Revista NOI

Inceteaza Barfa

Focul scandalului

IERTAREA

5. Cand numar multele Tale binecuvantari

10. Alimente fara calori

12. Vitamina D

13. Alimente modificate genetic

19. Felul in care iubim conteaza

Misiunea Femeii Nr. 4 - 2012

Omul neastamparat starneste certuri si paratorul dezbina pe cei mai buni prieteni

Proverbe 16 : 28

Departamentul Misiunea Femeii

Biserica Adventista de ziua a 7 a

Coordonator: Lucica Stuparu

Editorial: Franca ZuccaRealizat de:

Lucica Stuparu si

Iuliana Fartade

Tipar: DynagoSolutions S.R.L.

Desing & Impaginare: I.M.WebStudio

Site Web:http://www.adventist.it

“Va vine sa credeti ca am sarbatorit din nou Ziua Misiunii Femeii? Tema acestui an a fost: ”Marturia noastra – placerea lui Dumnezeu” Ca femei, experimentam adesea puterea vindecatoare a impartasirii experientei noastre cu alte femei. Putem plange impreuna, ne pu-tem ruga impreuna, putem simti durerea celeilalte si astfel nu mai ramanem in aceeasi stare. Impartasirea experientelor noastre poate aduce mangaiere si poate schimba viata noastra cu adevarat.

Cand marturisim ce s-a intamplat in viata noastra de cand L-am invi-tat pe Dumnezeu sa o conduca, impartasim altora credinta noastra. Vorbim despre – cine eram inainte si cine suntem astazi. Fiti sigure ca Dumnezeu este incantat sa auda marturia noastra despre dra-gostea Sa minunata, despre interventiile sale in fiecare moment al vietii noastre.

De la nivelul Conferintei Generale, va dorim sa aveti mereu un Sabat binecuvantat in cadrul acestui program si va lansam provocarea ca dupa-amiaza sa mergeti sa impartasiti dragostea lui Dumnezeu ce-lor ce sunt in nevoie – poate la spital, intr-un azil de batrani sau intr-un orfelinat, intr-un adapost pentru femei abuzate sau pur si simplu mergand din usa in usa in localitatea dvs. Puteti alege sa fiti mainile si picioarele lui Dumnezeu, sa intampinati nevoia lumii cu atingerea Lui iubitoare. Marturia ta poate castiga un suflet. “

Heather-Dawn Small

Director Departament

Misiunea Femeii

Conferinta Generala

Marturia noastra: Placerea lui Dumnezeu

Testo (parziale) del sermone del past. Jan Paulsen – 9 luglio 2005, St. Louis

Niente deve dividere la famiglia di Dio: siamo tutti diretti verso il futu-ro che Dio ci riserva, restando una famiglia unita.Aprite le porte ai giovani, coinvolgeteli come partner del futuro. Per amore di Cristo portate dentro (nella chiesa) i giovani, date loro fidu-cia, date loro autorità.E’ importante capire che Dio non è proprietà esclusiva di nessun popolo, neanche di quel popolo che Egli dichiara essere Suo! Voglio che le chiese avventiste siano conosciute come case di preghiera per tutti.Credo che la chiesa avventista è speciale per Dio oggi. Non siamo esclusivi, ma speciali. Dio ha posto di fronte a noi una “porta aperta” che è nostro privilegio non chiudere per non lasciar fuori gli altri, ma anzi per farli entrare, per accoglierli. Ci è stato affidato un compito unico. Noi siamo qui (sulla terra) per servire Dio realizzando il Suo obiettivo. Dio dice: se il mio popolo agirà come Io gli ho insegnato, sarà un popolo secondo i miei propo-siti e realizzerà una vita di servizio a Mio favore.La chiesa avventista continuerà a dimostrare il proprio legame con Dio attraverso il “modo di vivere”. La chiesa dovrebbe sempre mos-trare il “marchio di fabbrica” di popolo di Dio. Se la chiesa possiede questo marchio dimostrerà di essere compassionevole e io desidero che la chiesa avventista sia conosciuta nel mondo come tale: com-passionevole.Gli avventisti dovrebbero anche ricercare saggezza, umiltà e preghie-ra. L’umiltà non è facilmente coltivata in questa comunità. Quando serviamo Dio l’arroganza deve andarsene. Il tratto distintivo del po-polo di Dio è in coloro che si umiliano davanti a Dio e che stanno in stretto contatto con Lui attraverso la preghiera.

Dio dice: ti ascolterò, ti perdonerò, ti guarirò. Questo è un meraviglio-so messaggio di assicurazione.Come popolo di Dio ci è stato affidato un messaggio di speranza e di perdono. Noi dobbiamo dire al mondo che il nostro amorevole e premuroso Salvatore sta per tornare presto. Ci è stata affidata la responsabilità di annunciare questo alla gente. Siete pronti – sono pronto – a far diventare questo compito di primaria importanza?Gli avventisti devono sentirsi scomodi se semplicemente seduti in chiesa. I credenti hanno bisogno di testimoniare di quanto hanno trovato in Cristo.Ora non è più tempo per nessuno di essere spettatore, di stare co-modamente seduto nelle panche della chiesa.Ora è tempo di salire sul palcoscenico e accettare il ruolo di mani di Cristo e di voce di Cristo, poiché il mondo ha bisogno di guarigione e di sentire il tocco di Cristo. Sei stato toccato dalla Sua mano guari-trice? Dillo a qualcuno !Sarebbe un grande fallimento per noi, se lasciato questo posto (St. Louis), pensassimo di continuare la nostra vita, i nostri affari come al solito. Il mondo è troppo grande, i bisogni così numerosi e immensi e l’ordine del Signore è chiaro. E non possiamo scansarlo. Cristo dice: va’ e io andrò con te!

(traduzione dall’inglese a cura di Franca Zucca)

Noi oggi

ANA si ELCANAAna – sotia lui Elcana, un levit din muntele lui Efraim era o femeie plina de evla-vie, blanda si modesta. Caracterul ei se remarca printr-o profunda seriozitate si o credinta sincera. Insa, in casa lornu se auzea glas vesel de copilas, iar dorinta de a-si perpetua numele l-a determinat pe Elcana sa incheie o doua casatorie. Penina, noua sa sotie era geloasa si se purta cu inganfare si neobrazare cu Ana, pentru ca era pusa pe lo-cul doi de catre sot, in timp Anei pe care Elcana o iubea mult, ii dadea indoit din darurile sale. Chiar si dupa ce Penina i-a nascut fii si fiice, se facea aceasta diferenta in familia lor. Pentru Ana se parea ca pierise orice nadejde, iar viata i se arata ca o povara, cu toate acestea insa ea suporta incercarea cu rabdare si fara murmura-re. Penina radea de Ana din cauza ca nu avea copii socotind un semn ca Dumnezeu nu are placere de ea. Lucrul acesta se repeta an de an pana cand Ana nu a mai putut suporta. Nemaiputand sa-si ascunda durerea, intr-o zi a inceput sa planga si a plecat de la masa. In zadar cauta sotul ei sa o man-gaie. “Ana, pentru ce plangi si nu mananci? Pentru ce ti-e trista inima?” zicea el. Oare nu pretuiesc eu pentru tine mai mult decat zece fii?(1 Samuel 1,8).

Ana nu a rostit nici o mustrare. Ea a lasat asupra Domnului povara pe care nu o putea imparti cu nici un prieten de pe pamant. In fiecare zi ea se ruga staruitor ca Domnul sa indeparteze de la ea ocara si sa-i implineasca dorinta scumpa de a avea un fiu. Mergea la Templu si se ruga, se ruga fara ince-tare. Ea facu o promisiune solemna, ca il va con-sacra chiar de la nastere pe fiul sau lui Dumnezeu, daca ii va fi ascultata cererea. In acea zi mare, in care cu totii erau la Templu, Ana se apropiase de intrarea cortului Intalnirii si in amaraciunea sufle-tului ei se ruga si plangea. Era modul ei de a co-munica cu Dumnezeu in tacere, fara a rosti vreun cuvant. Cand marele preot Eli a vazut-o, si-a inchi-puit ca era beata de vin de aceea i s-a adresat cu cuvinte jignitoare: “Pana cand vei fi beata? Du-te si trezeste-te.” Ana insa i-a raspuns cuviincios: “Nu Domnul meu, eu sunt o femeie care sufera in inima ei si n-am baut nici vin, nici bautura ametitoare, ci imi varsam sufletul inaintea Domnului.”Marele Preot a fost adanc impresionat, caci era un om al lui Dumnezeu si in loc de mustrare a rostit o binecuvantare: “du-te in pace si Dumnezeu sa asculte rugaciunea pe care I-ai facut-o.” Rugaciu-

