Subiect 1 Sem I Anul II 2010

CECCAR BRASOV

SUBIECTE ANUL II STAGIU COLECTIV CECCAR

FILIALA BRASOV

SEMESTRUL I 2010

GRUPA I

CONTABILITATE

1.. O societate comerciala este subventionata, pentru o investitie cu caracter social, de la bugetul

statului, in baza unui contract de 3.000 um. Suma primita este folosita integral pt. achizitia unui utilaj in

anul curent in valoare de 5.000 um, TVA 19%. Sa se inregistreze primirea subventiei, achizitia utilajului si

amortizarea lui in primul an de functionare, stiind ca durata de functionare este de 5 ani, amortizabil liniar.

a) Primirea subvenţiei guvernamentală

4451 = 4751 3.000 leiSubvenţii guvernamentale Subvenţii guvernamentale

pentru investiţii

b) Încasarea subvenţiei

5121 = 4451 3.000 lei Conturi la bănci în lei Subvenţii guvernamentale

c) Achiziţie utilaj

% = 404 Furnizori de imobilizări 5.950 lei2131 5.000

Echipamente tehnologic (mașini, utilaje și instalații de lucru)TVA deductibilă 4426 950

d) Plata achiziţiei

1

404 = 5121 5.950 leiFurnizori de imobilizări Conturi la bănci în lei

e) Amortizarea utilajului la sfârşitul primului an

Amortizare liniară 5.000/5 ani = 1.000 lei / an

6811 = 2813 1.000 leiCheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalațiilor, mijloacelor amortizarea imobilizărilor de transport, animalelor și plantațiilor

f) În acelaşi timp virarea unei părţi din subvenţie la venituri

3.000/5 ani = 600 lei / an

4751 = 7584 600 leiSubvenţii guvernamentale Venituri din subvenții pentru investiții pentru investiţii

2.. Se achizitioneaza dintr-un imprumut bancar un utilaj in valoare de 20.000 lei, durata normala de

functionare 10 ani şi amortizare liniara. Suma cheltuielilor cu dobanzile aferente imprumutului primit este

5.000 lei. Sa se inregistreze achizitia mijlocului de transport si amortizarea acestuia in primul an, stiind ca

politica firmei este de a considera cheltuielile cu dobanzile drept ale perioadei.

a) Primirea împrumutului bancar

5121 = 1621 20.000 leiConturi la bănci în lei Credite bancare pe termen lung

b) Achiziţie utilaj

2131 = 404 20.000 leiEchipamente tehnologic Furnizori de imobilizări(mașini, utilaje și instalații de lucru)

c) Plata achiziţiei

404 = 5121 20.000 leiFurnizori de imobilizări Conturi la bănci în lei

2

d) Înregistrarea dobânzilor bancare ce se capitalizează în contabilitate

presupunând că s-au efectuat cheltuielile bancare aferente împrumutului în

exerciţiul curent

2131 = 1682 5.000 leiEchipamente tehnologic Dobânzi aferente creditelor (mașini, utilaje și instalații de lucru) bancare pe termen lung

e) Plata dobânzii

1682 = 5121 5.000 leiDobânzi aferente creditelor Conturi la bănci în lei bancare pe termen lung

f) Cheltuielile cu dobânzile au fost incluse în costul utilajlului şi vor fi

recuperate prin amortizare astfel că amortizarea utilajului la sfârşitul primului an

va fi (20.000 + 5.000)/ 10 ani = 2.500 / an

6811 = 2813 2.500 leiCheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalațiilor, mijloacelor amortizarea imobilizărilor de transport, animalelor și plantațiilor

3. Pentru luna august anul N o societate comercială cu trei salariaţi, care lucrează în condiţii normale

prezintă, conform pontajului, următoarea situaţie:

- Salariatul A încadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.600 lei, a fost prezent luna întreagă,

însumând un număr de 21 zile lucrate, din care 2 lucrate în zile de sâmbătă, compensate cu timp liber

corespunzător. Conform contractului individual de muncă, pentru munca prestată în zilele de sâmbătă şi

duminică, compensată cu timp liber corespunzător, unitatea plăteşte un spor de 30%.

- Salariatul B încadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.000 lei, a fost prezent 6 zile, restul de 15 zile

lucrătoare fiind în concediu de odihnă. Salariatul are un copil în întreţinere.

- Salariatul C, încadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.000 lei, a beneficiat de un concediu medical

pentru incapacitate temporară de muncă, pentru boală obişnuită în perioada 1 – 21 august 2009, după care a

3

fost prezent, însumând un număr de 6 zile lucrate. Situaţia stagiului de cotizare, pentru calculul

indemnizaţiei salariatului C, se prezintă astfel:

PerioadaNr. zile lucrătoare în

lună

Zile luate în

calcul

Venit brut

realizat

Iulie anul N 23 23 1.000

Iunie anul N 21 20 952

Mai anul N 21 21 1.000

Aprilie anul N 22 18 818

Martie anul N 22 5 zile Bo 170

17 zile lucrate 773

Februarie anul N 20 5 zile Bo 170

15 zile lucrate 750

TOTAL: 129 124 5.633

Salariaţii au primit, în numerar în cursul lunii august un avans din salariu de 400 lei salariatul A,

respectiv 300 lei salariatul B.

a) Se înregistrează datele privind angajaţii şi se întocmeşte lista de avans

chenzinal:

Nr.

crt

Numele şi

prenumele

Salariul

de încadrare

Persoane

întretinuteAvans de plată

1 Salariat A 1.600 - 400

2 Salariat B 1.000 1 copil 300

3 Salariat C 1.000 - -

TOTAL 3.600 700

b) Inregistrare avans chenzinal în registrul de casă

425 = 5311 700 lei

Avansuri acordate personalului Casa în lei

4

c) Întocmire stat de salarii

Salariat A

Salar de bază : 1.600 lei

Salar realizat : 1.600 lei

Valoare spor ore lucrate sâmbătă : (1.600/168 ore x 16 ore) x 30% = 46 lei

Zile concediu de odihnă = 0

Indemnizatie concediu de odihna = 0

Zile concediu medical = 0

Indemnizaţie concediu medical = 0

Zile CAS = 0

Alte venituri = 0

salar brut = 1.646 lei

CAS angajat (10,5%) = 1.646 x 10,5% = 173 lei

Fond şomaj (0,5%) = 1.646 x 0,5% = 8 lei

CASS angajat (5,5 %) = 1.646 x 5,5% = 91 lei

Venit net = 1.646 -8 -173-91 = 1.374 lei

Deducere personală = 250 x [1- (1.646 – 1.000)/ 2.000 ] = 170 lei

Venit impozabil : 1.374 – 170 = 1.204 lei

Impozit datorat = 1.204 x 16% = 193

Salar de plată =1.374 – 193 = 1.181 lei

Avans primit = 400

Rest de plată = 1.181 – 400 = 781 lei

Salariat B


Salar realizat (pt 48 ore lucrate): 1.000 /168 ore x 48 ore = 286 lei

Valoare spor ore lucrate sâmbătă = 0

Zile concediu de odihnă = 15 zile

Indemnizatie concediu de odihna = 1.000 / 21 zile x 15 zile = 714 lei

Zile concediu medical = 0

Indemnizaţie concediu medical = 0

5

Zile CAS = 0

Alte venituri = 0

salar brut = 1.000 lei

CAS angajat (10,5%) = 1.000 x 10,5% = 105 lei

Fond şomaj (0,5%) = 1.000 x 0,5% = 5 lei

CASS angajat (5,5 %) = 1.000 x 5,5% = 55 lei

Venit net = 1.000 -5 -105-55 = 835 lei

Deducere personală (1 persoană în întreţinere)= 350 lei

Venit impozabil : 835 – 350 = 485 lei

Impozit datorat = 485 x 16% = 78

Salar de plată =835 – 78 = 757 lei

Avans primit = 300

Rest de plată = 757 – 300 = 457 lei

Salariat C


Salar realizat (pt 48 ore lucrate): 1.000 /168 ore x 48 ore = 286 lei

Valoare spor ore lucrate sâmbătă = 0

Zile concediu de odihnă = 0

Indemnizatie concediu de odihna = 0

Zile concediu medical = 15 zile

din care suportate de angajator = 3 zile

Zile CAS = 12 zile

Calcul indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă:

Salariul mediu din ultimele 6 luni : 5.633 lei / 124 zile = 45,4274 lei/zi

Indemnizaţie totală de boală : 45,4274 x 75%(boală obişnuită) x 15 zile = 511 lei

