Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

154
1 CATEDRA NR. I - DISCIPLINE FARMACEUTICE TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL LA Disciplina BIOLOGIE GENERALĂ, VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ DIN SEMESTRUL II SESIUNEA DE VARA Specializarea Farmacie, Anul I Sef Catedra I Discipline Farmaceutice Prof.univ. Dr. Rodica Sirbu Sef Disciplina BIOLOGIE GENERALĂ, VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ Conf. Univ. Dr. Mariana Arcuş 2009-2010 MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE Aleea Universităţii nr. 1, Campus, Corp B, Constanţa TEL./FAX: 0241-605050 E-mail: [email protected] Web: http://www.pharmaovidius.ro

Transcript of Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

Page 1: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

1

CATEDRA NR. I - DISCIPLINE FARMACEUTICE

TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL LA Disciplina BIOLOGIE GENERALĂ, VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ

DIN SEMESTRUL II SESIUNEA DE VARA

Specializarea Farmacie, Anul I

Sef Catedra I Discipline Farmaceutice

Prof.univ. Dr. Rodica Sirbu

Sef Disciplina BIOLOGIE GENERALĂ, VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ

Conf. Univ. Dr. Mariana Arcuş

2009-2010

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE Aleea Universităţii nr. 1, Campus, Corp B, Constanţa TEL./FAX: 0241-605050 E-mail: [email protected] Web: http://www.pharmaovidius.ro

Page 2: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

2

REGNUL PLANTAE

SUBREGNUL CORMOBIONTA

A. ÎNCRENGĂTURA PTERIDOPHYTA

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Subregnul Bryobionta cuprinde: A. Încrengătura Mycophyta B. Încrengătura Pinophyta C. Încrengătura Magnoliophyta D. Încrengătura Bryophyta E. Încrengătura Rhodophyta

2. Subregnul Mycobionta grupează:

A. ciupercile B. algele roşii C. algele brune D. muşchii E. ferigile

3. Lycopodium clavatum se numeşte popular:

A. Pedicuţă B. Coada calului C. Ţolul lupului D. Ferigă comună E. Iarbă dulce

4. Aparţine familiei Lycopodiaceae:

A. Dryopteris filix-mas B. Equisetum arvense C. Pteridium aquilinum D. Lycopodium clavatum E. Cystopteris fragilis

5. Produsul vegetal Lycopodii herba se utilizează în:

A. afecţiuni digestive B. cure de dezalcoolizare C. gastrite

Page 3: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

3

D. arterite E. afecţiuni reumatismale

6. Specia Equisetum arvense prezintă:

A. un singur tip de tulpină aeriană B. subteran, rizom brun negricios şi articulat C. doar tulpini sterile, verzi, asimilatoare D. importanţă farmaceutică datorită rizomului E. doar tulpini fertile care apar primăvara devreme

7. Produsul vegetal Equiseti herba are acţiune:

A. antiinflamatoare B. diuretică şi mineralizantă C. hipoglicemiantă D. coleretică E. sialogogă

8. Dryopteris filix-mas:

A. este o ferigă ierboasă, anuală B. aparţine familiei Equisetaceae C. se numeşte popular Feriguţă D. subteran prezintă un rizom gros E. se utilizează în farmacie datorită frunzelor sale

9. Polypodium vulgare:

A. este o ferigă de talie relativ mică B. pe suprafaţa frunzelor prezintă sori aşezaţi pe două linii paralele C. are frunze dublu penat-sectate D. nu prezintă importanţă farmaceutică E. aparţine familiei Lycopodiaceae

10. Filicis maris rhizoma:

A. paralizează musculatura paraziţilor intestinali B. se utilizează pentru acţiunea colagogă C. în medicina tradiţională se utilizează în calculoză renală D. se recomandă în tratamentul leucoreei E. indiferent de doză, nu este toxic

11. O subunitate a speciei poate fi:

A. regnul B. clasa C. ordinul

Page 4: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

4

D. cultivarul E. filumul

12. Nomenclatura speciei a fost introdusă pentru prima dată de:

A. A.L. Jusein B. Linné C. I. Gaerten D. Lamarck E. Miller

13. Încrengătura:

A. este o grupare de ordine cu caractere comune B. este o subunitate a speciei C. se mai numeşte şi cultivar D. grupează clasele cu un caracter comun foarte vechi şi deci foarte general E. cuprinde familiile cu origine comună

14. Sufixul specific unităţii sistematice subclasă este:

A. - bionta B. - phyta C. - ceae D. - idae E. - iodeae

15. Care este sufixul pentru subunitatea sistematică ordin:

A. - oideae B. - aceae C. - ales D. - atae E. - idae

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU 1. Subregnul Cormobionta cuprinde încrengăturile:

A. Bryophyta B. Pinophyta C. Rodophyta D. Phaeophyta E. Pteridophyta

2. Alegeţi afirmaţiile false:

A. Pteridofitele sunt perfect adaptate la viaţa acvatică.

Page 5: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

5

B. Ferigile sunt cormofite terestre. C. Ferigile sunt plante majoritar anuale. D. Pteridofitele au gametofitul redus la un protal mic. E. Ferigile se înmulţesc asexuat prin spori

3. Ferigile prezintă rădăcini:

A. secundare adventive, dezvoltate pe rizom B. pivotante C. cu ramificaţie dihotomică sau monopodială D. orientate întotdeauna în plan orizontal E. cu ramificaţie simpodială sau dihotomică

4. Sporangii pteridofitelor:

A. sunt unicelulari B. iau naştere din celulele epidermice sau subepidermice ale tulpinii sau frunzei pe

care apar C. sunt foarte sensibili la secetă, frig, insolaţie D. sunt pluricelulari E. sunt adesea grupaţi în sori.

5. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Clasa Psilophytatae:

A. cuprinde numai specii fosile B. prezită şase specii actuale de ferigi C. include ferigi primitive, ierboase, izospore D. toate plantele incluse în această clasă au valoare ştiinţifică E. cuprinde 40 de genuri

6. Subunităţi ale speciei pot fi:

A. biotipul B. genul C. soiul D. familia E. filumul

7. Despre filum se pot afirma următoarele:

A. se mai numeşte şi încrengătură B. este o grupare de ordine cu caractere comune C. grupează clasele cu un caracter comun foarte vechi şi deci foarte general D. este o subunitate a speciei E. este o unitate superioară speciei

Page 6: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

6

8. Unităţile superioare speciei sunt: A. clasa B. genul C. familia D. biotipul E. încrengătura

9. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:

A. Familia reuneşte caracterele comune şi mai generale ale tuturor genurilor înrudite printr-o origine comună.

B. Soiul sau cultivarul este o unitate superioară speciei. C. Nomenclatura speciei a fost introdusă pentru prima dată de Linné. D. Clasa este o grupare de ordine cu caractere comune. E. Familia întruneşte mai multe specii înrudite.

10. Care afirmaţii sunt adevărate:

A. Conform nomenclaturei binare, fiecare specie se denumeşte prin două cuvinte latine sau latinizate.

B. Sufixul pentru unitatea sistematică ordin este “-idae”. C. Sufixul pentru unitatea sistematică subfamilie este “-oideae“. D. Regnul vegetal cuprinde trei subregnuri. E. Unitatea taxonomică de bază în Botanică o constituie “specia”.

11. Încrengătura Pteridophyta: A. cuprinde ferigile B. prezintă 3 clase: Lycopsida, Pteropsida, Psilopsida C. face parte din subregnul Cormobionta D. grupează plante superioare E. cuprinde specii care se înmulţesc asexuat prin spori

12. Lycopodium clavatum:

A. se numeşte popular Pedicuţă B. aparţine familiei Lycopodiaceae C. are importanţă farmaceutică prin intermediul sporilor şi a ramurilor secundare D. este o plantă ierboasă anuală E. este un reprezentant al familiei Polypodiaceae.

13. Pulberea Lycopodium este folosită:

A. în farmacie, drept conspergant pentru pilule B. intern, ca antidiareic C. în dermatologie, ca sicativ D. în homeopatie pentru prepararea unei tincturi

Page 7: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

7

E. intern, ca laxativ

14. Specia Equisetum arvense: A. este o ferigă perenă B. nu prezintă importanţă farmaceutică C. are 2 tipuri de tulpini: sterile şi fertile D. este o specie din familia Polypodiaceae E. este o plantă superioară

15. Filicis maris rhizoma:

A. se recoltează doar toamna B. are acţiune paralizantă asupra musculaturii paraziţilor intestinali C. poate deveni toxic D. se utilizează frecvent şi în medicina veterinară E. are acţiune coleretic-colagogă

B. ÎNCRENGĂTURA GYMNOSPERMATOPHYTA

(PINOPHYTA)

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU 1. Denumirea ştiinţifică pentru Arborele templier (Arborele celor 40 de steme) este:

A. Juniperus communis B. Ginkgo biloba C. Thuja orientalis D. Juniperus oxycedrus E. Cycas revoluta

2. Cea mai toxică parte a Tisei este reprezentată de:

A. frunze B. flori C. muguri D. tulpină E. rădăcină

3. Produsul vegetal Gingko bilobae folium:

A. se utilizează în insuficienţa circulatorie cerebrală B. are efect antireumatic C. are acţiune colereticã D. este contraindicat în angiopatia diabetică E. au acţiune antihemoroidalã

Page 8: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

8

4. La specia Ginkgo biloba importanţă farmaceutică prezintă: A. scoarţa B. florile C. frunzele D. florile şi frunzele E. fructele

5. Ephedra distachya se numeşte popular:

A. Cârcel B. Arborele vieţii C. Tisă D. Mac E. Volbură

6. Aparţine Familiei Cupressaceae:

A. Taxus baccata B. Ginkgo biloba C. Thuja orientalis D. Abies alba E. Picea excelsa

7. Din ce clasă face parte Taxus baccata:

A. Gnetatae B. Pinatae C. Cycadatae D. Gingkoatae E. Liliatae

8. Taxolul se întâlneşte la:

A. Ienupăr B. Tisă C. Molid D. Cârcel E. Dud

9. De la Juniperus communis se valorifică:

A. frunzele B. rădăcina C. tulpina D. fructele E. frunzele şi rădăcina

Page 9: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

9

10. Abies alba se numeşte popular: A. Molid B. Jneapăn C. Tisă D. Brad alb E. Smochin

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Fecundaţia la gimnosperme:

A. este dublă B. este simplă C. este foarte îndelungată (aproximativ un an) D. nu are loc E. are loc foarte rapid

2. Din Încrengătura Gymnospermatophyta fac parte următoarele clase:

A. Ginkgoatae B. Gnetatae C. Bennettitatae D. Pinatae E. Psillophytatae

3. Cele 2 clase de gimnosperme fosile sunt:

A. Gnetatae B. Ginkgoatae C. Cycadatae D. Pinatae E. Bennettitatae

4. Ginkgo bilobae folium:

A. sunt bogate în substanţe flavonice, ginkgolide, bilobalidae B. sunt indicate în tratamentul sclerozei cerebrale C. stimulează circulaţia cerebrală D. stimulează oxigenarea tisulară E. sunt bune purgative

5. Juniperi fructus: A. conţin ulei volatil, substanţe amare B. sunt folosite la prepararea băuturilor antiscorbutice C. intră în alcătuirea ceaiului reumatic D. esenţa lor are acţiune diuretică

Page 10: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

10

E. sunt folosite şi ca purgative 6. Pini montanae turiones:

A. conţin ulei volatil B. au acţiune expectorantă, emolientă C. au acţiune diuretică D. intră în alcătuirea ceaiului bronşic E. opresc hemoragiile

7. Ephedrae herba:

A. conţine taninuri, zaharuri, mucilagii, rezine B. conţine efedrină (protoalcaloid) C. conţine până la 20% protoalcaloizi D. acţionează asupra sistemului nervos simpatic şi central, stimulând centrii

vasomotori E. opreşte hemoragiile

8. Picea excelsa face parte din:

A. Familia Pinaceae B. Familia Taxaceae C. Ordinul Coniferales D. Clasa Cycadatae E. Clasa Bennettitate

9. Aparţin Familiei Abietaceae:

A. Picea excelsa B. Abies alba C. Pinus montana ssp. mughus D. Thuja orientalis E. Ginkgo biloba

10. Taxolul este activ:

A. pe tumori ovariene B. în cancer pulmonar C. în cancer de sân D. pe răni E. pe arsuri

11. Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la Ginkgo biloba:

A. are frunze căzătoare, bilobate B. frunzele au acţiune terapeutică C. unul din rolurile terapeutice este mărirea capacităţii de reţinere

Page 11: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

11

D. face parte din Ordinul Coniferales E. este o plantă monoică

12. Încrengătura Pinophyta prezintă următoarele caractere generale:

A. marea majoritate a reprezentanţilor au frunze sempervirescente B. florile sunt nude, rar au periant redus C. în ciclul de dezvoltare predomină gametofitul D. cuprinde 2 subclase E. conţine atât plante lemnoase cât şi ierboase

C. ÎNCRENGĂTURA MAGNOLIOPHYTA

(ANGIOSPERMATOPHYTA)

I. CLASA MAGNOLIATAE (DICOTILEDONATAE)

1. SUBCLASA MAGNOLIIDAE

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU 1. Principala caracteristică a angiospermelor este:

A. ramificarea tulpinii monopodială sau simpodială B. frunzele macrofile C. modul de organizare al florii D. dubla fecundaţie E. polenizarea cu ajutorul insectelor

2. Câte specii însumează angiopermele actuale:

A. aproximativ 50 000 B. aproximativ 300 000 C. 800 000 D. 200 000 E. 10 000

3. Care este denumirea ştiinţifică a Anasonului stelat:

A. Myristica fragans B. Persea gratissima C. Illicium verum D. Helleborus purpurascens E. Magnolia grandiflora

Page 12: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

12

4. Farmaceutic, de la Helleborus purpurascens se utilizează: A. Hellebori folium B. Hellebori fructus C. Hellebori radix D. Hellebori flores E. Hellebori rhizoma cum radicibus

5. Produsul vegetal Adonidis herba conţine:

A. flavone şi heterozide cardiotonice B. proteine şi glucide C. amidon D. uleiuri eterice E. tanin

6. Importanţă farmaceutică la Macul roşu prezintă:

A. Rhoeados turiones B. Rhoeados radix C. Rhoeados flos D. Rhoeados caulis E. Rhoeados herba

7. Piper nigrum are florile dispuse în inflorescenţe : A. spiciforme B. panicule C. amentiforme D. umbeliforme E. corimbiforme

8. Magnolia grandiflora este:

A. un arbust B. o plantã ierboasă perenã C. o plantã bienalã D. o plantã ierboasă anualã E. un arbore

9. Adonitoxinele se întâlnesc la:

A. Omag B. Macul de grădină C. Ruscuţa de primăvară D. Ghiocel E. Lăcrămioară

Page 13: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

13

10. Ordinul Ranunculales cuprinde şi familia: A. Lauraceae B. Berberidaceae C. Fabaceae D. Santalaceae E. Monimiaceae

11. Glaucium flavum aparţine familiei:

A. Papaveraceae B. Rosaceae C. Moraceae D. Apiaceae E. Fumariaceae

12. Ordinul Magnoliales cuprinde mai multe familii, cu excepţia familiei:

A. Monimiaceae B. Illiciaceae C. Piperaceae D. Lauraceae E. Magnoliaceae

13. Camforul se poate utiliza în:

A. retenţie urinară B.diabet C. pneumonii D. extrasistole E. hipertensiune

14. Datorită conţinutului în hellebrozidă, Hellebori rhizoma cum radicibus se utilizează în:

A. enterocolite B. infecţii renale C. insuficienţă cardiacă D. afecţiuni digestive E. dizenterii

15. Aconiti tubera, reprezintă:

A. rizomii de omag B. ramurile tinere ale omagului C. tuberculii laterali de la omag D. frunzele de omag E. seminţele omagului

Page 14: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

14

16. Multe specii din Ordinul Ranunculales conţin: A. uleiuri volatile B. taninuri C. glicozide cardiotonice D. amidon E. uleiuri eterice

17. Identificaţi denumirea populară pentru Berberis vulgaris:

A. Ruşcuta de primăvară B. Dracilă C. Vişin D. Porumbar E. Angelică

18. La Berberis vulgaris, în scop terapeutic se valorifică: A. florile B. partea aeriană a plantei C. scoarţa rădăcinii şi a tulpinii D. frunzele E. fructele

19. Gustul arzător al piperului se datorează prezenţei:

A. amidonului B. camforului C. alcaloizilor piperidinici D. taninului E. aldehidei cinamice

20. Ordinul Ranunculales cuprinde şi familia: A. Monimiaceae B. Malvaceae C. Menispermaceae E. Lauraceae

21. Omagul este o plantă toxică datorită conţinutului în:

A. hellebrozidă B. steroli C. rezine D. aconitină E. ulei volatil

Page 15: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

15

22. Liriodendron tulipifera face parte din familia: A. Lauraceae B. Illiciaceae C. Monimiaceae D. Magnoliaceae E. Asteraceae

23. Oleum Lauri se extrage din specia:

A. Liriodendron tulipifera B. Mellilotus officinalis C. Ginkgo biloba D. Ficus carica E. Laurus nobilis

24. Speciile din Familia Ranunculaceae au fructe:

A. pseudofructe B. multiple C. simple D. false E. compuse

25. Tulipiferina este un alcaloid întâlnit la specia:

A. Tussilago farfara B. Magnolia grandiflora C. Crataegus monogyna D. Tilia argentea E. Liriodendron tulipifera

26. Piper nigrum prezintă la maturitate fructe de culoare:

A. verde B. galbenă C. neagră D. brună E. roşie

27. Uleiul volatil în care predomină miristicina şi eugenolul se găseşte la:

A. Persea gratissima B. Eugenia caryophyllata C. Myristica fragans D. Hypericum perforatum E. Magnolia grandiflora

Page 16: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

16

28. Liriodendron tulipifera se mai numeşte: A. Arborele de camfor B. Arborele de scorţişoară C. Arborele de lalea D. Arborele de nucşoară E. Scorţişoara de Ceylon

29. Adonis vernalis are fructul:

A. polinuculă B. drupă C. bacă D. polifoliculă E. soroză

30. Magnolia grandiflora are ca fruct:

A. achena B. drupa C. soroza D. polifolicula E. baca

31. Arborele de lalea are ca fruct:

A. drupa B. nucula C. samara D. sicona E. polifolicula

32. Din specia Cinnamomum officinarum se extrage:

A. rezina Benzoe B. marijuana C. camforul D. balsamul de Tolu E. guma arabică

33. În scop terapeutic de la Magnolie se utilizează: A. frunzele B. rădăcina C. scoarţa D. florile E. fructele

Page 17: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

17

34. Avocado face parte din familia: A. Myristicaceae B. Amaryllidaceae C. Liliaceae D. Ranunculaceae E. Lauraceae

35. Adonis vernalis face parte din: A. Familia Rosaceae B. Familia Berberidaceae C. Ordinul Piperales D. Ordinul Ranunculales E. Ordinul Hamamelidales

36. Florile Arborelui de camfor sunt grupate în:

A. racem B. cimă bipară C. cincin D. dicaziu E. corimb

37. Sintagma “Nux moschata” se referă la: A. frunze B. seminţe C. flori D. scoarţă E. rădăcină

38. Nux moschata reprezintă seminţele plantei: A. Melissa officinalis B. Nymphaea alba C. Valeriana officinalis D. Myristica fragans E. Eucaliptus globulus

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Încrengătura Magnoliophyta cuprinde următoarele clase:

A. Gnetatae B. Magnoliatae C. Pinatae

Page 18: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

18

D. Liliatae E. Magnoliaceae

2. Vasele la angiosperme sunt:

A. fără trahei şi traheide B. vase perfecte C. trahei D. traheide (la cele primitive) E. doar traheide

3. La majoritatea angiospermelor, florile:

A. sunt hermafrodite B. nu au învelişul diferenţiat în caliciu şi corolă C. au periant D. pot fi atât actinomorfe cât şi zigomorfe E. nu prezintă carpele

4. Fecundaţia la angiosperme:

A. este simplă B. este realizată de insecte C. este dublă D. este entomofilă E. are loc în sacul embrionar

5. Ovulul angiospermelor:

A. este învelit de 2 integumente B. sub integumente prezintă nucela C. conţine ţesut sporogen 2n D. se prinde de ovar printr-un picioruş numit funicul E. este liber în ovar

6. Clasa Magnoliatae cuprinde:

A. aproximativ 167 900 de specii B. plante lemnoase şi ierboase C. numai plante lemnoase D. foarte puţine specii E. specii puţin răspândite

7. Clasa Magnoliatae cuprinde subclasele: A. Magnoliales B. Magnoliaceae C. Magnoliidae

Page 19: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

19

D. Hamamelidae E. Rosidae

8. Subclasa Magnoliidae cuprinde: A. cele mai evoluate angiosperme B. angiosperme cu flori hermafrodite C. angiosperme primitive D. plante majoritar monocotiledonate E. specii cu flori actinomorfe, rar zigomorfe

9. Importanţă farmaceutică la specia Laurus nobilis prezintă:

A. frunzele B. fructele C. rădăcina D. florile E. stipelele

10. Scoarţa de la Magnolia grandiflora:

A. este astringentă B. este utilizată ca tonic C. este bogată în ulei volatil D. este utilizată ca febrifug E. nu se utilizează în scop terapeutic

11. Din familia Lauraceae fac parte: A. Cinnamomum camphora B. Cinnamomum zeylanicum C. Liriodendron tulipifera D. Persea gratissima E. Laurus nobilis

12. În uleiul volatil de la Myristica fragans predomină:

A. boldina B. eugenolul C. proteinele D. miristicina E. amidonul

13. Nympheae rhizoma:

A. conţine alcaloizi chinolizidinici şi piperidine B. conţine tanin C. este utilizat în afecţiuni dermice, crăpături, zgârieturi

Page 20: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

20

D. este utilizat în afecţiuni digestive, diaree E. este un bun purgativ

14. Papaveris immaturi fructus:

A. conţin un latex din care se obţine opiul brut B. sunt bogate în alcaloizi C. conţin papaverină, morfină, codeină, narcotină D. opresc hemoragiile E. previn iritaţiile

15. Chelidonii herba:

A. se recoltează în timpul înfloririi B. conţine alcaloizi C. conţine chelidonină, cheleritrină D. prezintă acţiune spasmolitică, coleretică şi colagogă E. are acţiune emolientă

16. Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la Clasa Magnoliatae:

A. majoritatea speciilor sunt plante lemnoase şi ierboase B. florile sunt de obicei hermafrodite, pentamere sau tetramere C. la majoritatea familiilor, rădăcina principală este înlocuită de rădăcini adventive D. rar, embrionul poate prezenta un cotiledon E. fasciculele conducătoare libero-lemnoase sunt bicolaterale sau colaterale, fără

cambiu intrafascicular 17. Selectaţi familiile care aparţin Ordinului Magnoliales:

A. Rosaceae B. Piperaceae C. Illiciaceae D. Berberidaceae E. Myristicaceae

18. Selectaţi speciile care prezintă floare hermafrodită:

A. Magnolia grandiflora B. Laurus nobilis C. Urtica dioica D. Cinnamomum camphora E. Morus alba

19. Piper nigrum prezintă următoarele proprietăţi:

A. hipoglicemiante B. antiseptice

Page 21: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

21

C. carminative D. expectorante E. antispastice

20. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la Macul de grădină:

A. prezintă fruct capsulă poricidă B. întreaga plantă conţine latex de culoare albă C. prezintă flori solitare, mari D. are frunze bazale amplexicaule E. se mai numeşte şi Papaver rhoeas