nea Anei a fost ascultata de Tatal din cer, si nu dupa mult timp ea a primit darul pe care-l ceruse cu atata ardoare. Privind la copil i-a pus numele Samuel (adica inchinat Domnului), caci de la Domnul l-a cerut. La timpul hotarat de ea, cand copilul era inca foarte mic, Ana a mers din nou la Silo si i-a dus preotului in Numele Domnului darul ei scump, zicand: “domnul meu, iarta-ma! Eu sunt femeia care stateam aici inaintea Domnului si ma rugam Lui. Pentru copilul acesta ma rugam si Dom-nul a ascultat rugaciunea pe care I-o facusem. De la Silo, Ana s-a intors acasa la Roma, lasandu-si copilul pentru a fi educat in slujba Domnului. Fiind despartita de micul ei Samuel, dragostea sa de mama crestea din ce in ce mai mult. In fiecare zi el era obiectul rugaciunilor ei, in fiecare zi lucra cu mainile ei o hainuta si fiecare fir din hainuta era im-pletit cu o rugaciune ca el sa fie curat, nobil si sin-cer, credincios Domnului. Ce rasplatire a avut Ana! Este o incurajare spre credinciosie este exemplul ei pentru noi!Fiecarei mame i-au fost incredintate comori de o valoare care nu poate fi masurata prin cresterea copiilor lor. Numele „Samuel“ mai poate insemna si „numele lui Dumnezeu“ sau „numele lui este El“. Ana si-a pecetluit astfel baiatul ca purtator de cu-vaint al adevaratului Dumnezeu, instrumentul prin care Dumnezeu Isi va face cunoscut Numele in Israel.Momentul cand ea aduce copilul la preotul Eli de-vine astfel un moment de identificare profetica cu alte fiinte care s-au pus la dispozitia lui Dumnezeu. Cantarea Anei din 1 Samuel 2:1-10 ne este lasata in Biblie nu numai pentru frumusetea ei, ci si pentru ca ea isi gaseste ecou peste veacuri in cantarea Mariei, mama Fiului lui Dumnezeu. Printr-o sime-trie providentiala, Ana s-a suprapus peste „roaba Domnului“ din Nazaret (Luca 1:35-38). Cele doua tinere femei s-au adapat din acelasi torent duhovni-cesc de inspiratie, iar caintarile lor repeta cuvintele care le-au insotit experientele asemanatoare.

Violeta Mihalache

Roma

‘’Cand numar multele Tale binecuvantari’’

De curand am ascultat o experienta al carei mesaj m-a impresionat profund.Un tanar misionar american s-a hotarat sa mearga intr-o leprozerie si sa petreaca un anumit timp printre acei oameni izolati de societate. A reusit sa gaseasca o leprozerie pe insula Tobago. Dupa 3 saptamani in care a trait printre acei oameni mutilati de lepra cea necrutatoare, cu putin timp inainte de despartire, a intrebat pe cineva daca are vreo cantare , pentru a o canta cu totii. O femeie din spate, a carei fata era schimonosita de boala, fara urechi, a ridicat o mana lipsita de degete, si a zis: ‘’Misionare, as dori tare mult sa intonam impreuna cantarea: Cand numar multele Tale binecuvantari!’’ Misio-narul povesteste ca a inceput sa cante can-tarea, dar ca nu a avut puterea sa o termine. Si a marturisit ca, mai tarziu, ori de cate ori avea ocazia sa cante aceasta cantare, inima lui era sfasiata gandindu-se la acea femeie, fara degete si fara urechi, care a avut dorin-ta sa cante:’’Cand numar multele Tale bine-cuvantari’’.O femeie care, aparent, avea multe motive sa spuna ca nu are de ce sa numere binecuvan-tarile, pentru ca era lipsita de ele.Un suflet care, uitandu-se la partile lipsa ale trupului ei, consumate de monstruoasa boala, ar fi putut simti ca nu gaseste nici o binecuvantare pe care sa o contabilizeze. Si totusi, a avut puterea si dorinta sa ros-teasca prin cantec, cuvinte ce vorbesc despre binecuvantarile lui Dumnezeu si nu cateva, nu putine, ci multe !Meditand la mesajul din spatele acestei experiente, mi-am dat seama cat de usor putem pierde din vedere multele daruri ale lui Dumnezeu, prin faptul ca ramanem cu privirea ingrozita de neliniste asupra situa-tiilor de nesiguranta din viata noastra ; prin faptul ca ne gandim speriati la viitor pentru ca nu am strans resursele suficiente pentru a face fata crizelor.De multe ori ne intristam sufletul cu gandu-ri despre ce nu avem si am dori sa obtinem, uitand sa privim la ceea ce avem deja, sa pre-tuim si sa fim recunoscatori.Societatea in care traim ne creeaza nevoi false, facandu-ne sa credem ca daca nu achi-

zitionam anumite lucruri, vom fi lipsiti de mari beneficii, vom ramane in urma si vom fi aratati cu degetul ca fiind demodati.Si atunci, in incercarea de a tine pasul cu ceva ce intotdeauna va fi mai rapid decat noi, ne aruncam intr-o alergare nebuna, lo-vind in semeni si in Dumnezeu cu cuvinte aspre de nemultumire, cu critici veninoase, ce ne vor schimonosi sufletul, precum actio-neaza lepra asupra trupului.Cand a fost ultima data cand ne-am uitat la mainile, picioarele, ochii nostri intreaga noastra fiinta, si i-am multumit Creatorului ca ne-a facut o faptura asa de minunata, si ca sanatataea acestor madulare este mult mai pretioasa decat ceea ce nu avem si ne dorim, dar care nu este atat de necesar?Cat de des Il slavim pe Datator pentru pa-harul de apa pe care il bem, pentru bucata de paine proaspata pe care o mancam sau pen-tru acoperisul de deasupra capului? Le pri-vim oare ca pe lucruri ce ni se cuvin necondi-tionat, la care avem dreptul in mod absolut? Sa nu uitam ca exista oameni ce sufera din lipsa de apa curata, sau flamanzesc si dupa niste firimituri de paine ori nu au unde sa se adaposteasca iar daca noi suntem privi-legiati este pentru ca sa fim binecuvantare pentru ei.Haideti sa ne atintim privirea catre Isus si sa ne deprindem sa-I multumim zilnic pen-tru fiecare lucru frumos, mic sau mare, din viata noastra;Haideti sa raspandim mireasma binefaca-toare a recunostintei intr-o lume patrunsa de otrava egoismului, pentru ca nu uita, frate sau sora, atunci ‘’cand numeri multele Sale binecuvantari’’, vei regasi zambetul ce poate l-ai pierdut, pacea sufletului ce poa-te iti lipseste…Il vei regasi pe El - Cel care te-a intocmit ’’ o faptura asa de minunata’’ si care se ingrijeste de toate nevoile tale. Amin

‘’Cand numar multele Tale binecuvantari’’

Denisa S.Olariu

Dublin

“Voi canta D o m n u l u i cat voi trai...” Psalm 104, 33

Inceteaza Barfa“Sunt unii, atat barbati, cat si femei, care barfesc mai mult decat se roaga. Ei nu au un discernamant spiritual clar. Ei sunt de-parte de Dumnezeu.”Ellen White Lucrare medicala, p. 212Se povesteste despre o femeie care vor-bea peste masura de mult. Intr-o noapte ea a avut un vis. Dumnezeu era deasupra ei si o arata cu degetul. Era foarte sever si nu spunea nici un cuvant. Ea s-a speriat foarte tare si a doua zi s-a dus la preotul ei sa-l intrebe ce a insemnat visul acesta. “Este barfa!” i-a raspuns preotul. Infrico-sata femea a inceput sa-si marturiseasca pacatul, dar preotul a oprit-o si i-a spus: “Mergi mai intai acasa, ia o perna si un cu-tit. Urca pe acoperisul casei si taie perna, apoi vii la mine”. Femeia s-a supus. Ziua urmatoare a venit din nou. “Ai facut ce ti-am spus?” A intrebat preotul. “Da!” “Si care a fost rezultatul?” “Fulgi peste tot…” Acum i-a spus preotul mergi si strange toti fulgii…” Este imposibil parinte.” “Sa stii ca asa este si cu barfa se imprastie peste tot si este imposibil sa refaci urmarile pacatu-lui.”Aceasta ilustratie veche este foarte ade-varata. Barfa este o arma de nimicire in masa. Distruge pe cei care o spun , pe cei care asculta si pec ei care sunt barfiti. Nu cruta pe nimeni. Si in acelasi timp da im-presia ca nu se intampla nimic grav, doar fulgi.“Ne gandim cu oroare la canibalul care se ospateaza cu carnea inca tremuranda si calda a victimei sale; insa chiar si acest obicei este oare mai teribil decat agonia si nervozitatea, produse de prezentarea falsa a motivelor cuiva, de defaimarea reputatiei cuiva, de criticarea caracterului cuiva? Fie ca atat copiii, cat si tinerii sa invete ce spune Dumnezeu despre aceste lucruri: “Moartea si viata sunt in puterea limbii.” E.W. Caminul Advent Barfa este extrem de periculoasa din mai multe motive: in primul rand distruge increderea. Nu poti avea incredere intr-o persoana care impar-

taseste cu tine secretele altor persoane. Mereu iti vei pune intrebarea – va povesti el asa usor si despre secretele tale? Exis-ta un principul intotdeauna valabil: atunci cand cineva vorbeste o a trea persoana care nu este de fata sa fiti siguri ca va va vorbi si pe dumneavoastra cand nu sunte-ti prezent. Aici avem al doilea motiv care arata cat de rea este barfa- ea distruge re-latiile. Daca in viata ta exista o persoana care de obicei barfeste, intreaba-te, are sens sa pretuiesti o astfel de comunicare. O astfel de relatie nu-ti aduce nimic bun, nu faci schimb de informatii, nu primesti cunoastere. Barfa aduce doar relatii distru-se si in cel dinurma o viata distruca. Nimeni nu vrea asa ceva.“Cat de multe familii isi condimenteaza zil-nic mesele cu indoiala si semne de intre-bare! Ei diseca bine caracterele prietenilor lor si le servesc ca pe un desert delicios. E grozava bucatica de barfa care este tre-cuta in jurul mesei, spre a fi comentata nu numai de adulti, ci si de copii. Prin aceasta, Dumnezeu este dezonorat. Isus a zis: “Ori de cate ori ati facut aceste lucruri unuia dintre acesti foarte neinsemnati frati ai Mei, Mie Mi le-ati facut.” De aceea, Hristos este dispretuit si insultat de catre cei care ii barfesc pe slujitorii Lui.” E. W. Marturii vol 4.p. 195.Viata este prea scurta ca sa o traim in mi-zerii de aceea iata cateva sugestii: Evita barfa chiar inainte s-o auzi. Fii elegant si schimba subiectul discutiei. Vorbeste des-pre persoanele care te inconjoara si mai ales persoanele care nu sunt de fata. Cei care te asculta stiu ca vor avea increde-re in tine. “Iubirea reciproca si increderea trebuie sa fie incurajate si intarite printre membrii bisericii. In temere de Dumnezeu si cu iubire pentru frati, sa ne astupam ure-chile fata de barfa si critica.” E. W. Marturii vol 5,p.