Indemnizaţia de boală suportată de angajator : 45,4274 x 75% x 3 zile = 102 lei

Indemnizaţia de boală suportată de CAS : 45,4274 x 75% x 12 zile = 409 lei

Alte venituri = 0

salar brut = 797 lei

CAS angajat (10,5%)

6

pt salar realizat = 286 x 10,5% = 30 lei

pt zile boală la salar minim pe economie = (600 lei/21 zile lucr. X 15 zile) x 10,5 % = 45 lei

TOTAL CAS angajat = 75 lei

Fond şomaj (0,5%) = (286 + 102) x 0,5% = 2 lei

CASS angajat (5,5 %) = 286 x 5,5% = 16 lei

Venit net = 797 -2 -75 - 16 = 704 lei

Deducere personală = 250 lei

Venit impozabil : 704 – 250 = 454 lei

Impozit datorat = 454 x 16% = 73

Salar de plată = 704 – 73 = 631 lei

Avans primit = 0

Rest de plată = 631 lei

Nr. crtNumele şi

prenumele

Salar

încadraresporuri

IndemnizaţiiSalariu

brut

CAS

10,5%concediu

odihnăentitate CAS Total

1 Salariat A 1.600 46 - - - - 1646 173

2 Salariat B 1.000 - 714 - - - 1.000 105

3 Salariat C 1.000 - - 102 409 511 797 75

TOTAL 3.600 46 714 102 409 511 3.443 353

Nr. crtNumele şi

prenumele

Fond

şomaj

0,5%

CASS

5,5%

Salar

netDeduceri

personale

Salariu

impozabilImpozit

Avans Rest plată Semnătură

1 Salariat A 8 91 1.374 170 1.204 193 400 781

2 Salariat B 5 55 835 350 485 78 300 457

3 Salariat C 2 16 704 250 454 73 0 631

TOTAL 15 162 2.913 770 2.143 344 700 1.869

7

Înregistrarea în contabilitate a reţinerilor din salarii suportate de către salariaţi :

421 = % 1.574 leiPersonal – salarii datorate 4312 353

Contribuția personalului la asigurările sociale4372 15

Contribuția personalului la fondul de șomaj4314 162

Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate

444 344Impozitul pe venituri de natura salariilor

425 700Avansuri acordate personalului

Achitarea restului de plată a drepturilor salariale chenzina a-II a:

421 = 5311 1.869 leiPersonal – salarii datorate Casa în lei

4. O societate comercială înregistrează drepturi de personal neridicate în sumă de 2.000 lei, compuse

din 1.750 lei salarii şi 250 lei indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă.

După 2 ani un salariat se prezintă şi îşi ridică drepturile ce i se cuvin în sumă de 900 lei. Restul

drepturilor de personal în sumă de 1.100 lei nu sunt ridicate în termenul legal de prescriere şi se

înregistrează la venituri.

a) Drepturi de personal neridicate înregistrate în contabilitate

% = 426 2.000421 Drepturi de personal neridicate 1.750423 250

Personal – ajutoare materiale datorate

b) Achitarea ulterioară a salariului de 900 lei după 2 ani

426 = 5311 900 lei

c) Prescrierea pentru restul drepturiloe de personal care nu sunt ridicate în

termenul legal

426 = 7588 1.100 lei Alte venituri din exploatare

8

5. O entitate economică acordă salariaţilor săi avantaje în natură reprezentând produse finite, conform

contractului colectiv de muncă, la preţul de înregistrare în contabilitate de 3.000 lei.

Valoarea avantajelor acordate în natură majorează venitul brut realizat de către salariaţi, înregistrându-

se în fondul de salarii, intrând astfel atât în baza de calcul a contribuţiilor angajatorului şi a salariaţilor,

precum şi în baza de calcul a impozitului pe veniturile din salarii.

a) Cheltuieli salariale privind avantajele acoradte salariaţilor în natură

641 = 421 3.000 lei Cheltuieli cu salariile personalului

b) Diminuarea datoriilor salariale cu valoarea avantajelor în natură acordate

421 = 701 3.000 leiPersonal – salarii datorate Venituri din vânzarea produselor finite

c) Descărcarea gestiunii de produsele finite acordate ca avantaje în natură

711 = 345 3.000 leiVenituri aferente costurilor Produse finitestocurilor de produse

6. Unui salariat i se închiriază de către entitatea la care lucrează o locuinţă pentru care plăteşte o chirie

lunară de 200 lei plus TVA 19%.

a) Inregistrarea creanţei privind chiria de încasat

4282 = % 238 leiAlte creanțe în legătură 704 200

cu personalul Venituri din servicii prestate4427 38TVA colectată

Varianta I - încasare în numerar a creanţei

5311 = 4282 238 lei

Varianta a-II-a - reţinerea pe statul de salarii a creanţei

421 = 4282 238 lei Personal – salarii datorate

7. SC DELTA SA are în proprietate o clădire, achiziţionată în luna mai 2004 cu suma de 300.000 lei.

La data de 31 decembrie 2005, clădirea a fost reevaluată, iar valoarea reevaluată de 350.000 a fost

înregistrată în situaţiile financiare ale anului 2005.

În luna septembrie 2006 se efectuează lucrări de modernizare a clădirii, recepţionate şi înregistrate la

valoarea de 10.000 lei.

9

În luna martie 2009 sunt efectuate alt lucrări de modernizare, în valoare de 30.000 lei aprobate în

şedinţa Consiliului de Administraţie, recepţionate în 20 aprilie 2009.

mai 2004

a) Achiziţie clădire în mai 2004

212 = 404 300.000 leiConstrucţii Furnizori de imobilizări

404 = 5121 300.000 lei

decembrie 2005

a) 31 decembrie 2005 reevaluare clădire înregistrată la 350.000 lei

212 = 105 50.000 leiConstrucţii Rezerve din reevaluare

septembrie 2006

a) septembrie 2006 lucrări modernizare înregistrate în valoare de 10.000 lei

231 = 404 10.000 leiImobilizări corporale în

curs de execuţie

b) recepţia lucrărilor de modernizare

212 = 231 10.000 leiConstrucţii Imobilizări corporale în

curs de execuţie

c) achitarea facturilor în urma lucrărilor cu modernizarea

404 = 5121 10.000 lei

martie 2009

a) înregistrare lucrări de modernizare aprobate de CA în valoare de 30.000 lei

231 = 404 30.000 leiImobilizări corporale în

curs de execuţie

b) recepţia lucrărilor de modernizare

212 = 231 30.000 leiConstrucţii Imobilizări corporale în

curs de execuţie

c) achitarea facturilor în urma lucrărilor cu modernizarea

10

404 = 5121 30.000 lei

8. Să se înregistreze în contabilitate operaţiunile legate de stocurile de materiale consumabile

cunoscându-se:

stoc la începutul lunii: 5.000 buc. la 18 u.m.n / kg;

intrări în data de 4 a lunii 9.000 buc. la 19 u.m.n/kg;

intrări în data de 16 a lunii: 2.000 buc. la 20,5 u.m.n/kg;

ieşiri în data de 25 a lunii: 15.000 buc.

Evaluarea ieşirilor se face prin metoda Cost mediu ponderat. Se vor efectua înregistrările contabile în

cazurile:

inventarului permanent;

inventarului intermitent.

Utilizaţi IAS 2 „Stocuri”.

Conform IAS 2 procedeul cost mediu ponderat este calculat după fiecare intrare ca în tabelul

următor:

Data

Intrări (kg) Ieşiri (kg) Stoc (kg)

QCost

unitar

Cost

totalQ

Cost

unitar

Cost

totalQ

Cost

unitar

Cost

total

Iniţial 5.000 18 90.000

Zi 04 9.000 19 171.000 14.000 18,64 260.960

Zi 16 2.000 20,5 41.000 16.000 18,87 301.920

Zi 25 - - - 15.000 18,87 283.050 1.000 18,87 18.870

Final 1.000 18,87 18.870

CMP în ziua 04 a lunii = (Val. Si + Val. Intrări) / (Q Si + Q intrări) = (90.000 +171.000)/ (5.000 + 9.000) =

18,64 u.m./kg

CMP în ziua 16 a lunii = (260.960 + 41.000) / 16.000 = 18,87 u.m./kg

A. în cazul utilizării inventarului permanent

a) achiziţie materiale consumabile în data de 4 a lunii

3021 = 401 171.000 lei

Materiale auxiliare Furnizor

11

401 = 5121 171.000 lei

b) achiziţie materiale consumabile în data de 16 a lunii

3021 = 401 41.000 lei

Materiale auxiliare Furnizor

401 = 5121 41.000 lei

c) consum de materiale consumabile în data de 25 a lunii

6021 = 3021 283.050 leiCheltuieli cu materialele auxiliare Materiale auxiliare

B. în cazul utilizării inventarului intermitent

a) includerea în cheltuieli a soldului iniţial de materiale consumabile pornind de

la premisa ca se vor consuma în cursul perioadei


b) achiziţie materiale consumabile în data de 4 a lunii

6021 = 401 171.000 leiCheltuieli cu materialele auxiliare Banca în lei

c) achiziţie materiale consumabile în data de 16 a lunii

6021 = 401 41.000 leiCheltuieli cu materialele auxiliare Banca în lei

d) înregistrarea stocului final de materiale consumabile stabilit la inventariere

6021 = 3021 18.870 Cheltuieli cu materialele auxiliare Materiale auxiliare

Calcularea consumului de materiale consumabile

90.0 71.000 + 41.000 – 18.870 = 283.130 lei

e) înregistrarea cheltuieli cu materiale consumabile


9. O societate comercială dispune de un stoc de materii prime de 20.000 kg la preţul de 10 u.m.n / kg.

Se achiziţionează în cursul lunii materii prime în mod succesiv astfel:

26.000 kg la 11 u.m.n/kg;

12

4.000 kg la 12,5 u.m.n/kg.