21. De la Dafin se folosesc din punct de vedere farmaceutic:

A. florile B. fructele C. rădăcina D. scoarţa E. frunzele

22. Anasonul stelat: A. se mai numeşte şi Illicium anisatum B. prezintă flori grupate în cime axilare C. prezintă fruct sub formă de bărcuţă dură, roşcat D. se mai numeşte şi Illicium verum E. este utilizat mai ales datorită frunzelor bogate în ulei volatil

23. Prezintă fruct bacă:

A. Illicium verum B. Laurus nobilis C. Nymphaea alba D. Papaver bracteatum E. Piper nigrum

24. Specia Aristolochia clematitis poate fi încadrată în:

A. Clasa Liliatae B. Familia Aristolochiaceae C. Ordinul Caryophyllales D. Familia Hamamelidaceae E. Subclasa Magnoliidae

25. Prezintă acţiune cardiotonică: A. Berberis vulgaris B. Helleborus purpurascens

Page 22: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

22

C. Glaucium flavum D. Magnolia obovata E. Adonis vernalis

26. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la Boldo folium:

A. sunt bogate în boldină, ulei volatil, tanin B. reprezintă frunzele speciei Bergenia crassifolia C. sunt utilizate datorită proprietăţilor hipoglicemiante şi puternic analgezice D. sunt veşnic verzi E. au acţiune hipotensivă

27. Cucurbeţica prezintă:

A. rădăcină pivotantă B. rizom C. flori actinomorfe D. fruct pseudonuculă E. flori zigomorfe

28. Spânzul prezintă:

A. rădăcină pivotantă, bine dezvoltată B. frunze lung peţiolate, palmat sectate C. rizom cu rădăcini adventive D. petale care se transformă în nectarine E. fruct bacă

29. Din Familia Lauraceae fac parte:

A. Cinnamomum officinarum B. Peumus boldus C. Glaucium flavum D. Liriodendron tulipifera E. Persea gratissima

30. Arborele de nucşoară:

A. prezintă frunze sempervirescente B. este utilizat pentru fructele sale C. prezintă flori hermafrodite grupate în cime D. este originar din Oceania E. face parte din Familia Monimiaceae

31. Care dintre următoarele caracteristici sunt specifice angiospermelor:

A. nucleul vegetativ şi cel generativ formează gameţi masculi ciliaţi B. androceul are aspect foliaceu

Page 23: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

23

C. ovulul poate fi învelit de un singur integument D. ovulele sunt închise în ovar E. prezintă fecundaţie dublă

32. Aconitum napellus:

A. prezintă flori actinomorfe B. este o plantă ierboasă perenă C. are fruct foliculă D. este o plantă toxică E. prezintă un tuber alungit, napiform

33. Rădăcinile angiospermelor:

A. provin din radicula embrionului B. sunt înlocuite cu rădăcini adventive la dicotiledonate C. pot fi rămuroase, pivotante sau fasciculate D. împreună cu tulpina şi cu frunzele formează un tal perfect E. sunt persistente la unele specii de dicotiledonate

34. Sunt considerate plante toxice:

A. Cinnamomum officinarum B. Aconitum tauricum C. Persea gratissima D. Helleborus purpurascens E. Hydrastis canadensis

35. Care din următoarele specii sunt cuprinse în Familia Berberidaceae: A. Podophyllum peltatum B. Hydrastis canadensis C. Glaucium flavum D. Berberis vulgaris E. Liquidambar orientale

36. Hydrastidis rhizoma are acţiune: A. vasodilatatoare B. hemostatică C. vasoconstrictoare D. antivirală E. bacteriostatică

37. Piperis nigri fructus:

A. reprezintă fructele speciei Piper nigrum B. conţin taninuri cu gust arzător

Page 24: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

24

C. sunt folosite drept condiment D. conţin alcaloizi piperidinici E. sunt bace sesile

38. Alegeţi afirmaţiile corecte:

A. Cele mai multe angiosperme au apărut în Cretacic. B. Există numeroase resturi fosile cu caracter de tranziţie în cadrul angiospermelor . C. Apariţia angiospermelor este legată de cea a insectelor. . D. Cele mai primitive angiosperme se găsesc în Asia de S-E. E. Ştiinţific, s-a dovedit că angiospermele nu derivă din gimnosperme.

39. Chondrodendron tomentosum face parte din:

A. Ordinul Papaverales B. Suclasa. Rosidae C. Ordinul Ranunculales D. Familia Menispermaceae E. Încrengătura Angiospermatophyta

40. Angiospermele nu prezintă: A. tulpini ramificate simpodial B. traheide C. microfile simple sau compuse, penate sau palmate D. vase perfecte E. polenizare prin vânt (entomofilă)

41. Nympheae rhizoma se utilizează în:

A. afecţiuni digestive B. arsuri solare C. pielonefrite D. afecţiuni dermice E. insuficienţă venoasă

42. Prezintă fruct polifoliculă:

A. Illicium anisatum B. Myristica fragans C. Helleborus purpurascens D. Magnolia grandifolia E. Adonis vernalis

43. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la speciile din Clasa Magnoliate sunt adevărate?

A. prezintă o rădăcină principală persistentă

Page 25: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

25

B. au embrionul cu un cotiledon C. prezintă embrion cu două sau mai multe cotiledoane D. au rădăcina principală înlocuită cu rădăcini adventive E. prezintă embrion cu 2 cotiledoane

44. Speciile cuprinse în Ordinul Ranunculales prezintă următoarele caracteristici:

A. frunze opuse, verticilate B. flori hermafrodite C. frunze alterne, divizate D. flori unisexuate E. flori numai actinomorfe

45. Alegeţi afirmaţiile corecte:

A. fructele Macului de grădină conţin 10-25 de alcaloizi B. papaverina are acţiune asupra centrului respirator C. codeina are acţiune analgezică şi antitusivă D. morfina nu produce dependenţă fizică E. tebaina este prezentă în rizomii de nufăr

46. Laurus nobilis poate fi încadrat astel:

A. Familia Urticaceae B. Ordinul Magnoliales C. Familia Lauraceae D. Ordinul Papaverales E. Familia Monimiaceae

47. Dicotiledonatele prezintă următoarele caractere comune: A. frunzele au nervaţiune palmată sau penată B. fasciculele libero-lemnoase sunt închise, în general, puţine C. florile sunt cel mai adesea pe tipul 5 D. frunzele prezintă nervaţiune liniară E. florile sunt, în general, pe tipul 3 sau 2

48. Omagul se întrebuinţează farmaceutic în: A. dureri reumatice B. spasme ale căilor biliare C. tahicardie D. calmarea tusei E. ticuri nervoase ale feţei

49. Chondrodendron tomentosum:

A. are flori hermafrodite

Page 26: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

26

B. este o liană tropicală C. are flori unisexuate D. prezintă fructe ovoide E. din rădăcina ei se obţine curara

50. Dracila este utilizată în:

A. afecţiuni digestive B. colecistopatii C. afecţiuni hepato-biliare D. furuncule E. gripă

51. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la Ordinul Magnoliales:

A. cuprinde specii evoluate de arbori şi arbuşti B. prezintă flori cu organizare primitivă C. este considerat cel mai primitiv ordin de gimnosperme D. prezintă specii cu frunze bogate în pungi secretoare de uleiuri volatile E. cuprinde plante răspândite mai ales în ţinuturi cu climă tropicală

52. Magnoliile prezintă următoarea acţiune:

A. diuretică B. tonică C. antireumatică D. antiinflamatoare E. febrifugă

53. Magnolia obovata face parte din:

A. Subclasa Dileniidae B. Familia Ranunculaceae C. Clasa Dicotyledonatae D. Familia Malvaceae E. Ordinul Magnoliales

54. Persea gratissima: A. prezintă frunze oval-lanceolate B. se mai numeşte şi Anason C. prezintă fructe bogate în vitamine D. se utilizează în terapia miocarditelor E. este un arbust tropical

55. Subclasa Magnoliidae prezintă specii cu următoarele caracteristici generale:

A. flori hermafrodite, actinomorfe

Page 27: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

27

B. fructe compuse C. elemente florale dispuse cel mai adesea hemiciclic D. fructe multiple E. perigon format din piese libere

56. Alegeţi afirmaţiile corecte:

A. Plantele cuprinse în familia Papaveraceae au fructele capsule sau nucule. B. Speciile din Familia Berberidaceae au fructele bace sau drupe . C. Oleum Lauri este utilizat ca antireumatic. D. Arborele de lalea este bogat în alcaloidul tulipiferină. E. Illicium anisatum nu este utilizat ca aromatizant.

57. Podofilina are acţiune:

A. cardiotonică B. ocitocică C. citotoxică D. antimicotică E. colagogă

58. Scorţişoara de Ceylon este utilizată în:

A. aritmii B. spasme biliare C. infecţii respiratorii D. tuse uscată E. tulburări digestive

59. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false: A. Clasa Magnoliatae cuprinde şase subclase. B. Avocado se utilizează în convalescenţe. C. Plantele cuprinse în Ordinul Ranunculales sunt lemnoase. D. Podofilotoxina are acţiune antispastică. E. Macul galben face parte din Familia Ranunculaceae .

60. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte:

A. Perigonul angiospermelor este diferenţiat în caliciu şi corolă . B. Lipsa învelişului floral la unele specii de magnoliofite reprezintă un caracter de

superioritate. C. Periantul are rolul de a proteja staminele . D. Antera conţine patru saci polinici la angiosperme . E. Grăunciorul de polen reprezintă gametofitul feminin .

Page 28: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

28

61. Uleiul volatil prezent în specia Cinnamomum zeylanicum nu are următoarele proprietăţi:

A. bacteriostatic B. cardiotonic C. anafrodisiac D. citostatic E. antiviral

62. Fructele magnoliaceelor pot fi:

A. drupe B. bace C. capsule D. samare E. folicule

63. Chelidonii herba este utilizată datorită proprietăţilor:

A. coleretice B. vasodilatatoare C. spasmolitice D. citostatice E. antitusive

64. Illicium verum este utilizat în:

A. tahiaritmii B. infecţii ale aparatului urinar C. tulburări digestive D. pneumonii E. dereglări endocrine

65. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Importanţă farmaceutică la Helleborus purpurascens prezintă frunzele. B. Spânzul este o plantă otrăvitoare . C. Rizomii de la Spânz conţin glicozide cardiotonice. D. Gama Boicil conţine substanţe extrase de le Omag . E. Rădăcinile de Spânz pot fi utilizate în tratarea unor boli infecţioase la animale.

66. Alegeţi afirmaţiile corecte:

A. Angiospermele cuprind specii lemnoase şi ierboase. B. Toate angiospermele sunt adaptate la mediul acvatic. C. Încrengătura Magnoliophyta cuprinde şi specii heterotrofe. D. Cormofitele cuprind specii insectivore. E. Cormul reprezintă generaţia sporofitică.

Page 29: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

29

67. Magnolia grandiflora: A. prezintă flori mari solitare, diferit colorate (violaceu, verde) B. are frunze întregi C. prezintă flori cu simetrie zigomorfă D. este un arbore tropical E. prezintă fructe polifolicule

68. Piperul negru:

A. prezintă fruct drupă B. a fost cea mai importantă mirodenie a Evului mediu C. este o liană tropicală D. prezintă inflorescenţă spiciformă, terminală E. nu are importanţă farmaceutică

69. Anisii stellati fructus prezintă următoarele proprietăţi farmaceutice:

A. bacteriostatice B. tonice C. antihelmintice D. antiseptice E. stomahice

70. Hydrastis canadensis poate fi încadrată în:

A. Ordinul Magnoliales B. Familia Ranunculaceae C. Familia Magnoliaceae D. Familia Cannabinaceae E. Ordinul Ranunculales

71. Florile speciilor cuprinse în familia Magnoliaceae:

A. sunt hermafrodite B. au periant actinomorf C. sunt de dimensiuni mici D. prezintă perigon petaloid E. sunt unisexuate

72. Adonidis herba are efect: A. diuretic B. cardiotonic C. uşor hipotensiv D. uşor hipertensiv E. excitant SNC

Page 30: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

30

73. Florile speciilor din familia Lauraceae sunt: A. trimere B. tetramere C. pentamere D. dioice E. monoice

74. Hydrastis canadensis se utilizează în:

A. afecţiuni renale B. afecţiuni digestive C. alergii D. pneumonii E. miocardite

75. Berberis vulgaris:

A. prezintă rizom bine dezvoltat B. este o tufă spinoasă C. prezintă rădăcini fasciculate D. are glande nectarifere situate la nivelul florilor E. prezintă importanţă farmaceutică încă din Antichitate

76. Cinnamomum camphora prezintă:

A. frunze lanceolate, persistente B. flori mici, grupate în cime bipare C. canale secretoare de ulei volatil D. fruct drupă roşietică E. gineceu monocarpelar inferior

77. Arborele de lalea are:

A. perigon format din caliciu cu 3 sepale răsfrânte B. fruct samară C. flori solitare D. flori grupate în racem E. flori hipocrateriforme, asemănătoare lalelelor

78. Berberidis cortex:

A. conţine berberină cu acţiune stimulatoare cardiacă B. are acţiune vasodilatatoare C. reprezintă scoarţa rădăcinii şi a tulpinii speciei Berberis vulgaris D. are acţiune stimulatoare asupra uterului E. este vasoconstrictoare

Page 31: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

31

2. SUBCLASA HAMAMELIDAE (AMENTIFERAE)

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Balsamul de Styrax sau rezina Benzoe se extrag din trunchiul speciei: A. Myroxylon balsamum B. Liquidambar orientale C. Copaifera officinalis D. Taxus baccata E. Astragalus gummife

2. Sicona şi soroza sunt fructe caracteristice familiei:

A. Rosaceae B. Hypericaceae C. Moraceae D. Hamamelidaceae E. Lauraceae

3. Cutadenul este un produs farmaceutic care conţine:

A. extract de Hamamelis B. rezină Benzoe C. balsamum peruvinum D. balsam de Copaibe E. balsam de Styrax

4. Glandele de pe suprafaţa speciei Cannabis sativa conţin o substanţă oleo-rezinicã din care se obţine:

A. haşiş B. cocainã C. opium D. curara E. morfinã

5. Produsul vegatal Urticae folium are proprietãţi:

A. antianemice B. hipocolesterolemiante C. sedative D. afrodisiace E. antihemoroidale

Page 32: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

32

6. Humulus lupulus face parte din familia: A. Betulaceae B. Crassulaceae C. Rosaceae D. Cannabinaceae E. Rhamnaceae

7. Este o plantă unisexuat dioică: A. Cannabis sativa B. Urtica dioica C. Urtica urens D. Quercus robur E. Juglans regia

8. Subclasa Hamamelidae cuprinde:

A. 4 ordine B. 3 ordine C. 1 ordin D. 7 ordine E. 6 ordine

9. Modul de pătrundere a tubului polinic în ovul prin baza acestuia (şalazogamie) reprezintă o particularitate caracteristică subclasei:

A. Dileniidae B. Caryophyllidae C. Asteridae D. Hamamelidae E. Magnoliidae

10. Balsamul de Styrax se extrage din:

A. Arctostaphyllos uva-ursi B. Strychnos nux-vomica C. Cydonia oblonga D. Liquidambar orientale E. Juglans regia

11. Celtis australis aparţine familiei:

A. Urticaceae B. Celastraceae C. Ulmaceae D. Moraceae E. Caryophyllaceae

Page 33: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

33

12. De la Cânepă se utilizează: A. fructele B. vârfurile înflorite exemplarelor mascule C. rădăcinile D. vârfurile înflorite ale exemplarelor femele E. frunzele

13. Care din următoarele plante prezintă fruct siconă:

A. Morus nigra B. Ficus carica C. Sinapis alba D. Ananas sativa E. Citrus aurantium

14. Fagii cortex se utilizează în:

A. dispepsie B. enterocolită C. viroză D. eczeme E. dizenterii

15. Jirul se întâlneşte la:

A. Quercus robur B. Alnus glutinosa C. Juglans regia D. Fagus sylvatica E. Castanea sativa

16. Ghinda se întâlneşte la:

A. Castanea vesca B. Betula pendula C. Quercus robur D. Fagus sylvatica E. Alnus glutinosa

17. În scop terapeutic de la Quercus robur se folosesc:

A. florile B. rădăcina C. scoarţa D. frunzele E. fructele

Page 34: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

34

18. Familia Plantanaceae face parte din ordinul: A. Urticales B. Malvales C. Rosales D. Hamamelidales E. Ericales

19. Rezina Benzoe se extrage din trunchiul speciei:

A. Rhododendron kotschy B. Strychnos nux-vomica C. Liquidambar orientale D. Cydonia oblonga E. Narcissus poeticus

20. Rezina Benzoe se utilizează pentru tratarea:

A. viermilor intestinali B. diareei C. aterosclerozei D. alergiilor E. scabiei

21. Fruct samară se întâlneşte la speciile din familia:

A. Mimosaceae B. Piperaceae C. Papaveraceae D. Ulmaceae E. Cesalpinaceae

22. Farmaceutic, de la Ulmus foliacea se utilizează:

A. florile B. scoarţa C. frunzele D. seminţele E. fructele

23. Frunzele cărei specii reprezintă alimentul de bază pentru omizile viermilor de mătase?

A. Alchemilla vulgaris B. Chrysosplenium alternifolium C. Vaccinium myrtillus D. Calluna vulgaris E. Morus alba

Page 35: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

35

24. Cânepa de vară este reprezentată de: A. indivizii femeli ai speciei Cannabis sativa B. fructele speciei Cannabis sativa C. frunzele de cânepă D. indivizii masculi ai speciei Cannabis sativa E. rădăcina de cânepă

25. Lupuli strobuli reprezintă:

A. frunzele de cannabis B. florile de dud C. seminţele de alun D. florile de urzică E. conurile de hamei

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU 1. Farmaceutic, de la Betula pendula se utilizează:

A. frunzele B. mâţişorii C. scoarţa D. amenţii E. rădăcina

2. Ordinul Hamamelidales cuprinde următoarele familii:

A. Polygonaceae B. Plantanaceae C. Polygalaceae D. Papaveraceae E. Hamamelidaceae

3. În combaterea diareei se pot utiliza: A. Ulmus montana B. Morus alba C. Ficus carica D. Alnus glutinosa E. Humulus lupulus

4. Ficus carica prezintă următoarele acţiuni:

A. febrifugă B. hemostatică C. antibiotică

Page 36: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

36

D. astringentă E. antidiareică

5. Quercus robur are frunzele:

A. obovate B. ovale C. lobate D. partite E. sectate

6. De la care din speciile următoare se poate utiliza din punct de vedere farmaceutic scoarţa?

A. Parietaria officinalis B. Juglans regia C. Fagus sylvatica D. Hamamelis virginiana E. Ulmus foliacea

7. În ce afecţiuni se utilizează Ulmus montana? A. micoze B. afecţiuni digestive C. alergii D. rinite E. eczeme

8. Parietarie herba prezintă proprietăţi:

A. sedative B. emoliente C. antihelmintice D. diuretice E. răcoritoare

9. Alnus glutinosa prezintă:

A. flori unisexuat monoice B. fruct nuculă aripată C. frunze alterne D. flori hermafrodite E. fruct samară

10. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la Urtica dioica:

A. prezintă frunze acoperite cu peri urticanţi B. este o plantă ierboasă monoică

Page 37: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

37

C. prezintă tulpină acoperită cu peri urticanţi D. are fruct drupă E. prezintă frunze dispuse opus

11. Speciile din Familia Hamamelidaceae prezintă:

A. flori actinomorfe B. perigon sepaloid C. frunze sempervirescente D. flori zigomorfe E. frunze decidue

12. Ficus carica poate fi încadrat astfel:

A. Familia Ulmaceae B. Ordinul Urticales C. Ordinul Fagales D. Familia Moraceae E. Familia Monimiaceae

13. Fructele speciilor cuprinse în Ordinul Fagales pot fi:

A. achene B. samare C. drupe D. folicule E. păstăi

14. Subclasa Amentiferae cuprinde specii cu următoarele caracteristici:

A. flori unisexuate B. gineceu întotdeauna inferior C. periant D. gineceu apocarp E. perigon

15. Juglandis folium prezintă acţiune:

A. antialergică B. antifungică C. antiinflamatoare D. antivirală E. analgezică

16. Fagus sylvatica prezintă:

A. flori mascule dispuse în glomerule B. frunze alterne

Page 38: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

38

C. fruct siconă D. flori femele dispuse în glomerule E. frunze opuse

17. De la specia Hamamelis virginiana se folosesc în terapie:

A. florile B. seminţele C. frunzele D. scoarţa E. rădăcina

18. Parietaria officinalis face parte din:

A. Ordinul Urticales B. Clasa Magnoliatae C. Familia Polygonaceae D. Subclasa Asteridae E. Familia Urticaceae

19. Coryli folium prezintă acţiune:

A. vasodilatatoare B. dezinfectantă C. antispastică D. vasoconstrictoare E. coleretică

20. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la Morus alba: A. prezintă frunze dispuse în verticil B. este un arbore monoic sau dioic C. are inflorescenţă ament D. prezintă frunze glabre pe faţa inferioară E. are fruct drupă falsă

21. Hamamelis virginiana prezintă următoarea acţiune:

A. vasoconstrictoare B. antibacteriană C. astringentă D. dezinfectantă E. vasodilatatoare

22. Ordinul Urticales cuprinde următoarele familii:

A. Malvaceae B. Ulmaceae

Page 39: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

39

C. Monimiaceae D. Fagaceae E. Urticaceae

23. Ulmus foliacea se utilizează în: A. gripă B. eczeme C. afecţiuni renale D. aritmii E. afecţiuni alergice

24. Alunul are frunzele:

A. alterne B. cordate C. ovale D. cu marginea întreagă E. opuse

25. Fruct samară se întâlneşte la:

A. Castanea sativa B. Ulmus campestris C. Parietaria officinalis D. Alnus glutinosa E. Fagus sylvatica

26. Humulus lupulus prezintă următoarele caracteristici:

A. flori unisexuate dioice B. frunze alterne, aspre, lung peţiolate C. flori unisexuate monoice D. flori hermafrodite E. funze opuse, aspre, lung peţiolate

27. Castanul comestibil se mai numeşte :

A. Corylus avellana B. Aesculus hippocastanum C. Castanea sativa D. Corydalis cava E. Castanea vesca

28. Alnus glutinosa face parte din:

A. Familia Amaryllidaceae B. Ordinul Urticales

Page 40: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

40

C. Subclasa Amentiferae D. Familia Betulaceae E. Clasa Magnoliatae

29. Hamamelidis folium se utilizează în:

A. dermite B. hemoroizi C. flebite D. aterocleroză E. eczeme

30. Din Familia Cannabinaceae fac parte:

A. Parietaria officinalis B. Cannabis sativa C. Urtica dioica D. Corylus avelana E. Humulus lupulus

31. Urtica dioica este bogată în:

A. fier B. lupulină C. clorofilă D. oleo-rezine E. vitamina K

32. De la Aninul negru se pot utiliza în terapie:

A. fructele B. scoarţa C. florile D. seminţele E. frunzele

33. Liquidambar orientale prezintă acţiune: A. antivirală B. antiseptică C. antimicotică D. cicatrizantă E. antibacteriană