Pastor Benone Lupu - Roma

Te iert pentru ce ai spus daca si tu ma ierti pentru ca te-am ascultat.

Inceteaza Barfa

IERTAREA Nevoia noastra de iertare, conduce la pace cu Dumnezeu, cu propria constiin-ta, este conditionata de iertarea seme-nilor nostri. Un spirit neiertator nu se va bucura niciodata de pace. Domnul Isus ne sfatuieste sa ne lasam darul jertfei noastre inaintea altarului lui Dumnezeu si sa ne intoarcem pentru a ne rezolva conflictul cu fratele si cu sora noastra. Rugaciune mea nu poate fi auzita de Dumnezeu decat prin bunele mele re-latii cu ceilalti - atunci cand asupresc si nedreptatesc pe semenul meu, nu pot obtine favoruri divine. Iertarea - este parfumul pe care ni-l ofera florile atunci cand le strivim sub picioare. Santem flori frumos mirositoare? Sau buruieni cu iz inecacios, cu ranchiuna si razbunare? Mireasma de viata spre viata sau de moarte spre moarte? Te rog Tatal meu din ceruri sa-mi dai Du-hul Tau cel Sfant sa-mi curateasca inima de orice lucru care nu e dupa voia Ta si sa fiu o mireasma de viata spre viata.

Silvia PredunaRoma

Clevetirea, vorbirea de rau sau barfa este combustibilul multor certuri. Ma gandesc bine, o mare parte din neante-legeri sunt intretinute de barfa. De cele mai multe ori barfa nu este programata sau premeditata ci mai degraba vorba negandita, imprudenta verbala, de dra-gul conversatiei, uneori o facem fara sa tinem seama de consecinte exageram si tragem concluzii pripite lipsite de do-cumentatie, judecam dupa aparente si emitem evaluari exagerate (neautoriza-te). Noi crestinii barfim putin mai voalat,

gandind si incercand sa convingem constiinta noastra, ca nu vrem decat binele celuilalt dar Domnului nu-i pla-ce un astfel de comportament al unui crestin adevarat, in loc de a barfi ar tre-bui sa vedem barna din ochiul nostru si apoi sa vedem daca mai avem curaj sa vorbim pe cineva. Sa - i cerem Dom-nului intelepciune si sa ne comportam cu fratii nostri ca niste adevarati crestini si in felul acesta va disparea orice ba-riera, orice ar putea impiedica lucrarea Domnului sa mearga inainte.

FOCUL SCANDALULUI

Am avut o viata normala, crezand ca sunt stabil pe principiile pe care le am, dar se pare ca nu a fost chiar asa. Provin dintr-o familie adventista.Experienta pe care vreau sa v-o imparta-sesc a inceput in anul 1999, cu venirea mea in Italia. Aici, in Italia, am cunoscut prieteni noi, un anturaj diferit de cel pe care-l aveam acasa, iar credinta mea a fost greu pusa la incercare. Se pare ca am fost usor influentat in rau si am cazut, indepartandu-ma din ce in ce mai mult de Dumnezeu.A urmat o perioada lunga si grea, de care cel rau se bucura. La inceput aveam mus-trari de constiinta pentru ceea ce faceam, dar cu trecerea timpului au inceput sa dispara incetul cu incetul. Ma obisnuisem cu pacatul. Ajunsesem sa lucrez in Sabat si faceam si alte lucruri urate inaintea lui Dumnezeu.Dar El, in indurarea Lui cea mare, nu a renuntat la mine. Avea sa ma readuca din nou in staulul Sau.Cel rau, pe de alta parte, a incercat sa imi ia viata.Era o zi de Sabat, in anul

2001, eram la lucru, voiam sa arunc niste cartoane de la balcon; m-am apropiat de gardutul acestuia iar in momentul acela a cedat si am cazut in gol, cu capul in jos, de la etajul 1. Dumnezeu a trimis ingerii Sai pazitori si nu mi s-a intamplat nimic grav, am avut doar o fractura la gat si urechea taiata. Dupa 2 saptamani jucam deja fotbal, mana lui Dumnezeu m-a vin-decat repede!Aceasta minune ce a avut loc in viata mea, a reprezentat pentru mine, o trezire din pacatul meu: un inceput al intoarcerii mele ‘’acasa’’. Ma gandeam ca as fi putut muri departe de Dumnezeu.Din nou am auzit vocea Duhului Sfant in constiinta mea ca la inceput, iar gandul ca faceam ce nu e bine a reinceput sa imi perindeze mintea.Insa, singur, nu aveam puterea de a ma intoarce la Dumnezeu. Au mai trecut ca-tiva ani pana sa iau decizia de a termina cu pacatele.Dumnezeu, nu m-a parasit nici de data aceasta.Mi-a stat mereu alaturi, si in anul

2004, pe 19 iunie, am spus ‘’da’’ lui Dumnezeu, deschizandu-mi din nou ini-ma pentru a-L primi. Apoi El m-a binecu-vantat cu o familie minunata.Multumesc lui Dumnezeu ca mi-a salvat viata si m-a smuls din mana celui rau. A Lui sa fie slava si lauda in veci. Amin!

CIPRIAN DINCA

Roma

Intoarcerea ‘’Acasa’’

Experienta credintei meleAm fost o ortodoxa inraita. Daca ziua de Sfantul Ioan - sfant al carui nume il port si eu- cadea intr-o zi de vineri sau de miercuri, nu mancam nimic ‘’de dulce’’, dupa cum era tra-ditia.Toate posturile de peste an le tineam la litera.Cu ocazia fiecarei sarbatori mergeam la biserica facand coliva, colaci si ducand da-ruri bisericii.Odata insa, cand fata cea mare se pregatea sa plece la facultate, mi-a marturisit ca a descoperit de la o prietena, nespecificand despre cine era vorba, adevarul cu privire la credinta autentica.Cu timpul am aflat si cine era aceasta prietena.Am inceput sa am pro-bleme cu fata, apoi si cu Bogdan, cand am aflat ca prietena lui era adventista. Ajunsese-ra sa plece de acasa si sa doarma la aceasta prietena adventista. Au inceput sa se roage pentru mine, dar cand am aflat acest lucru, m-am suparat si am inceput sa ma cert cu ei fiind ca simteam ca sambata nu puteam face nimic. De exemplu, daca doream sa calc rufe era imposibil sa nu ard ceva, si nu orice, ci lucruri importante. Daca gateam o mancare, imi lua mai mult de 8 ore. Daca spalam ceva, fie se intampla sa se murdareasca ceea ce spalam, fie vantul imi lua cate ceva si nu il mai gaseam, toate treburile devenisera un chin in ziua de sabat! Simteam ca si cum ceva ma urmarea in acea zi.Obisnuiam sa merg impreuna cu sotul, in fiecare duminica, la manastire cu bicicletele. Intr-o duminica ne-am hotarat sa mergem la manastire, dar Mihnea, baietelul cel mic, de doar cateva luni, dintr-o data a inceput sa se simta rau. Parea tare ciudata aceasta situa-tie, ivita asa de brusc. Insa eu, fiind atat de bisericoasa, am lasat copilul acasa cu fetele mai mari, pentru ca nu doream sa lipsesc de la manastire. Din fericire, cand ne-am intors, totul era bine.Cand baietelul meu a implinit 7 luni, datori-ta faptului ca fetele incepeau facultatea si

aveau nevoie de bani, am decis sa ma in-torc la servici. Cand mi-am revazut colegele de birou, acestea mi-au zis sa caut in sertar, pentru ca urma sa gasesc ceva ce avea sa-mi produca multa bucurie. Cand am deschis sertarul, am gasit o Biblie! Oh, cat de mult imi dorisem una, si ele, stiind acest lucru, mi-au facut o surpriza.Biblia aceea mi-a schimbat sensul vietii! In-cepeam sa descopar multe lucruri si sa ii pun intrebari fetei mele. Eram atat de fascinata de Biblie incat toata ziua o citeam, si binein-teles am inceput sa am probleme cu sefa de la birou, pentru ca parea ca imi neglijez da-toria de serviciu. Insa, pentru a nu ramane cu lucrarile in urma, imi luam acasa dosare-le si lucram noaptea. Am descoperit multe adevaruri, printre care si cel despre sabat, si realizasem ca de 7-8 ani treceam pe langa o biserica ale carei intalniri aveau loc intr-o casa, si nu stiusem ca era vorba despre Bise-rica Adventista.Mi-am amintit atunci ca mi-au zugravit apartamentul, candva, 2 adventisti, dar nu stiam pe atunci ca sunt de aceasta religie, pentru ca ei nu au spus nimic, ci doar ca nu mananca carne de porc si nu beau bauturi alcoolice. Asadar, intr-o sambata, m -am decis sa merg si eu la biserica la care mergea fata mea, sa vad ce oameni sunt si ce se face acolo. Nu am plecat impreuna cu fata mea, ci la scurt timp dupa ea. Am intrat in biserica si m-am asezat pe unul din locurile din spate. Am auzit pe cineva soptind : ‘’Fe-meia cu cercei in urechi este mama Danielei ‘’.Marturisesc ca am plecat acasa cu gulerul de la bluza ud pentru ca am plans in continu. De atunci nu mai puteam sta acasa.Am con-tinuat sa merg la Biserica Adventista, insa au inceput problemele cu sotul.Cand Mihnea a implinit 3 ani, trebuia sa indeplinim o traditie ortodoxa ce consta in taierea parului la baieti, organizand apoi si o petrecere. Problema era ca toate pregatirile trebuia sa le fac in sabat pentru ca petrecerea avea loc duminica. A ur-mat o mare dezamagire.In acel sabat in care

