin durat< şi constanY<. Secolul al XVI-lea în cultura româneasc< este dominat – dup< p<rerea noastr< - de un acut sentiment al istoriei […] care îi anim<, la fel de intens, pe oamenii politici, ca şi pe c<rturari. Întoarcerea c<tre propriul trecut, consolidarea leg<turilor cu înaintaşii şi punerea în valoare a tradiYiilor naYionale (toate semne ale perenit<Yii, ale unei permanenYe conştientizate) sunt forme de manifestare ale ideii de apartenenY< a prezentului la un curs comun al istoriei.

(Dan Horia Mazilu, Marii cronicari ai secolului al XVII-lea)

[Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este punctul de vedere al lui Dan Horia Mazilu despre scrierile cu caracter istoriografic? 2. Care este opinia ta despre rolul conştiinYei naYionale în animarea oamenilor politici şi a c<rturarilor? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 241

Confruntat cu lipsa de numerar, cauzat< de R<zboiul de IndependenY<, statul român

a pus în circulaYie aşa-numitele bilete ipotecare, cu scopul de a strânge noi fonduri pentru înzestrarea armatei. Legea din 12 iunie 1877 stipula: „Aceste bilete vor fi la purt<tor, ele vor avea curs obligatoriu şi se vor primi în plat< de toate casele publice. Ele se vor retrage din circulaYie într-un timp determinat, când atunci li se vor socoti zece la sut< mai mult peste valoarea lor nominal<”.

Au fost emise bilete de: 5, 10, 20, 50, 100 şi 500 de lei. Acestea erau împodobite cu scene alegorice, în care predominau figurile de daci şi de romani (ilustrând apartenenYa la latinitatea european< şi idealul vechii Dacii). Elementul de siguranY< era filigranul cu efigia împ<ratului Traian. Acestea au fost primele bancnote româneşti. Dup< 1880, BNR a aplicat un supratipar roşu asupra biletelor ipotecare, ele fiind retrase în 1888 şi distruse prin ardere.

(Istoria leului românesc II în Terra Magazin)

[Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Ce a generat, conform textului, apariYia primelor bancnote româneşti?

2. Care este opinia ta despre rolul banilor în societatea modern<? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 242

Călin CIOBOTARI: ŞtiYi câte edituri exist< în România? Liviu ANTONESEI: B<nuiesc c< zeci de mii! Călin CIOBOTARI: Iar fiecare din aceste zeci de mii scoate sute de c<rYi, dac< nu

mii. Cum mai decid critica şi publicul ce e bun şi ce e r<u? Nu vi se pare c< exist< o inflaYie, c< e ca şi cum, din ’90 încoace, poporul român a descoperit cu stupoare farmecul de a scrie c<rYi?

Liviu ANTONESEI: N-aş fi de acord. Avem o tradiYie în acest sens. S< nu uit<m ce spunea Caragiale: cel mai greu pentru un român care ştie s< citeasc< e s< nu scrie. […]

(Literatura nu va muri niciodată, Interviu cu Liviu Antonesei în Dacia literară)

[Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Care este ideea în jurul c<reia s-a construit interviul? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? 2. Care este opinia ta despre rolul literaturii artistice în formarea spiritual< a unui cititor, pornind de la semnificaYiile titlului textului de mai sus? SusYine, cu argumente, opinia exprimat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 243

Vineri, 17 ianuarie 2003

Asear<, în timp ce umblam bezmetic printr-o alimentar<, memoria afectiv< mi-a fost brusc deşteptat< de imaginea unei banane verzi. Mi-am amintit cum, în copil<rie, am aşteptat s< se coac< o banan<. O cump<rase tata, dup< vreo dou< ore de stat la coad<. Mi-a explicat c<, de fapt, bananele sunt galbene şi c<-s mai bune coapte. Am pus-o pe fereastr< şi o cercetam cu sufletul la gur< de câteva ori pe zi. Singura evoluYie a fost c< s-a veştejit. Dup< o s<pt<mân<, am mâncat-o aşa. Am hot<rât atunci c< bananele nu-s cine ştie ce chestie. Acas< (deja numesc acas< noua mea gazd<!), ca o coincidenY< stranie, am auzit la ştiri c< în zece ani e posibil s< nu mai existe banane. Bananierii sunt atacaYi de o ciuperc< letal<.

(Florin L<z<rescu, Jurnal intim) [Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este p<rerea ta despre relaYia trecutului cu prezentul, facilitat< de memoria afectiv<? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 244

Imaginez o mare echip< de scriitori care s< munceasc< timp de câteva generaYii la o singur< carte, pe care s-o citeşti din copil<rie, de când desluşeşti literele, pân< pe patul de moarte, când nu le mai desluşeşti. O carte care s< se substituie vieYii tale, dar f<r< clipele, zilele, lunile, anii monotoni ai vieYii. În adolescenY<, ghemuit în pat, mi se-ntâmpla s< citesc uneori de dimineaY< pân< seara, uitând s< m<nânc şi aproape şi s< respir, pentru c< paginile – pe care, de fapt, nici nu le mai vedeam – descriau oameni adev<raYi, nori adev<raYi, oraşe adev<rate, pe când, dac<-mi ridicam privirile, nu vedeam decât jalnice umbre. Îmi d<deam seama c< se însereaz< doar când paginile se f<ceau roşii ca focul, apoi cenuşii.