34. Liquidambar orientale face parte din:

A. Familia Urticaceae B. Ordinul Hamamelidales

Page 41: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

41

C. Familia Plantanaceae D. Ordinul Urticales E. Subclasa Amentiferae

35. Lupuli strobuli prezintă următoarele proprietăţi:

A. tonic amar B. afrodisiac C. antivomitiv D. antitusiv E. bacteriostatic

36. Familia Moraceae cuprinde specii cu:

A. frunze simple B. flori hermafrodite C. frunze divizate D. flori bisexuate E. frunze stipelate

37. Haşişul prezintă următoarele proprietăţi:

A. stupefiant B. excitant C. sedativ D. antiinflamator E. diuretic

38. Speciile cuprinse în Familia Ulmaceae pot avea fruct:

A. păstaie B. samară C. bacă D. siconă E. drupă

39. Au proprietăţi hipoglicemiante:

A. Phyladelphus coronarius B. Morus alba C. Juglans regia D. Sedum acre E. Phaseolus vulgaris

40. Nucul:

A. prezintă flori mascule grupate în amenţi B. este o specie unisexuat dioică

Page 42: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

42

C. are frunze mari, imparipenat compuse D. prezintă fruct drupă falsă E. este o specie unisexuat monoică

41. Cannabis sativa:

A. prezintă inflorescenţe femele – panicule B. are fruct achenă C. este reprezentată de cânepa de vară (indivizii femeli) şi de cânepa de toamnă

(indivizii masculi) D. este reprezentată de cânepa de vară (indivizii masculi) şi de cânepa de toamnă

(indivizii femeli) E. este o specie unisexuat dioică

42. Urticae folium au următoarele proprietăţi:

A. hipoglicemiante B. vasodilatatoare C. antidiareice D. cicatrizante E. hemostatice

43. Ulmus foliacea prezintă:

A. fruct samară B. flori hermafrodite C. frunze opuse D. smocuri de peri albi la axila nervurilor, la nivelul frunzelor E. fruct drupă

44. Celtis australis face parte din:

A. Încrengătura Angiospermatophyta B. Subclasa Asteridae C. Clasa Liliatae D. Ordinul Urticales E. Familia Ulmaceae

45. De la Urzica mare se pot utiliza farmaceutic:

A. florile B. rădăcina C. fructele D. frunzele E. partea aeriană

Page 43: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

43

46. Ficus carica nu prezintă: A. flori hermafodite B. frunze lobate C. flori monoice D. frunze adânc partite E. fruct soroză

47. Urtica urens se poate utiliza în:

A. dizenterie B. aritmii cardiace C. infecţii urinare D. combaterea scorbutului E. tratarea unor boli de piele

48. Scoarţa speciei Quercus robur are acţiune:

A. antiseptică B. antiinfecţioasă C. hemostatică D. antivirală E. astringentă

49. Morii folium se utilizează în:

A. distrofii ale miocardului B. tromboflebite C. insuficienţă circulatorie D. adjuvant în tratamentul diabetului E. infecţii renale

50. Jirul este un fruct:

A. indehiscent B. compus C. achenă D. drupă E. fals

51. Urzica mare se recomandă în:

A. flebite B. gută C. insuficienţă cardiacă D. hemoragii uterine după naştere E. tahicardii

Page 44: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

44

52. Betulae folium: A. cresc diureza B. scad glicemia C. cresc tensiunea arterială D. scad diureza E. cresc permeabilitatea vaselor

53. Querci cortex se utilizează în:

A. melene B. afecţiuni ale stomacului C. enterite D. metrorargii E. afecţiuni renale

54. Următoarele caracteristici nu aparţin speciilor din Ordinul Hamamelidales:

A. frunze opuse B. flori hermafrodite C. punctuaţiuni areolate la nivelul traheelor D. frunze alterne E. flori numai unisexuate

55. Cannabis indicae herba: A. este un produs cunoscut sub numele de marijuana B. are acţiune stupefiantă, sedativă, diuretică C. are acţiune purgativă D. opreşte hemoragiile E. se aplică extern sub formă de tinctură

56. Cannabis sativa prezintă următoarele caracteristici: A. este o plantă unisexuată monoică B. este unisexuată dioică C. se numeşte popular In D. denumirea populară este Cânepă E. tulpina este erectă, fistuloasă

57. Urtica dioica prezintă:

A. flori hermafrodite B. frunze ovate sau oval lanceolate C. importanţă terapeutică prin Urticae herba D. importanţă datorită conţinutului ridicat în vitaminele C, K şi fier E. flori grupate în panicule

Page 45: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

45

58. Selectaţi răspunsurile corecte în legătură cu Juglans regia: A. are frunze imparipenat-compuse B. popular se numeşte Mesteacăn C. Juglandis folium prezintă importanţă farmaceutică D. este un arbore monoic E. fructul este o bacă

59. Juglandis folium:

A. conţin juglonă B. conţin vitamina C, tanin, ulei volatil C. au proprietăţi astringente, antiinflamatoare, antiseptice D. opreşte hemoragiile E. se aplică pe negi

3. SUBCLASA ROSIDAE

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Speciile din Subfamilia Rosoideae prezintã:

A. flori grupate în umbele B. stipele persistente la baza frunzelor C. fruct silicvă D. numai rãdãcinã rãmuroasã E. floare tetramerã

2. Pãstaia sau leguma este fructul caracteristic ordinului:

A. Fabales B. Sapindales C. Salicales D. Rosales E. Magnoliales

3. Familia Saxifragaceae are flori:

A. dimere B. trimere C. tetramere D. pentamere E. alt răspuns

4. Sedi acri herba conţine alcaloizi şi rezine folosite la tratarea:

A. diareei

Page 46: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

46

B. hemoroizilor C. acneei D. dispepsiei E. hipertensiunii

5. Alchemilla vulgaris are următoarea denumire populară:

A. Creţişoară B. Rostopască C. Agriş D. Iarbă de şoaldină E. Coada racului

6. Crataegus monogyna prezintă inflorescenţă:

A. cimoasă B. racem simplu C. spic simplu D. calatidiu E. corimb compus

7. Acacia senegal prezintă urmatoarele caracteristici:

A. flori unisexuate B. flori zigomorfe C. tulpină agăţătoare D. frunze dublu-paripenat compuse E. rădăcină pivotantă

8. Identificaţi o caracteristică a speciei Tamarindus indica: A. este un arbust scund B. prezintă rădăcină pivotantă C. are frunze simple D. prezintă flori solitare E. fructul este o păstaie

9. Sophora japonica prezintă:

A. androceu monostaminal B. frunze simple, cu limb ovat C. inflorescenţă corimb D. frunze imparipenat compuse E. fruct siliculă

10. Fructul de la Myroxylon balsamum este o:

A. bacă

Page 47: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

47

B. păstaie C. capsulă D. silicvă E. drupă

11. De la Glycyrrhiza glabra se valorifică terapeutic:

A. frunzele B. ramurile tinere C. rădăcina D. florile E. fructele

12. Medicavo sativa se numeşte în popor: A. Sulfină B. Alune de pământ C. Linte D. Salcâm E. Lucernă

13. Robinia pseudacacia prezintă următoarele caracteristici, cu excepţia:

A. este o plantă lemnoasă perenă B. are gineceu dicarpelar superior C. face parte din Familia Fabaceae D. are fructul păstaie E. prezintă flori dispuse în inflorescenţă racem

14. Trigonella foenum graecum prezintă frunze:

A. simple, ovate B. simple, lanceolate C. compuse, palmat-lobate D. compuse, trifoliate E. compuse, penat-lobate

15. Robinia pseudacacia se numeşte popular:

A. Salcâm japonez B. Salcâm galben C. Salcâm D. Ciumărea E. Schinduf

16. Eucaliptus globulus face parte din: A. Familia Lythraceae

Page 48: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

48

B. Familia Punicaceae C. Familia Myrtaceae D. Ordinul Myrtales E. Variantele C şi D sunt corecte

17. Eugenia caryophyllata se mai numeşte:

A. Arbore de nucşoară B. Caryophyllum aromaticum C. Malaleuca viridiflora D. Arbore de scorţişoară E. Arbore de cuişoare

18. Aetheroleum Caryophylli are acţiune:

A. antispastică şi cardiotonică B. imunostimulatoare şi hormonală C. antispastică şi hormonală D. antibacteriană cu spectru larg, antiinflamatoare şi stimulatoare generală E. antispastică şi antireumatică

19. Familia Rosaceae se împarte în:

A. 2 subfamilii B. 3 subfamilii C. 4 subfamilii D. 5 subfamilii E. nici o variantă nu este corectă

20. Filipendula ulmaria sau Creţuşca face parte din:

A. Ordinul Geraniales B. Ordinul Urticales C. Ordinul Nymphaeales D. Ordinul Rosales E. Subfamilia Prunoideae

21. Are fructul o poliachenă:

A. Rosa canina B. Filipendula hexapetala C. Agrimonia eupatoria D. Geum urbanum E. Juglans regia

22. Rosa damascena este o specie din:

A. Ordinul Rosales

Page 49: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

49

B. Familia Urticaceae C. Familia Monimiaceae D. Subfamilia Spiraeoideae E. Încrengătura Gymnospermatophyta

23. Turiţa mare are fructul:

A. achenă B. drupă C. bacă D. capsulă loculicidă E. nuculă

24. Care dintre asocieri sunt corecte: A. Subfamilia Spiraeoideae – Rosa canina B. Subfamilia Rosoideae – Rosa damascena C. Familia Juglandaceae – Fagus sylvatica D. Familia Theaceae – Hypericum perforatum E. Familia Apocynaceae – Gentiana lutea

25. Produsul Agrimoniae herba conţine vitaminele: A. B1, B2, B6 B. C şi PP C. C şi K D. A şi E E. A, C, E

26. Care din următoarele variante nu corespund adevărului:

A. Fragaria Vesca – Frag B. Juglans regia – nuc C. Humulus lupulus – hamei D. Potentilla erecta- Coada calului E. Adonis vernalis – Ruscuţa de primăvară

27. Produsul Gei rhizoma cum radicibus conţine:

A. papaverină B. glicină C. flobafene D. cocaină E. geină

28. Subfamilia Rosoideae cuprinde următoarele specii:

A. Crataegus monogyna

Page 50: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

50

B. Prunus spinosa C. Cerasus avium D. Potentilla erecta E. Vinca minor

29. Care dintre asocieri este incorectă:

A. Familia Grossulariaceae – Ribes nigrum B. Familia Saxifragaceae – Bergenia Crassifolia C. Familia Moraceae – Ficus carica D. Familia Crassulaceae – Parnassia palustris E. Familia Fumariaceae – Corydalis solida

30. Sedi acris herba se foloseşte în tratamentul: A. hemoroizilor B. hidropiziei C. constipaţiei D. diareei E. anemiei

31. Are fructul o capsulă:

A. Sedum acre B. Glycine hispida C. Bergenia crassifolia D. Sorbus aucuparia E. Ononis spinosa

32. Care asociere este corectă:

A. Ribes grossularia – Grossulariae folium B. Drossera rotundifolia – Drossera herba C. Ulmus montana – Ulmi folium D. Ribes grossularia – Grossulariae radix E. Philadelphus coronarius – Philadelphus coronarius fructus

33. Familia Drosseraceae face parte din:

A. Ordinul Saxifragales B. Ordinul Fagales C. Ordinul Sarraceniales D. Ordinul Theales E. Ordinul Salicales

34. Alege asocierea corectă:

A. Ribes grossularia – Coacăz negru

Page 51: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

51

B. Sedum acre – Iarbă grasă C. Parnassia palustris – Sopârliţă albă D. Alchemilla vulgaris – Sorbestrea E. Fragaria vesca – Zmeur

35. Ribes nigri fructus au un conţinut foarte ridicat de vitamina C:

A. 50-100mg% B. 75-120mg% C. 50-90mg% D. 150-200mg% E. 100-150mg%

36. Sedum maximum are androceul format din:

A. 5 stamine B. 6 stamine C. 4 stamine D. 2 stamine E. 10 stamine

37. Alegeţi asocierea corectă: A. Ribes grossularia – Agriş B. Ribes rubrum – Coacăz negru C. Rosa canina – Trandafir de lună D. Agrimonia eupatoria – Creţişoară E. Ulmus montana – Ulm de câmp

38. Fac parte din Familia Grossulariaceae:

A. Sedum acre, Sedum maximum B. Ribes nigrum, Ribes rubrum C. Parnassia palustris, Philadelphus coronarius D. Agrimonia eupatoria, Alchemilla vulgaris E. Rubus caesius, Rubus idaeus

39. Produsul Drosserae herba conţine:

A. papaină B. coniină C. plumbagină D. geranină E. curara

40. Produsul Philadelphus coronarius flores are acţiune:

A. antispastică

Page 52: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

52

B. antiemetică C. bactericidă D. antitrichomonazică E. bacteriostatică

41. Drossera rotundifolia are fructul :

A. achenă B. drupă C. capsulă D. samară E. nuculă

42. Caracteristicile Subclasei Rosidae sunt:

A. polenizare anemofilă şi entomofilă B. corolă şi caliciu întotdeauna pe tipul 4 C. frunze întotdeauna cu dispoziţie opusă D. cuprinde ordinele: Fabales, Theales, Capparales E. fruct siliculă, silicvă, lomentă

43. Se încadrează în Subfamilia Maloideae:

A. Cydonia oblonga B. Acaccia catechu C. Prunus spinosa D. Cerasus avium E. Krameria triandra

44. Produsul vegetal Cydoniae folium are efect antidiareic datorită prezenţei:

A. taninurilor B. pectinelor C. amigdalinelor D. glucidelor E. vitaminelor

45. Fructul speciei Cydonia oblonga este:

A. poamă, galben-verzuie, spongioasă, odorantă, cu caliciu persistent B. poamă globuloasă, uşor alungită, roşie, lucioasă, comestibilă C. poamă roşie D. drupă negricioasă, lucioasă, sferică E. drupă galben-verzuie

46. La Cydonia oblonga importanţă farmaceutică prezintă:

A. doar frunzele

Page 53: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

53

B. frunzele şi fructele C. frunzele, fructele şi seminţele D. doar fructele E. fructele şi seminţele

47. Sorbus aucuparia se caracterizează prin:

A. frunze alterne, ovate, eliptice sau alungite, cu margini întregi şi stipelate B. fruct mare, poamă, galben-verzui, spongios C. arbore melifer de 10-18m, cu coroană rotundă D. arbore scund sau arbust de 1-8m, cu ramuri extinse, erecte sau pendule E. arbust de până la 8m înălţime cu lujerii prevăzuţi cu spini brun-roşcaţi

48. La Scoruşul de munte importanţă farmaceutică prezintă:

A. frunzele, Aucupariae folium B. fructele, Aucupariae baccae C. seminţele, Aucupariae semen D. florile, Aucupariae flores E. seminţele şi florile

49. Crataegi flores şi Crataegi folium prezintă următoarele indicaţii:

A. dispepsii, inapetenţă B. constipaţie, gută, reumatism, prevenirea îmbătrânirii C. reumatism, diaree, hemoroizi, hepatite cronice D. dizenterie, hemoptizie, metrorargii, hemoroizi E. angină pectorală, miocardită, hipertensiune arterială, nevroză cardiacă

50. Reprezentanţii Subfamiliei Prunoideae prezintă următoarele caracteristici:

A. frunze simple, căzătoare, flori pe tipul 5 cu învelişuri florale libere B. frunze simple, flori hermafrodite, unisexuate, pentamere cu androceu polimer în

multiplu de 5 C. receptacul concav, fruct cărnos şi fals, numit poamă D. gineceu inferior, cu carpele libere sau concrescute cu receptaculul concav E. gineceu momocarpelar inferior neconcrescut cu receptaculul

51. La specia Cerasus avium importanţă farmaceutică prezintă:

A. Cerasorum fructus B. Cerasorum folium C. Cerasorum folium, Cerasorum flores D. Cerasorum stipites E. Cerasorum fructus, Cerasorum stipites

Page 54: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

54

52. Prunus spinosa, porumbarul: A. este un arbore de 20m înălţime cu ritidom gros, negricios B. este un arbust ramificat de 1-3m, cu ramuri laterale prevăzute cu spini ascuţiţi de 4-

8cm C. arbore înalt de 10-15m, cu scoarţa brun-roşcată D. arbust de până la 8m înălţime cu lujerii prevăzuţi cu spini brun-roşcaţi E. are fructul o drupă roşie, negricioasă, lucioasă, sferică

53. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

A. Arabicum gummi sau Acaciae gummi este utilizată drept emulgator . B. Ordinul Fabales cuprinde 3 familii: Mimosaceae, Caesalpinaceae, Fabaceae. C. Balsamul de Copaibe are acţiune antiseptică puternică. D. Mimosa pudica este un reprezentant al Familiei Caesalpinaceae. E. Sennae folium sunt recunoscute pentru conţinutul lor în antrachinone, sub formă de

diantrone. 54. Fac parte din Familia Fabaceae următoarele specii:

A. Tamarindicus indica, Sophora japonica, Astragalus gummifer B. Physostigma venenosum, Pisum sativum, Cassia angustifolia C. Myroxylon balsamum, Glycyrrhiza glabra, Trigonella foenum graecum D. Krameria triandra, Laburnum anagyroides, Robinia pseudacacia E. Arachis hypogaea, Ononis spinosa, Mimosa pudica

55. Care din următoarele specii sunt fabacee cu androceu monadelf: A. Medicago sativa, Robinia pseudacacia, Laburnum anagyroides B. Sophora japonica, Physostigma venenosum, Myroxylon toluifera C. Laburnum anagyroides, Ononis spinosa, Genista sagitallis D. Sarothamnus scoparius, Ononis spinosa, Medicago sativa E. Robinia pseudacacia, Galega officinalis, Arachis hypogaea

56. Balsamul de Copaibe se utilizează datorită acţiunii:

A. expectorante, fluidificând secreţiile bronşice B. purgative C. antiseptice puternice D. coleretice şi colagoge E. astringente

57. De la Melilotus officinalis importanţă farmaceutică prezintă:

A. numai Meliloti herba B. doar inflorescenţele, Meliloti flores, cu miros de cumarină C. seminţele, Meliloti semen D. Meliloti herba şi Meliloti flores

Page 55: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

55

E. toată planta 58. Phaseoli fructus sine seminibus se utilizează ca adjuvant în tratamentul:

A. diabetului, deoarece determină scăderea glucozei din sânge B. hepatitei cronice C. hipertensiunii arteriale D. astmului bronşic, bronşitei E. ulcerului gastroduodenal, hiperacidităţii gastrice

59. Sophorae immaturi flores:

A. sunt bobocii florali de la specia Robinia pseudacacia B. reprezintă bobocii florali nedesfăcuţi de la Sophora japonica C. conţin rutozid în proporţie de 2-5% D. conţin rutină cu proprietăţi opuse vitaminei P E. nu prezintă importanţă farmaceutică

60. Care afirmaţie este adevărată:

A. Glycine hispida este o fabacee cu androceu diadelf. B. Galega officinalis prezintă flori liliachii sau albastru liliachii grupate în raceme cu

organizare papilionată. C. Făina de soia este contraindicată la diabetici. D. Subfamilia Prunoideae are receptaculul concav sau în formă de cupă, nu este

cărnos, participă la formarea fructului care este o poam.ă E. Balsamum Tolutanum se obţine din scoarţa de Myroxylon balsamum.

61. Pisum sativum face parte din:

A. Ordinul Rosales B. Subfamilia Maloideae C. Familia Caesalpinaceae D. Ordinul Fabales E. fabacee cu filamentele staminale libere A5+5

62. Seminţele au importanţă farmaceutică la:

A. Glycine hispida B. Acacia senegal C. Cassia angustifolia D. Sophora japonica E. Glycyrrhiza glabra

63. Cerasorum stipites se referă la:

A. frunzele de Cireş B. fructele de Cireş

Page 56: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

56

C. seminţele de Cireş D. codiţele fructelor coapte ale Cireşului E. nici un răspuns nu este corect

64. La Eucalyptus globulus se valorifică:

A. Eucalipti folium B. Eucalipti cortex C. Eucalipti flores D. Eucalipti herba E. Eucalipti semen

65. Pistacia lentiscus se numeşte popular:

A. Arbore de cacao B. Abore de fistic C. Scumpie D. Arbore de lalea E. Arbore de santal

66. La Aesculus hippocastanum, fructul este o:

A. samară B. disamară C. păstaie dehiscentă D. capsulă valvicidă E. capsulă poricidă

67. De la Geranium robertianum se valorifică:

A. scoarţa B. doar rădăcina C. tulpina D. sămânţa E. toate organele aeriene ale plantei

68. Polygala amara prezintă următoarele caracteristici, mai puţin una.Identificaţi-o! A. este plantă ierboasă B. are florile grupate în inflorescenţă cimoasă C. toată planta prezintă importanţă farmaceutică D. este plantă perenă E. are fructul o capsulă

69. Plantele din Familia Cornaceae au fructul:

A. achenă B. drupă

Page 57: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

57

C. pseudodrupă D. soroză E. lomentă

70. Familia Araliaceae face parte din:

A. Ordinul Apiales B. Subclasa Dilleniidae C. Ordinul Fabales D. Ordinul Umbelliflorales E. Subclasa Magnoliidae

71. Polygala amara se încadrează în Familia: A. Polygonaceae B. Polygalaceae C. Zygophyllaceae D. Loranthaceae E. Theaceae

72. Care afirmaţie corespunde speciei Hedera helix:

A. frunzele sunt compuse B. ovarul este pentacarpelar superior C. fructul este o bacă neagră, globuloasă D. fructele sunt comestibile E. androceul este format din 6 stamine

73. Carum carvi are florile dispuse în:

A. umbele simple B. raceme simple C. umbele compuse D. raceme compuse E. corimbe compuse

74. Identificaţi adevărul privind Viscum album: A. are flori care cad toamna B. aparţine Familiei Loranthaceae C. este o plantă ierboasă perenă D. aparţine Familiei Lauraceae E. este inclusă în Familia Thymelaeaceae

75. Potentilla tormentilla are fructul o:

A. achenă B. polidrupă

Page 58: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

58

C. samară D. nuculă E. capsulă

76. Dacă un principiu activ este galactogog, atunci acesta: A. stimulează secreţia de bilă B. stimulează lactaţia C. reglează ciclul menstrual D. stimulează secreţia de insulină E. emulsionează grăsimi

77. Daucus carota prezintă următoarele caracteristici, cu excepţia:

A. este o plantă ierboasă B. are rădăcină pivotantă C. frunzele sunt de 2-4 ori penat-sectate D. florile sunt grupate în raceme compuse E. prezintă involucru

78. Foenicum vulgare aparţine familiei:

A. Asteraceae B. Illiciaceae C. Lauraceae D. Apiaceae E. Brassicaceae

79. Geum urbanum face parte din familia:

A. Ranunculaceae B. Rutaceae C. Rosaceae D. Geraniaceae E. Cornaceae

80. Identificaţi eroarea cu privire la Rosa canina:

A. are frunze penat compuse B. are fruct fals şi multiplu C. prezintă floare hermafrodită D. are corola alcătuită din 6 petale E. prezintă androceu format din numeroase stamine

81. În medicina populară pasta obţinută din Oxalis acetosella în stare uscată are următoarea utilizare:

A. antidot împotriva otrăvirilor cu mercur şi arsenic

Page 59: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

59

B. antidot împotriva otrăvirilor doar cu mercur C. extern, pe răni D. în tratarea carenţei vitaminei D E. în tratarea carenţei vitaminei E

82. Familia Punicaceae face parte din:

A. Ordinul Geraniales B. Ordinul Myrtales C. Subclasa Dileniidae D. Subclasa Magnoliidae E. Clasa Liliatae

83. Oxalis acetosella face parte din:

A. Subclasa Hamamelidae B. Familia Monimiaceae C. Ordinul Geraniales D. Subfamilia Rosoideae E. Încrengătura Pinophyta

84. Koelreuteria paniculata se încadrează în ordinul:

A. Acerales B. Geraniales C. Celastrales D. Apiales E. Fabales

85. Acer pseudoplatanus denumit şi paltin de munte are fructul:

A. capsulă veziculoasă, membranoasă, bilobată B. nucule globuloase aripate numite disamare C. polifoliculă D. drupă dehiscentă E. drupă galben-verzuie