m-am pregatit, parca nimic nu mergea. De exemplu, varza pentru sarmale se rupea rau, ca si cand nu as mai fi gatit asa ceva nicio-data; in camera in care pusesem prajiturile a intrat sotul cu anumite treburi si din gresea-la a calcat peste ele. Nu am zis nimic insa cand am vazut ca nimic nu mergea, m-am decis sa ma rog si-am promis lui Dumnezeu ca daca m-ar fi ajutat sa termin pregatirile din acea sambata pentru duminica, nu as mai fi lipsit niciodata din Biserica Adventista . Intr-adevar, dupa ce m-am rugat, toate au mers struna! Toate aceste lucruri se petreceau in toamna, si in luna iunie a anului ce a urmat, am primit botezul impreuna cu Daniela, fata cea mare. Am avut apoi probleme cu sotul meu, care imi zicea ca daca Dumnezeu ne-a unit, nu poate acelasi Dumnezeu sa ne si desparta Dupa o anumita perioada a inceput si el sa vina la biserica, mai mult pentru ca il luam si pe cel mic si dorea sa ma insoteasca. Incetaseram sa mai mergem sambata la tara ca sa lucram, ne duceam, in schimb, dumini-ca. Dar ii ziceam sotului meu, ’’ eu nu lucrez sambata, dar tu de ce lucrezi duminica?’’ Intr-un sabat mi-am dorit sa nu mearga la tara sa lucreze. Si in rugaciunea mea am zis astfel: ’’ Doamne, lucreaza Tu cum stii mai bine, dar in casa si-n gradina mea nu vreau sa mai lu-creze nimeni in sabat. Intr-o sambata cand sotul meu se hotarase sa mearga la tara pentru a lucra, m-a asteptat la poarta bisericii zicandu-mi ca nu se simte bine. I-am multu-mit lui Dumnezeu ca nu l-a lasat sa mearga la tara sa munceasca in sabat’’. Au mai fost si alte probleme, insa cu timpul, sotul meu a decis sa mi se alature in credinta si la un an dupa mine, a primit si el botezul.Dupa botezul sotului am intampinat greutati din partea mamei sotului meu, ce il amenin-ta ca-l dezmosteneste. Am lucrat cu multa rabdare fata de ea si intr-o zi, am fost uimita sa o aud spunand: ’’Eu ma rog la Dumne-zeul vostru, ca vad ca m-ajuta.’’Ii multumim lui Dumnezeu pentru felul in care a lucrat cu noi si ne-a pregatit sa lucram si noi, la randul nostru, cu cei dragi, pentru a nu intrerupe re-latia cu ei.

Ioana Pielmus Roma

Pentru persoanele interesate, poate uneori de un real folos, in unele situatii, nestiind de unde sa le aduni pe toate, ar fi bine sa fie conoscute aceste detalii le-gate de anumite alimente:

1. Afine – normalizeaza glicemia si au calorii negative.2. Agar – este un gel extras dintr-o alga sub forma de pulbere. Ajuns in organism, absoarbe lichidele si isi mareste volu-mul, captand grasimile si zaharurile. Nu e digerat de organism, ci eliminat cu tot cu grasimi si zaharuri. Cantitatea optima este de 3 g pe zi. Se poate folosi la supe si sosuri.3. Alge marine – contin multe fibre.4. Ananas – contine enzime care dizolva grasimile.5. Anason – degreseaza organismul.6. Andive – au calorii negative, stimulea-

za secretia biliara.7. Anghinare – diuretic, scade colestero-lul.8. Ardei iute – intensifica metabolismul.9. Avocado – are proteine vegetale usor digerabile.10. Broccoli – are calorii negative.11. Busuioc – degreseaza organismul, are calorii negative.12. Caise – laxative, ajuta digestia.13. Cardamonul – este un condiment traditional arab numit si “hell”. Cateva seminte luate inainte de masa cu 10 mi-nute, stimuleaza digestia.

14. Carne de curcan – are putine calorii si putine grasimi.15.Cartofi – se consuma fara grasimi si doar cu alte legume.16. Castane – ard grasimile.17. Castravete – are calorii negative, eli-mina toxinele.18. Capsune – elimina toxine din orga-nism, au calorii negative.19. Ceapa – degreseaza organismul, are calorii negative.20. Chimen – regleaza secretia de enzi-me.21. Cicoare – stimuleaza digestia.22. Cimbru – degreseaza organismul.23. Cirese – sunt depurative.24. Coacaze negre – reechilibreaza me-tabolismul.25. Coada-calului – mareste procesele de eliminare a toxinelor26. Conopida – are calorii negative.

27. Coriandru – reduce balonarea.28. Cresonul – se poate consuma ca sa-lata, suc, supa sau pentru condimentarea carnii si a legumelor. Are efect antibiotic fara a afecta flora stomacala, intareste sistemul imunitar, e un bun diuretic si detoxifiant si ajuta la eliminarea grasimii. Ceaiul e bun si contra tusei. Atentie, plan-ta uscata isi pierde puterile curative!29. Cuisoare – au calorii negative.

30. Dafinul – are marea proprietate de a dizolva si elimina grasimile, iar pen-

tru asta nu trebuie consumat in cantitati mari, cateva frunze puse in mancare sunt suficiente, insa trebuie folosite frecvent pentru ca efectul sa fie vizibil.31. Dovlecel – are calorii negative.32. Fasole patata – este purgativa.33. Fasole verde – are calorii negative.34. Ghimbir – intensifica metabolismul.35. Ginseng – elimina toxinele.36. Graham – are multe fibre.37. Grepfrut – contine enzime care dizol-va grasimile.38. Gulie – regleaza nivelul glucozei.39. Hrean – degreseaza organismul.40. Kiwi – este puternic antioxidant.41. Lamaie – degreseaza organismul, are calorii negative.42. Lemn dulce – stimuleaza ficatul si secretia vezicii biliare si imbunatates-te digestia. Se foloseste radacina si se consuma ca ceai, infuzie: 2 lingurite la o cana. Se bea dupa masa. Atentie, mares-te fertilitatea, iar consumul pe o perioada mai mare de cateva saptamani poate duce la hipertensiune sau edeme!43. Izma – are efect racoritor.44. Mandarine – reduce indigestia.45. Mango – are calorii negative46. Macese – alunga oboseala.47. Macris – este detoxifiant.48. Marar – degreseaza organismul, are calorii negative.49. Mei – are multe fibre.50. Menta – are calorii negative, este diuretica.51. Mere – au calorii negative.52. Miere – scade pofta de mancare.53. Migdale – scad colesterolul.54. Morcovi – au calorii negative.55. Mure – sunt laxative.56. Musetel – usureaza digestia.57. Napi – diuretic, purifica sangele.58. Nectarine – au putine calorii.59. Oregano – intensifica functiile hepa-tice.60. Orez basmati – intensifica digestia, racoritor.61. Orez brun – intensifica digestia.62. Orz – intensifica functiile hepatice.63. Papaya – regleaza glicemia.64. Paducel – reduce aciditatea gastrica.65. Papadia – intensifica arderile.66. Pastarnac – este diuretic.67. Patrunjel – are calorii negative, elimi-na grasimea.

68. Pepene rosu – este diuretic.69. Peste – reduce colesterolul, are gra-simi bune.70. Piper – degreseaza organismul.71. Portocale – au calorii negative.72. Ridichi – au calorii negative.73. Rodii – scad colesterolul.74. Rosmarin – este diuretic.75. Rosii – degreseaza organismul76. Salata verde – stimuleaza metabo-lismul.77. Salvia – are calorii negative.78. Schinduf – se consuma semintele sau frunzele, pisate si amestecate cu mancare. Ajuta la digestie si scade ni-velul colestrolului. Sub forma de ceai: 2 lingurite la o cana cu apa; are efect anti-tusiv si laxativ, se bea caldut dupa 3 ore de infuzare.79. Scoici – regleaza functia tiroidiana.80. Scortisoara – degreseaza organis-mul.81. Secara – grabeste digestia intestina-la.82. Seminte de dovleac – au efect de pu-rificator intestinal.83. Seminte de floarea-soarelui – au gra-simi bune, nu ingrasa.84. Seminte de in – dreneaza intestinul.85. Seminte de susan – previn osteopo-roza.86. Sfecla – are calorii negative.87. Sovarf – este tonic gastric.88. Spanac – are calorii negative si multe fibre.89. Sparanghel – are calorii negative.90. Sofran – accelereaza metabolismul.91. Tapioca – este un fel de faina obtinu-ta din tuberculii maniocului, care ajuta la scaderea colestrolului si reducerea stra-tului adipos.92. Tarhon – dizolva grasimile.93. Tofu – contine fibre.94. Telina – are calorii negative.95. Urzica – e detoxifianta si laxativa96. Usturoi – degreseaza organismul, are calorii negative.97. Varza – este diuretica si purgativa.98. Varza chinezeasca – are calorii nega-tive, este foarte satioasa.99. Varza de Bruxelles – are calorii ne-gative.100. Vinete – contin multe fibre

100 DE ALIMENTE FARA CALORI

Se amesteca branza cu iaurt si cu 2 lin-guri de zahar sau miere pana devine ca o crema omogena.Apoi se fruleaza fructele (deja spalate si curatate) cu 2 linguri de iaurt, 1 lingura de zahar si o lingura de zeama de lamaie (dupa gust).Compozita se pune in forme, sau se pot folosi pahare in plastic de marime medie - mica.Se pune prima data un strat de crema apoi un strat de fructe.