Ulterior se dau în procesul de producţie 49.000 kg de materii prime. Evaluarea stocurilor ieşite se face

prin metoda FIFO iar pentru contabilizare se folosesc:

- metoda inventarului permanent

- metoda inventarului intermitent

Determinaţi valorile conform IAS 2 „Stocuri”. Contabilizaţi operaţiunile.

Conform IAS 2 evaluarea stocurilor ieşite prin metoda FIFO se calculează ca în tabelul

următor:

Data

Intrări (kg) Ieşiri (kg) Stoc (kg)

QCost

unitar

Cost

totalQ

Cost

unitar

Cost

totalQ

Cost

unitar

Cost

total

Iniţial 20.000 10 200.000

Intrare

126.000 11 286.000

20.000

26.000

46.000

10

11

200.000

286.000

486.000

Intrare

24.000 12,50 50.000

20.000

26.000

4.000

96.000

10

11

12,50

200.000

286.000

50.000

536.000

Iesire - - -

20.000

26.000

3.000

49.000

10

11

12,50

200.000

286.000

37.500

523.500

1.000 12,50 12.500

Final 1.000 12,50 12.500

A. în cazul utilizării inventarului permanent

a) Achiziţie 1 materii prime

301 = 401 286.000 u.m. Materii prime Furnizori

401 = 5121 286.000 u.m.

b) Achiziţie 2 materii prime13

301 = 401 50.000 u.m. Materii prime Furnizori

401 = 5121 50.000 u.m.

c) consum de materii prime conform bonului de consum

20.000 x 10 + 26.000 x 11 + 3.000 x 12,50 = 523.500 u.m.

601 = 301 523.500 u.m. Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

B. în cazul utilizării inventarului intermitent

a) stornarea soldului iniţial de materii prime


b) Achiziţie 1 materii prime

601 = 5121 286.000 u.m. Cheltuieli cu materiile prime Banca în lei

c) Achiziţie 2 materii prime

601 = 5121 50.000 u.m. Cheltuieli cu materiile prime Banca în lei

d) înregistrarea stocului final de materii prime stabilit la inventariere

1.000 kg x 12,50 u.m. = 12.500 u.m.

601 = 301 12.500 Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

Calcularea consumului de materii prime

200.000 + 286.000 + 50.000 – 12.500 = 523.500 u.m.

e) înregistrarea consumului de materii prime


14

10. Se înregistrează la o SC un sold iniţial la preţ prestabilit de materii prime în valoare de 250.000

u.m.n şi la materiale consumabile de 40.000 u.m.n. Diferenţele de preţ aferente costului de achiziţie mai

mare decât preţul prestabilit sunt de 27.000 u.m.n. În cursul lunii se înregistrează intrări la preţul standard

la materii prime de 90.000 u.m.n şi la materiale consumabile de 5.000 u.m.n. Diferenţele de preţ

corespunzătoare sunt de 9.000 u.m.n. Să se calculeze diferenţele de preţ aferente ieşirilor la materii prime

în valoare de 290.000 şi la materiale consumabile de 20.000 u.m.n.

Val. Si 301= 250.000 u.m.

Val. Si 3021= 40.000 u.m.

Val. Si 308 = 27.000 u.m.

a) Calcul coeficient privind diferenţele de preţ K pt materii prime:

K = (Si 308 + Rd 308) / (Si 301+3021 + Rd 301+3021)

K = (27.000 + 9.000) / (250.000 +40.000+ 90.000+5.000) = 9,35%

b) Calculul diferenţelor de preţ aferente consumului de materii prime :

290.000 x 9,35% = 27.100 u.m.

c) Calculul diferenţelor de preţ aferente consumului de materiale

consumabile :

20.000 x 9,35% = 1.870 u.m.

d) Recepţie materii prime şi materiale consumabile

% = 401 104.000 u.m. 301 Furnizori 90.000 Materii prime

3021 5000Materiale auxiliare

308 9.000Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale

Plata furnizorilor 401 = 5121 104.000 u.m.

e) Consum materii prime

601 = 301 290.000 Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

f) Consum materiale consumabile

6021 = 3021 20.00015

Cheltuieli cu materialele auxiliare Materiale auxiliare

g) Diferenţele de preţ aferente consumului de materii prime

601 = 308 27.100 Cheltuieli cu materiile prime Diferenţe de preţ la

materii prime şi materiale

h) Diferenţele de preţ aferente consumului de materiale consumabile

6021 = 308 1.870Cheltuieli cu materialele auxiliare Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale

16

GRUPA II

Audit

1. O misiune de audit statutar are drept obiectiv

a) obtinerea unei asigurari cu privire la situatiile financiare

b) exprimarea de catre auditor a unei opinii

c) certificarea situatiilor financiare

Răspuns : varianta b)

Auditul statutar presupune examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent

asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii

fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a performanţelor obţinute de aceasta.

2. Identificati cinci caracteristici prin care auditul statutar se deosebeste de auditul intern.

Răspuns :

Caracteristici privind : Audit intern Audit statutar

Statutul auditorului entitate independentă juridicprestator de servicii

independent din punct de

vedere juridic

Beneficiarii audituluiconducerea sau managerul

unităţii auditate

Utilizatorii de informaţii:

conducerea, acţionarii, băncile,

autorităţile de stat, partenerii

Obiectivele auditului

aprecierea controlului asupra

activităţii întreprinderii şi

formularea de recomandări

pentru îmbunătăţirea acestuia

certificarea regularităţii,

sincerităţii şi a imaginii fidele a

conturilor, rezultatelor şi

situaţiilor financiare

Domeniul de aplicare toate funcţiile întreprinderii, în

toate dimensiunile şi aspectele

lor

funcţiile întreprinderii care

participă la determinarea

rezultatului

17

Periodicitatea auditarilor permanent, conform unui plan

anual

intermitent, în momente

propice certificării conturilor

3. Explicati conceptul de imagine fidela prin prisma regularitatii si sinceritatii contabilitatii.

Răspuns :

Obiectivul fundamental al contabilităţii financiare este reflectarea stării patrimoniului economic al unei

entităţi la un moment dat şi se realizează cu ajutorul bilanţului patrimonial. Astfel egalitatea patrimonială

generează egalitatea bilanţieră:

ACTIV = PASIV

Imaginea fidelă ca obiectiv fundamental al contabilităţii, este un concept de origine britanică şi are în

vedere respectarea standardelor contabile şi a legii.

În plan teoretic, imaginea fidelă este definită prin prisma termenilor de imagine veridică şi imagine

corectă sau imagine reală şi corectă.

Imagine fidelă = sinceritate + regularitate

Sinceritatea înseamnă respectarea cu bună credinţă şi profesionalism a normelor (standardelor) şi

procedurilor contabile în funcţie de cunoaşterea pe care contabilii trebuie să o aibă în mod normal asupra

realităţii şi importanţei operaţiilor şi situaţiilor.

Regularitate presupune că informaţia privind situaţia patrimoniului, situaţia financiară şi rezultatul

obţinut sunt în conformitate cu regulile şi procedurile in vigoare. Astfel că regularitatea trebuie apreciată în

raport cu documentele legislative sau de reglementare.

Versiunea franceză defineşte imaginea fidelă prin prisma ecuaţiei:Imaginea fidelă = sinceritate +

regularitate + fidelitate.

Aşadar, la cei doi termeni ai ecuaţiei imaginii fidele se mai adaugă şi al treilea termen, denumit,

fidelitate, care are ca scop de a reda o imagine obiectivă sau mai degrabă completă şi pertinentă asupra

realităţii economice. Prin caracteristica completă, se are în vedere prezentarea unui set de informaţii, pe

baza căruia utilizatorul să-şi facă o imagine cât mai exacta asupra situaţiei patrimoniale şi rezultatului.