86. Gallae Pistaciae sunt excrescenţe patologice de pe frunzele de:

A. Rhus toxicondedron B. Pistacia lentiscus C. Pistacia vera D. Mangifera indica E. Mimosa pudica

87. Gallae Pistaciae sunt excrescenţe patologice provocate de:

A. vânt

Page 60: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

60

B. poluare C. păsări D. insecte E. om

88. Elaeagni fructus conţin ulei ce se utilizează în:

A. diabet B. hipertensiune arterială C. arterite D. reumatism E. sindrom premenstrual

89. Sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:

A. Citrus limon are fructul o hesperidă galbenă, îngustată la capete. B. Dictamnus albus are androceul cu 10 stamine libere, gineceul cu 5 carpele cu

numeroase glande, fructul o capsulă . C. Acer platanoides are denumirea populară Arţar . D. Fructele acidulate ale Oţetarului sunt folosite la fabricarea oţetului. E. Acer pseudoplatanus se mai numeşte şi Arţar

90. Geranii robertiani herba conţine: A. harman, harmalină B. salicină C. geranină, acid elagic D. salicină, populină E. cucurbitol, fitosterină

91. Peganum harmala are gineceul:

A. tricarpelar superior B. tricarpelar inferior C. bicarpelar superior D. monocarpelar superior E. monocarpelar inferior

92. Guajacum officinalis are fructul o capsulă:

A. septicidă B. septifragă C. loculicidă D. denticulată E. poricidă

Page 61: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

61

93. Eringii plani herba se utilizează pentru obţinerea unui ceai cu proprietăţi: A. hipotensive B. hipoglicemiante C. hipocolesterolemiante D. pectorale E. carminative

94. Denumirea ştiinţifică pentru Scaiul dracului sau Rostogol este:

A. Sanicula europaea B. Angelica archangelica C. Eryngium planum D. Ammi visnaga E. Evonymus europaea

95. Angelica archangelica prezintă:

A. frunze dublu penat sectate, flori în umbele globuloase B. androceu format din 5 stamine, gineceu superior C. frunze triplu penat sectate, flori în umbele globuloase D. rădăcini şi rizom cu gust dulce-acrişor E. corolă formată din 4 petale alb-verzui

96. Produsul Conii maculati fructus conţine alcaloidul:

A. cocaină B. coniină C. efedrină D. pilocarpină E. papaină

97. Denumirea populară pentru Evonymus europaea este: A. Salbă râioasă B. Salbă moale C. Verigariu D. Trepădătoare E. Manioc

98. Evonymus europaea face parte din:

A. Ordinul Rhamnales B. Familia Hypericaceae C. Ordinul Santalales D. Familia Celastraceae E. Familia Theaceae

Page 62: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

62

99. Produsul Frangulae cortex se utilizează în: A. constipaţie acută B. diaree C. dizenterie D. reumatism E. gută

100. Acidul ricinoleic are proprietăţi:

A. laxative B. purgative C. antidiareice D. hipoglicemiante E. sedative

101. Are fructul o capsulă septicidă:

A. Malus pumilla B. Ricinus communis C. Brassica nigra D. Humulus lupulus E. Urtica urens

102. Hura crepitans are fructul o capsulă care la maturitate se deschide în:

A. 2 valve B. 4 valve C. 8-20 părţi D. 6 părţi E. 22 părţi

103. Manihot edulis face parte din:

A. Familia Vitaceae B. Familia Geraniaceae C. Familia Linaceae D. Familia Aceraceae E. Familia Euphorbiaceae

104. Planta care conţine mercurialină este:

A. Nasturtium officinale B. Peumus boldus C. Mercurialis annua D. Piper nigrum E. Parietaria officinalis

Page 63: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

63

105. Familia Loranthaceae are ca reprezentant: A. Vitis vinifera B. Vinca rosea C. Viscum album D. Rauwolfia serpentina E. Camelia sinensis

106. Visci folium cum stipites reprezintă:

A. frunzele de vâsc B. ramurile tinere de vâsc C. frunzele de viţă de vie D. frunzele şi rămurelele tinere de vâsc E. nici o variantă nu este corectă

107. Clorhidratul de harmină se utilizează în:

A. boala Parkinson B. hipertensiune arterială C. diabet D. reumatism E. oftalmologie

108. Drupa este fructul speciei:

A. Guajacum officinalis B. Erythroxylon coca C. Hypericum perforatum D. Juglans regia E. Cannabis sativa

109. Accacie gummi sau arabicum gummi este: A. emulgator B. edulcorant C. laxativ D. antidiareic E. hemostatic

110. Glicirizina este un:

A. derivat triterpenic , cu gust acru B. derivat triterpenic , de 50 ori mai dulce decât zahãrul C. tanin D. alcaloid E. ulei volatil

Page 64: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

64

111. Dacã o plantã are acţiune emenagogã, atunci: A. stimuleazã secreţia lacticã B. stimuleazã contracţia musculaturii uterine C. stimuleazã menstruaţia D. inhibã secreţia de bilã E. inhibã menstruaţia

112. Fragarolul e un alcool pe care-l conţin frunzele de:

A. Pinus montana B. Fagus sylvatica C. Fragaria vesca D. Rubus fruticosus E. Filipendula hexapetala

113. Sanguisorba officinalis are flori grupate în:

A. raceme piramidale B. capitule cilindrice C. calatidii D. umbele E. spice laxe

114. Care dintre următoarele specii prezintă frunze penat-sectate:

A. Allium porum B. Scilla bifolia C. Daucus carota D. Illicium verum E. Citrus aurantium

115. Pistacia lentiscus prezintă frunze:

A. imparipenat-compuse B. palmat-sectate C. persistente D. simple, lanceolate E. ovate

116. Niaouli Aetheroleum se extrage din frunzele de: A. Myrtus communis B. Eucaliptus globulus C. Malaleuca viridiflora D. Citrus limon E. Citrus aurantium

Page 65: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

65

117. Granati cortex conţine alcaloizi cu rol: A. tenifug B. venifug C. febrifug D. antiviral E. diuretic

118. Lythrum salicaria sau Răchitanul:

A. este un arbore de talie mică originar din Noua Caledonie B. este un arbore sau arbust mic de 2-3m, dioic, cu rădăcini prevăzute cu nodozităţi C. este o plantă perenă prin rizom, cu tulpina înaltă de 20-30cm prevăzută cu 4 muchii

şi acoperită cu peri scurţi D. este un arbust sempervirescent, răspândit în zona mediteraneană, Australia,

America de Sud E. nici un răspuns nu este corect

119. Dictamnii radix are acţiune: A. tonică şi stimulentă B. sedativă C. antiinflamatoare D. diuretică şi vermifugă E. carminativă

120. Hippophäae fructus sunt foarte bogate în vitaminele:

A. B1, B2 B. B1, B2, D C. B1, B2, P,C D. B1, B2, PP, P, D, E, C (400-1500mg%) E. PP, P, D, E, C

121. Joborandi folium de Paraguay sau de Rio:

A. reprezintă foliolele plantei Rhus typhina B. conţin alcaloizi, atropină, cu acţiune sudorifică şi sialagogă C. conţin alcaloizi cu nucleu imidazolic, pilocarpină D. conţin substanţe cu acţiune vermifugă E. în contact cu diferite părţi ale corpului provoacă arsuri care ulterior se transformă

în băşici 122. Afirmaţia adevărată despre Boswellia carteri este:

A. se numeşte popular Arborele de smirnă B. frunzele au importanţă farmaceutică C. prezintă androceu format din 6 stamine inegale

Page 66: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

66

D. gineceul este poziţionat inferior E. se numeşte popular Arborele de tămâie

123. Esenţa de Oliban sau tămâia:

A. se obţine prin incizia scoarţei Arborelui de smirnă B. conţine rezine în care predomină acidul boswelic C. nu este o oleorezină D. se obţine prin incizia scoarţei de Cenuşer E. nici o variantă nu este corectă

124. Care din următoarele specii au frunze cu importanţă farmaceutică:

A. Boswellia carteri, Commiphora abyssinica B. Mangifera indica, Eucaliptus globulus C. Eugenia caryophyllata, Punica granatum D. Elaeagnus angustifolia, Hippophäe rhamnoides E. Dictamnus albus, Acer campestre

125. Familia Onagraceae aparţine:

A. Ordinului Myrtales B. Ordinului Rosales C. Ordinului Fabales D. Ordinului Geraniales E. Ordinului Acerales

126. Guarana se obţine prin măcinarea seminţelor speciei:

A. Linum usitatissimum B. Linum austriacum C. Coffaea arabica D. Paullinia coupana E. Aesculus hippocastanum

127. Familia Hippocastanaceae cuprinde plante cu următoarele caracteristici:

A. flori actinomorfe, unisexuate, pentamere grupate în inflorescenţe amentiforme B. fructe achene, drupe, folicule, samare C. fruct capsulă cu 5 muchii D. flori hermafrodite, zigomorfe, grupate în panicule mari terminale E. fruct disamară, seminţe fără endosperm

128. Chamaenerion angustifolium face parte din:

A. Familia Onagraceae B. Familia Punicaceae C. Familia Myrtaceae

Page 67: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

67

D. Ordinul Myrtales E. variantele A şi D sunt corecte

129. Răspunsul corect privitor la escine este:

A. se găsesc în produsul vegetal Hippocastani cortex B. sunt de 600 de ori mai active decât rutozidul C. se găsesc în Hippocastani folium D. se utilizează în gută E. se utilizează în reumatism şi în gută

130. Staphylaea pinnata se numeşte popular: A. Ineaţă B. Clocotiş C. Măcrişul iepurelui D. Răchitan E. Sumac

131. Speciile din Familia Lythraceae au fructul:

A. achenă B. drupă C. capsulă D. samară E. bacă

132. Myrha sau smirna se obţine prin incizarea scoarţei de: A. Boswellia carteri B. Commiphora abyssinica C. Paullinia coupana D. Citrus limon E. Dictamnus albus

133. Speciile din Familia Onagraceae au ca fruct:

A. drupă B. drupă sau bacă C. hesperidă, achenă D. achenă, capsulă E. capsulă care conţine numeroase seminţe prevăzute cu peri lungi

134. Gallae Pistaciae se întâlnesc la specia:

A. Rhus toxicodendron B. Pistacia lentiscus C. Pistacia vera

Page 68: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

68

D. Koelreuteria paniculata E. Ailanthus altissima

135. Salicariae herba se utilizează extern în:

A. eczeme B. ulcere varicoase, leucoree C. prurit D. dermatite E. cosmetică

136. Din Cocae folium se extrage:

A. cocaina B. morfina C. papaverina D. marijuana E. haşişul

137. Roşcova sau Pâinea Sf. Ioan reprezintă denumirea populară de la:

A. Cassia angustifolia B. Sophora japonica C. Physostigma venenosum D. Ceratonia siliqua E. Trigonella foenum graecum

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Familia Rosaceae cuprinde următoarele subfamilii:

A. Alsinoideae B. Maloideae C. Spireoideae D. Rubioideae E. Rosoideae

2. Frunzele de Creţuşcă se definesc astfel:

A. întrerupt penat – sectate B. palmat lobate C. stipelate D. alb păroase E. lucioase

Page 69: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

69

3. Agrimoniae herba se utilizează în: A. calculoză biliară B. tulburări ale căilor biliare şi gastrointestinale C. constipaţie D. accident vascular cerebral E. boala Beri-Beri

4. Extern, infuzia de Alchemillae herba se foloseşte:

A. în stomatite, sub formă de gargară B. ca antiseptic C. ca bactericid D. ca bacteriostatic E. la cicatrizarea rănilor

5. Prezintă fruct o nuculă:

A. Alchemilla vulgaris B. Sanguisorba officinalis C. Agrimonia eupatoria D. Momordica charanthia E. Nasturtium officinale

6. Următoarele asocieri sunt corecte:

A. Familia Cucurbitaceae – Armoracia rusticana B. Familia Caricaceae – Passiflora incarnata C. Subfamilia Prunoideae – Prunus spinosa D. Subfamilia Rosoideae – Geum urbanum E. Familia Grossulariaceae – Ribes nigrum

7. Rubi fructicosi folium se utilizează în:

A. constipaţie B. extern, în leucoree C. diaree D. extern, în fistule anale, hemoroizi E. în boli de rinichi

8. Floarea de Frag are următoarea alcătuire:

A. caliciu dublu şi corolă din 5 petale libere, albe B. gineceu policarpelar sincarp, androceu alcătuit din 20 de stamine C. gineceu policarpelar apocarp, androceu alcătuit din 20 de stamine D. receptacul conic şi cărnos E. gineceu policarpelar apocarp, androceu alcătuit din 10 de stamine

Page 70: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

70

9. Care specii fac parte din Subfamilia Rosoideae: A. Cydonia oblonga B. Crataegus monogyna C. Malus pumilla D. Potentilla erecta E. Alchemilla vulgaris

10. Conţinutul ridicat în taninuri îi conferă produsului vegetal Tomentillae herba et radix proprietăţi:

A. astringente B. purgative C. stimulatoare ale secreţiei gastrointestinale D. bacteriostatice E. vasodilatatoare

11. Identificaţi asocierile false:

A. Geum urbanum – Cerenţel B. Potentilla anserina – Sclipeţi C. Sanguisorba officinalis – Turiţa mare D. Malus pumilla – Măr E. Prunus spinosa - Porumbar

12 Au fructul o capsulă:

A. Bergenia crassifolia B. Hypericum perforatum C. Rosa canina D. Cydonia oblonga E. Drossera rotundifolia

13. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre Măceş:

A. este un arbust ghimpos, înalt de 1,5-2m B. are flori solitare, rosacee C. fructul este o poliachenă D. frunzele prezintă importanţă farmaceutică E. fructele se numesc ştiinţific Cynosbati fructus

14. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

A. Denumirea populară pentru Sanguisorba officinalis este Sorbestrea. B. Alchemilla vulgaris este o plantă ierboasă anuală. C. Rubi fructicosi fructus au acţiune purgativă drastică. D. Potentilla anserina are androceul format din 10 stamine. E. Denumirea ştiinţifică pentru Cerenţel este Crataegus monogyna.

Page 71: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

71

15. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. Anserinae herba intră în compoziţia ceaiului antidiareic . B. La Geum urbanum importanţă farmaceutică au florile. C. Potentilla erecta se mai numeşte Potentilla tormentilla D. Extern, frunzele de Zmeur, uscate şi umectate cu apă călduţă se folosesc pentru

buboaie vinete. E. Drossera rotundifolia se numeşte popular măselariţă.

16. Potentilla tormentilla se mai numeşte:

A. Potentilla erecta B. Saschiu C. Liană dobrogeană D. Degeţel roşu E. Sclipeţi

17. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:

A. Cydonia oblonga are fructul o poamă galben-verzuie. B. Crataegus monogyna are fructul o poamă roşie . C. Făina de soia este un aliment contraindicat reumaticilor. D. Alcaloidul galegină are şi acţiune hipoglicemiantă . E. Cydoniae folium nu conţin tanin.

18. Sennae folium: A. sunt recunoscute pentru conţinutul lor în antrachinone B. se utilizează sub formă de ceaiuri medicinale C. au un conţinut mai scăzut în glicozide antrachinonice decât Sennae fructus D. sunt cunoscute sub numele de foi de mamă E. se utilizează sub formă de infuzii laxative pentru copii

19. Fabacee cu A(9)+1 sunt:

A. Astragalus gummifer, Physostigma venenosum B. Pisum sativum, Trigonella foenum graecum C. Lens culinaris, Ononis spinosa . D. Genista sagitallis, Ononis spinosa E. Spartium junceum, Galega officinalis

20. Făina de soia este un aliment special pentru: A. hipertensivi B. diabetici C. reumatici D. convalescenţi E. ulceroşi

Page 72: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

72

21. Următoarele specii au seminţe cu importanţă farmaceutică: A. Astragalus gummifer B. Glycine hispida C. Cydonia oblonga D. Physostigma venenosum E. Eucaliptus globulus

22. Speciile din Familia Fabaceae se caracterizează prin:

A. androceu format din 10 stamine B. fruct o păstaie polispermă, rar monospermă C. androceu format din 10 stamine întotdeauna libere D. gineceu monocarpelar cu ovar dispus superior E. gineceu monocarpelar cu ovar dispus inferior

23. Balsamum Peruvinum, balsamul de Peru:

A. nu se utilizează ca antiseptic B. este un lichid vâscos brun roşcat, cu miros aromat C. se utilizează ca expectorant în bronşite D. se foloseşte ca antiseptic E. se obţine în urma incizării scoarţei de Myroxylon balsamum

24. Cerasus avium face parte din:

A. Familia Rosaceae B. Subfamilia Maloideae C. Subfamilia Rosoideae D. Subclasa Rosidae E. Ordinul Rosales

25. Plantele din Subfamilia Prunoideae se caracterizează printr-un receptacul:

A. concav sau în formă de cupă B. cărnos C. care ia parte la formarea fructului care este o poamă D. care nu este cărnos E. care nu ia parte la formarea fructului care este o drupă

26. Caracteristicile Ordinului Leguminosales sunt:

A. rădăcini cu micorize B. rădăcini cu nodozităţi C. gineceu monocarpelar cu ovar dispus inferior D. gineceu monocarpelar cu ovar dispus superior E. frunze întotdeauna simple

Page 73: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

73

27. Care din afirmaţiile de mai jos sunt false: A. Krameria triandra face parte din Familia Fabaceae. B. Liquiritiae radix conţine 5-10% glicirizină. C. Mazărea reprezintă o importantă sursa de fosfor şi săruri de potasiu . D. Phaseoli fructus sine seminibus reprezintă tecile uscate după îndepărtarea

seminţelor speciei Phaseolus vulgaris. E. Genista sagittalis se numeşte popular Ciumărea.

28. Familia Caesalpinaceae are următorii reprezentanţi:

A. Mimosa pudica B. Eucaliptus globulus C. Krameria triandra D. Galega officinalis E. Ceratonia siliqua

29. Ceratonia siliqua se numeşte popular:

A. Grozamă B. Saschiu C. Roşcovă D. Jugastru E. Pâinea Sf. Ioan

30. Spartium junceum conţine următorii alcaloizi:

A. citizină B. pilocarpină C. sparteină D. galegină E. atropină

31. Ononis spinosa se recomandă în:

A. calculoză renală B. calculoză biliară C. cistiă D. gută E. hidropizie

32. La specia Cydonia oblonga importanţă farmaceutică prezintă:

A. frunzele B. florile C. fructele D. seminţele E. scoarţa

Page 74: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

74

33. Gummi Tragacanthae are următoarele utilizări: A. liant pentru comprimate B. emulgator C. expectorant D. antiseptic E. antiinflamator

34. Laburnum anagyroides face parte din:

A. Subclasa Asteridae B. Genul Punica C. Familia Fabaceae D. Ordinul Fabales E. Familia Rosaceae

35. Următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru Prunus spinosa:

A. se numeşte popular Porumbar B. are fructe drupe globuloase, albastru închis brumate C. importanţă farmaceutică prezintă frunzele D. nu are importanţă farmaceutică E. florile apar înaintea frunzelor

36. Rădăcina prezintă importanţă farmaceutică pentru:

A. Glycyrrhiya glabra B. Trigonella foenum graecum C. Cerasus avium D. Ononis spinosa E. Galega officinalis

37. Eucaliptus globulus face parte din: A. Familia Geraniaceae B. Familia Myrtaceae C. Clasa Magnoliatae D. Ordinul Myrtales E. Subclasa Dileniidae

38. Următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru pilocarpină:

A. pilocarpina pură se utilizează în glaucom B. se extrage din produsul vegetal Jaborandi folium de Paraguay sau de Rio C. este un alcaloid cu nucleu imidazolinic D. se extrage din florile speciei Pilocarpus jaborandi E. se extrage din fructele speciei Pilocarpus jaborandi

Page 75: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

75

39. Esenţa de Oliban sau tămâia: A. se utilizează sub formă de fumigaţii în ceremoniile religioase B. se obţine prin incizia scoarţei speciei Boswellia carteri C. se extrage din frunzele speciei Boswellia carteri D. se utilizează în afecţiuni astmatiforme, depresii, afecţiuni dermice E. nu prezintă importanţă farmaceutică

40. Care afirmaţii sunt adevărate pentru smirnă:

A. intră în alcătuirea Bitterului suedez B. se extrage din frunzeleAarborelui de smirnă C. este o rezină de culoare gălbuie care în contact cu aerul se închide la culoare D. se utilizează în stomatite, gingivite, afte E. are acţiune antiinflamatoare, antidepresivă

41. Frunzele de mango conţin xantone şi se utilizează drept:

A. cicatrizante B. antiseptice C. hepatoprotectore D. stomahice E. antiastmatice

42. În medicina populară pudra obţinută din scoarţa de Ailanthus altisima era folosită pentru tratarea:

A. constipaţiei B. gripei C. diareei D. dizenteriei E. helmintiozei

43. Koelreuteria paniculata face parte din:

A. Clasa Liliatae B. Încrengătura Angiospermatophyta C. Familia Sapindaceae D. Ordinul Acerales E. Subclasa Rosidae

44. Aesculus hippocastanum prezintă:

A. frunze penat compuse B. frunze opuse cu peţiol lung, palmat compuse C. frunze simple D. flori în panicul format din cincin (tirsă) E. fruct capsulă

Page 76: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

76

45. Linum usitatissimum prezintă: A. gineceu pentacarpelar superior B. gineceu pentacarpelar inferior C. fruct o capsulă globuloasă D. flori în cime pauciflore E. fruct o achenă

46. Epilobium angustifolium se mai numeşte:

A. Pufuliţă B. Zburătoare C. Sălcioară D. Virnanţ E. Chamaenerion angustifolium

47. Speciile din Familia Elaeagnaceae prezintă:

A. gineceu monocarpelar superior B. gineceu monocarpelar inferior C. frunze simple D. flori zigomorfe E. flori mici, actinomorfe, cu disc nectarifer intrastaminal

48. Dictamii cortex are acţiune:

A. tonică B. diuretică C. vermifugă D. febrifugă E. stimulentă

49. Dictamii radix are acţiune:

A. sedativă B. stimulentă C. diuretică D. vermifugă E. tonică

50. Cotinus coggygria are florile:

A. mici, poligame B. grupate în panicule terminale C. mici, hermafrodite D. grupate în umbele simple E. solitare

Page 77: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

77

51. Speciile Familiei Hippocastanaceae au flori: A. hermafrodite B. zigomorfe C. actinomorfe D. grupate în panicule mari terminale E. grupate în spice

52. Fructele speciei Punica granatum sunt: A. de culoare roşu-aprins sau alb-verzui B. drupe globuloase C. baciforme şi se numesc rodii D. de culoare galben-aurie E. baciforme cu diametru de până la 10 cm

53. Care din speciile de mai jos sunt melifere:

A. Oenothera biennis B. Acer negundo C. Acer pseudoplatanus D. Staphylea pinnata E. Acer tataricum

54. Denumirile populare pentru Acer pseudoplatanus sunt:

A. Platan B. Jugastru C. Arţar D. Paltin de munte E. Arţar american

55. Aetheroleum Caryophylli se obţine din planta:

A. Eugenia caryophyllata B. Cinnamomum yezlanicum C. Cinnamomum camphora D. Arbore de cuişoare E. Caryophyllum aromaticum

56. Salicariae herba se utilizează extern sub formă de:

A. băi şi comprese B. spălături vaginale C. spălături auriculare D. geluri oftalmice E. creme cosmetice

Page 78: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

78

57. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia: A. Reprezentanţii Familiei Onagraceae au fructul o capsulă. B. Punica granatum face parte din Familia Onagraceae. C. Elaeagni fructus se utilizează în arterite. D. Paullinia coupana este o liană originară din Brazilia şi Venezuela. E. Lini semen se folosesc împotriva diareei.