La sfarsit se pune in fiecare pahar cate o lingurita de plastic sau se poate pune un betisor pentru inghetata.Se pune in congelator pentru 4 ore apoi se verifica consistenta, daca sa inghetat bine se poate servi, dar e bine sa se lase putin la temperatura camerei, aproxima-tiv 5 minute.Cine doreste poate ornamenta cu frisca sau fulgi de ciocolata. Lasati ca imagina-tia sa creeze mereu ceva nou.Pofra buna.

Inghetata(fara oua)

Ingrediente:

1 ½ cutie de branza cremoasa (Philadel-phia)1 iaurt (fara fructe)2-3 linguri de zahar sau miere (dupa gust)1-2 lingurita de suc de lamaie 300 g fructe de padure sau alte fructe dupa prefetinta

Pe o vreme caniculara vrei sa te tratezi cu un deliciu dulce si racoritor? Optează atunci pentru inghetata preparata in casa, care este mult mai sanotasa decat cea din comert.

Inghetata este cel mai apreciat desert al verii! O gasim in nenumarate arome si combinatii . Aceasta inghetata poate fii facuta in momente diverse, in momente de ocazie pentru evenimente sau in momente dedicate copiilor in bucatarie.Putem incerca sa pregatim aceasta inghetata impreuna cu copiii pentru ca este simpla si lor le place sa ajute in bucata-rie. Se pot folosi diverse tipuri de fructe in functie de sezon sau de preferinta. Putem pregati o inghetata cu un singur gust de fructe sau mai multe.

Inghetata pentru copii se poate ornamenta in functie de gusturi si necesitati, cum ar fi, pentru momente festive, pentru dupa-mieze distractive, pentru musafiri.

In comert se pot gasi de cumparat diverse forme si betisoare sau cupe speciale pentru servit inghetata.

Folositi imaginatia plina de creativitate pentru a putea oferi fa-miliei dumneavoastra o inghetata sanatoasa si gustoasa.

Vitaminele sunt substante chimice organice aflate in alimente, care actioneaza ca facili-tatori sau catalizatori ai proceselor metabo-lice necesare vietii. Exista unele substante asemanatoare, avand aceeasi functie, pe care le sintetizeaza propriul nostru orga-nism, dar acestea sunt numite hormoni, in timp ce vitaminele sunt obtinute prin aport exogen. Vitamina D, ar putea fi definita ca hormon fiindca, desi ea se gaseste in anu-mite alimente, organismul este capabil sa o sintetizeze si sa-o depoziteze in tegument ca provitamina D. Lumina solara o transfor-ma in vitamina activa, dihidroergosteron. Rolul vitaminei D in organism este acela de a mentine echilibrul fosfocalcic, fiziologic, de a facilita absortia calciului si fosforului din tractul digestiv si de a favoriza depune-rea calciului in oase, prevenind rahitismul si osteoporoza. Necesarul zilnic de vitamina D este de cca. 400 u.i. Simpla expunere timp de 15 minute, zilnic, a fetei si bratelor aco-pera acest necesar. Aceasta expunere are si rolul de a diminua cantitatea de colesterol sanguin. O cantitate mica de vitamina D este produsa in plante, tot ca urmare a actiunii luminii solare asupra plantelor. Ciupercile,

morcovii si alte plante contin cantitati mici de vitamina D, care insa sunt insuficiente. Produsele de origine animala sunt cea mai buna sursa, dar din nefericire aceasta vita-mina liposolubila este asociata in cele mai multe cazuri cu cantitati mari de grasimi sa-turate, colesterol si trigliceride, astfel ca sur-sa animala devine problematica. De pilda, galbenusul de ou contine vitamina D, dar ar trebui sa consumam 100 g galbenus pentru a acoperi necesarul zilnic. Devine evident ca soarele este cea mai buna sursa. Cele mai mari concentratii de vitamina D se gasesc in ficatul de peste, in special cod si rechin, care dupa cum stim sunt necurate. Inainte de a fi sintetizata vitamina D, copiii predispusi rahitismului erau terorizati de mirosul si gustul extrem de dezagrabile ale unturii de peste. Zarzavaturile, legumele si fructele sunt cele mai bune surse de minerale, vitamine, fitochine si fibre necesare sanatatii noas-tre. Fiind rezultatul direct al luminii solare, aceste substante se gasesc in concentratie maxima, in sau imediat sub coaja acestora. Coloritul viu este, de obicei un indicator va-loros al prezentei acestor substante utile.

Talasoterapia, asocierea terapiei prin lumi-na solara, aer curat, vapori de apa sarata, inot, contrast termic, nisip cald/apa de mare rece si odihna este unul dintre cele mai re-confortante si sanatoase moduri de petre-cere a concediului de odihna la mare. Un om de stiinta mucalit, inarmat cu un com-puter a demonstrat ca fiecare dintre noi are pe suprafata corpului sau mai multi germeni decat intreaga populatie a pamantului. In aceste conditii expunerea la soare care prin coponenta sa ultravioleta ucide germenii, este cum nu se poate mai benefica. Un ve-chi proverb spune ca: „Acolo unde nu intra soarele, trebuie sa vina doctorul”, subliniind importanta medicala si estetica a locuintelor luminoase si aerisite. Expunerea hainelor, a lenjeriei de pat la aer curat si lumina solara, le dezinfecteaza si le confera prospetime. Efectele luminii solare pot avea si cauze mai complexe asupra ritmului veghe-somn si a altor procese vegetative, prin interme-diul glandei pineale (melatonina) si a hipo-talamusului.

Au fost constatate, de asemenea, efecte imu-nomodulatorii si imunostimulatorii ale luminii solare. Numarul si eficienta leucocitelor neu-trofile ca si al limfocitelor B si T, a capacitatii de transport O2, care prin intermediul radica-lilor liberi are efect bactericid, sunt favorizate de lumina solara.

Desigur ca, dupa descoperirea sulfamidelor de catre Domagk in 1922 si a pelicilinei de ca-tre Fleming in 1928, helioterapia nu mai este un procedeu terapeutic propriu-zis decat in cazul terapiei prin ultraviolete a icterului nou nascutului si in unele afectiuni dermatologice. Astfel, acneea, psiorazisul, ulcerul gambei, foliculita si alte piodermite banale raspund favorabil la actiunea luminii solare.

Prudenta. Lumina solara poate avea si efecte daunatoare. Astfel, este extrem de dauna-toare pentru retina careia ii poate provoca arsuri cu leziuni ireversibile, daca privim soa-rele in mod direct neprotejat, sau chiar ca lumina reflectata de zapada sau suprafete lucioase (metalice, oglinzi,etc.). Trebuie stiut ca, daca ochelarii de soare nu sunt de calita-te, astfel incat sa filtreze radiatiile ultraviolete, ei nu protejeaza, ci pot fi chiar mai daunatori, provocand o dilatatie a pupilei care altfel ar proteja ochiul in mod natural. S-a constatat ca lumina naturala are efecte benefice, complexe asupra sanatatii, influen-tand chiar si dispozitia afectiva. Deoarece unele surse de lumina artificiala nu contin intreg spectru vizual, acestea pot avea unele efecte nedorite. Exista surse de lumina flo-rescenta imbunatatite care acopera spectrul luminos pana la 91%, in timp ce sursele stan-dardizate au doar 68%, iar lampile obisnuite doar 56%. Un efect al luminii florescente care este bogat reprezentata doar in zona lungimi-lor de unda scurte a spectrului luminos, deter-mina efecte negative cum ar fi hiperactivitate, inatentie, irascibilitate si chiar depresie. Este si efectul pe care il determina ecranul TV.

Desi, cei mai multi oameni nu realizeaza acest lucru, tegumentul face parte din orga-nele vitale ale organismului. Suprafata tota-la a pielii masoara peste 7000 cmp; pentru fiecare cmp dermic noi avem in jur de 25 m filete nervoase, mii de terminatii algice si sute de receptori tactili si termici, precum si cca. 5 m capilare sanguine. La toate acestea trebuie sa adaugam foliculii pilosi, glandele sebacee, glandele sudoripare si vom avea o imagine

simplificata a complexitatii acestui organ.Pe langa efectele benefice ale luminii sola-re, aceasta poate avea si efecte daunatoare, daca expunerea este excesiva sau intepes-tiva. Astfel, expunerea intre orele 10-16, ne-respectand principiul progresivitatii ca durata, poate genera arsuri grave. De asemenea, daca nu este protejat capul, supraincalzi-rea extremitatii cefalice poate genera edem cerebral care poate merge pana la stare comatoasa. Expunerea progresiva, in orele diminetii sau dupa-amiezii, genereaza auto-protectie fiziologica, prin cresterea productiei de melanina, pigmentul natural responsabil de bronzarea atat de ravnita pentru virtutile sale estetice.