4. Nominalizati si explicati criteriile de apreciere a imaginii fidele.

Răspuns :

În domeniul economic şi cel financiar-contabil principalele criterii de calitate sunt următoarele :

18

a) Regularitatea – care reprezintă în esenţă conformitatea cu normele, principiile,

standardele, regulile aplicabile cazului în speţă ; în vorbirea curentă se mai spune audit de

conformitate ;

b) Sinceritatea (sau fidelitatea) – care presupune respectarea cu bună credinţă a

normelor, principiilor, regulilor; trebuie avut în vedere faptul că, chiar dacă este vorba de o

sinceritate “obiectivă” (cea care priveşte informaţiile şi nu pe emitentul lor), aceasta are totuşi şi

un caracter “relativ“ pentru că ea este apreciată prin raportare la un oarecare limbaj şi la anumite

reguli ;

c) Eficacitatea – care priveşte ansamblul criteriilor susceptibile a se combina cu cele

de regularitate şi sinceritate ; aceste criterii vizează, în principal, trei elemente esenţiale

(cunoscute sub expresia cei trei E), respectiv : economie (de exemplu, în achiziţionarea

resurselor materiale şi umane utilizate într-un proiect), eficienţă (raportul dintre bunurile şi

serviciile produse şi resursele consumate pentru acestea), eficacitatea propriu-zisă (măsura în

care scopurile vizate sau efectele urmărite au fost cât mai bine atinse).

5. Societatea Alfa a evaluat la 1 decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziţionat în anul N-11

cu 400.000.000 lei (din care 80.000.000 lei pentru teren), amortizabil în 20 de ani; cu această ocazie a

eliminate amortismentele din valoarea contabilă. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost

stabilită cu această ocazie la 450.000.000 lei (din care 150.000.000 lei terenul); durata de viaţă nu a fost

modificată.

La 1 iulie anul N ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000.000 lei.

Care sunt:

- diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată;

- suma amortizării în anul N;

- suma plusvalorii înregistrată cu ocazia vânzării.

Rezolvare :

Amortizarea anuală a clădirii = 320.000.000 / 20 ani = 16.000.000 lei /an

Amortizare cumulată în anul N-4 = 16.000.000 x 8 ani= 128.000.000 lei

Valoare contabilă netă a clădirii la sfârşitul anului N-4 = 320.000.000 – 128.000.000 = 192.000.000

lei

Valoare ansamblu imobiliar după evaluare = 300.000.000 lei clădire

150.000.000 lei teren

19

Total = 450.000.000 lei

Diferenţă din reevaluare la clădire = 300.000.000 - 192.000.000 = 108.000.000 lei

Diferenţă din reevaluare la teren = 150.000.000 - 80.000.000 = 70.000.000 lei

Total diferenţă din reevaluare ansamblu imobiliar = 178.000.000 lei

Recalcularea amortizării anuale după prima reevaluare = 300.000.000/12 ani = 25.000.000 lei/an

Amortizare cumulată până în anul N = 25.000.000 x 3 ani = 75.000.000 lei

Amortizare cumulată până în iulie anul N = 25.000.000 /12 x 6 luni = 12.500.000 lei

Total amortizare cumulată în anul N = 87.500.000 lei

Valoarea rămasă neamortizată = 300.000.000 – 87.500.000 = 212.500.000 lei

Suma plusvalorii înregistrată cu ocazia vânzării = 500.000.000 – 212.500.000 =

287.500.000 lei

6. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA aţi constatat că la 31 decembrie stocul la produsul

X este contabilizat pentru 6.500.000 lei.

Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscând că întreprinderea foloseşte metoda FIFO, că

stocul la 1 decembrie a fost de 500 unităţi a 10.000 lei fiecare, că în 10 decembrie s-au cumpărat 500 unităţi

a 12.000 lei fiecare şi că în 20 decembrie au ieşit 400 unităţi?

Rezolvare :

Conform metodei FIFO ( primul intrat – primul ieşit) bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul

de achiziţie al primei intrări. Pe măsura epuizării lotului, stocurile ieşite se evaluează la cost de achiziţie al

lotului următor în ordine cronologică.

Valoare stoc la 31 decembrie = 100 unităţi x 10.000 lei/unit + 500 unităţi x 12.000 lei/unit.

= 1.000.000 + 6.000.000 = 7.000.000 lei

Evaluare

1. Dacã se poate determina valoarea patrimonialã a unei întreprinderi, care este aceasta, dispunând de

urmãtoarele informatii: capital social 3.000.000; rezerve 10.000.000; alte fonduri proprii 15.000.000;

imobilizãri necorporale (cheltuieli de înfiintare) 5.000.000:

a) da, 23.000.000;

20

b) da, 33.000.000

Rezolvare :

Valoarea patrimonială = activul net corijat (ANC)

ANC se calculează prin două metode :

1) Metoda aditivă

ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE

2) Metoda substractivă

ANC = ACTIVE REEVALUTE – DATORII

În cazul nostru se poate calcula ANC prin metoda aditivă.

ANC = 3.000.000 + 10.000.000 + 15.000.000 – 5.000.000 = 23.000.000 lei

Nu avem elemente pentru a formula corecţii pe activul net în afară de cheltuielile de înfiinţare care

reprezintă doar o împărţire pe mai multe exerciţii .

Varianta a) este corectă.

2. Se constatã cã o halã industrialã, în valoare rãmasã de 145.000 mii lei, nu mai are utilizare de peste

trei ani, iar situarea ei în partea perifericã a uzinei face posibilã vânzarea terenului încã liber de orice

sarcinã. Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul si taxele materialelor

nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei. Pentru materialele recuperabile se estimeazã obtinerea din

vânzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei. Stabilind bilantul economic, cu ce sumã urmeazã a fi

ajustat (corijat) în minus, bilantul contabil:

a) 265.000 mii lei;

b) 75.000 mii lei;

c) 220.000 mii lei.

Rezolvare :

Profit din recuperare materiale = 45.000 -35.000 = 10.000 mii lei

Suma corijată în minus în bilanţul contabil = 85.000 – 10.000 = 75.000 mii lei

Bilanţul economic oferă masa de date necesară aplicării metodelor de evaluare.

Rolul bilanţului economic în evaluarea unei întreprinderi:

- oferă masa de date necesară aplicării metodelor de evaluare;

- este instrumentul de lucru pe baza căruia se evaluează o întreprindere;

21

- reprezintă patrimoniul, rentabilitatea întreprinderii, actualizate şi corectate în funcţie de exigenţele

pieţei, pe baza constatărilor din diagnosticul de evaluare;

- reprezintă patrimoniul adus la nivelul pieţei.

Varianta b) este corectă.

3. Cum se determinã costul capitalului propriu al unei întreprinderi?

Costul capitalurilor proprii constituie o componentă a costului mediu ponderat al capitalurilor dar şi

o posibilă rată de actualizare folosită de întreprindere.

Costul capitalului propriu = rata neutră de plasament + (rata cu risc – rata neutră) x coeficient

volatilitate ß.

CCP=Rn+(Rr-Rn)ß

Costul capitalului propriu exprimă dividendul din ultimul an raportat la valoarea justă medie a

acţiunii+creşterea preconizată a dividendului din profit reinvestit. Când se consideră că remunerarea

fondurilor proprii se realizează prin dividende distrbuite şi prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va

fi :

KCPR = DIV + (1-d)*π

S CPR

DIV = dividendul pe acţiune distribuit

S = cursul bursier al acţiunii firmei analizate

d = rata de distribuire a dividendelor

π = profitul net al firmei

CPR = valoarea contabilă a capitalurilor proprii ale firmei

22

GRUPA III

Expertiza contabila

1. Ce conţine capitolului I al Raportului de expertiză contabilă ? (Introducere)

Răspuns :

Capitolul I - Introducere, al raportului de expertiză contabilă trebuie să cuprindă cel puţin următoarele

paragrafe:

- identificarea expertului numit să efectueze expertiza contabilă judiciară – nume, prenume,

domiciliu, număr carnet, poziţia din Tabloul Corpului;

- identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei: numărul şi data încheierii de

şedinţă (în cazul dosarelor civile) sau al Ordonanţei de numire (în cauzele penale), identificarea

părţilor din proces şi a calităţii procesuale a lor (reclamant, pârât, inculpate etc.) iar în cazul

expertizelor contabile extrajudiciare în acest paragraf se identifică clientul cu adresa, domiciliu,

număr contract ;