58. Care din afirmaţiile de mai jos corespund adevărului pentru Dictamnus albus:

A. azi are utilizare limitată B. androceul este format din 5 stamine libere C. fructul este o capsulă D. Dictamnii radix are acţiune diuretică şi vermifugă E. Dictamnii cortex are acţiune diuretică şi vermifugă

59. Frunzele de Ocvvujţetar conţin substanţe tanante, având efect:

A. laxativ B. astringent C. hemostatic D. expectorant E. antidepresiv

60. Alegeţi asocierile corecte:

A. Geranium robertianum – Năpraznic B. Tribulus terestris – Ciocul berzei C. Peganum harmala – Harmala D. Rhamnus frangula – Păducel E. Capsella bursa pastoris – Varză

61. Geranium robertianum face parte din :

A. Subclasa Dilleniidae B. Familia Geraniaceae C. Subclasa Asteridae D. Ordinul Geraniales E. Subclasa Hamamelidae

62. Harmalae semen şi Harmalae herba conţin:

A. harmină B. coniină C. papaină D. harmalină E. harmalol

Page 79: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

79

63. Guajaci se utilizează ca: A. antireumatic B. antihipertensiv C. reactiv de identificare al petelor de sânge D. reactiv de identificare al unor enzime E. reactiv de identificare al heterozidelor cianogene

64. Care din următoarele asocieri sunt false: A. Erythroxylon coca – Arborele de coca B. Agrimonia eupatoria – Turiţa mare C. Pimpinella anisum – Coriandru D. Angelica archangelica – Sânişoară E. Evonymus europaea – Salbă râioasă

65. Care din speciile enumerate mai jos fac parte din Familia Euphorbiaceae:

A. Mercurialis annua B. Croton tiglium C. Manihot edulis D. Coriandrum sativum E. Tribulus terestris

66. Fiertura din frunze de iederă tratează:

A. dizenteria la copii B. unele forme de chelie C. unele boli de piele la copii D. constipaţia la adulţi E. unele afecţiuni gastrice

67. Seminţele provenite de la specia Tribulus terestris au acţiune:

A. carminativă B. afrodisiacă C. galactogogă D. emenagogă E. diuretică

68. Următoarele afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:

A. Hedera helix înfloreşte toamna târziu. B. Speciile din Familia Araliaceae au fructul o achenă. C. Panax Ginseng trăieşte peste 50 de ani. D. Produsul Ginseng radix conţine un complex saponozidic numit ginsenozide . E. Carum carvi se numeşte popular Coriandru.

Page 80: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

80

69. Produsul Foeniculi fructus are proprietăţi: A. stomahice B. carminative C. galactogoge D. hemostatice E. expectorante

70. Fac parte din Familia Umbelliferae:

A. Carum carvi, Daucus carota B. Hypericum perforatum, Rauwolfia serpentina C. Vinca minor, Vinca rosea D. Pimpinella anisum, Coriandrum sativum E. Sanicula europaea, Eryngium planum

71. Rhamnus frangula are florile:

A. hermafrodite B. unisexuate C. pe tipul 4 D. pe tipul 5 E. de culoare roz – violacee

72. Produsul vegetal Rhamni catharticae fructus are acţiune:

A. antiinflamatoare B. laxativă C. diuretică D. sedativă E. astringentă

73. Familia Euphorbiaceae are ca reprezentanţi:

A. Atropa belladona B. Ricinus communis C. Croton tiglium D. Euphorbia resinifera E. Convolvulus arvensis

74. Crotonis oleum se foloseşte ca:

A. purgativ violent B. antidiareic C. revulsiv energic D. sedativ E. hipocolesterolemiant

Page 81: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

81

75. Hura crepitans este un arbust ale cărui flori sunt: A. hermafrodite B. unisexuate monoice C. grupate în inflorescenţe terminale D. solitare E. variantele A şi D sunt corecte

76. Care dintre asocieri sunt corecte:

A. Vinca rosea – Familia Geraniaceae B. Hyoscyamus niger – Ordinul Santalales C. Tribulus terestris – Familia Zygophylaceae D. Erythroxylon coca – Familia Erytroxylaceae E. Oleum europea – Familia Fabaceae

77. Care din afirmaţiile de mai jos sunt false: A. Tribulus terestris se numeşte popular Colţii babei. B. Anasonul face parte din Familia Araliaceae. C. Ammi visnage fructus conţin furanocromone. D. Denumirea populară pentru Evonymus europea este Salbă râioasă. E. Speciile din Familia Vitaceae au fructul o achenă.

78. Produsul vegetal Visci folium cum stipites conţine:

A. colină B. acetilcolină C. tubocurarină D. reserpină E. brucină

79. Au fructul o capsulă:

A. Ricinus communis B. Erythroxylon coca C. Cydonia oblonga D. Papaver somniferum E. Polygala senega

80. Fructele prezintă importanţă farmaceutică pentru:

A. Coriandrum sativum B. Carum carvi C. Sanicula europaea D. Eryngium planum E. Myroxylon balsamum

Page 82: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

82

81. Conii maculati fructus conţin: A. efedrină B. coniină C. conhidrină D. colină E. brucină

82. Daucus carota prezintă:

A. frunze de 2-4 ori penat sectate B. frunze imparipenat compuse C. flori dispuse în corimbe compuse D. flori dispuse în umbele, cu umbelule formate din numeroase flori E. rădăcină pivotantă

83. Următoarele afirmaţii sunt false, cu excepţia:

A. Manihot edulis se numeşte polupar Manioc. B. Mercurialis annua are fructul o achenă. C. Ricinul face parte din Familia Euphorbiaceae. D. La Erythroxylon coca importanţă farmaceutică au frunzele. E. Hypericum perforatum se numeşte popular Tătăneasă.

84. Care asocieri sunt false:

A. Familia Zygophylaceae – Peganum harmala B. Familia Apiaceae – Carum carvi C. Familia Cornaceae – Panax ginseng D. Familia Euphorbiaceae – Geranium robertianum E. Familia Apocynaceae – Vinca minor

85. Următoarele specii au fructul o bacă:

A. Viscum album B. Vitis vinifera C. Evonymus europaea D. Sanicula europaea E. Lycopersicum esculentum

86. Care specii fac parte din Familia Zygophylaceae:

A. Daucus carota B. Datura stramonium C. Tribulus terestris D. Peganum harmala E. Guajacum officinalis

Page 83: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

83

87. Care din următoarele ordine fac parte din Subclasa Rosidae: A. Juglandales B. Saxifragales C. Sarraceniales D. Rosales E. Fabales

88. Din Ordinul Fabales fac parte următoarele familii:

A. Rosaceae B. Mimosaceae C. Caesalpinaceae D. Fabaceae E. Juglandaceae

89. Selectaţi răspunsurile corecte privitor la Aesculus hippocastanum: A. are frunze compuse, penat-lobate B. importanţă farmaceutică prezintă scoarţa şi seminţele C. fructul este o capsulă D. este o plantă lemnoasă perenă E. aparţine Familiei Rutaceae

90. Trigonella foenum-graecum este o:

A. fagacee B. plantă cu frunze cumpuse, trifoliate C. fabacee D. plantă cu frunze simple, obovate E. plantă ierboasă, anuală

91. Selectaţi răspunsurile corecte:

A. Ordinul Saxifragales cuprinde familia Grossulariaceae . B. Familia Grossulariaceae are ca reprezentant pe Filipendula ulmaria. C. Familia Rosaceae este reprezentată şi de Potentilla anserina. D. Ordinul Fabales aparţine subclasei Rosidae. E. Myroxylon balsamum aparţine familiei Myrtaceae .

92. Familia Apiaceae cuprinde următorii reprezentanţi:

A. Anethum graveolens B. Angelica arhangelica C. Cornus mas D. Coriandrum sativum E. Cannabis sativa

Page 84: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

84

93. Sophorae immaturi flores : A. conţin rutozid B. conţin rutinã C. au proprietãţi asemãnãtoare vitaminei B

2

D. sunt folosite în edem cardiac E. au proprietãţi asemãnãtoare vitaminei P

4. SUBCLASA DILLENIIDAE

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Florile de Hypericum perforatum sunt dispuse într-o inflorescenţã numitã:

A. panicul B. racem C. corimb D. spic E. tirsă

2. De la Thea sinensis în scop terapeutic se utilizează:

A. frunzele tinere, de la arborii de 4 ani B. frunzele bãtrâne, de la arborii de 3 ani C. frunzele tinere, de la arborii de 3 ani D. frunzele bãtrâne, de la arborii de 4 ani E. frunzele tinere, de la arborii de 5 ani

3. Papaina, o enzimã proteoliticã insolubilã, transformã: A. proteinele în lipide B. lipidele în proteine C. glucidele în peptone D. proteinele în peptone E. peptonele în proteine

4. Carica papaya are floare pentamerã:

A. cu caliciu gamosepal şi corolã gamopetalã B. cu caliciu dialipetal şi corolã dialipetalã C. cu caliciu dialipetal şi corolã gamopetalã D. cu caliciu gamosepal şi corolã dialipetalã E. nudã

5. Cheiranthus cheiri conţine glicozide cardiotonice, fapt pentru care se foloseşte în:

A. diaree

Page 85: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

85

B. pauze digitalice C. insuficienţã respiratorie D. acnee E. dermatologie

6. Nasturtium officinale are ca fruct:

A. silicva B. silicula C. capsula D. lomenta E. folicula

7. Armoracia rusticana se numeşte popular:

A. Ridiche B. Ţelinã C. Hrean D. Praz E. Păducherniţã

8. Dintre toate brasicaceele, specia cea mai bogatã în sinigrozidã este:

A. Varza B. Morcovul C. Ţelina D. Hreanul E. Ridichea

9. Ordinul Salicales reuneşte plante:

A. ierboase B. unisexuate, dioice C. ierboase care se caţără cu ajutorul cârceilor D. toxice E. bisexuate

10. La Salix alba:

A. florile sunt grupate în spice B. florile femele au la bazã o bractee şi prezintă 2 stamine C. amenţii masculi sunt verzi D. fructul este o capsulã E. frunzele sunt lirate

Page 86: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

86

11. Salicis cortex conţine derivaţi salicilaţi naturali care au servit drept model la prepararea:

A. ampicilinei B. paracetamolului C. aspirinei D. vitaminei C E. penicilinei

12. Castravetele, Cucumis sativus, are fructul :

A. hesperidã B. melonidã C. peponidã D. drupã E. capsulã cãrnoasã

13. Vrejurile de la Cucumis melo conţin stigmasterol fapt pentru care sunt folosite împotriva cancerului de:

A. plãmâni B. stomac C. piele D. sânge E. rinichi

14. Theobroma cacao are urmãtoarele caracteristici, mai puţin una. Gãsiţi-o: A. corola şi caliciul pe tipul 5 B. gineceul pentamer C. androceul cu 5 staminodii situate pe verticilul extern, plus 10-15 stamine fertile D. fructul o drupã E. florile reunite în cime, dispuse chiar pe trunchi

15. Cacao semen şi Colae semen au acţiune:

A. stimulentã asupra SNC B. sedativã C. colagogă D. laxativã E. anticancerigenã

16. Malvae sylvestris folium au acţiune emolientã deoarece conţin: A. alcaloizi B. pectine C. gume D. mucilagii

Page 87: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

87

E. lipide 17. Fructele de Arctostaphyllos uvae-ursi sunt:

A. bace B. drupe C. sicone D. soroze E. melonide

18. La Salix alba prezintă proprietăţi terapeutice: A. rădăcina B. frunzele C. amenţii D. scoarţa E. ramurile tinere

19. Vitis ideae fructus au acţiune:

A. antihelminticã B. antimicoticã C. antisudorificã D. coleretică E. colagogã

20. Florile şi fructele de Rhododendron kotschyi conţin o substanţã toxicã numitã:

A. papaverinã B. andromedotoxinã C. morfinã D. curara E. cocainã

21. Bruckentalia spiculifolia se numeşte în popor:

A. Afin B. Coacăz C. Mur D. Zmeur E. Căpşun

22. Primulae radix conţine saponine şi este folosită ca adaos la:

A. ulei B. produse de curãţat C. oţet D. îngrãşãminte

Page 88: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

88

E. pesticide

23. Uvae-ursi folium conţin arbutozidã, fapt pentru care sunt folosite ca: A. antiseptic B. astringent C. laxativ D. hemostatic E. antihemoroidal

24. Viola tricolor se denumeşte pupular: A. Trei fraţi pătaţi B. Colţii-babei C. Alior D. Toporaşi E. Rostopască

25. Sinapis nigra are fructul : A. lomentă B. siliculă C. silicvă D. bacă E. achenă

26. Identificaţi eroarea cu privire la Cheiranthus cheiri:

A. aparţine familiei Cruciferae B. este o plantă decorativă C. fructul este o siliculă D. conţine glicozide cardiotonice E. florile sunt dispuse în racem

27. Raphanus sativus are ca fruct:

A. lomenta B. silicula C. silicva D. capsula E. achena

28. Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la Tilia argentea:

A. se numeşte popular Teiul cu frunză mare B. floarea sa este tetrameră C. importanţă farmaceutică prezintă Tiliae cortex D. frunzele nu prezintă smocuri de peri la subţioara nervurilor

Page 89: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

89

E. frunzele sunt lanceolate, fără bractei

29. Identificaţi afirmaţia falsă cu privire la Tilia platyphyllos: A. florile cu bractei au acţiune antispasmodică şi neurosedativă B. frunzele sunt glabre C. face parte din Ordinul Myrtales D. florile nu conţin staminodii E. acţiune terapeutică prezintă şi scoarţa

30. Care dintre următoarele specii nu aparţin Familiei Malvaceae:

A. Althaea officinalis B. Malva sylvestris C. Gossypium herbaceum D. Colluna vulgaris E. Althaea rosea

31. Care dintre următoarele variante este o caracteristică a plantei Althaea officinalis:

A. se numeşte popular Nalbă de grădină B. rădăcina se recomandă în bolile SNC C. aparţine Familiei Ericaceae D. se numeşte popular Nalbă creaţă E. importanţă farmaceutică prezintă rădăcina şi frunzele

32. Malva neglecta este denumită popular: A. Nalbă de grădină B. Caşul popii C. Nalbă mare D. Iarbă neagră E. Strugurii ursului

33. Gossypium herbaceum nu prezintă una din următoarele caractere şi anume

A. popular este denumită Bumbac B. este o plantă textilă C. din seminţe se obţine vata hidrofilă D. este o plantă ierboasă perenă E. fructul său este o capsulă

34. Dacă un principiu activ este diaforetic, atunci acesta:

A. stimulează lactaţia B. stimulează secreţia de bilă C. diminuează spasmele musculaturii netede

Page 90: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

90

D. favorizează transpiraţia E. calmează tusea

35. Pentru Arctostaphyllos uva-ursi prezintă importanţă farmaceutică:

A. Uvae-ursi folium B. Uvae-ursi cortex C. Uvae-ursi flores D. Uvae-ursi semen E. Uvae-ursi radix

36. Dacă un principiu activ este coleretic, atunci el:

A. stimulează secreţia de bilă B. calmează tusea C. diminuează spasmele musculaturii netede D. stimulează lactaţia E. favorizează transpiraţia

37. Colluna vulgaris aparţine familiei:

A. Ranunculaceae B. Ericaceae C. Malvaceae D. Apiaceae E. Rosaceae

38. Care afirmaţie referitoare la frunzele de Vaccinium vitis-idaea este adevărată?

A. sunt paripenat-compuse B. sunt imparipenat-compuse C. limbul este penat-lobat D. sunt trifoliate E. prezintă importanţă farmaceutică

39. Pentru Vaccinium myrtillus, importanţă farmaceutică prezintă:

A. scoarţa B. rădăcina C. ramurile tinere D. frunza E. sămânţa

40. Pentru ce plante, frunza nu prezintă importanţă terapeutică:

A. Primula officinalis B. Vaccinium myrtillus C. Gaultheria procumbens

Page 91: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

91

D. Arctostaphyllos uva-ursi E. Juglans regia

41. O caracteristică a Familiei Polygonaceae este:

A. majoritatea speciilor au tulpinile cu ţesut mecanic slab dezvoltat B. florile sunt unisexuate C. frunzele sunt prevăzute la bază cu ochree D. majoritatea speciilor sunt lemnoase E. fructul este o capsulă

42. Din Familia Cruciferae nu face parte: A. Cheiranthus cheiri B. Capsella bursa pastoris C. Sinapis alba D. Carum carvi E. Brassica oleracea

43. Carica papaya are fructul:

A. bacă B. drupă C. achenă D. păstaie E. poamă

44. Pentru Sinapis alba, prezintă importanţă farmaceutică:

A. rădăcina B. sămânţa C. frunza D. floarea E. fructul

45. De la specia Armoracia rusticana în scop terapeutic se foloseşte:

A. rădăcina B. sămânţa C. frunza D. floarea E. fructul

46. Viola tricolor se recomandă în tratarea:

A. unor afecţiuni ale SNC B. depresiilor C. hipertensiunii arteriale

Page 92: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

92

D. afecţiunilor dermatologice E. diabetului

47. Speciile din Familia Hypericaceae au fructul:

A. achenă B. drupă C. capsulă D. siliculă E. bacă

48. Produsul vegetal Hypericii herba are acţiune: A. coleretic-colagogă B. sedativă C. antiinflamatoare D. vermifugă E. antihemoroidală

49. Denumirea ştiinţifică pentru Arborele de ceai este:

A. Tilia plathyphyllos B. Magnolia grandiflora C. Carica papaya D. Thea sinensis E. Liriodendron tulipifera

50. Violae tricoloris herba se recomandă în afecţiuni:

A. ginecologice B. dermatologice C. biliare D. gastrice E. oftalmologice

51. Denumirea populară pentru Passiflora incarnata este:

A. Floarea patimilor B. Ceasornic C. Pojarniţă D. Lumânărica pământului E. Variantele A şi B sunt corecte

52. Produsul vegetal Passiflorae herba are acţiune sedativă imprimată de:

A. hipericină B. reserpină C. vincamină

Page 93: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

93

D. harman E. papaină

53. Are fructul o bacă portocalie:

A. Hypericum perforatum B. Arctostaphylos uva-ursi C. Passiflora incarnata D. Rhododendron kotschy E. Nerium oleander

54. Papaina se recomandă în:

A. dispepsii B. calculoză renală C. anxietate D. hipertensiune arterială E. reumatism

55. Carica papaya face parte din:

A. Familia Geraniaceae B. Familia Theaceae C. Ordinul Theales D. Subclasa Asteridae E. Ordinul Violales

56. Viola tricolor este o plantă:

A. ierboasă perenă B. ierboasă anuală C. lemnoasă D. agăţătoare E. exotică

57. Fructul speciilor din Ordinul Capparales este:

A. capsulă B. siliculă C. achenă D. silicvă E. variantele B şi D sunt corecte

58. Speciile din Familia Brassicaceae au androceul format din:

A. 2 stamine libere B. 4 stamine concrescute C. 6 stamine, pe 2 cercuri, 2 externe mai scurte şi 4 interne, mai lungi

Page 94: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

94

D. 6 stamine, pe 2 cercuri, 3 stamine externe, 3 interne E. 10 stamine dispuse câte 5 pe 2 cercuri

59. Esenţa de muştar are şi proprietate :

A. hipotensivă B. diuretică C. sedativă D. lacrimogenă E. antispastică

60. Speciile din Familia Cruciferae au gineceul:

A. inferior, format din 2 carpele libere B. inferior, format din 2 carpele concrescute C. superior, format din 2 carpele libere D. superior, format din 2 carpele concrescute, bilocular E. superior, tricarpelar sincarp

61. Sinapis albae semen se utilizează în medicina tradiţională datorită proprietăţilor: A. revulsive B. antihipertensive şi diuretice C. laxative şi stimulente ale secreţiei gastrice şi a tranzitului intestinal D. astringente E. antiinflamatoare

62. Frunzele de Muştar alb sunt:

A. imparipenat compuse B. lirat penat-sectate C. runcinate D. ovate, întregi E. palmat-sectate

63. Principiul antiulceros, numit vitamina U, s-a descoperit la:

A. Varză B. Muştar negru C. Muştar alb D. Micşunele E. Năsturel

64. Varza acră este un bun dezinfectant pentru:

A. tractul urinar B. cavitatea bucală C. tubul digestiv

Page 95: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

95

D. piele şi mucoase E. nici o variantă nu este corectă

65. Inflorescenţa de la Brassica oleracea var. capitata este:

A. corimb simplu B. racem lung şi lax C. umbelă D. glomerul E. tirsă

66. Care din speciile de mai jos au fructul o silicvă:

A. Capsella bursa pastoris B. Raphanus sativus C. Erysimum diffusum D. Cucurbita pepo E. Armoracia rusticana

67. Cheirotoxina şi cheirozida sunt glicozide cardiotonice existente în specia:

A. Nasturtium officinale B. Alliaria officinalis C. Eucaliptus globulus D. Momordica charanthia E. Cheiranthus cheiri

68. Următoarele afirmaţii sunt corecte, cu excepţia: A. Nasturtium officinale are florile dispuse în raceme (ciorchini). B. În dermatologie se utilizează părţile aeriene ale plantei Nasturtium officinale, în

stare prospătă. C. Sucul apos obţinut din Castravetele amar este inhibitor al guanilat ciclazei. D. Cucurbitacina B se găseşte în Cucumis melo E. Denumirea ştiinţifică pentru Dovleacul turcesc este Cucurbita maxima

69. Traista-ciobanului are floarea cu următoarea alcătuire:

A. 4 sepale, 6 petale, 6 stamine, 1 carpelă B. 4 sepale, 4 petale, 6 stamine, 2 carpele C. 4 sepale, 4petale, 6 stamine, 1 carpelă D. 6 sepale, 6 petale, 4 stamine, 1 carpelă E. 4 sepale, 4 petale, 4 stamine, 2 carpele

70. Fructul Familiei Salicaceae este:

A. achena B. drupa

Page 96: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

96

C. sicona D. capsula E. poama

71. Pentru care specie scoarţa prezintă importanţă farmaceutică:

A. Populus alba B. Salix alba C. Thea sinensis D. Croton tiglium E. Rosa canina

72. Populi Gemmae se recoltează:

A. când sunt desfăcuţi B. la sfârşitul lunii martie C. când nu sunt desfăcuţi, când încep sa se umfle şi sunt vâscoşi D. când nu sunt vâscoşi E. numai la începutul lunii februarie

73. Care din afirmaţia de mai jos este adevărată:

A. La Populus nigra amenţii femeli au lungimea de aproximativ 4 cm iar cei mascului de 7 cm.

B. Cucurbitacina B şi E se găsesc în Cucurbitate semen. C. Ecbalium elaterium creşte spontan pe litoral şi are flori monoice. D. Filipendula hexapetala face parte din Subclasa Rosoideae. E. Familia Rosaceae se împarte în 3 subfamilii: Prunoideae, Maloideae, Rosoideae.