Drama vieYii mele a început mai târziu, când în locul C<rYii am fost silit s< tr<iesc realitatea. M< tem c< de-acum încolo nimeni nu va mai locui în c<rYi, aşa cum au f<cut-o generaYia mea şi cele precedente.

(Mircea C<rt<rescu, Pururi tân<r, înf<şurat în pixeli) [Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Ce poYi deduce despre autorul textului şi despre situaYia de comunicare? a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este atitudinea autorului faY< de imaginile lumii concrete reflectate în propria imaginaYie? 2. Care este opinia ta despre necesitatea lecturii la vârsta adolescenYei? SusYine, cu argumente, opinia exprimat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 245 Articolul 1: (1) Examenul de bacalaureat este modalitatea de evaluare a competenYelor, a nivelului de

cultur< general< şi de specializare, atins de absolvenYii de liceu. (2) Dreptul de a susYine bacalaureatul îl au elevii care au promovat înv<Y<mântul liceal,

indiferent de forma de înv<Y<mânt. (3) Ministerul EducaYiei, Cercet<rii şi Inov<rii, numit în continuare M.E.C.I., organizeaz< în

fiecare an şcolar, potrivit legii, dou< sesiuni de bacalaureat. (4) M.E.C.I. organizeaz< în fiecare an şcolar o sesiune special< de bacalaureat, pentru elevii

din clasa a XII-a/a XIII-a participanYi la loturile olimpice şi la competiYiile sportive şi artistice internaYionale care se desf<şoar< în perioada sesiunii normale de bacalaureat. Calendarul sesiunii speciale se aprob< prin ordin al ministrului EducaYiei, Cercet<rii şi Inov<rii.

(5) Elevii claselor a XII-a din clasele/secYiile cu predare în regim bilingv a limbii franceze, italiene sau spaniole, incluse în acordurile bilaterale, susYin probele specifice ale examenului de bacalaureat, în conformitate cu prevederile acordului şi, dup< caz, ale metodologiei specifice.”

(Metodologia de organizare şi desf<şurare a examenului de bacalaureat – 2010) [Citeşte, cu atenYie, textul.] Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce fapte de limb< specifice textului juridic-administrativ (la alegere dintre nivelurile: ortografic şi de punctuaYie, morfosintactic, lexicosemantic, stilistico-textual) pot fi identificate în fragmentul citat? c. Ce idei importante identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta privind necesitatea şi finalit<Yile examenului de bacalaureat? SusYine, cu argumente, opinia.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 246

Trebuie s< vorbim despre unul dintre marii domnitori ai X<rii Româneşti, care

descinde din Basarab. Trec mai repede peste primii voievozi de dup< Basarab, pentru a ajunge la Mircea cel B<trân. De ce i se zice cel Bătrân? Fiindc< mai târziu au fost alYi domnitori cu numele Mircea, iar cronicarii, vorbind de Mircea, cel din veacurile trecute, i-au spus cel Bătrân (şi marele nostru Eminescu s-a înşelat crezând c< Mircea era b<trân când s-a b<tut la Rovine cu sultanul). Mircea, la b<t<lia de la Rovine, era un domnitor înc< tân<r. Domneşte 32 de ani, cu întrerupere de vreo doi ani, dup< faimoasa b<t<lie care a avut loc la o dat< controversat<: dup< o surs< sârbeasc< (târzie) la 24 octombrie 1394, dup< o surs< bizantin< contemporan<, mai de încredere, la 17 mai 1395. Dup< o surs< recent descoperit<, s-ar p<rea c< ambele date sunt valabile: au fost dou< b<t<lii! Prima e probabil marea b<t<lie de la Rovine care r<mâne unul dintre cele mai glorioase momente ale istoriei românilor.