- identificarea împrejurărilor în care a luat naştere litigiul în care s-a dispus ca mijloc de probă

expertiză contabilă ( în procesele civile şi penale) sau a condiţiilor în care a fost contractată expertiza

contabilă;

- Enumerarea obiectivelor expertizei contabile; în cazul celor judiciare aceste obiective se

preiau ad literam din încheierea de şedinţă iar în cazul celor extrajudiciare formularea se preia din

contract;

- Identificarea perioadei şi a locului în care s-a efectuat expertiza contabilă;

- Nominalizarea materialului documentar care are legătură cu obiectivele expertizei;

23

- Menţionarea datei de depunere a raportului de expertiză contabilă, dacă s-au solicitat alte

termene decât cel stabilit de instanţă şi dacă în cauză au mai fost efectuate alte expertize contabile,

indicarea eventualelor perioade de prelungire faţă de termenul iniţial;

- Precizarea onorariului provizoriu stabilit de instanţa de judecată şi dacă în acelaşi dosar au

mai fost efectuate şi alte expertize contabile judiciare, cu indicarea numelui expertului/experţilor ;

2. Ce conţine cap.II al Raportului de expertiză contabilă (Desfăşurarea expertizei contabile)?

Răspuns :

Capitolul II - Desfăşurarea expertizei contabile trebuie să cuprindă cel puţin următoarele paragrafe:

- Fiecare obiectiv (întrebare) al expertizei, cu descrierea amănunţită a operaţiilor efectuate de

expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor şi faptelor analizate, a

surselor de informaţii utilizate;

- Fiecare paragraf trebuie să se încheie cu concluzia (răspunsul) expertului contabil, care

trebuie să fie precis, concis, redactat într-o manieră analitică, ordonată şi sistematizată şi fără

aprecieri ale expertului asupra calităţii documentelor justificative.

Este de menţionat că expertul analizează evenimente şi tranzacţii şi nu încadrarea juridică a acestora.

In cazuri deosebite, în care expertul contabil, în executarea misiunii sale, se confruntă cu acte şi

documente care nu întrunesc condiţiile legale, care exprimă situaţii nereale sau care sunt suspecte, el nu

trebuie să ia în considerare în stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar trebuie să

menţioneze aceasta în raportul de expertiză contabilă. In fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat

ansamblul calculelor şi interpretarea rezultatelor acestora. Dar dacă aceste prezentări ar îngreuna

înţelegerea expunerii de către beneficiarul raportului de expertiză contabilă, este recomandabil ca

ansamblul calculelor să se facă în anexe la raportul de expertiză contabilă, iar în textul expertizei

contabile să se prezinte doar rezultatele calculelor şi interpretarea acestora.

Dacă raportul de expertiză este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-un paragraf

al capitolului II fiecare expert trebuie să-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine.

Studii de fezabilitate

24

Unul din indicatorii utilizați în evaluarea tradițională a proiectelor investiționale este termenul de

recuperare a investiției neactualizate. Care este modul de calcul şi conținutul indicatorului?

Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 11.445 lei, prezintă următoarea structură a

fluxurilor de numerar:

An Cost

investiție

Costuri de exploatare Total cost Total încasări Cash-flow anual net

0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei -9.345 lei

1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei

2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei

3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei

4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei

5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei

Total 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 lei

Calculați rentabilitatea medie aferentă investiției.

Metoda termenului de recuperare presupune calcularea numărului de ani necesari pentru ca investiţia

să-şi recupereze costul achitat iniţial din viitoarele încasări de numerar.

Termenul de recuperare a investiţiei (TR), se defineşte ca raportul dintre investiţie şi diferenţa dintre

încasări şi cheltuieli.

Criteriul de acceptabilitate este ca perioada de recuperare să fie inferioară duratei normale de utilizare.

Această perioadă corespunde momentului în care venitul net actualizat cumulat devine zero:

Unde: I – investiţia;

Inc – încasările;

25

Ch – cheltuielile.

Pe baza cash-flow-lui anual net din tabelul dat se poate calcula durata de recuperare a investiţiei:

TR = 11.445 / (56.500 – 50.205) = 11.445 / 6.295 = 1,82 ani

Rezultă că investiţia se va recupera în aproximativ 1 an şi 8 luni.

Rata de rentabilitate a proiectului de investiţii este un raport clar între efect şi efort. Ca efect se

poate considera profitul (brut sau net) sau cash-flow-ul (brut sau net) iar efortul este dat de cheltuielile de

investiţie.

r = (6.295 / 11.445) x 100 = 55%

Analiza diagnostic a întreprinderii

1. O întreprindere produce anual un număr de 100000 de produse la un preț unitar de 5 u.m.

întreprinderea înregistrează cheltuieli cu materii prime şi materiale în valoare de 200000 u.m., cheltuieli de

personal de 100000 u.m. din care 85% reprezintă salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu

utilități şi chirii în cuantum de 20000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. şi cheltuieli cu dobânzi

de 40000 u.m. să se calculeze şi să se interpreteze pragul de rentabilitate financiar şi operațional exprimat

în unități fizice şi valorice.

Pragul de rentabilitate reprezinta cantitatea de produse ce trebuie realizata de intreprindere astfel

incat incasarile obtinute din vanzarea lor sa acopere atat cheltuielile variabile implicate de procesul de

productie cat si de cheltuielile fixe ale acestuia.

La nivelul pragului de rentabilitate profitul obtinut de intreprindere este nul.

Pragul de rentabilitate:

CA = CF / (1-V)

Unde:

CA = cifra de afaceri ce trebuie realizata astfel incat intreprinderea sa obtina un profit nul

CF = marimea cheltuielilor fixe implicate de procesul de productie al intreprinderii

V = ponderea cheltuielilor variabile (CV) in cifra de afaceri (= CV/CA)

26

Pragul de rentabilitate:

QPR = Ch F / ( Pu – CVu )

Unde:

Pu = pretul unitar de vanzare al produselor firmei

CVu = cheltuiala variabila unitara pentru produselor realizate

Costuri de producţie

Materii prime si materiale = 200.000 u.m.

Cheltuieli de personal din care 85% direct productiv 100.000 x 85% = 85.000 u.m.

Cheltuieli cu amortizarea = 50.000 u.m.

Cheltuieli variabile = 335.000 u.m.

Cheltuieli de personal = 15.000 u.m.

Cheltuieli cu utilități şi chirii = 20.000 u.m.

Cheltuieli fixe = 35.000 u.m.

Cheltuieli cu dobânzi = 40.000 u.m.

Total cheltuieli fixe = 75.000 u.m.

Total cheltuieli (CV + CF) = 410.000 u.m.

CVu = 335.000/ 100.000 buc = 3,35 u.m./ buc.

Analiza pragului de rentabilitate examinează relaţia dintre venituri şi vânzări, pe baza costurilor fixe

şi variabile şi reprezintă o analiză pe termen scurt. Ca urmare, cheltuielile cu dobânzile nu se includ în

analiză, ele reprezentând costuri financiare şi nu costuri de exploatare (operaţionale) şi cu impact pe termen

lung. Din acest motiv, analiza pragului de rentabilitate calculează pragul de rentabilitate înaintea plăţii

dobânzilor.

QPR = 35.000 / ( 5 – 3,35 )= 21.212 buc. (unităţi fizice)

Din punct de vedere valoric calculul CA care exprimă pragul de rentabilitate zero CAM sau punctul

critic avem relaţia:

CAM = CF / 1- (CVu x Q)/ CA = 35.000 / 1- 335.000/500.000 = 106.060 u.m. (unităţi valorice)

La nivelul activităţii curente (când se iau în calcul cheltuielile fixe de exploatare şi cele financiare)

QPRF = 75.000 / ( 5 – 3,35 )= 45.454 buc. (unităţi fizice)

27

CAM = CF / 1- (CVu x Q)/ CA = 75.000 / 1- 335.000/500.000 = 227.273 u.m. (unităţi valorice)

În punctul Qpr, întreprinderea nu degajă nici profit, nici pierdere.

Instabilitatea profitului este cu atât mai mare, cu cât întreprinderea este mai aproape de punctul său

critic. Atunci când nivelul cifrei de afaceri (CA) se situează în vecinătatea punctului critic, o mică variaţie a

cifrei de afaceri antrenează o mare variaţie a profitului;

● în cazul în care Q < Qpr, costurile depăşesc CA, iar întreprinderea lucrează în pierdere;

● în cazul în care Q > Qpr, costurile sunt compensate de CA suficient de mare pentru a degaja profit.

Cu cât producţia Q este mai mare faţă de acest punct critic, cu atât mai mult va creşte profitul, deoarece

cheltuielile fixe sunt absorbite deja de vânzările realizate până în punctul mort.