74. Bryonia alba are fructul: A. siliculă B. bacă, la maturitate neagră C. drupă, la maturitate neagră D. capsulă roşie cu 4 muchii E. capsulă poricidă

75. Care afirmaţie este adevărată pentru Cucumis sativus:

A.este o plantă anuală robustă, cu tulpini târâtoare sau urcătoare B. caliciul este păros, dialisepal C. ovarul este format din 2 carpele D. fructele sunt melonide, la maturitate adeseori acoperite cu verucozităţi E. florile femele apar înaintea celor mascule

76. Vrejurile de pepene galben sunt utilizate în China în:

A. cancer de prostată

Page 97: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

97

B. cancer gastric C. cancer mamar D. hipertensiune E. cancer de piele

77. Denumirea populară pentru Citrulus lanatus este:

A. Lubeniţă B. Colocint C. Pepene galben D. Pufuliţă E. Creţuşcă

78. Specia Momordica charanthia a fost introdusă în culturi pentru fructele sale cu proprietăţi:

A. hipocolesterolemiante B. hipotensive C. vasodilatatoare cerebrale D. sedative E. hipoglicemiante

79. Silicula este fructul:

A. Ricinului B. Hreanului C. Pepenelui galben D. Castanului porcesc E. Piperului negru

80. Denumirea populară pentru Tilia tomentosa este:

A. Teiul cu frunză mare B. Nalbă mare C. Iarbă neagră D. Teiul alb E. nici o variantă nu este corectă

81. Theobroma cacao are fructul:

A. achenă B. bacă C. capsulă D. pseudodrupă E. nuculă

Page 98: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

98

82. Arborele de cacao face parte din: A. Familia Tiliaceae B. Ordinul Oleales C. Ordinul Malvales D. Subclasa Rosidae E. Familia Ericaceae

83. Seminţele prezintă importanţă farmaceutică pentru:

A. Althaea officinalis B. Theobroma cacao C. Gentiana lutea D. Thea sinensis E. Passiflora incarnata

84. Care dintre asocieri este corectă:

A. Fam. Sterculiaceae – Cola acuminata B. Fam. Malvaceae – Magnolia grandiflora C. Fam. Zygophyllaceae – Geranium robertianum D. Fam. Myrtaceae – Lythrum salicaria E. Fam. Crassulaceae – Bergenia crassifolia

85. Următoarele asocieri sunt corecte, cu excepţia:

A. Papaver somniferum – Macul de grădină B. Arcostaphyllos uva-ursi – Afin C. Helleborus purpurascens – Spânz D. Calluna vulgaris – Iarbă neagră E. Tilia argentea – Teiul alb

86. Speciile din Familia Malvaceae au ca fruct: A. achena B. capsula cu mai multe loji C. polidrupa D. soroza E. nucula

87. Capsella bursa pastoris prezintă următorul tip de fruct:

A. păstaie B. foliculă C. achenă D. nuculă E. siliculă

Page 99: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

99

88. Fructele speciei Arctostaphyllos uva-ursi sunt: A. bace mici, globuloase, roşii, comestibile B. drupe mici, roşii, necomestibile C. achene galben-cafenii D. drupe mici, globuloase, roşii, comestibile E. capsule ce se deschid prin două valve

89. Asparagina se găseşte în produsul vegetal: A. Cocae folium B. Althaeae radix C. Eucalipti folium D. Citri pericarpium E. Hippocastani semen

90. Speciile din Ordinul Ericales se caracterizează prin:

A. rădăcini cu nodozităţi B. rădăcini cu micorize C. flori zigomorfe D. gineceu monocarpelar superior E. prezenţa rizomilor

91. Vaccinium vitis-idaea prezintă:

A. fruct drupă roşie B. flori dispuse în cime C. fruct bacă zemoasă, roşie D. frunze opuse E. androceu format din două stamine

92. Colluna vulgaris face parte din:

A. Ordinul Primulales B. Ordinul Caryophyllales C. Familia Ericaceae D. Familia Cistaceae E. Familia Caprifoliaceae

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Următoarele asocieri sunt corecte:

A. Familia Hypericaceae – Camellia sinensis B. Familia Violaceae – Viola tricolor C. Familia Cucurbitaceae – Populus nigra D. Familia Brassicaceae – Cheiranthus cheiri

Page 100: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

100

E. Familia Apocynaceae - Vinca minor 2. Seminţele prezintă importanţă farmaceutică pentru următoarele specii:

A. Hypericum perforatum B. Brassica nigra C. Cucurbita pepo D. Viola odorata E. Strychnos nux – vomica

3. Au fructul o siliculă:

A. Cheiranthus cheiri B. Capsella bursa pastoris C. Armoracia rusticana D. Salix alba E. Juglans regia

4. Produsul vegetal Hypericii herba are acţiune: A. coleretică B. colagogă C. cicatrizantă D. vasodilatatoare cerebrală E. hipotensivă

5. Pentru specia Viola odorata importanţă farmaceutică prezintă:

A. florile B. frunzele C. rădăcina D. tulpinile E. variantele C şi D sunt corecte

6. Alliaria officinalis are gineceul:

A. bicarpelar superior B. sincarp C. bicarpelar inferior D. apocarp E. tricarpelar inferior

7. Gemmae populi se recomandă în:

A. febră musculară B. afecţiuni cardiovasculare C. diabet D. afecţiuni ale aparatului respirator

Page 101: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

101

E. afecţiuni ale prostatei 8. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre Momordica charanthia:

A. se numeşte popular Castravete amar B. face parte din Familia Cucurbitaceae C. fructele sale au acţiune hipoglicemiantă D. face parte din Familia Solanaceae E. fructele sale au acţiune carminativă

9. Passiflora incarnata se numeşte popular:

A. Ceasornic B. Schinduf C. Măselăriţă D. Floarea patimilor E. Rostopască

10. Varza conţine: A. 10% apă B. 90% apă C. 5% hidraţi de carbon D. 0,2% grăsimi E. 10% grăsimi

11. Cheirantus cheiri conţine:

A. salicină B. brucină C. papaină D. cheirotoxină E. cheirozidă

12. Salix alba prezintă:

A. flori unisexuate, grupate în amenţi B. flori hermafrodite C. amenţi masculi galbeni şi amenţi femeli verzi D. amenţi femeli galbeni şi amenţi masculi verzi E. flori grupate în racem simplu

13. Frunzele de Plop negru au următoarea descriere:

A. deltoide B. cordiforme C. cu margine serată D. cu margine crenată

Page 102: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

102

E. glabre 14. Plopul negru prezintă:

A.flori dispuse în inflorescenţe unisexuate sub formă de amenţi B. amenţi masculi cu lungimea de aproximativ 4-6 cm C. amenţi femeli mai lungi decât cei masculi D. amenţii masculi mai lungi decât cei femeli E. variantele B şi D sunt corecte

15. Care sunt caracteristicile Ordinului Cucurbitales:

A. cuprinde plante majoritar ierboase B. cuprinde plante majoritar lemnoase C. speciile au tulpini repente sau urcătoare ce se prind cu ajutorul cârceilor D. florile sunt pe tipul 5 E. fructul este o drupă

16. Cucumis sativus prezintă frunze:

A. sesile B. peţiolate C. 5 lobate cu lobi acuminaţi D. deltoide E. cordate

17. Cucumis melo face parte din: A. Clasa Magnoliatae B. Subclasa Dilleniidae C. Ordinul Capparales D. Ordinul Violales E. Familia Cucurbitaceae

18. Sucul obţinut prin presarea castraveţilor se folosea:

A. în afecţiuni renale B. în afecţiuni pulmonare C. în adenom de prostată D. pentru purificarea sângelui E. ca purgativ

19. Florile de Pepene galben au acţiune:

A. laxativă B. antidiareică C. emetică D. expectorantă

Page 103: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

103

E. afrodisiacă 20. Fructul speciei Citrulus lanatus se caracterizează prin:

A. greutate de 3-10 (15) kg B. greutate de 3-10 (15) g C. coajă, de obicei, verde-închis D. miez roşu, galben sau alb, zemos şi dulce E. coajă, de obicei, galbenă

21. Au fruct baciform:

A. Chelidonium majus B. Lycopersicum esculentum C. Cucurbita pepo D. Citrulus lanatus E. Filipendula ulmaria

22. Thea sinensis se mai numeşte:

A. Arborele de nucşoară B. Arborele de ceai C. Camellia sinensis D. Arborele de scorţişoară E. Arborele de lalele

23. Speciile din Familia Hypericaceae prezintă:

A. flori actinomorfe, hermafrodite, pentamere B. flori zigomorfe C. fruct capsulă D. fruct achenă E. frunze întregi cu numeroase puncte transparente ce conţin ulei volatil

24. Printre caracteristicile Subclasei Dilleniidae se numără:

A. cuprinde doar plante lemnoase B. florile au periant diferenţiat în caliciu şi corolă C. androceu dispus pe 2 cercuri D. gineceu sincarp superior E. gineceu sincarp inferior

25. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre Ridiche:

A. ştiinţific se numeşte Raphanus sativus B. ovarul este sesil C. importanţă farmaceutică prezintă fructul D. are fructul o lomentă

Page 104: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

104

E. se încadrează în Familia Fabaceae 26. Tilia argentea face parte din:

A. Familia Tiliaceae B. Familia Geraniaceae C. Subclasa Magnoliidae D. Clasa Liliatae E. Ordinul Malvales

27. Printre caracteristicile Familiei Malvaceae se numără:

A. specii cu frunze alterne, întregi şi stipele caduce B. fructul o capsulă cu mai multe loji C. flori mari cu simetrie zigomorfă D. flori mari actinomorfe, în general hermafrodite E. fructul o drupă

28. Althaea officinalis prezintă următoarele caracteristici:

A. plantă ierboasă perenă, cu rădăcină groasă B. gineceu pluricarpelar, sincarp superior C. fruct compus din numeroase achene D. corolă formată din patru petale late E. rădăcină cu micorize

29. Care dintre asocieri sunt corecte:

A. Primula officinalis – Floarea patimilor B. Centaurium umbelatum – Fierea pământului C. Gallium verum – Sânziene galbene D. Strychnos toxifera – Nucă vomică E. Nerium oleander – Saschiu

30. Subclasa Dileniidae face parte din:

A. Clasa Dicotiledonatae B. Încrengatura Magnoliophyta C. Clasa Magnoliatae D. Clasa Gnetatae E. Clasa Cycadatae

31. Gossypium herbaceum şi G. arboretum prezintă următoarele caracteristici:

A. frunze sagitate B. frunze rotunde sau reniforme, la bază cordate C. fruct achenă D. tulpină uşor comprimată, acoperită cu peri

Page 105: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

105

E. capsule mari cu seminţe acoperite cu fibre lungi 32. Uvae-ursi folium se recomandă în:

A. reumatism B. cistită C. hipertensiune D. nefrită E. uretrită

33. Pentru specia Primula officinalis importanţă farmaceutică prezintă:

A. fructule B. frunzele C. florile D. rădăcinile E. seminţele

34. Primula officinalis are:

A. frunze dispuse în rozetã bazalã B. tulpina un scap C. flori dispuse în dicazii D. flori dispuse în umbelã E. fructul o capsulã

35. Vaccinium myrtillus are: A. frunze căzătoare B. frunze sempervirescente C. flori solitare pe tipul 4 D. flori solitare pe tipul 5 E. fruct bacã

36. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre Salix alba:

A. are flori unisexuatedispuse în amenţi B. florile sunt dispuse în inflorescenţe cimoase C. frunzele sunt lanceolate D. conţine alcaloidul coniină E. importanţă farmaceutică prezintă Salicis cortex

37. Cucurbita pepo prezintă următoarele caracteristici:

A. popular se numeşte Pepene galben B. Cucurbitae semen prezintă importanţă farmaceutică C. tulpina este urcătoare sau târâtoare D. seminţele conţin substanţe vermifuge

Page 106: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

106

E. fructul este o melonidă 38. Selectaţi răspunsurile corecte despre Cucumis sativus:

A. este o plantă ierboasă anuală B. fructul este o melonidă C. aparţine familiei Cucurbitaceae D. prezintă flori hermafrodite E. importanţă farmaceutică prezintă Cucumis folium

39. Din Familia Cucurbitaceae fac parte:

A. Citrulus lanatus B. Citrulus colocynthis C. Carum carvi D. Crataegus monogyna E. Momordica charanthia

40. Hypericum perforatum prezintă mai multe caracteristici. Identificaţi-le!

A. se numeşte popular Sunătoare B. Hypericii herba are acţiune coleretică şi colagogă C. florile sunt tetramere D. inflorescenţa este un corimb E. frunzele sunt compuse

41. Nasturtium officinale prezintă următoarele caracteristici: A. flori mici, albe, tetramere B. Nasturtii herba se utilizează în dermatologie C. este o cruciferă cu fruct lomentă D. este lemnoasă, perenă E. se numeşte popular Năsturel

42. Bursae pastoris herba are rol în:

A. combaterea durerilor de stomac B. reglarea fluxului menstrual C. reglarea tensiunii arteriale D. reglarea glicemiei E. combaterea constipaţiei

43. Capsella bursa-pastoris are:

A. K4 şi C

4

B. K5 şi C

5

C. fruct silicvã

Page 107: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

107

D. fruct siliculã E. frunze bazale dispuse în rozetã

44. În varză, Brassica oleracea var. capitata, s-a descoperit:

A. un principiu antiulceros B. vitamina V C. vitamina U D. vitamina P E. un principiu stimulent al SNC

45. Violae tricoloris herba are acţiune:

A. depurativă B. diuretică C. uşor laxativă D. antidiareică E. antihemoroidală

46. Sinapis nigrae semen conţin o sinigrozidã din care se obţine esenţa de muştar, alil senevol, cu efect:

A. lacrimogen B. ilarian C. antibiotic D. bactericid E. bacteriostatic

47. Fãina de muştar se utilizeazã drept revulsiv deoarece:

A. activeazã circulaţia sângelui în zonã B. inhibã circulaţia sângelui în zonã C. congestioneazã organele interne subiacente D. decongestioneazã organele interne subiacente E. are acţiune antihelminticã

48. Althae radix şi Althae folium sunt recomandate ca:

A. laxative B. antidiareice C. hemostatice D. emoliente E. astringente

49. Raphanus sativus aparţine familiei:

A. Resedaceae B. Cruciferae

Page 108: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

108

C. Passifloraceae D. Grossulariaceae E. Brassicaceae

50. Salix alba are frunze:

A. lanceolate B. cordate C. simple D. compuse E. obovate

51. Populi gemmae se folosesc extern în:

A. inflamaţii B. degerãturi C. hemoroizi D. infecţii urinare E. infecţii respiratorii

52. Gossipium herbaceum este important din punct de vedere farmaceutic pentru cã duce la obţinerea de:

A. Gossypium depurantum - faşã B. Gosyipium depurantum - bandaj C. Gossypium depurantum - vatã hidrofilã D. Tela depurata - vatã hidrofilã E. Tela depurata -tifon

53. Uvae-ursi folium conţin:

A. arbutozidă B. tanin C. gume D. alcaloizi E. mucilagii

54. Uvae-ursi folium conţin taninuri fapt pentru care sunt folosite ca:

A. antihelmintice B. astrigente C. hemostatice D. laxative E. purgative

Page 109: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

109

55. Vitis ideae folium conţin arbutozidã, hidrochinone, flavone, taninuri fapt pentru care au asupra aparatului urinar acţiune:

A. antispasticã B. antisepticã C. diureticã D. laxativã E. litontripticã

56. Myrtili folium au acţiune:

A. antidiareicã B. hipoglicemiantă C. antihemoragicã D. diureticã E. antihemoroidalã

57. Tiliae argintae flores cum bracteis acţioneazã ca: A. neurosedativ B. febrifug C. calmant pentru tuse D. laxativ E. purgativ

58. Rhododendron kotschyi se numeşte popular:

A. Garofiţã B. Smârdar C. Trandafir D. Bujor de munte E. Cimbrişor

59. Primulae flores şi Primulae radix se recomandã în:

A. tuse B. gripe C. hemoroizi D. cistite E. nefrite

60. Speciile din Familia Brassicaceae pot avea drept fruct: A. silicva B. păstaia dehiscentă C. achena D. baca E. silicula

Page 110: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

110

61. Armoracia rusticana este folositã în afecţiuni ale aparatului:

A. digestiv B. respirator C. locomotor D. urinar E. excretor

62. Familia Cucurbitaceae cuprinde urmãtoarele specii: A. Bryonia alba B. Cucurbita pepo C. Cucumis sativus D. Licopersicum esculentum E. Cucumis melo

63. Harmanul, un alcaloid indolic, este conţinut de urmãtoarele specii: A. Physostigma venenosum B. Urtica dioica C. Peganum harmala D. Filipendula ulmaria E. Passiflora incarnata

5. SUBCLASA CARYOPHYLLYDAE

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Fructul caracteristic Familiei Caryophyllaceae este:

A. capsula B. achena C. folicula D. pãstaia E. silicva

2. Selectaţi răspunsul corect despre Saponaria officinalis: A. importanţă farmaceutică prezintă rizomul împreună cu rădăcinile B. este o plantă anuală C. florile sunt dispuse în racem D. frunzele sunt paripenat-compuse E. fructul este o bacă

Page 111: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

111

3. Gypsophyla paniculata se numeşte popular: A. Floarea-miresei B. Ciuboţica-cucului C. Iarbă grasă D. Tămâiţă E. Bumbac

4. Pentru fabricarea unor săpunuri se folosesc rădăcinile de:

A. Stellaria media şi Herniaria glabra B. Gypsophylla paniculata şi Saponaria officinalis C. Lychnis flos-cuculi şi Portulaca oleraceea D. Rheum officinale şi Tilia argentea E. Rheum palmatum şi Tilia platyphyllos

5. Denumirea ştiinţifică a Cârmâzului este:

A. Stellaria media B. Tilia platyphyllos C. Saponaria officinalis D. Tilia argentea E. Phytolacca americana

6. Denumirea ştiinţifică pentru Revent este:

A. Polygonum aviculare B. Rheum palmatum var. tanguticum C. Carum carvi D. Corydalis solida E. Carica papaya

7. Rădăcina cărei plante se foloseşte pentru scoaterea petelor de grăsime şi la fabricarea săpunurilor:

A. Polygonum aviculare B. Nasturtium officinale C. Urtica dioica D. Saponaria officinalis E. Melilotus officinalis

8. Săpunăriţa are următoarea denumire ştiinţifică:

A. Saponaria officinalis B. Digitalis lanata C. Rosmarinus officinalis D. Salvia officinalis E. Hypericum perforatum

Page 112: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

112

9. Speciile din familia Caryophyllaceae au florile: A. solitare B. grupate, de regulă, în monocaziu C. grupate, de regulă, în inflorescenţe cimose, în dicazii D. grupate în inflorescenţe racemoase E. cu simetrie zigomorfă

10. Produsul vegetal Rhei rhizoma este contraindicat în:

A. afecţiuni pulmonare B. afecţiuni digestive C. constipaţie D. afecţiuni genito – urinare E. reumatism

11. Speciile Ordinului Polygonales au gineceul:

A. sincarp, superior B. sincarp, inferior C. apocarp, superior D. apocarp, inferior E. sincarp, semiinferior

12. Găsiţi asocierea corectă:

A. Papaver rhoeas – Mac galben B. Juglans regia – Dud C. Rheum palmatum var. tanguticum – Fam. Caryophyllaceae D. Saponaria officinalis – Fam. Polygonaceae E. Saponaria officinalis – Săpunăriţă

13. Produsul vegetal Saponariae rubrae radix conţine:

A. lobelină B. scopolamină C. saponine D. glicozide cardiotonice E. geină

14. Saponaria officinalis prezintă subteran:

A. bulb tunicat B. tubercul C. bulbotuber D. bulb solzos E. rizom puternic ramificat

Page 113: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

113

15. Rheum palmatum var. tanguticum face parte din familia: A. Polygonaceae B. Polygalaceae C. Liliaceae D. Fabaceae E. Rosaceae

16. Rhei rhizoma reprezintă:

A. rizomul de la Lăcrămioară B. denumirea ştiinţifică pentru Troscot C. rizomul speciei Leonurus cardiaca D. rizomul speciei Rheum palmatum var. tanguticum E. denumirea ştiinţifică pentru Revent.

17. Poligonii avicularis herba intră în compoziţia:

A. ceaiului gastric 1 B. ceaiului gastric 2 C. produsului Rutoven D. ceaiului antidiabetic E. produsului Extraveral

18. Subfamiliile Alsinoideae şi Silenoideae fac parte din familia:

A. Phytolacaceae B. Portulacaceae C. Caryophyllaceae D. Salicaceae E. Brassicaceae

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Subclasele Caryophyllidae şi Asteridae fac parte din:

A. Încrengătura Angiospermatophyta B. Încrengătura Magnoliophyta C. Clasa Monocotiledonatae D. Clasa Magnoliatae E. Clasa Dicotiledonatae

2. Saponaria officinalis conţine saponine, fapt pentru care este folositã pentru:

A. scoaterea petelor de grãsime B. fabricarea sãpunurilor

Page 114: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

114

C. afecţiuni pulmonare D. afecţiuni cutanate E. constipaţie

3. Gypsophyla paniculata prezintă:

A. flori dispuse în inflorescenţe racemoase B. flori dispuse în inflorescenţe cimoase C. fruct capsulã D. fruct achenã E. fruct foliculã

4. Produsul vegetal Gypsophylae paniculatea radix combate:

A. oxiurile B. anemia C. bolile de splinã D. bolile de ficat E. hemoroizii

5. Subclasa Caryophyllidae cuprinde următoarele ordine: A. Gentianales B. Caryophyllales C. Polygonales D. Poligalales E. Ericales

6. Caracteristicile speciilor din Familiua Polygonaceae sunt:

A. florile bisexuate, actinomorfe sau zigomorfe B. perigonul cu petale inegale C. fructul - bacă D. ohreea, teacă membranoasă în formă de pâlnie E. florile unisexuate

7. Subclasa Caryophyllidae cuprinde plante:

A. ierboase, mai rar lemnoase B. cu frunze opuse sau alterne, simple C. melifere D. foarte puţin răspândite E. carnivore

8. Polygonii avicularis herba conţine:

A. acid salicilic B. avicularină

Page 115: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

115

C. atropină D. juglonă E. tanin

9. Polygonum aviculare prezintă:

A. ovar tricarpelar B. fruct pixidă C. androceu format din 8 stamine D. ovar bicarpelar E. fruct – achenă

10. Care din plantele enumerate aparţin Familiei Polygonaceae?

A. Artemisia absinthium B. Polygonum aviculare C. Saponaria officinalis D. Chelidonium majus E. Rheum palmatum var. tanguticum

11. Asocierile false sunt:

A. Poligonum aviculare – Troscot B. Saponaria officinalis – Săpunăriţă C. Saponaria officinalis – Odogaci D. Familia Caryophyllaceae – Ordinul Polygonales E. Rheum palmatum – Degeţel

12. Denumirea populară pentru Saponaria officinalis este:

A. Pelin B. Săpunăriţă C. Odogaci D. Ciuin roşu E. Linte

13. Familia Caryophyllaceae face parte din:

A. Ordinul Caryophyllales B. Subclasa Caryophyllidae C. Clasa Magnoliatae D. Clasa Liliatae E. Încrengătura Gymnospermatophyta

14. În doze mari, produsul vegetal Rhei rhizoma are proprietăţi:

A. antidiareice B. antiinflamatoare

Page 116: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

116

C. laxative D. purgative E. tonic aperitive

15. Trăsăturile speciilor din ordinul Polygonales sunt:

A. gineceu sincarp superior B. gineceu sincarp inferior C. androceu cu 3-9 stamine D. frunze întregi, prevăzute cu ochree E. flori mari, unisexuate

6. SUBCLASA ASTERIDAE

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. În organele vegetative şi în fructele plantelor din Ordinului Gentianales se găsesc:

A. alcaloizi toxici, otrăvitori B. mucilagii C. taninuri toxice D. arbutozide E. hidrochinone

2. Din scoarţa rădăcinii de Strychnos toxifera se extrage:

A. morfina B. papaverina C. curara D. opium E. balsamum peruvinum

3. Gentiana lutea se numeşte popular: A. Fierea pãmântului B. Nucã vomicã C. Ghinţurã galbenã D. Chodrodendron E. Garofiţã