Utilizarea lotiunilor, cremelor sau unguente-lor de plaja, cu presupus efect protector, de ecran, nu este recomandata de medicii der-matologi. De multe ori, aceste ecrane pro-tejeaza impotriva radiatiilor calorice, evitand arsurile, dar nu au nici un rol asupra radiatiilor UV, lasandu-ne astfel descoperiti fata de ris-cul cancerigen.

Expunerea indelungata, excesiva altereaza structurile tegumentului, radiatiile ionizan-te cresc concentratia de radicali liberi si, ca urmare, creste riscul cancerului de piele. In zonele insorite s-a obsevat ca frecventa can-cerului de buza este invers proportionala cu diametrul borului palariei. De asemenea, a fost observata o relatie intre numarul de ex-puneri intempestive, care au provocat arsuri de-a lungul vietii si frecventa cancerului de piele (efect cumulativ). In consecinta, lumina soarelui este considerata principalul factor de risc in cancerul de piele. Din fericire, epite-lioamele, spino- si bazo- celulare sunt cance-re cu evolutie locala, cronica indelungata care au o invazivitate redusa si nu dau metastaze. Totusi, o astfel de leziune care nu se inchide dupa cateva saptamani, trebuie tratata cat mai precoce la medicul dermatolog, pentru ca ravagiile sa fie minime.

Mult mai periculos este melanomul, o dege-nerare canceroasa a nervilor pigmentari, care este unul dintre cele mai invazive si metas-tazante cancere, ucigand pacientul in cateva luni de zile. Orice modificare in aspectul unei alunite (nev pigmentar), va fi aratata derma-tologului imediat.

Recomandari practice 1. Daca locuiti intr-o zona temperata, incerca-ti sa profitati de expunerea la soare, in perioa-da estivala, cand veti evita supraexpunerea prin alegerea orelor matinale sau vesperale, ca si respectarea progresivitatii incepand cu 5-10’ pentru fiecare latura a corpului. Iarna, aceasta expunere este si mai indicata, folo-sind zilele insorite si calduroase si expunand parti limitate ale corpului, fara a ne expune riscului de a contracta o viroza intercurenta.

2. Daca apartineti categoriei persoanelor blonde cu pielea alba, prudenta si progresivi-tatea va fi prima dumneavoastra grija.

3. Evitati expunerea la soare cu o ora inainte si dupa masa, deoarece aceasta interfera cu procesul digestiv.

4. Ochelarii de soare indicati sunt doar cei care ecraneaza si lumina UV, fiind necesari pentru a proteja lumina din zilele insorite, re-flectata in proportie de 85% de zapada, 20% de nisip, 5% de apa si celelalte obiecte.

5. Evitati sa adormiti in timp ce va aflati la pla-ja. Riscati arsuri extrem de grave.

6. Nu priviti niciodata soarele in mod direct, nici macar prin ochelarii de soare. Sfatuitii si pe copii acelasi lucru.

7. Daca v-ati provocat arsuri tegumentare, compresele cu apa rece, iaurtul sau solutia 1% sulfat aluminiu sunt utile; daca insa sur-vine starea febrila, alterarea starii generale, cu diminuarea starii de constienta, cefalee, greata si varsaturi, este necesar tratamentul medical calificat.

Dr. Sorin SandulacheMedic Primar neurolog

10 Alimente modificate genetic

- Se vede treaba, ratiunile economice care au condus la parasirea liniei tra-ditionale de hibridizare si incrucisare a soiurilor si la abordarea optimizarii lor prin alterare genetica au cantarit enorm. Intr-o lume tot mai putin preocupata de aspectele morale ale manifestarilor ei, economicul a batut la scor siguranta alimentatiei.Astfel ca temerile in privinta efectelor pe termen lung a alimentatiei populatiei umane sau a diferitelor categorii de animale de ferma cu plante generic denu-mite astazi GMO (Genetic Modified Organisms) sau OMG (organisme modifi-cate genetic) sunt tratate de firmele dezvoltatoare ale noilor biotehnologii, dar si de unele guverne, ca simple speculatii.Asigurarile producatorilor de OMG par a fi de ajuns, chiar daca multe din stu-diile cliniceprivind consumul alimentelor produse din astfel de plante au fost doar “aranjamente” menite sa ingrase anumite conturi.Lucrurile au scapat demult de sub control, daca este sa ne gandim ce pa-tesc fermierii din statele Americii de Nord cu aceste companii producatoare de OMG, cand li se intampla sa li se incruciseze culturile traditionale cu cele vecine, inginerite genetic.NaturalNews.com noteaza ca Statele Unite par a se confrunta cu o conspiratie a tradarii.Politica si interesul personal par a face ca politicile guvernamentale sa incalce cu mare usurinta ratiunile de siguranta si sanatate.Cand presedintele Obama l-a numit pe Michael Taylor ca expert principal al FDA (Food and Drug Administration, organismul care se ocupa de medica-mente si siguranta alimentatiei), mari proteste s-au facut auzite din partea consumatorilor si a grupurilor de activism de mediu.Taylor fusese viceprese-dinte al Monsanto.In timpul mandatului acestuia organismele modificate genetic au fost aproba-te in Statele Unite fara a fi efectuate teste pentru a se vedea daca acestea prezinta siguranta pentru alimentatia oamenilor.Din cauza lipsei etichetarilor, americanii nu pot spune daca au sau nu pe masa organisme modificate genetic. Aceasta lipsa de informare face ca evitarea si urmarirea alimentelor din OMG sa devina aproape imposibila.Iata mai jos o lista a principalelor alimente despre care se stie ca sunt modi-ficate genetic:

1. Porumbul – a fost modificat de natura sa-si dezvolte propriul insecticid. Monsanto a recunoscut ca in SUA jumatate din culturile de porumb sunt mo-dificate genetic. Soarecii hraniti cu porumb modificat genetic au probleme de reproducere si fertilitate.2. Soia – modificata sa reziste la ierbicide. Produse: faina de soia, tofu, bau-

turi de soia, ulei de soia etc. Hamsterii hraniti cu soia OMG au probleme de inmultire si o rata ridicata a mortalitatii.3. Bumbacul – de asemenea proiectat sa reziste ierbicidarilor. Mii de fermieri indieni au suferitafectiuni ale pielii dupa expunerea la vata de bumbac OMG.4. Papaya – o varietate rezistenta la un virus a fost introdusa in Hawaii in 1999. Culturile de papaya transgenica ocupa acum trei patrimi din totalul ar-hipelagului Hawaii.5. Orezul – cultura emblema a Asiei de Sud Est a fost modificata genetic sa contina o mare cantitate de vitamina A. Se pare ca exista si o varietate ce con-tine gene umane (!) care e cultivata pe teritoriul Statelor Unite. China Daily, un ziar online, arata ca s-au semnalat probleme serioase de sanatate publica si mediu date de culturile de orez OMG, care dau reactii alergice. Exista si unele temeri legate de transferul de gene.6. Tomatele – au fost modificate pentru pastrare mai indelungata pe rafturi, prevenindu-se alterarea lor care, in mod natural, are loc rapid. Intr-un test vizand siguranta rosiilor OMG, unele animale au murit la cateva saptamani de la ingerarea unor astfel de tomate.7. Rapita – uleiul de rapita se foloseste la producerea de ulei comestibil si de margarina. Si mierea mai poate fi produsa din flori de rapita. In Germania, autoritatile au raportat ca o treime din polenul prezent in mierea canadiana provine de la culturi modificate genetic.8. Produsele din lapte. S-a descoperit ca 22% din vacile de pe teritoriul State-lor Unite au fost injectate cu hormon de crestere bovin recombinant (modificat genetic) – rbGH. Acest hormon produs de Monsanto determina vacile sa-si sporeasca productia de lapte cu 15%. Laptele provenit de la astfel de vaci contine un nivel ridicat de IGF–1 (Insulin Growth Factors – factori de crestere insulinici). Oamenii au de asemenea IGF-1 in organismul lor. Cercetatorii si-au exprimat ingrijorarea, aratand ca nivelurile sporite de IGF-1 in corpul uman au fost asociate cu cancere de colon si de san.9. Cartofi – soarecii hraniti cu cartofi modificati cu Bacillus thuringiensis var. Kurstaki Cry 1 au fost descoperiti cu toxine in organism. In pofida anunturilor contrare, aceasta arata ca toxina Cry 1 era stabila in organismul soarecilor de laborator. Cand riscurile de sanatate au fost date publicitatii, s-a pornit o dezbatere.10. Mazarea – cea modificata genetic a fost identificata ca fiind cauza unor raspunsuri imunologice la soareci si posibil la om. O gena de fasole a fost inclusa in mazarea OMG, cu scopul de a crea o proteina care functioneaza ca un pesticid.