Analiza pragului de rentabilitate se poate realiza:

- la nivelul activităţii de exploatare (când se iau în calcul cheltuielile fixe de exploatare)

- la nivelul activităţii curente (când se iau în calcul cheltuielile fixe de exploatare şi cele financiare).

Analiza pragului de rentabilitate poate fi completată cu studiul variabilităţii nivelului profitului

întreprinderii determinat de evoluţia producţiei sau cifra de afaceri realizate.

Pentru a măsura efectul unei schimbări în volumul vânzărilor asupra profitabilităţii se face analiza

efectului de levier al exploatării, concretizat prin existenţa:

- levierului operational

- levierului financiar

Levierul operational:

L o = (∆ RE / RE o) / ( ∆ CA / CA o) = CA o / (CA o – CA pr)

Unde:

CA o = cifra de afaceri initiala (sau anterioara cresterii inregistrate)

RE o = rezultatul din exploatare corespunzator nivelului CA o

∆CA = variatia absoluta a marimii cifrei de afaceri

∆RE = variatia absoluta a rezultatului din exploatare ca efect al modificarii cifrei de afaceri

CA pr = cifra de afaceri pentru care rezultatul din exploatare realizat de intreprindere este nul.

L o = 500.000 / (500.000 – 106.060) = 1,27

Levierul financiar:

L f = (∆ RC / RC o) / ( ∆ CA / CA o) = CA o / ( CA o – CA pr)

Unde:

CA o = cifra de afaceri initiala (sau anterioara cresterii inregistrate)

RC o = rezultatul curent corespunzator lui CA o

28

∆CA = variatia absoluta a marimii cifrei de afaceri

∆RC = variatia absoluta a rezultatului curent ca efect al modificarii cifrei de afaceri

CA pr = cifra de afaceri pentru care rezultatul curent realizat de intreprindere este nul

L f = 500.000 / (500.000 – 227.273) = 1,83

GRUPA IV

Administrarea şi lichidarea întreprinderilor

1. Asociaţii societăţii „X” au decis dizolvarea acesteia. Situaţia patrimoniului conform bilanţului

contabil la data începerii lichidării se prezintă astfel:

Construcţii 30.000 lei

Amortizarea construcţiilor 20.000 lei

Echipamente tehnologice 15.000 lei

Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei

Materii prime 3.000 lei

Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 500 lei

Clienţi 2000 lei

Clienţi incerţi 700 lei

Ajustări pentru deprecierea clienţilor incerţi 400 lei

Conturi la bănci în lei 1.300 lei

Furnizori 7000 lei

Provizioane 1.250 lei

Capital subscris vărsat 11.000 lei

Rezerve legale 1.850 lei

Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:

a) Construcţiile au fost vândute cu 11.000 lei, faţă de valoarea rămasă neamortizată de 10.000 lei;

b) Echipamentele tehnologice au fost văndute cu 7.000 lei faţă de valoarea rămasă neamortizată de

5.000 lei;

c) Materiile prime au fost vândute cu 2.850 lei faţă de valoarea de 2.500 lei; 29

d) În vederea încasării înainte de scadenţă a creanţelor certe au fost acordate sconturi în valoare de 100

lei;

e) Din suma clienţilor incerţi de 700 lei se încaseaza jumătate, restul fiind irecuperabile;

f) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au acordat sconturi în sumă de 350

lei;

g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii au fost în sumă de 900 lei.

Se cere: a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.

b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.

c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari

Situaţia elementelor de activ şi de pasiv, conform bilanţului, se prezintă astfel:

Bilanţul societăţii „X”

Nr.rd. Sold

A B 1

A. ACTIVE IMOBILIZATE

II. IMOBILIZĂRI CORPORALE (ct. 212 + 2131 – 2812 - 2813)

(30.000 + 15.000 – 20.000 – 10.000)02 15.000

ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd.1 la 03) 04 15.000

B. ACTIVE CIRCULANTE

I. STOCURI (ct. 301 – 391) (3.000 – 500) 05 2.500

II. CREANŢE (Sumele ce urmează a fi încasate după o perioadă

mai mare de un an sunt prezentate separat) (ct. 4111 + 4118 - 491)(2.000 + 700 - 400)06 2.300

IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (ct. 5121) 08 1.300

ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd.05 la 08) 09 6.100

D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ

LA UN AN (ct. 401)11 7.000

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE

NETE (rd. 09 + 10 – 11 - 18)12 -900

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 04 + 12 – 17) 13 14.100

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI (ct.151) 15 1.250

J. CAPITAL ŞI REZERVE

I. CAPITAL (rd. 20 la 22), din care: 19 11.000

- Capital subscris vărsat (ct.1012) 21 11.000

IV. REZERVE (ct. 1061) 26 1.850

TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd. 19 + 23 + 24 + 25 + 26+ 27 – 28 + 29 – 30 –

31)32 12.850

30

TOTAL CAPITALURI (rd. 32 + 33) 34 12.850

Stabilirea de către asociaţi a operaţiunilor care urmează să fie efectuate de către lichidator în numele

societăţii comerciale ce se lichidează.

Valorificarea elementelor de activ (vânzarea imobilizărilor şi a stocurilor, încasarea creanţelor, a

investiţiilor financiare pe termen scurt etc.).

Achitarea datoriilor societăţii comerciale către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,

celelalte obligaţii sociale şi alte fonduri, salariaţi şi alţi terţi.

1) valorificarea imobilizărilor corporale

a) vânzarea construcţiilor cu 11.000 lei

461 = % 13.090 leiDebitori diverşi 7583 11.000

Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital4427 2.090TVA colectată

b) încasarea contravalorii construcţiilor vândute

5121 = 461 13.090

c) scăderea din evidenţă a construcţiilor vândute

% = 212 30.000 2812 Construcţii 20.000

Amortizarea construcțiilor6583 10.000

Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital

d) închiderea contului 7583

7583 = 121 11.000Profit sau pierdere

e) închiderea contului 6583


f) vânzare echipamente tehnologice

461 = % 8.330 leiDebitori diverşi 7583 7.000

Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital4427 1.330TVA colectată

g) încasarea contravalorii echipamentelor tehnologice vândute

31

5121 = 461 8.330

h) scăderea din evidenţă a echipamentelor tehnologice vândute

% = 2131 15.000 2813 Echipamente tehnologice

Amortizarea instalațiilor, (mașini, utilaje și instalații de lucru) 10.000mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor

6583 5.000Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital

i) închiderea contului 7583


j) închiderea contului 6583


2) valorificarea stocurilor

a) vânzare materii prime 2.850 lei

4111 = % 3.392 leiClienți 707 2.850

Venituri din vânzarea mărfurilor4427 542TVA colectată

b) trecerea la mărfuri a materiilor prime şi scăderea din gestiune a mărfurilor

vândute

371 = 301 3.000 Mărfuri Materii prime

607 = 371 3.000Cheltuieli privind mărfurile

c) anularea provizionului

391 = 7814 500 Mărfuri Venituri din ajustări pentru

deprecierea activelor circulanted) închiderea contului 607

121 = 607 3.000

e) închiderea conturilor de venit32

% = 121 3.350 707 2.850

7814 500

f) încasarea contravalorii materiilor prime vândute

5121 = 4111 3.392 lei

3) încasarea creanţelor

a) încasarea clienţilor cerţi

5121 = 4111 1.900 lei

b) acordarea sconturilor

667 = 4111 100 lei

Cheltuieli privind sconturile acordate

c) încasarea parţială de la clienţii incerţi

5121 = 4118 350 leiClienți incerți sau în litigiu

d) trecerea pe cheltuieli a clienţilor incerţi neîncasaţi

6588 = 4118 350 leiAlte cheltuieli de exploatare Clienți incerți sau în litigiu

e) anularea provizioanelor

491 = 7814 400 leiAjustări pentru deprecierea creanțelor – clienți

f) închiderea conturilor 667 şi 6588

121 = % 450 lei667 100

6588 350g) închiderea contului 7814

7814 = 121 400

4) plata datoriilor

a) Plata furnizorilor

401 = 5121 6.650 lei

b) Scont primit

33

401 = 767 350 leiVenituri din sconturi obținute

c) închiderea contului 767

767 = 121 350

5) cheltuieli de lichidare

a) cheltuieli cu serviciile lichidatorului

628 = 5121 900 leiAlte cheltuieli cu serviciile executate de terți

b) închiderea contului 628

121 = 628 900

6) anularea provizioanelor

a) anulare provizion

151 = 7812 1.250 leiProvizioane Venituri din provizioane

b) închiderea contului 7812

7812 = 121 1.250

7) regularizarea TVA

a) TVA de plată

4427 = 4423 3.962 lei

b) Plata TVA

4423 = 5121 3.962 lei

Calcularea, reţinerea şi virarea impozitului pe profit şi a impozitului pe dividende în urma acţiunii

de dizolvare/lichidare.