4. Rauwolfia serpentina a fost folositã de indieni împotriva:

A. intoxicaţiilor cu bromuri B. intoxicaţiilor cu CO C. muşcãturii de cobra D. hemoroizilor

Page 117: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

117

E. acneei 5. Strophanti semen conţin:

A. glucide B. glicozide cardiotonice C. mucilagii D. hidrochinone E. gume

6. Fraxinus ornus aparţine familiei:

A. Rubiaceae B. Fagaceae C. Fabaceae D. Oleaceae E. Monimiaceae

7. Tătăneasa prezintă inflorescenţă de tip:

A. racem compus B. calatidiu C. pleiocaziu D. cincin E. drepaniu

8. Datura innoxia se întâlneşte în familia:

A. Sterculiaceae B. Solanaceae C. Santalaceae D. Staphylacaceae E. Sapindaceae

9. Importanţă farmaceutică la specia Verbascum phlomoides prezintă:

A. seminţele B. petalele C. rădăcina D. frunzele E. fructele

10. Decoctul cald din frunze de tutun prezintă acţiune: A. bactericidă B. fungicidă C. antimicotică D. antivirală

Page 118: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

118

E. paraziticidă

11. Chinidina este utilizată în: A. varice B. diabet C. ulcer D. tuse uscată E. aritmii cardiace

12. Fructul Subfamiliei Cinchonoideae este:

A. drupa B. polifolicula C. baca D. capsula E. achena

13. Viburnum lantana are în diluţii mici acţiune:

A. litontriptică B. cardiotonică C. diuretică D. antispastică E. antiinflamatoare

14. Rubia tinctorium face parte din Subfamilia:

A. Rosoideae B. Coffeoideae C. Maloideae D. Rubioideae E. Cinchonoideae

15. De la specia Gallium verum în scop farmaceutic se utilizează:

A. rizomii B. frunzele C. seminţele D. întreaga plantă E. inflorescenţele

16. Dacă un produs vegetal prezintă proprietăţi stiptice, atunci el:

A. îmbunătăţeşte circulaţia periferică B. previne formarea calculilor renali C. poate fi utilizat în combaterea scarlatinei D. poate fi folosit în intoxicaţiile cu compuşi barbiturici

Page 119: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

119

E. opreşte sângerările minore 17. Planta cea mai utilizată pentru efectul sedativ este:

A. Socul B. Floarea patimilor C. Sunătoarea D. Odoleanul E. Măslinul

18. Convolvulus arvensis prezintă următoarele caracteristici, cu excepţia:

A. frunze sagitate B. fruct capsulă C. tulpină volubilă D. flori solitare E. gineceu tricarpelar

19. De la Pulmonaria officinalis în scop terapeutic se utilizează:

A. frunzele B. florile C. partea aeriană D. scoarţa E. rădăcina

20. Viperina este denumirea populară pentru:

A. Viburnum lantana B. Vinca rozea C. Borago officinalis D. Echium vulgare E. Malaleuca leucandendron

21. Partea aeriană a speciei Borago officinalis conţine în cantitate mare:

A. nitrat de sodiu B. clorură de potasiu C. iodură de sodiu D. nitrat de potasiu E. iodură de potasiu

22. Familia Solanaceae face parte din ordinul:

A. Scrophulariales B. Rosales C. Fabales D. Rubiales

Page 120: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

120

E. Gentianales

23. Nicotiana tabacum prezintă următoarele caracteristici, cu excepţia: A. fruct capsular, dehiscent B. frunze ovale sau lanceolate C. fruct foliculă D. tulpină simplă, pubescentă E. frunze cu peri lipicioşi

24. În tratarea febrei ce însoţeşte boli ca pojarul, scarlatina, se utilizează planta:

A. Alchemilla vulgaris B. Liquidambar orientale C. Borago officinalis D. Cydonia oblonga E. Vinca minor

25. Criteriul de clasificare al Familiei Rubiaceae în subfamilii este:

A. floarea B. dispoziţia frunzelor C. tulpina D. fructul E. rãdãcina

26. Care asociere este corectã:

A. Subfamilia Coffeoideae – fruct achenã B. Subfamilia Coffeoideae - fruct capsulã C. Subfamilia Rubioideae – fruct drupã D. Subfamilia Rubioideae – fruct capsulã E. Subfamilia Cinchonoideae – fruct capsulã

27. Cinchona succirubra are fructul:

A. capsulã B. achenã C. drupã D. capsulã E. achenã

28. Coffea arabica are ca fruct:

A. folicula B. drupa C. cariopsa D. baca

Page 121: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

121

E. achena 29. La Coffea arabica importanţã farmaceuticã prezintă:

A. frunzele B. scoarţa C. fructele D. florile E. seminţele

30. Rubia tinctorium are ca fruct:

A. capsula B. drupa C. achena D. folicula E. bacă

31. Produsul vegetal Rubiae radix se utilizeazã: A. în dermatologie B. în afecţiuni ale SNC C. în litiazã renalã D. ca purgativ E. ca laxativ

32. Ceaiul de Gallium verum este recomandat în tratamentul:

A. HTA B. gastritei C. acidităţii gastrice D. epilepsiei E. acneei

33. Plantele ce aparţin Familiei Valerianaceae au ca fruct:

A. poama cu K persistent B. nucula cu K persistent C. drupa cu K persistent D. baca cu K persistent E. capsula cu K persistent

34. Frunzele de Valerianella locusta au proprietãţi:

A. antianemice B. antiscorbutice C. antihemoragice D. antihelmintice

Page 122: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

122

E. antidiareice 35. Digitalis purpureae folium conţin glicozide cardiotonice, fapt pentru care sunt folosite în:

A. litiazã renalã B. insuficienţã respiratorie C. insuficienţã cardiacã D. insuficienţã renalã E. litiazã biliarã

36. Speciile din Familia Labiatae prezintă: A. flori unisexuate B. flori bilateral simetrice C. frunze alterne D. ovar inferior E. gineceu apocarp

37. Viburnum lantana prezintă importantţă farmaceutică prin:

A. rizom B. scoarţă C. frunze D. flori E. fructe

38. Inflorescenţa de la Pătlagină este: A. umbelă simplă B. umbelă compusă C. spic simplu D. panicul simplu E. corimb compus

39. Speciile din ordinul Lamiales au ca fruct:

A. nucula B. achena C. păstaia indehisentă D. baca E. poama

40. Produsul vegetal Rauwolfiae radix conţine alcaloizi printre care se numără şi:

A. reserpina B. vincamina C. brucina

Page 123: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

123

D. eritricina E. pilocarpina

41. Strychnos nux-vomica prezintă flori grupate în:

A. racem simplu B. cime umbeliforme C. cime corimbiforme D. calatidiu E. amenţi

42. Vinca minor aparţine Familiei:

A. Asteraceae B. Gentianaceae C. Apocynaceae D. Mimosaceae E. Rosaceae

43. Curara se extrage din:

A. frunzele speciei Strychnos toxifera B. scoarţa speciei Strychnos nux-vomica C. produsul vegetal Gentianae radix D. scoarţa speciei Strychnos toxifera E. produsul vegetal Rhei rhizoma

44. La Liana dobrogeană farmaceutic se valorifică: A. scoarţa B. întreaga plantă C. frunzele D. fructele E. seminţele

45. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:

A. Viburni cortex se poate utiliza în tratamentul dismenoreelor . B. Lumânărica prezintă fruct capsulă . C. Periploca graeca este încadrată în Familia Asclepiadaceae. D. Asperula odorata are denumirea populară de Mojdrean. E. Familia Convolvulaceae face parte din Ordinul Boraginales.

46. Ce plantă conţine solasodină din care, prin semisinteză se obţin hormoni steroizi?

A. Chelidonium majus B. Solanum tuberosum

Page 124: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

124

C. Gallium verum D. Myristica fragrans E. Solanum laciniatum

47. Periplocina şi periplocimarina sunt substanţe cu acţiune similară digitalinei, adică:

A. anxiolitică B. imunostimulatoare C. sedativă D. laxativă E. tonic cardiacă

48. Datorită conţinutului în cumarine, vinariţa prezintă o anumită caracteristică. Care este aceea?

A. poate fi utilizată în vopsitorie B. prezintă un miros persistent şi după uscare C. are proprietăţi astringente D. prezintă acţiune afrodisiacă E. favorizează tranzitul intestinal

49. Scaietele popii se numeşte ştiinţific:

A. Carthamus tinctorius B. Carthamus spinosum C. Xanthium strunarium D. Tussilago farfara E. Arctium lappa

50. Extractele de Harpagophyti radix se recomandă în afecţiuni:

A. ginecologice B. reumatologice C. oftalmologice D. endocrine E. biliare

51. Specia Periploca graeca conţine:

A. tanin B. substanţe amare C. glicozide cardiotonice D. amidon E. rezine

Page 125: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

125

52. Denumirea ştiinţifică pentru Ciumăfaie este: A. Galium verum B. Datura stramonium C. Potentila tormentila D. Atropa belladonna E. Hyoscyamus niger

53. Oleum olivarum reprezintă:

A. frunzele de Măslin B. fructele de Gutui C. florile de Tutun D. uleiul de Măsline E. scoarţa de Frasin

54. Din ce organ vegetal al speciei Asperula odorata se extrage purpurina?

A. scoarţă B. frunze C. parte aeriană D. flori E. rădăcină

55. Produsul vegetal Plantaginis folium conţine:

A. flavone B. harpagozidă C. aucubină D. citisină E. colchicină

56. Pătlagina are inflorescenţa:

A. spic compus B. calatidiu C. capitul D. spic simplu E. glomerul

57. Mentha piperita este un reprezentant al familiei:

A. Lobeliaceae B. Labiatae C. Polygonaceae D. Fabaceae E. Cucurbitaceae

Page 126: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

126

58. Băile de frunze şi flori de Rosmarinus officinalis se utilizează în: A. boli de stomac B. afecţiuni ale intestinului C. bronşită D. afecţiuni ginecologice E. stări de debilitate la copii

59. Extern, produsul vegetal Basilici herba se recomandă pentru:

A. afte B. veruci C. arsuri ale pielii D. cicatrici E. înţepături de insecte

60. Denumirea populară Jaleş de grădină aparţine speciei:

A. Origanum vulgare B. Salvia officinalis C. Thymus vulgaris D. Salvia sclarea E. Calendula officinalis

61. Produsul vegetal Cynarae folium are acţiune:

A. coleretic – colagogă B. antiinflamatoare C. galactogogă D. antiemetică E. antiseptică

62. Chamomilla recutita are inflorescenţa:

A. monocaziu B. tirsă C. calatidiu D. capitul E. bostrix

63. Achillea millefolium este un reprezentant al subfamiliei:

A. Radiiflorae B. Tubuliflorae C. Liguliflorae D. Spiraeoideae E. Maloideae

Page 127: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

127

64. Frunzele de Taraxacum officinale sunt: A. lirate B. runcinate C. palmat lobate D. inegal serate E. penat partite

65. Bardanae radix reprezintă:

A. rădăcinile de Siminoc B. rădăcinile de Spânz C. rădăcinile de Brusture D. tulpinile de Brusture E. tulpinile de Spânz

66. Absintina şi anabsintina sunt substanţe amare existente în produsul vegetal:

A. Absinthii radix B. Absinthii herba C. Colchici semen D. Artemisiae vulgaris herba E. Artemisiae vulgaris radix

67. Nicotiana tabacum prezintă următoarele caracteristici, cu excepţia:

A. fruct capsular, dehiscent B. frunze ovale sau lanceolate C. fruct foliculă D. tulpină simplă, glandular pubescentă E. frunze cu peri lipicioşi

68. Melissa officinalis se numeşte popular:

A. Levănţică B. Izmă C. Roiniţă D. Isop E. Măghiran

69. Aparţine familiei Pedaliaceae:

A. Plantago psyllium B. Vitex agnus castus C. Hyssopus officinalis D. Colchiucum autumnale E. Harpagophytum procumbens

Page 128: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

128

70. Produsul vegetal Lavandulae flos are acţiune: A. tranchilizantă B. antidiareică C. antiastmatică D. sedativă E. antireumatică

71. Produsul vegetal Hyssopi herba prezintă acţiune:

A. antireumatică B. diuretică C. expectorantă D. sedativă E. antispasmodică

72. Specia Majorana hortensis aparţine familiei:

A. Lobeliaceae B. Plantaginaceae C. Asteraceae D. Lamiaceae E. Caprifoliaceae

73. Specia Ceai de Java se numeşte ştiinţific:

A. Cnicus benedictus B. Ortosiphon stamineus C. Tillia argeantea D. Lobelia inflata E. Coffea arabica

74. Identificaţi asocierea corectă: A. Salvia Officinalis – Jaleş de grădină B. Leonurus cardiaca – Unguraş C. Artemisia absinthium – Pelin negru D. Arctium lappa – Siminoc E. Inula helenium – In

75. Aparţine Subclasei Asteridae:

A. Ordinul Rosales B. Ordinul Liliales C. Ordinul Juglandales D. Ordinul Campanulales E. Ordinul Orchidales

Page 129: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

129

76. Pentru specia Petasites hybridus importanţă farmaceutică prezintă: A. flores B. folium C. fructus D. herba E. rhizoma

77. Produsul vegetal Tanaceti flos se utiliza în trecut ca:

A. tonic aperitiv B. antihelmintic C. antihipertensiv D. antidiareic E. laxativ

78. Silybi mariani fructus reprezintă:

A. fructele speciei Carduus benedictus B. seminţele speciei Carduus benedictus C. fructele speciei Carduus marianus D. fructele speciei Cnicus benedictus E. fructele speciei Carthamus tinctorius

79. Aparţine Subfamiliei Radiiflorae:

A. Artemisia absinthium B. Xanthium strunarium C. Taraxacum officinale D. Arnica montana E. Tanacetum vulgare

80. Produsul vegetal Petasitidis rhizoma prezintă:

A. acţiune protistocidă superioară clorochinei B. acţiune protistocidă inferioară clorochinei C. acţiune antiinflamatoare D. acţiune antispastică superioară papaverinei E. acţiune antispastică inferioară papaverinei

81. Stricnina şi brucina sunt prezente în produsul vegetal: A. Strychni semen B. Rauwolfiae radix C. Strophanti semen D. Sinapis albae semen E. Sinapis nigrae semen

Page 130: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

130

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU 1. Majorana hortensis:

A. nu conţine ulei volatil B. este un subarbust peren în zonele de origine C. este un reprezentant al familiei Labiatae D. prezintă importanţă farmaceutică E. se numeşte popular Cimbru de grădină

2. Produsul vegetal Agni casti fructus se indică în: A. sindrom premenstrual B. hipermenoree C. afecţiuni reumatologice D. afecţiuni renale E. polimenoree

3. Aparţin familiei Labiatae:

A. Zea mays B. Origanum vulgare C. Hyssopus officinalis D. Mentha piperita E. Vitex agnus castus

4. Produsul vegetal Lavandulae flos are acţiune:

A. hipotensivă B. coleretică C. colagogă D. sedativă asupra SNC-ului E. cicatrizantă

5. Produsul vegetal Hyssopi herba se recomandă pentru tratamentul:

A. răcelii B. cistitei C. bronşitei D. astmului E. enteretei

6. Salvia officinalis se numeşte popular:

A. Jaleş de grădină B. Busuioc C. Şovârv D. Salvie

Page 131: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

131

E. Şerlai 7. Specia Leonurus cardiaca:

A. este o plantă ierboasă, perenă cu un rizom scurt, lignificat B. este o plantă lemnoasă C. are florile grupate în dicazii D. nu prezintă importanţă farmaceutică E. se numeşte popular Talpa gâştii

8. Frunzele de Ortosiphon stamineus prezintă acţiune:

A. coleretică B. colagogă C. diuretică D. saluretică E. expectorantă

8. Aparţin Subfamiliei Tubuliflorae:

A. Arnica montana B. Artemisia vulgaris C. Petasites hybridus D. Chamomilla recutita E. Taraxacum officinale

9. Fac parte din Subfamilia Radiifloarae:

A. Păpădia B. Cicoarea C. Gălbenelele D. Coada-şoricelului E. Scaietele popii

10. Arnica montana se numeşte popular:

A. Arnică B. Podbal de munte C. Iarbă mare D. Holeră E. Cicoare

11. Inulae radix are acţiune:

A. antimicrobiană B. antihelmintică C. sedativă D. antiinflamatoare

Page 132: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

132

E. galactogogă 12. Taraxacum officinale:

A. este o plantă ierboasă, cu rădăcină pivotantă B. are tulpina un culm C. prezintă o inflorescenţă de culoare galbenă D. este o specie rar întâlnită E. prezintă frunze neregulat runcinat lobate

13. Identificaţi asocierile corecte:

A. Xanthium spinosum – Spine B. Calendula officinalis – Albăstrele C. Atropa belladonna – Măselăriţă D. Inula helenium – Iarbă mare E. Tussilago farfara – Podbal

14. Extern, Millefolii flores se recomandă în:

A. hemoroizi B. ulcere varicoase C. abcese dentare D. plăgi purulente E. alergii

15. Identificaţi variantele corecte:

A. Achillea milefolium – Subfamilia Tubuliflorae B. Arnica montana – Subfamilia Liguliflorae C. Tussilago farfara – Subfamilia Radiiflorae D. Echinacea purpurea – Subfamilia Radiiflorae E. Cnicus benedictus – Subfamilia Tubuliflorae

16. Decoctul obţinut din frunzele de Plantago lanceolata se utilizează astfel:

A. extern, în bolile de ochi B. intern, ca antidiareic C. intern, ca laxativ D. extern, în alergii cutanate E. variantele C, D sunt corecte

17. Phylli semen se recomandă pentru tratametul:

A. constipaţiei B. furunculozei C. bronşitei D. enteritei

Page 133: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

133

E. reumatismului 18. Harpagophytum procumbens se mai numeşte:

A. Unghia ciutei B. Colţii babei C. Iarba rea D. Rădăcina lui Windhoek E. Gheara diavolului

19. Speciile din familia Plantaginaceae se caracterizează prin:

A. fruct pixidă sau nuculă B. ovar superior tetracarpelar C. fruct lomentă D. stamine 4, mai rar 2 E. flori unisexuate, mai rar hermafrodite

20. Specia Mentha piperita prezintă:

A. frunze alterne, glabre B. flori dispuse în inflorescenţe spiciforme, alcătuite din mai multe cime C. rizom orizontal D. importanţă farmaceutică prin intermediul frunzelor E. rădăcină pivotantă

21. Alegeţi asociaţiile corecte:

A. Digitalis purpurea – Degeţel lânos B. Gallium verum – Batate C. Scopolia carniolica – Mutulică D. Fraxinus ornus – Mojdrean E. Hyoscyamus niger – Ciumăfaie

22. Frunzele de Măslin au acţiune:

A. cardiotonică B. hipotensivă C. emolientă D. laxativă E. diuretică

23. Hiosciamina şi scopolamina sunt alcaloizi prezenţi la specia:

A. Hyoscyamus niger B. Datura innoxia C. Mătrăgună D. Măselariţă

Page 134: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

134

E. Verbascum phlomoides 24. Periploca graeca poate fi încadrată astfel:

A. Ordinul Gentianales B. Familia Amaryllidaceae C. Ordinul Polygonales D. Familia Asclepiadaceae E. Familia Rosaceae

25. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. Produsul vegetal Digitalis lanatae folium prezintă acţiune mai rapidă decât produsul Digitalis purpureae folium.

B. Digitalis lanata se numeşte popular Degeţel lânos. C. Scopolia carniolica este un reprezentant al familiei Asteraceae. D. Fructele de Ardei iute au şi acţiune insecticidă. E. Echium vulgare are florile galbene sau albe.

26. Frunzele de Tutun conţin:

A. nicotină B. anabazină C. piridine D. pixide E. pirazine

27. Arborele de chinină face parte din:

A. Familia Cinchonoideae B. Familia Rubiaceae C. Ordinul Rosales D. Ordinul Rubiales E. Familia Liliaceae

28. Uleiul volatil prezent în florile de levănţică are proprietăţi:

A. diuretice B. sedative C. hipoglicemiante D. dezinfectante E. tonice

29. Sucul crud obţinut din tuberculii speciei Solanum tuberosum are proprietăţi:

A. antiinflamatoare B. antiulceroase C. diuretice

Page 135: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

135

D. emoliente E. calmante

30. De la specia Atropa belladonna în scop terapeutic se utilizează:

A. frunzele B. florile C. rădăcina D. seminţele E. scoarţa

31. Alegeţi afirmaţiile false:

A. Manna este un produs extras din Fraxinus ornus. B. Subfamilia Cinchonoideae prezintă specii cu fruct drupă. C. Digitalis lanatae folium conţin heterozide cardiotonice în concentraţie mai mică

decât Digitalis purpureae folium. D. Viburni cortex are acţiune sedativă asupra SNC . E. Tătăneasa prezintă inflorescenţă cincin.