(Neagu Djuvara, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri) [Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre necesitatea cunoaşterii trecutului, prin intermediul marilor evenimente istorice? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 247

MIDAS – Rege al Frigiei care l-a g<zduit pe Silen, tovar<ş de petreceri al lui

Dionysos, r<t<cit pe meleagurile lui. Drept r<splat<, zeul i-a cerut s<-şi spun< dorinYa. Midas i-a cerut ca tot ce atinge s< devin< aur, dar, v<zând c< şi hrana se transforma în aur, disperat, a cerut zeului s<-şi retrag< r<splata. A trebuit îns< s< se scalde în râul Pattolos, ale c<rui ape de atunci au r<mas str<lucitoare; în ele erau firele de aur de pe Midas însuşi. Midas a asistat la o întrecere de virtute muzical< între Apollo şi Pan şi l-a protejat pe acesta din urm<. Zeul l-a pedepsit atunci, f<când ca urechile lui s< fie ca acelea ale unui m<gar. Dar el şi le-a ascuns într-o beret< frigian< şi l-a rugat pe b<rbierul lui, singurul care îi ştia taina, s< nu o dest<inuie nim<nui. Acesta a f<cut totuşi o gaur< în p<mânt, fiindc< simYea nevoia s< o spun< cuiva, şi a strigat acolo secretul. Pe p<mântul acela au crescut nişte trestii, care, în b<taia vântului, spuneau tuturor aceast< tain<.

(George L<z<rescu – DicĠionar de mitologie)

[Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. 2. Care este p<rerea ta despre semnificaYia legendei regelui Midas? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 248

Programe aerisite, astfel încât s< conYin< cunoştinYe cu un grad mai sc<zut de complexitate decât în prezent, bacalaureat transformat într-o testare cu subiecte aleatorii pentru fiecare candidat în parte, curricul< gândit< în aşa fel încât elevii s< înYeleag< ceea ce li se pred< la clas<, programe şcolare care s< prevad< diverse sc<ri de prezentare în funcYie de aptitudinile şi interesul elevilor. Acestea sunt principalele recomand<ri ce reies dintr-un raport pe care Societatea Academic< Român< (SAR) l-a înaintat Ministerului EducaYiei. Concluziile la care au ajuns experYii, printre care se num<r< preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, şi preşedintele Societ<Yii Române de Fizic<, Nicolae Zamfir, sunt c< şcoala trebuie s< asigure preg<tirea de cultur< general< pentru fiecare disciplin<, precum şi faptul c<, în cazul ştiinYelor, accentul trebuie pus pe preg<tirea practic<.

(Societatea civil< cere introducerea lui Shakespeare în

programele şcolare în Gândul)

[Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre formarea unei culturi generale pentru fiecare disciplin< şcolar<? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 249

...Dar de unde am plecat? De la sufletul mansardei, poate. Ce fericit m< simt c< uit tristeYea. Şi ce fericit sunt c< voi scrie despre sufletul mansardei mele. Cum s< nu-l cunosc şi s< nu-l îndr<gesc, când am l<cr<mat în atâtea amurguri aproape de el? Mi se descoper< numai mie. Îl ghicesc în fiecare carte, în fiecare cadru, în fiecare amintire. E întip<rit pe ziduri, pe rafturi.[...]

VieYuiesc cu toate aceste umbre str<vezii lâng< mine, iar eu p<şesc înainte, şi ele r<mân în aceleaşi locuri, stinghere, când mansarda e luminat< de prieteni. Atunci le z<resc, le zâmbesc numai lor. Nimeni nu le b<nuieşte farmecul. Nimeni nu ştie c< eu m-aş sufoca respirând alt v<zduh decât acela al od<iYei în care am înv<Yat slovele pe o t<blie de carton. Când m< întorc din strad<, mângâi cu ochii zidurile. Sufletul lor se topeşte al<turi de al meu. Ce se va întâmpla dac< mansarda va fi st<pânit< de altul!?...

(Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop) [Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este atitudinea personajului faY< de spaYiul în care tr<ieşte? 2. Care este p<rerea ta despre leg<tura pe care oamenii o p<streaz< cu locul naşterii sau al copil<riei, despre care Mircea Eliade scria cândva c< reprezint< „o geografie sacr<”? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 250

Noi trat<m împreun< didactica limbii şi literaturii pentru c< în şcoal< (gimnaziu şi liceu) limba şi literatura constituie un singur obiect de înv<Y<mânt, chiar dac< accentul cade în gimnaziu pe limba român<, iar în liceu se studiaz< aproape exclusiv literatura român<. Dar, aşa cum aş dori s< se observe din cele ce urmeaz<, exist< unele aspecte specifice ale limbii şi literaturii care ar îndrept<Yi şi tratarea lor separat< […].

Prezentate lucrurile aşa, s-ar putea crede c< direcYia preocup<rilor în didacticile speciale este numai dinspre pedagogie înspre disciplinele şcolare. În ceea ce priveşte literatura, aşa şi stau lucrurile. Ele stau altfel în ceea ce priveşte studiul limbii. Iat< o asimetrie interesant< în interiorul obiectului nostru de studiu.

(Aurel Scorobete, Didactica. Limb< şi literatur<) [Citeşte, cu atenYie, textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2.Care este opinia ta despre importanYa utiliz<rii corecte a limbii române în viaYa cotidian<? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Bacalaureat bilete proba orala 2010 limba romana biletele 226-250

Documents

Transcript of Bacalaureat bilete proba orala 2010 limba romana biletele 226-250