Daca veti asculta, lumea va va spune ce vrea de la voi, pentru ca a avea succes implica sa simti permanent ceea ce doresc ceilalti. Ascul-tatul ajuta la depasirea timiditatii. Atata vreme cat toata atentia voastra se concentreaza asu-pra celuilalt: ceea ce spune, ceea ce doreste, nevoile sale, nu veti mai fi timide sau izolate de ceilalti. “Ascultati muzica celuilalt” in asa fel in-cat sa se creeze armonie si nu discordie. Daca veti inceta sa ii mai ascultati muzica si veti in-cepe sa va ganditi la voi: “Ce-as putea spune ca sa par mai grozava?” sau “Cum as putea sa il impresionez pe acest individ?”, va veti iesi din ritm in raport cu celalalt. Doar daca veti as-culta muzica celuilalt s-ar putea sa descoperiti ceva surprinzator si anume ca mintea voastra functioneaza mai bine daca o lasati in pace. S-ar mai putea sa descoperiti ca sunteti mai spontane si mai firesti si ca lucrurile cu adeva-rat inteligente si potrivite pur si simplu apar de la sine, spre surprinderea voastra. N-as putea niciodata sa inteleg alt om daca nu as fi dispus sa ascult cu grija, cu simpatie si cu rabdare. Acest mod de a asculta va poate imbogati in prieteni, in impliniri si in fericire! Unul dintre cele mai mari complimente pe care le puteti face cuiva, este sa il ascultati. Prin faptul ca aveti aceasta rabdare, e ca si cum i-ati spune, “meriti sa fii ascultat”. Tuturor le place

sa creada ca ceea ce au de spus merita sa fie spus. Multe necazuri, nenorociri si esecuri se intampla pe lumea asta numai pentru ca nu stim sa ascultam. Trebuie sa stiti ceea ce vor oamenii, de ce au nevoie si cine sunt. Asta se aplica in egala masura dusmanilor si prietenilor, copiilor si adultilor, stabilor si amaratilor. Pentru a afla ce vor oamenii, de ce au nevoie si cine sunt, pur si simplu, ascultati-i.

7 posibilitati de a practica ascultarea celorlalti:

1. Uitati-va la el. Cel care merita ascultat, merita sa fie si privit. 2. Fiti extrem de interesate de ceea ce spu-ne. Dati din cap, zambiti, ajutati. 3. Aplecati-va spre persoana care va vor-beste. Ii aratati, astfel, ca este interesanta. 4. Puneti intrebari. Este astfel convins ca sunteti inca atent.5. Nu il intrerupeti. Rugati-l sa mai vorbeas-ca.6. Nu divagati de la subiectul celui care vor-beste. Lasati-l sa incheie.7. Folositi cuvintele lui pentru a va sublinia punctul de vedere.

Repetati unele lucruri pe care le-a spus.

”Secretul prieteniei consta in a stapani princi-piile apropierii si a pune oamenii pe primul loc.”“Dumnezeu ne-a dat lucruri de care sa ne folo-sim si oameni de care sa ne bucuram. Dar noi am schimbat ordinea. Ne bucuram de lucruri si ne folosim de oameni.”“Daca ne-am construi mai multe ferestre si mai putine ziduri, am avea mai multi prieteni.Daca vom face astfel, lumea ne va intoarce dra-gostea. Cu sutele.”“Oamenii prietenosi traiesc mai mult decat cei singuratici.”

Voi face mai mult decat sa fiu prietenoasa, voi fi prietena!

Psiholog Profesor Doinita Ciobanu Bacau

Prietenia - lll -

TEMPERAMENTUL Partea a II a

Tim LaHaye povesteste:Recent, in America, am avut o experienta care ilustra pe viu diferen-tele de temperament. Aveam nevoie de un fotocopiator pentru dis-cursul meu intr-o tabara de vara a liceenilor. In micul oras din veci-natate, singurul aparat disponibil era acela din Centrul Educational. Ajungand acolo la ora stabilita am gasit noua oameni muncind din greu. Dupa ambianta calma, ordonata si eficienta mi-am dat seama ca ma aflu in prezenta unor indivizi predominant melancolici sau flegmatici.Acest lucru mi s-a confirmat mai tarziu in timp ce administratorul imi emise cu grija factura insa refuza sa-mi ia banii, aceasta contrave-nind regulilor. El ma conduse la trezorerie, iar de acolo la contabi-litate, de unde am fost preluat de casier, care a transmis banii mei operatorului registrului de casa. Dovada finala a constituit-o cutia cu numerar, care dezvaluia o nota de perfectionism. Monezile erau aranjate atent in fisicuri, pe valori. In timp ce observam mediul si interesul lor calm, dar clar fata de aceasta problema minora, mintea mi-a zburat la scena ilara petrecuta in biroul de vanzari, de unde am achizitionat retroproiectorul. Acolo echipa de vanzari, directorul impreuna cu toti angajatii, erau predominant extravertiti, tempera-mente colerice sau sangvine. Locul era o dezordine totala. Hartiile zaceau pretutindeni, personalul lipsea de la birouri si de langa tele-foane, biroul fiind un viespar zgomotos. In cele din urma, peste toate vocile, l-am auzit pe director adresan-duse angajatilor, cu o expresie de disperare pe fata: „intr-o buna zi o sa organizam locul asta!”Aceste doua scene infatiseaza contrastul natural dintre trasaturile ereditare ce produc temperamentul uman. Ele subliniaza de ase-menea faptul ca toate cele patru temperamente principale descrise sunt necesare pentru asigurarea varietatii si scopului in aceasta lume. Despre nici un temperament nu se poate spune ca este mai bun decat altul. Fiecare contine atat laturi pozitive, cat si negative si fiecare este incarcat cu propriile-i slabiciuni si pericole. In Biblie, temperamentul poarta diferite denumiri: „omul firesc”, „carnea”, „omul cel vechi”, etc. Cu ajutorul Duhului Sfant fiecare persoana poate sa-si depaseasca slabiciunile. Cel care a mostenit un temperament exploziv, foarte nervos, cu ajutorul lui Dumnezeu poate sa-si controleze nervii, si nu nervii, pe el. Aceasta se poate observa cu claritate citind in 2Corinteni 5,17 unde Pavel scrie: „Caci daca este cineva in Hristos este o faptura noua; cele vechi s-au dus, iata ca toate lucrurile s-au facut noi.” O data trecute in revista cele patru tipuri de temperament, sa exami-nam mai indeaproape laturile lor pozitive si negative:Temperamentul Sangvinic. Parti tari: - sociabilitate, buna dispozitie, prietenos, vioi, optimist, cum nu stie ce este plictiseala, raspunde la nevoile altora, milos, bun lider, sincer.Punctele slabe: - neastamparat, multumire de sine, superficiali-

tate, incepe dar nu sfarseste, explodeaza pentru nimicuri, si ii pare rau si isi cere iertare, dar repeta aceleeasi greseli, lipsit de vointa nu are rabdare sa invete.

Temperamentul Coleric. Puncte tari: - vointa puternica, activ, dis-ciplinat, optimist, fire dominanta, neinfricat, independent, lider, argu-menteaza pentru orice, hotarat.Puncte slabe: - increzut, aprins, exploziv, mandru, dornic de intaie-tate, laudaros, poarta ranchiuna, violent, razbunator, nu cedeaza, nu isi cere iertare, in familie nu vorbeste zile intregi cand e suparat, nu este bun colaborator, doar cu cine asculta de el.Temperamentul Flegmatic. Puncte tari: este calm, incet, nu se agita, stapan pe sine, cu mare putere de munca, bun artist, impaciuitor, ia partea umoristica a lucrurilor.Puncte slabe: - incapatanat, indiferent, nehotarat, actioneaza obli-gat, ii place sa piarda vremea, egoist, rade de altii, concluziile lui sunt ca nu se merita atata oboseala pentru orice lucru.Temperamentul Melancolic. Puncte tari: – inclinatie spre cugeta-re, meditatie, sensibil, emotional, ordonat, perfectionat, fidel, gan-ditor, retras, ii place natura, nu da buzna, ci prefera sa fie cautat, ii place sa iubeasca si sa fie iubit, dependent, persistent, gata de jertfa. Marile genii in muzica si arte, educatie si filozofie au fost me-lancolici.Puncte slabe: - este egocentric, arogant, se autocritica, ii vede pe toti inferiori, pesimist, orice boala il doboara, greu ia hotarari, despi-ca firul in patru, se vede nefericit, banuitor, este predispus depresiei usor, iarta greu, razbunator.Pentru ca Duhul Sfant sa intervina in viata unei persoane, este foarte important ca ea sa doreasca schimbarea, sa persevereze si sa nu renunte, sa fie mereu conectat la modelul suprem Isus Hristos.