32. Speciile de Gallium se foloseau în trecut ca sursă de:

A. vopsea roşie obţinută din flori B. vopsea verde obţinută din flori C. vopsea galbenă obţinută din rizomi D. vopsea roşie obţinută din rizomi E. vopsea galbenă obţinută din flori

33. Chinina are acţiune:

A. antiscorbutică B. antimalarică C. febrifugă D. antiaritmică E. antiinflamatoare

34. De la specia Olea europea se pot utiliza farmaceutic:

A. frunzele B. florile C. scoarţa D. uleiul extras din fructe E. rădăcina

35. Scopoliae rhizoma:

A. provoacă midriază B. inhibă SNC

Page 136: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

136

C. excită SNC D. provoacă mioză E. relaxează musculatura striată

36. Rădăcina de Cephaelis ipecacuanha are acţiune:

A. expectorantă în doze mici B. vomitivă în doze mici C. expectorantă în doze mari D. vomitivă în doze mari E. antivomitivă în doze mari

37. Coffea arabica poate fi încadrată astfel:

A. Ordinul Gentianales B. Familia Rubiaceae C. Ordinul Dipsacales D. Familia Rosaceae E. Subfamilia Coffeoideae

38. Stramonii folium şi Stramonii semen au proprietăţi:

A. narcotice B. calmante C. antispasmodice D. diuretice E. antibiotice

39. Produsul vegetal Pulmonariae folium se utilizează în: A. bronşită B. gastrită C. reumatism D. ulcer E. stări de demineralizare

40. Produsul vegetal Convolvuli herba conţine:

A. jalapină B. vitamina C C. convolvulină D. tanin E. ulei volatil

41. Ceaiul de coajă de Soc se utilizează în:

A. bronşite B. gută

Page 137: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

137

C. reumatism D. răceli E. tratamentul hidroptiziei

42. Ordinul Dipsacales cuprinde familiile.:

A. Rubiaceae B. Caprifoliaceae C. Polygonaceae D. Valerianaceae E. Mimosaceae

43. Vinariţa are acţiune:

A. diuretică B. tonică C. excitantă SNC D. vulnerară E. hipoglicemiantă

44. Hyoscyamus niger prezintă:

A. tulpină glabră B. flori sesile C. fruct drupă D. corolă infundibuliformă, galbenă E. fruct pixidă

45. Produsul vegetal Symphyti radix are proprietăţi:

A. expectorante B. antispastice C. cicatrizante D. antiscorbutice E. laxative

46. De la Soc se utilizează:

A. scoarţa B. partea aeriană C. rădăcina D. florile E. fructele

47. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Asperula odorata:

A. prezintă flori dispuse în cime unipare B. are fructul reprezentat de o achenă bine dezvoltată

Page 138: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

138

C. întreaga plantă prezintă importanţă farmaceutică D. are rădăcină pivotantă E. prezintă frunze dispuse în verticil

48. Cafeina poate produce:

A. insomnie B. hipotensiune C. tulburări renale D. tulburări gastrice E. hipotermie

49. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Măselariţă:

A. este toxică doar în stare verde B. se pot utiliza farmaceutic frunzele şi seminţele C. este folosită ca plantă medicinală încă din antichitate D. are fructul o pixidă E. în doze mari are un puternic efect sedativ

50. Rubiae radix se utilizează:

A. în aritmii cardiace B. ca diuretic C. în litiza renală D. pentru proprietăţile antispastice E. în hipertensiune

51. Prin ce procedeu se formează aroma caracteristică de seminţe prăjite de cafea pentru prepararea cafelei:

A. presare la rece B. prăjire menajată C. presare la cald D. prăjire rapidă E. torefiere

52. Strychni semen conţin stricninã şi sunt folosite în:

A. intoxicaţii cu bromuri B. intoxicaţii cu cloruri C. intoxicaţii cu barbiturice D. excitant al SNC E. astenii

53. Strychni semen conţin alcaloizi precum:

A. stricnina

Page 139: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

139

B. reserpina C. vincamina D. chinidina E. brucina

54. Centaurii herba are acţiune:

A. colereticã B. colagogã C. febrifugã D. emenagogã E. vermifugã

55. Vinca minor:

A. se numeşte Saschiu B. are tulpină târâtoare de pe care pornesc rãdãcini adventive C. are flori grupate în inflorescenţe cimoase D. are flori solitare E. este o plantă anuală

56. Reserpina are acţiune:

A. sedativã B. hipertensivã C. stimulatoare a SNC D. hipotensivã E. uşor tranchilizantã

57. Hyoscyamus niger:

A. este o plantã toxicã B. se foloseşte sub formã de ceai C. în doze mici este calmant D. în doze mari produce intoxicaţii E. se administreazã combinat cu opium în epilepsie

58. Chinae cortex:

A. acţioneazã împotriva malariei B. acţioneazã împotriva scabiei C. are şi acţiune febrifugã D. are acţiune emeticã E. este folositã în aritmii cardiace

59. Ipecacuanhe radix are acţiune:

A. vomitivã în doze mari

Page 140: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

140

B. expectorantã în doze mici C. antibacterianã D. antiamoebianã E. antidizentericã

60. Valerianae radix se foloseşte ca:

A. sedativ B. tonic C. antimicotic D. hemostatic E. antihelmintic

61. Oleum olivarum este: A. coloretic B. emetic C. colagog D. laxativ uşor E. antidiareic

62. Produsul vegetal Convolvuli herba are acţiune:

A. laxativã B. antidiareicã C. colereticã D. colagogã E. emenagogã

63. Symphytum officinale: A. se numeşte Mierea ursului B. are flori pentamere dispuse în bostrix C. are flori pentamere dispuse în cincin D. are flori tetramere dispuse în cincin E. are un rizom gros, ramificat

64. Ordinul Scrophulariales cuprinde urmãtoarele familii: A. Solanaceae B. Scrophulariaceae C. Boraginaceae D. Plantaginaceae E. Asteraceae

65. Atropa belladonna: A. se numeşte popular Măselariţã

Page 141: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

141

B. are frunze alterne la bazã şi dispuse câte 2 la un nod în partea superioarã C. are frunze dispuse în rozetã şi alterne în partea superioarã D. se numeşte popular Mãtrãgunã E. are rizom gros de pe care pornesc rãdãcini groase

66. Frunzele de Nicotiana tabacum:

A. se folosesc ca paraziticid B. se folosesc ca bactericid C. se folosesc ca bacteriostatic D. se folosesc pentru combaterea viermilor intestinali E. se folosesc împotriva dismenoreei

67. Convolvulus arvensis prezintă:

A. tulpină volubilã B. tulpină erectã C. frunze opuse D. frunze alterne E. flori hermafrodite

68. Belladonnae folium et radix conţin atropină şi hiosciaminã datorită cărora:

A. calmeazã spasmele musculaturii netede B. calmeazã spasmele musculaturii striate C. provoacã midriazã D. au acţiune laxativã E. blocheazã peristaltismul intestinal

II. CLASA MONOCOTILEDONATAE (LILIATAE)

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Speciile din clasa Liliatae prezintă următoarele caracteristici, cu excepţia:

A. frunze simple, nestipelate, cu nervaţiune paralelă sau arcuată B. embrion cu un singur cotiledon C. flori pe tipul 3 şi frecvent nediferenţiate în caliciu şi corolă D. flori pe tipul 5 si frecvent nediferenţiate în caliciu şi corolă E. cilindru central sub formă de atactostel

2. Colchicum autumnale: A. se numeşte popular Steregoaia B. este o plantă toxică C. prezintă înveliş floral diferenţiat în caliciu şi corolă

Page 142: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

142

D. este o specie din familia Amaryllidaceae E. prezintă subteran un rizom bogat în alcaloizi

3. Specia Convallaria majalis aparţine:

A. familiei Liliaceae B. subclasei Alismidae C. ordinului Graminales D. clasei Asteridae E. familiei Dioscoreaceae

4. Produsul vegetal Convallariae folium are acţiune:

A. hipotensivă B. astringentă C. cardiotonică D. antireumatică E. hipoglicemiantă

5. Veratri rhizoma:

A. se recoltează numai toamna B. reprezintă rizomii de Lăcrămioară C. conţine glucoalcaloizi steroidici D. se recoltează numai primăvara timpuriu E. are acţiune cardiotonică

6. Denumirea populară pentru Ruscus aculeatus este:

A. Şofran B. Obligeană C. Păducel D. Sparanghel E. Ghimpe

7. Allium cepa:

A. este o plantă ierboasă anuală B. se numeşte popular Usturoi C. aparţine familiei Iridaceae D. este o plantă ierboasă bianuală E. nu prezintă importanţă farmaceutică

8. Identificaţi asocierea corectă:

A. Galanthus nivalis – Narcisă B. Iris germanica – Şofran C. Colchicum autumnale – Brânduşa de toamnă

Page 143: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

143

D. Crocus sativus – Stânjenel E. Yucca shidigera – Agave

9. Frunzele şi bulbii speciei Galanthus nivalis conţin alcaloizi precum:

A. colchicină şi leucoină B. leucoină şi leucocitină C. colchicină şi demecolchicină D. coniină şi colchicozidă E. licorenină şi galantină

10. Identificaţi varianta corectă:

A. Piper nigrum – Familia Ranunculaceae B. Allium sativum – Familia Poaceae C. Serenoa repens – Familia Liliaceae D. Crocus sativus – Familia Arecaceae E. Tamus communis – Familia Dioscoraceae

11. Colchici semen conţin alcaloidul:

A. efedrină B. papaverină C. atropină D. morfină E. colchicină

12. Colchicum autumnale prezintă subteran:

A. tubercul B. bulb tunicat C. bulb solzos D. rizom E. bulbotuber

13. Colchicina se foloseşte în tratamentul:

A. gutei B. diabetului C. reumatismului D. cistitei E. nefritei

14. Allium sativum este o specie ce aparţine:

A. Familiei Amaryllidaceae B. Familiei Iridaceae C. Familiei Orchidaceae

Page 144: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

144

D. Familiei Poaceae E. Subclasei Liliidae

15. Brânduşa de toamnă se numeşte ştiinţific:

A. Carum carvi B. Coriandrum sativum C. Allium sativum D. Colchicum autumnale E. Crataegus monogyna

16. Identificaţi asocierea corectă:

A. Colchicum autumnale – fruct achenă B. Colchicum autumnale – specie ierboasă anuală C. Colchicum autumnale – fruct capsulă D. Colchicum autumnale – tepale de culoare galbenă E. Colchicum autumnale – specie lemnoasă

17. Aloe se obţine din frunzele de:

A. Aloe soccotina B. Aloe ferox C. Allium cepa D. Allium sativum E. Artemisia absinthium

18. Identificaţi asocierea greşită:

A. Allium sativum – Usturoi B. Aloe sp. – Familia Liliaceae C. Colchicum autumnale – plantă toxică D. Aloina – extern, are acţiune cicatrizantă E. 10mg colchicină – inhibă fagocitarea uraţilor de către leucocite

19. Clasa Liliatae cuprinde:

A. 6 subclase B. 3 subclase C. 1 subclasă D. 2 subclase E. 4 subclase

20. Monocotiledonatele prezintă: A. embrion cu 2 cotiledoane B. flori pe tipul 5 C. flori pe tipul 3

Page 145: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

145

D. frunze palmat lobate E. cilindru central cu fascicule conducătoare libero – lemnoase colateral deschise

21. Mătasea de porumb se utilizează sub formă de infuzie în:

A. stări febrile B. viroze respiratorii C. inaniţie D. litiază renală E. litiază biliară

22. Phoenix dactilifera se numeşte popular:

A. Palmier de Florida B. Curmal C. Arborele de lalele D. Portocal E. Rodie

23. Din fructele de Serenoa repens se extrage un compus cu efect:

A. antigutos B. antidiareic C. hipotensiv D. vasodilatator coronarian E. antiandrogenic periferic

24. Speciile Subclasei Arecidae au inflorescenţa: A. spic B. glomerul C. bostrix D. spadice E. tirsă

25. Alegeţi asocierea corectă:

A. Familia Liliaceae – Ordinul Poales B. Familia Iridaceae – Ordinul Orchidales C. Familia Araceae – Ordinul Arecales D. Familia Gramineae – Ordinul Arales E. Familia Arecaceae – Ordinul Arecales

26. Speciile din familia Orchidaceae prezintă următoarele caracteristici:

A. ovar inferior monocarpelar B. rădăcini pivotante C. flori zigomorfe, bilabiate şi pintenate

Page 146: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

146

D. perigon sepaloid E. ovar superior tricarpelar, răsucit la 180°

27. Identificaţi asocierea corectă: A. Salep tubera – tuberculii speciei Orchis morio B. Rusci rhizoma – rizomii de Lăcrămioară C. Sarsaparillae radix – rădăcinile speciei Scilla maritima D. Folium convallariae – frunzele de Narcisă E. Psylli semen – seminţele speciei Brânduşa de toamnă

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Colchici semen:

A. nu se folosesc ca atare B. reprezintă seminţele de la Salcâm C. conţin alcaloizi tropolonici D. conţin colchicină, demecolchicină, colchicozidă E. se folosesc ca atare

2. Brânduşa de toamnă:

A. este o plantă ierboasă perenă, lipsită de tulpini aeriene B. prezintă subteran un bulbotuber C. nu este valorificată farmaceutic D. este o plantă toxică E. este o specie dicotiledonată

3. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:

A. Allium cepa este o plantă ierboasă anuală. B. Allium sativum se numeşte popular Usturoi. C. Allium cepa prezintă un bulb ovoidal format din 4-16 bulbişori. D. Colchici semen reprezintă seminţele de Colchicum autumnale. E. Alli bulbis sunt bulbii de Allium cepa.

4. Identificaţi variantele corecte:

A. Allium sativum – Familia Liliaceae B. Colchicum autumnale – Ordinul Liliales C. Allium cepa – Clasa Dicotiledonatae D. Aloe sp. – Familia Iridaceae E. Aloe sp. – Clasa Liliatae

5. Caracteristicile monocotiledonatelor sunt:

A. embrion cu un singur cotiledon

Page 147: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

147

B. embrion cu două cotiledoane C. flori pe tipul 3 D. înveliş floral diferenţiat în caliciu şi corolă E. cilindru central – atactostel

6. Speciile din familia Liliaceae prezintă:

A. fruct capsulă sau bacă B. androceu format din 6 stamine C. gineceu tricarpelar D. gineceu inferior E. perigon petaloid

7. Identificaţi variantele corecte:

A. Allium cepa aparţine Familiei Liliaceae. B. Speciile din Subclasa Liliidae au învelişul floral diferenţiat în caliciu şi corolă. C. Subclasa Arecidae aparţine Clasei Magnoliatae. D. Clasa Liliatae cuprinde 3 subclase: Liliidae, Alismidae, Arecidae. E. Florile monocotiledonatelor sunt pe tipul 5.

8. Allium sativum:

A. este o plantă ierboasă perenă B. nu prezintă importanţă farmaceutică C. prezintă frunze lat liniare D. este cultivat în toată ţara E. este o plantă ierboasă anuală

9. Identificaţi afirmaţiile corecte:

A. Colchicum autumnale are fructul capsulă septicidă. B. Alli bulbis reprezintă bulbotuberii specie Allium cepa. C. Specia Allium cepa prezintă bulbi solzoşi. D. Alli bulbis conţin 26% hidraţi de carbon. E. Clasa Liliatae cuprinde 2 800 de genuri cu 66 000 de specii.

10. Clasa Monocotiledonatae prezintă:

A. plante lemnoase, mai rar ierboase B. specii cu frunze simple nestipelate, cu nervaţiune paralelă sau arcuată C. plante cu flori pe tipul 3, frecvent cu perigon petaloid D. plante cu flori pe tipul 3, cu înveliş floral diferenţiat în caliciu şi corolă E. 2 subclase: Liliidae şi Magnoliidae

11. Convallaria majalis prezintă:

A. ovar trilocular

Page 148: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

148

B. fruct bacă roşie C. fruct capsulă septicidă D. frunze eliptice cu nervuri arcuite E. frunze ovat lanceolate cu nervaţiune arcuită

12. Produsul vegetal Sarsaparillae radix se utilizază ca:

A. astringent B. antiseptic C. sudorific D. diuretic E. expectorant

13. Produsul vegetal Scillae bulbus:

A. are acţiune diuretică B. este toxic C. reprezintă bulbii de Allium sativum D. conţine şi glicozide cardiotonice, mucilagii şi flavonoide E. se recomandă în insuficienţa cardiacă

14. Phoenix dactilifera:

A. are fructul o drupă B. este o specie dicotiledonată C. are flori unisexuate grupate în panicule terminale, gigantice D. se numeşte popular Arborele de chinină E. este un reprezentant al familiei Arecaceae

15. Aparţin familiei Araceae:

A. Phoenix dactilifera B. Sabal serrulata C. Arum maculatum D. Acorus calamus E. Agopyron repens

16. Identificaţi asocierile false:

A. Secale cornutum – Secară B. Orchis morio – Poroinic C. Tamus communis – Untul vacii D. Oryza sativa – Orez E. Smilax ornata – Ceapa de mare

17. Tamus communis se numeşte popular:

A. Poroinic

Page 149: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

149

B. Untul pământului C. Şofrănel D. Şerlai E. Fluierătoare

18. Narcissus poeticus prezintă:

A. 4 frunze cu lungimea aproximativ egală cu cea a tulpinii B. androceu format din 6 stamine C. gineceu tricarpelar superior D. fruct capsulă E. flori albe

19. Familia Iridaceae:

A. cuprinde plante ierboase anuale B. aparţine ordinului Liliales C. prezintă specii la care polenizarea este entomofilă D. cuprinde 60 de genuri şi circa 1500 de specii E. are doar un reprezentant

20. Infuzia de mătase de porumb se utilizează în:

A. menstruaţie neregulată B. menopauză C. litiază biliară D. afecţiuni endocrine E. litiază renală

21. Aparţin familiei Liliaceae:

A. Yucca shidigera B. Galanthus nivalis C. Ruscus aculeatus D. Colchicum autumnale E. Veratrum album

22. Specia Iris germanica:

A. este o plantă ierboasă, perenă prin rizom B. se numeşte popular Stânjenel C. prezintă importanţă farmaceutică prin rizom D. aparţine familiei Liliaceae E. nu prezintă importanţă farmaceutică

23. Care afimaţii sunt adevărate pentru glicozidul crocină:

A. este prezent în organele speciei Iris graminea

Page 150: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

150

B. are acţiune spasmolitică, stimulentă, eupeptică C. se recomnadă în tratamentul echimozelor, contuziilor, hematoamelor D. se găseşte în stilele şi stigmatele speciei Crocus sativus E. variantele A şi B sunt corecte

24. Care familii aparţin ordinului Liliales:

A. Orchidaceae B. Iridaceae C. Campanulaceae D. Liliaceae E. Amaryllidaceae

25. Speciile ordinului Arecales prezintă următoarele caracteristici:

A. fruct fals, poamă B. frunze mari, palmat sectate sub formă de evantai C. infloresecnţă spic simplu D. fruct bacă sau drupă E. sunt cunoscute sub numele de palmieri

26. Despre Clasa Liliatae se pot afirma următoarele:

A. cuprinde 2 subclase: Lilliidae şi Alismidae B. speciile prezintă embrion cu un cotiledon C. cuprinde 2800 de genuri cu 66 000 specii D. cuprinde 3 subclase: Lilliidae, Alismidae şi Dilleniidae E. prezintă specii la care florile sunt pe tipul 5

27. Ordinul Orchidales:

A. cuprinde plante erbacee, perene prin rizom sau tuberculi globuloşi B. prezintă specii cu flori hermafrodite, zigomorfe C. aparţine Subclasei Lilliidae D. cuprinde plante erbacee, anuale E. aparţine Subclasei Alismidae

28. Orchis morio prezintă următoarea încadrare:

A. Subclasa Lillidae B. Familia Liliaceae C. Familia Orchidaceae D. Ordinul Liliales E. Ordinul Orchidales

29. Specia Triticum aestivum:

A. se numeşte popular Porumb

Page 151: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

151

B. aparţine familiei Poaceae C. are în vârful tulpinii o inflorescenţă, spic simplu D. are fructul cariopsă E. este o plantă bianuală

REGNUL ANIMALIA

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Specia Ovis aries prezintă următoarea încadrare:

A. Clasa Mammalia, Ordinul Artiodactyla, Familia Bovidae B. Clasa Mammalia, Ordinul Cetacea, Familia Bovidae C. Clasa Mammalia, Ordinul Artiodactyla, Familia Physeteridae D. Clasa Mammalia, Ordinul Lepidoptera, Familia Bombycidae E. Clasa Mammalia, Ordinul Homoptera, Familia Dactylopiidae

2. Gadus moruha:

A. este o specie ce aparţine familiei Physeteridae B. se numeşte popular Caşalot C. are trei înotătoare dorsale şi una codală D. are dimensiuni care ajung la 18-20 m lungime E. are lipsă înotătoarea dorsală

3. Physeter macrocephalus:

A. se mai numeşte Codul de Atlantic B. poate să ramână scufundat timp de peste o oră C. nu trăieşte mai mult de 20 de ani D. se întâlneşte în apropierea zonelor de uscat E. are o lungime de 1-1,5 m

4. Hirudo medicinalis se mai numeşte:

A. Coşenilă B. Lipitoare C. Caşalot D. Physeter macrocephalus E. Vierme de mătase

5. Identificaţi asocierea corectă: A. Dactylopius coccus cacti – Caşalot B. Bombyx mori – Viermele de mătase C. Hirudo medicinalis – Coşenilă

Page 152: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

152

D. Gadus moruha – Lipitoare E. Physeter macrocephalus – Codul de Atlantic

6. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:

A. O lipitoare poate absorbi până la 23g de sânge. B. Ficatul de Gadus moruha este folosit în industria farmaceutică. C. În lunile august – septembrie femela viperă cu corn dă naştere unui număr de 10 -

15 pui. D. Femelele Caşalot cântăresc 50 de tone. E. Caşalotul nu trăieşte mai mult de 50 de ani.

7. Despre matcă se poate spune că:

A. este femela infertilă B. reprezintă masculul coloniei C. este singura femelă fertilă şi depune ouăle din care ies larve D. depune ouă din care se vor forma numai lucrătoare E. depune ouă din care se vor forma numai mătci.

8. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:

A. Albinele lucrătoare secretă ceară pentru construirea fagurelui. B. Trântorii nu au organe pentru depunerea ouălor şi nici ac de înţepat. C. Oaia domestică este cea mai comună specie a genului Ovis. D. Batalii reprezintă masculii speciei capabili de reproducere. E. Ovinele sunt crescute pentru lână, carne şi lapte.

9. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre Coşenilă, cu excepţia:

A. Insecta Coşenilă este nativă din Mexic, America Centrală şi Peru. B. Produce acid carminic care o apără de atacul altor insecte. C. Femelele sunt lipsite de aripi şi au aproximativ 5mm lungime. D. Se numeşte ştiinţific Dactylopius coccus cacti. E. Masculul se deosebeşte de femelă prin absenţa aripilor şi prin dimensiuni mai mari

10. Bombyx mori:

A. se numeşte ştiinţific Lipitoare B. aparţine Clasei Clitellata C. nu prezintă aripi D. are aripi mari acoperite cu solzi E. are aripile anterioare de aceeşi dimensiune cu cele posterioare

TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Identificaţi asocierile corecte:

Page 153: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

153

A. Ovis aries – Oaia B. Apis mellifera – Albina C. Physeter macrocephalus – Caşalot D. Bombyx mori – Lipitoare E. Hirudo medicinalis – Vipera cu corn

2. Hirudo medicinalis:

A. poate absorbi până la 32g de sânge B. este, în general acvatică C. trăieşte în exclusivitate în apa proaspătă D. aparţine Familiei Gadidae E. este un reprezentant al Ordinului Gadiformes

3. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:

A. Gadus moruha prezintă 3 înotătoare dorsale şi una codală. B. Iarna, viperele cu corn hibernează în excavaţii subterane, în grupuri de peste 100

de indivizi. C. Caşalotul este catalogat cel mai mare dintre cetaceele cu dinţi. D. Trântorii colectează nectar şi polen. E. Albinele lucrătoare sunt femelele fertile.

4. Albinele lucrătoare:

A. secretă ceară pentru construirea fagurelui B. sunt fertile C. curăţă şi păstrează stupul D. colectează nectar şi polen E. depune ouă în celulele pregătite de mătci

5. Physeter macrocephalus:

A. se apropie foarte des de uscat B. are orificiul nazal situat în vârful capului, care este descentrat C. poate să trăiască mai mult de 70 de ani D. are pe maxilarul inferior 36-56 de dinţi E. are înotătoarea dorsală bine dezvoltată

6. Identificaţi variantele corecte:

A. Oaia domestică – Ordinul Artiodactyla B. Dactylopius coccus cacti – Ordinul Homoptera C. Apis mellifera – Ordinul Homoptera D. Caşalot – Ordinul Cetacea E. Bombyx mori – Ordinul Gadiformes

Page 154: Biologie vegetala, F, Anul I, Sem II, 2009-2010

154

7. Vipera ammodytes: A. se mai numeşte şi Vipera cu corn B. este o specie de şarpe veninos care populează cu precădere Europa de Vest C. prezintă un venin cu o toxicitate scăzută D. poate avea la maturitate o lungime de până la 95 cm E. iarna hibernează în excavaţii subterane

8. Bombyx mori:

A. aparţine Încrengăturii Arthropoda B. are trompa foarte lungă formată din ambele maxile C. are aripile posterioare mai mari decât cele inferioare D. aparţine Încrengăturii Annelida E. are aripile acoperite cu solzi

9. Gadus morhua:

A. prezintă trei înotătoare dorsale şi una codală B. are o lungime de 1-1,5m C. aparţine familiei Gadidae D. se mai numeşte Physeter macrocephalus E. se numeşte popular Codul de Atlantic

10. Identificaţi afirmaţiile corecte:

A. Ficatul de Gadus morhua se foloseşte în industria farmaceutică. B. Insecta Coşenila aparţine Ordinului Hymenoptera. C. De la Caşalot se foloseşte uleiul, ca lubrefiant şi ambra, în parfumerie. D. Lipitoarea medicinală are acţiune reflexoterapeutică, înţepând pielea în locurile

acupuncturii. E. Albinele colectoare stochează nectarul într-un stomac secundar şi se întorc la stup

unde este prelucrat de trântori.