8) Impozitul de plată pentru profitul din lichidare

a) Impozit pe profit (4.000 x 16%)

691 = 4411 640 leiCheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit

b) Inchiderea contului 691

121 = 691 640 lei

c) Virarea impozitului pe profit34

4411 = 5121 640 lei

Situaţia conturilor 121 şi 5121 după efectuarea partajului

D 5121 C _ D 121 C _ 1.300 6.650 10.000 11.000 13.090 900 5.000 7.0008.330 3.962 3.000 3.3503.392 640 450 4001.900 900 350 350 640 1.250–––––––––––––––––––––––– –––––––––––––––––––––––– 28.362 12.152 19.990 23.350Sold D: 16.210 lei Sold C: 3.360 lei

Bilanţul societăţii „X” înainte de efectuarea partajului

Nr.rd. Sold

A B 1





LA UN AN (ct. 401)11 0


NETE (rd. 09 + 10 – 11 - 18)12 16.210





IV. REZERVE (ct. 1061) 26 1.850

VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR (CT.121) 29 3.360


31)32 16.210


35

Efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societăţii comerciale, rezultat din lichidarea

societăţii comerciale în funcţie de :

a) prevederile statutului şi/sau ale contractului de societate ;

b) hotărârea AGA sau a asociaţilor, consemnată în registrul şedinţelor adunării

generale ;

c) cota de participare la capitalul social.

Partajul constă în împărţirea capitalului propriu (activului net) rezultat din lichidare, între acţionarii sau

asociaţii societăţii comerciale.

Înregistrările contabile privind operaţiunile de partaj între asociaţi, persoane fizice :

1. restituirea capitalului social

1012 = 456 11.000 lei Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul

456 = 5121 11.000 lei

2. regularizarea rezervelor

a) decontarea rezervelor legale

1061 = 456 1.850 leiRezerve legale Decontări cu acționarii/asociații

privind capitalul

b) impozit pe profit aferent rezervelor legale (1.850 x 16%)

456 = 4411 296 lei

4411 = 5121 296 lei

3. decontarea profitului din lichidare

121 = 456 3.360 lei

4. impozit pe dividende aferente rezervelor legale şi profitului din operaţiuni de

lichidare (1.554 + 3.360 = 4.914 x 16% = 786 lei)

456 = 446 786 leiAlte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

5. virarea impozitului pe dividende

446 = 5121 786 lei

36

6. plata dividendelor din rezerve legale şi din lichidare (4.914 – 786 = 4.128)

456 = 5121 4.128 lei

Situaţia conturilor 456 şi 5121 după efectuarea partajului

D 456 C _ D 5121 C _ 11.000 11.000 16.210 11.000 296 1.850 296 786 3.360 7864.128 4.128–––––––––––––––––––––––– –––––––––––––––––––––––– 16.210 16.210 16.210 16.210

2. Societatea „X” nu mai face faţă datoriilor sale exigibile. Societatea intră în faliment având la bază

cererea introdusă la tribunal de către unul dintre creditori. Situaţia patrimoniului conform bilanţului

contabil de începere a lichidării se prezintă astfel:

Echipamente tehnologice 30.000 lei

Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei

Mărfuri 900 lei

Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 100 lei

Conturi la bănci în lei 2.000 lei

Cheltuieli în avans 1.000 lei

Furnizori 12.000 lei

Venituri în avans 1.250 lei

Capital subscris vărsat 2.500 lei

Rezerve legale 200 lei

Alte rezerve 4.000 lei

Rezultatul reportat 1.150 lei

Aportul asociaţilor la capitalul social în baza statutului şi contractului de societate se prezintă dupa

cum urmează:

- asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social)

- asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)

Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:

37

a) Vânzarea echipamentelor tehnologice la preţul de 7.000 lei, TVA 19%;

b) Vânzarea mărfurilor la preţul de 1.200 lei, TVA 19%;

c) Încasarea chiriei plătite în avans în sumă de 1.000 lei;

d) Restituirea chiriei încasate anticipat în sumă de 1.250 lei;

e) Stabilirea sumelor de acoperit de către cei doi asociaţi pentru plata datoriei faţă de furnizori;

f) Achitarea datoriei faţă de furnizori.

Se cere:

a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.

b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.

c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la asociaţi.

Situaţia elementelor de activ şi de pasiv, conform bilanţului, se prezintă astfel:

Bilanţul societăţii „X”

Nr.rd. Sold

A B 1

A. ACTIVE IMOBILIZATE

II. IMOBILIZĂRI CORPORALE (ct. 2131 - 2813)

(30.000 - 15.000)02 15.000

ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd.1 la 03) 04 15.000


I. STOCURI (ct. 371 – 378) (900 – 100) 05 800



C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct.471) 10 1.000


LA UN AN (ct. 401)11 12.000


NETE (rd. 09 + 10 – 11 - 18)12 -9.450


I. VENITURI ÎN AVANS (ct.472) 18 1.250




V. REZERVE (ct. 1061 + ct. 1068)

(200 + 4.000)26 4.200

38

VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR (CT.121)

SOLD D30 1.150


31)32 5.550


1) valorificarea imobilizărilor corporale

a) vânzare echipamente tehnologice

461 = % 8.330 lei7583 7.000

4427 1.330

b) scăderea din evidenţă a echipamentelor tehnologice vândute

% = 2131 30.000 2813 15.000

6583 15.000

c) încasarea contravalorii echipamentelor tehnologice vândute

5121 = 461 8.330

d) închiderea contului 7583

7583 = 121 7.000


121 = 6583 15.000

2) valorificarea mărfurilor

a) vânzarea mărfurilor

4111 = % 1.428 lei707 1.200

4427 228

b) scăderea din gestiune a mărfurilor vândute

% = 371 900607 800378 100

c) încasarea contravalorii mărfurilor vândute

5121 = 4111 1.428 lei


121 = 607 800

39

f) închiderea contului de venit

707 = 121 1.200

3) încasarea chiriei achitate în avans

5121 = 471 1.000 lei

4) restituirea chiriei încasate anticipat

472 = 5121 1.250 lei

5) operaţiuni privind TVA

a) regularizarea şi plata TVA

4427 = 4423 1.558 lei

b) Plata TVA

4423 = 5121 1.558 lei

Situaţia conturilor 121 şi 5121 înainte de efectuarea partajului

D 5121 C _ D 121 C _ 2.000 1.250 15.000 7.000 8.330 1.558 800 1.2001.428 1.000 –––––––––––––––––––––––– –––––––––––––––––––––––– 12.758 2.808 15.800 8.200Sold D: 9.950 lei Sold D: 7.600 lei

Bilanţul societăţii „X” înainte de efectuarea partajului

capitalului propriu (activului net)

Nr.rd. Sold

A B 1





LA UN AN (ct. 401)11 12.000

40


NETE (rd. 09 + 10 – 11 - 18)12 -2.050

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 04 + 12 – 17) 13 -2.050




IV. REZERVE (ct. 1061 + ct. 1068) (200 + 4.000) 26 4.200

VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR (CT.121)

SOLD D , din care:

- din exerciţiul curent

- din lichidare

30

8.750

1.150

7.600


31)

3

2-2.050

TOTAL CAPITALURI (rd. 32 + 33)3

4-2.050

6) Determinarea capitalului propriu (activului net)

CP (AN) = 9.950 – 12.000 = - 2.050 lei

Rezultă că pentru achitarea furnizorilor în sumă de 12.000 lei capitalul propriu (activul net) este

insuficient.

7) Calcularea, reţinerea şi virarea impozitului pe profit şi a impozitului pe

dividende

a) decontarea rezervelor legale

1061 = 456 200 lei

b) impozit pe profit aferent rezervelor legale (200 x 16%) şi virarea acestuia

456 = 4411 32 lei

4411 = 5121 32 lei

c) decontarea altor rezerve

1068 = 456

4.000 lei

d) impozit pe dividende (4.000 + 200 - 32 = 4.168 x 16% = 667 lei)

456 = 446 667 lei

446 = 5121 667 lei

Situaţia partajului capitalului propriu (activului net) şi a datoriilor pe asociaţi

41

Capital propriu (activul net) repartizat

AsociaţiCapital

social

Rezerve

legaleAlte rezerve

TOTAL

(1 + 2 + 3)

1 2 3 4

Asociatul A 70% 1.750 118 2.333 4.201

Asociatul B 30% 750 50 1.000 1.800

TOTAL 2.500 168 3.333 6.001

Pierderi şi furnizori

AsociaţiPierderi din

exerc.curent

Pierderi din

lichidareFurnizori

TOTAL

(5 + 6 + 7)

Diferenţe

(8 – 4)

5 6 7 8 9

Asociatul A 70% 805 5.320 8.400 14.525 10.324

Asociatul B 30% 345 2.280 3.600 6.225 4.425

TOTAL 1.150 7.600 12.000 20.750 14.749

8) Înregistrări privind partajul capitalului propriu şi al sumelor depuse de asociaţi

pentru plata furnizorilor

a) Capitalul social de restituit asociaţilor

1012 = 456 2.500 lei

b) Pierderea curentă şi pierderea din lichidare (1.150 + 7.600)

456 = 121 8.750 lei

c) Depunerea de către asociaţi a sumelor necesare achitării furnizorilor ( 14.749 –

12.000 = 2.749 lei)

Asociatul A : 2.749 x 70% = 1.924 leiAsociatul B : 2.749 x 30% = 825 lei

II.749 lei

5121 = % 2.749 lei456.A 1.924 456.B 825

d) achitarea furnizorilor

401 = 5121 12.000 lei

42

Situaţia conturilor 456 şi 5121 după terminarea operaţiunilor de lichidare:

D 456 C _ D 5121 C _ 32 200 9.950 32 667 4.000 2.749 667 8.750 2.500 12.000

2.749 –––––––––––––––––––––––– –––––––––––––––––––––––– 9.449 9.449 12.699 12.699

43

GRUPA V

Consultanta fiscala acordata contribuabililor

1. O entitate dispune de următoarele informaţii pe parcursul unui exerciţiu financiar:

- venituri totale 350.000 lei, din care venituri neimpozabile 15.000 lei;

- cheltuieli totale 230.000 lei (altele decât cele cu impozitul pe profit), din care cheltuieli de

protocol 20.000 lei.

Se cere determinarea rezultatului net.

Determinarea profitului impozabil :

Profit impozabil = venituri realizate – cheltuieli efectuate – venituri neimpozabile + cheltuieli

nedeductibile

Venituri neimpozabile = 15.000 lei

Venituri impozabile = 335.000 lei

Stabilirea limitei pentru deductibilitatea cheltuielilor de protocol = 2% x (venituri totale impozabile –

cheltueieli aferente veniturilor impozabile mai puţin cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de

protocol)

= 2% x (350.000 – 230.000 – 15.000 + 20.000) = 2.500 lei (cheltuieli de protocol deductibile)

Cheltuieli de protocol nedeductibile = 20.000 – 2.500 = 17.500 lei

Profit impozabil = 350.000 -230.000 -15.000 + 17.500 = 122.500 lei

Impozit pe profit datorat = 122.500 x 16% = 19.600 lei

Rezultatul net = 350.000 – 230.000 – 19.600 = 100.400 lei

2. O entitate dispune de următoarele informaţii:

44

- venituri totale 3.980.000 lei, din care venituri din anularea datoriilor în schimbul titlurilor de

participare la o persoană juridică 110.000 lei;

- cheltuieli totale (fără cheltuielile cu impozitul pe profit) 2.720.000 lei, din care:

cheltuieli înregistrate în contabilitate care nu au la bază documente

justificative 12.000 lei;

cheltuieli cu sponsorizările 4.300 lei;

cheltuieli cu taxa pe valoare adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor

sub forma unor avantaje în natură 4.930 lei, fără ca valoarea bunurilor să fi fost

impozitată prin reţinere la sursă;

penalităţi prevăzute în cadrul contractelor economice 2.300 lei;

amenzi datorate autorităţilor române 8.000 lei;

- cifra de afaceri 1.800.000 lei.

Se cere stabilirea impozitului pe profit de plătit de către entitate.


Venituri impozabile = 3.870.000 lei

Cheltuieli nedeductibile = 12.000 + 4.300 + 4.930 + 8.000 = 29.230 lei

Cheltuieli deductibile = 2.720.000 - 29.230 = 2.690.770 lei

Profit impozabil = 3.980.000 – 2.720.000 – 110.000 + 29.230 = 1.179.230 lei

Impozit pe profit = 1.179.230 x 16% = 188.677 lei

Limita cheltuieli de sponsorizare pentru diminuarea impozitului pe profit :

Minimum între :

3‰ din cifra de afaceri = 3‰ x 1.800.000 lei = 5.400 lei

20% din impozit datorat = 20% x 188.677 = 37.735 lei

Impozit pe profit datorat = 188.677 – 4.300 = 184.377 lei

3. Un angajat al unei entităţi obţine într-o lună următoarele venituri:

venituri salariale 850 lei;

ajutor de înmormântare 1.270 lei, ca urmare a justificării cu documente.

150 lei reprezentând cadou cu ocazia Paştelui.

Salariatul nu are nici o persoană în întreţinere. Să se stabilească salariul net.

Salar realizat: 850 lei

45

Ajutor înmormântare: 1.270 lei

Cadou de Paşte: 150 lei

Total venituri = 2.270 lei din care:

Venituri neimpozabile = 1.420 lei (ajutor

înmormântare de 1.270 lei + cadou de

Paşte:150 lei)

CAS = 10,5 % x 850 = 89 lei

CASS = 5,5% x 850 = 47 lei

SOMAJ =0,5% x 850 = 4 lei

Venit net = 850 – 89 - 47 – 4 = 710 lei

Deducere personală (fără nici o persoană în întreţinere) = 250 lei

Venit impozabil = 710 – 250 = 460 lei

Impozit datorat = 460 x 16% = 74 lei

Salar de plată = 710 – 74 = 636 lei

Salariatul a obţinut:

Salar net: 636 lei

Ajutor înmormântare: 1.270 lei

Cadou de Paşte: 150 lei

Total = 2.056 lei

4. Să se calculeze şi înregistreze în contabilitate impozitul pe profit pe baza următoarelor date:

Venituri totale: 1.200.000 lei, din care:

- venituri din vânzarea produselor finite: 800.000 lei;

- venituri din vânzarea ambalajelor: 200.000 lei;

- venituri din reluarea unor ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale: 30.000 lei;

- venituri din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt: 170.000 lei;

Cheltuieli totale: 700.000, din care:

- cheltuieli cu ambalajele: 180.000 lei;

- cheltuieli cu salariile: 300.000 lei;

- cheltuieli cu materialele nestocate: 40.000 lei;

- cheltuieli cu comisioanele bancare: 7.000 lei;

- cheltuieli cu investiţiile financiare pe termen scurt cedate: 150.000 lei;

46

- cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate: 23.000 lei;

Cifra de afaceri = 800.000 + 200.000 = 1.000.000 lei


Venituri impozabile = 1.200.000 – 30.000 = 1.170.000 lei

Cheltuieli deductibile = 700.000

Profit impozabil = 1.200.000 – 700.000 – 30.000 = 470.000 lei

Impozit pe profit datorat = 470.000 x 16% = 75.200 lei

În contabilitate se va înregistra :

- impozitul pe profit de plată

691 = 4411 75.200 lei

- virarea impozitului pe profit

4411 = 5121 75.200 lei

- închiderea contului de cheltuieli

121 = 691 75.200

5. Se cunosc următoarele date despre o entitate:

venituri din exploatare 80.000 lei;

venituri financiare 50.000 lei;

venituri extraordinare 10.000 lei;

cheltuieli de exploatare 60.000 lei;

cheltuieli financiare 30.000 lei;

cheltuieli extraordinare 30.000 lei.

Să se determine rezultatul entităţii pe tipuri de activităţi, precum şi impozitul pe profit de plătit, dacă

cheltuielile nedeductibile sunt în sumă de 5.000 lei.

1) Rezultatul exerciţiului din exploatare

Venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare = 80.000 – 60.000 = 20.000 lei

2) Rezultatul exerciţiului financiar

Venituri financiare – cheltuieli financiare = 50.000 – 30.000 = 20.000 lei

Rezultatul exerciţiului curent = 80.000 + 50.000 – 60.000 – 30.000 = 40.000 lei

3) Rezultatul exerciţiului din activitatea extraordinară

Venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare = 10.000 – 30.000 = - 20.000 lei

47

Venituri totale = 140.000 lei

Cheltuieli totale =120.000 lei

Profit brut = 20.000 lei

Calcul impozit pe profit = (140.000 – 120.000 + 5.000) x 16% = 4.000 lei

Rezultat net = 20.000 – 4.000 = 16.000 lei

48

Subiect 1 Sem I Anul II 2010

Documents

Transcript of Subiect 1 Sem I Anul II 2010