Psiholog Iuliana Baltatescu

Asteptand sa iau un prieten de la aero-portul din Portland, am avut una dintre acele experiente care iti schimba viata si despre care ii auzi pe unii oameni vor-bind - cele care se strecoara in viata ta pe neastepate. Aceasta s-a intamplat la numai un metru de mine. Straduindu-ma sa-l vad pe prietenul meu printre pasage-ri, am observat un barbat care se indrep-ta spre mine, avand in maini doua genti usoare. S-a oprit chiar langa mine pentru a-si saluta familia. Mai intai, si-a intins mainile spre fiul sau mai mic (de vreo sase ani). A urmat o imbratisare lunga si plina de dragoste. Cand s-au despartit destul de mult incat sa se priveasca, l-am auzit pe tatal spunand: “Ce bine imi pare ca te vad, fiule. Mi-a fost atat de dor de tine!” Fiul sau a zambit oarecum sfios, si-a indepartat privirea si a raspuns soptit: “Si mie, tata!” Apoi, barbatul s-a ri-dicat, a privit in ochii fiului sau mai mare (poate de noua sau zece ani) si luandu-i fata in maini i-a spus: “Esti deja barbat. Te iubesc foarte mult, Zach!” Si s-au imbratisat cu o imbratisare tandra si iubitoare. In acest timp, o fetita (poate de un an sau un an si jumatate) se zbatea pana la entuziasm in bratele ma-mei ei, fara sa-si ia vreun moment ochii de la minunata priveliste a intoarcerii tata-lui. Barbatul a spus: “Buna, fetita mea!”,

luand-o cu blandete din bratele mamei ei. A sarutat-o pe obrajori, a tinut-o aproape de pieptul sau si o legana. Fetita s-a li-nistit imediat si si-a pus capul pe umarul lui, ramanand nemiscata intr-o incantare candida. Dupa cateva momente, a inma-nat fetita fiului sau mai mare si a spus: “Am pastrat ce era mai bun pentru la urma!” si a sarutat-o pe sotia sa. A fost cel mai lung si mai pasional sarut din cate imi amintesc sa fi vazut vreodata. A privit in ochii ei cateva secunde si a spus incet: “Te iubesc atat de mult!” Priveau unul in ochii celuilalt, zambindu-si fericiti, in timp ce se tineau de mana. Pentru un moment mi-au parut un cuplu proaspat casatorit, dar luand in considerare varsta copiilor, era imposibil. M-am gandit la aceasta un timp, dupa care mi-am dat seama cat de absorbit eram de aceasta demonstratie extraordinara de dragoste neconditiona-ta care era la doar un brat departare de mine. Deodata m-am simtit stanjenit, ca si cum invadasem ceva sacru, dar am fost uimit sa-mi aud propria voce intreband cu emotie: “Uau! De cand sunteti casatoriti?”-”Suntem casatoriti de doisprezece ani. A raspuns, fara sa-si ia privirea de la fata incantatoare a sotiei sale.-”Pai atunci, de cand esti plecat?” l-am intrebat. In cele din urma bar-batul s-a intors si m-a privit, pas-

trandu-si acel zambet stralucitor. “De doua zile intregi!” Doua zile? Eram inmarmurit. Judecand dupa intensitatea acelei intalniri, am presupus ca fusese plecat de cel putin sase saptamani - daca nu de cateva luni. Stiu ca m-a tradat ex-presia fetei si am spus aproape fara sa vreau, sperand sa-mi inchei interventia inoportuna cu o urma de politete:“Sper ca si casnicia mea sa fie atat de pasionala dupa doisprezece ani!” Deodata barbatul nu a mai zambit. M-a privit direct in ochi si cu o forta care mi-a patruns direct in suflet, mi-a spus ceva care m-a schimbat pe loc: “Nu spera, prietene decide!”Apoi mi-a oferit iarasi un zambet minunat, mi-a strans mana si a spus: “Dumnezeu sa te binecuvanteze!” Facand asta, el si familia lui s-au intors si au plecat impreuna. Inca mai priveam cum se indeparteaza acel om extraor-dinar si familia lui deosebita, cand, prietenul meu vine si-mi spune: “Hei, la ce te uiti?”Fara ezitare si cu un aer ciudat de sigu-ranta am raspuns:“La viitorul meu!”

Felul in care i u b i m conteaza

Inca din copilarie am fost foarte mult impresionata de David . Citind istoria copilariei lui decare nu se spune mult , dar suficient de ce bunul Dumnezeu la ales pen-tru o misiune atat de importanta.

Mi-l imaginez pe camp cu oile asezat pe o piatra ,poate la umbra unui pom si cantand din harpa.

Aici am descoperit secretu lui David :momente de me-ditatie si lauda la adresa lui Dumnezeu.

Acest Dumnezeu care era mai puternic decat toti du-menezeii popuarelor vecine ,un Dumnezeu care a facut din copilul david un copil puternic cu un caracter nobil si cu o credinta neclintita in Dumnezeul lui.

Este un exemplu minunat pentru copii Biserici noastre.Avem copii talentati care canta la instrumente, canta in cor si au o dorinta sfanta de a lauda pe Dumnezeu , asa cum spune psalmul 66-02 ‘’Cantati slava Numelui Sau , Mariti slava Lui , prin laudele vuastre’’.

Eu rog pe Bunul Dumnezeu ca asa cum a spus despre David ‘’ Om dupa inima Mea ‘’ , asa sa spuna in dreptul fiecarui copil in parte . ‘’COPIL DUPA INIMA MEA ‘’

Avem cantul ca un clopot Care suna peste zare,Sa auda tot poporulSi sa vina la-nchinare.

Avem trambita in glasuriSi dorim ca toti sa stie Ca Isus revine-n graba Cu o noua-mparatie .

Sa rasune-al nostru cantec Intr-o sfanta armonie Sa rasune aici in templuDar dorim si-n vesnicie .

Ema AnghelRoma

Corul de copii - Roma

Care sunt criteriile dupa care ar trebui sa-si aleaga imbracamintea sau sa se imbrace un crestin?Sunt cateva principii care ar trebui sa guverneze deciziile pe care le luam atunci cand ne achizitionam haine sau accesorii. Principiile se aplica si la purtarea hainelor deja achizitionate. Iata cateva dintre aceste principii:1. Ne imbracam nu doar pentru a ne placea noua sau altora, ci si pentru Dumnezeu“In imbracaminte, ca si in alte lucruri, este privilegiul nostru de a onora pe Creatorul nostru. El doreste ca hainele noastre sa fie nu doar curate si sana-toase, ci si potrivite si ordonate. “(E. G. White – Educatie, 248)2. Modestia trebuie sa ne caracterizeze si cand e vorba de tinutaFemeile noastre sa se imbrace simplu, asa cum multe o fac, cu materiale de buna calitate, durabile, potrivite pentru varsta lor, iar preocuparea pentru imbracaminte sa nu umple toata mintea lor. Femeile sa se imbrace cu simpli-tate, modestie, cu rusine si sobrietate. Sa dam lumii o ilustratie a impodobirii interioare cu harul lui Dumnezeu.3. Hainele trebuie sa fie permanent curate. Murdaria nu inseamna mo-destie“Ordinea si curatenia este legea cerului; pentru a fi in armonie cu randuiala divina, este datoria noastra de a fi curati si cu o infatisare placuta.” (Testimo-nies for the Church, Vol. 4, p.142, 143.)4. Hainele trebuie sa fie ordonate, de bun gust si durabileSimplitatea in imbracaminte va face ca o femeie sau un barbat cu bun simt sa apara in cea mai favorabila lumina. Noi judecam caracterul unei persoane dupa stilul de imbracaminte. Gatelile batatoare la ochi tradeaza vanitatea si slabiciunea. O femeie modesta si evlavioasa se va imbraca modest. Un gust rafinat si o minte cultivata se vor descoperi in alegerea unor haine potrivite si simple.5. Hainele trebuie sa asigure sanatatea trupului

“In toate privintele, imbracamintea trebuie sa fie sanatoasa. Mai presus de toate, Dumnezeu doreste ca noi sa fim sanatosi la trup si suflet. Iar noi trebuie sa lucram impreuna cu El atat pentru sanatatea sufletului, cat si a trupului. Ambele sunt favorizate de o imbracaminte sanatoasa. Imbracamintea trebuie sa aiba gratia, frumusetea si caracterul adecvat simplitatii naturale.” (E.G. White – Indrumarea copilului – pag. 399)6. Alege hainele potrivite cu ceea ce esti si ceea ce faci“Este intotdeauna bine sa fii ingrijit si imbracat corespunzator, intr-un fel care sa se potriveasca cu varsta si cu ocupatia”. (E. G. White – Educatie, 248)7. Hainele trebuie sa fie frumoase si simplePoporul lui Dumnezeu ar trebui sa faca economii stricte in cheltuirea mijloace-lor lor, ca sa poata avea ceva pe care sa-l aduca la El, spunand: “Din mana Ta primim ce-Ti aducem”. Astfel, ei Ii ofera lui Dumnezeu recunostinta pentru binecuvantarile primite de la El. De asemenea, in acelasi mod, ei isi strang comori langa tronul lui Dumnezeu.“Mari sume de bani se cheltuiesc pe imbracaminte, bani care ar fi putut fi folositi pentru a hrani pe cei infometati si a imbraca pe cei ce sufera de frig. Multi dintre cei pentru care Hristos Si-a dat viata abia au suficient din cele mai ieftine si obisnuite haine, in timp ce altii cheltuiesc o multime de bani in eforturile de a satisface cerintele fara de sfarsit ale modei”.(Solii catre tineret - pag. 314)8. Caracterul este expus prin imbracaminte“Caracterul unei persoane se judeca dupa stilul in care se imbraca. Un gust rafinat, o minte cultivata se va descoperi prin alegerea unei vestimentatii sim-ple si adecvate. Cand este unita cu modestia comportamentului, simplitatea decenta in imbracaminte va avea un mare efect, invaluind o tanara in acea atmosfera de retinere sfanta, care va constitui pentru ea un scut ce o va feri de o mie de primejdii.” (E. G. White – Educatie, 2

Cum ne alegem hainele ?

CUM SA FACI CUNOSTINTAEsti in prima zi la liceu sau la universitate. Pu-tin speriat, putin obosit, intri, te inscri la cursu-ri sa-ti faci rost de manuale. In jurul tau totul este nou: cladiri noi, clase noi, fete noi. In mod sigur ai avea nevoie de un prieten. Sau poate nu ti-e asa de greu. Deja apartii unui cerc de prieteni mai vechi din scoala precedenta si acum ai dori sa intalnesti persoane noi. Ori tocmai ai terminat o prietenie si te simti prea liber. In oricare din aceste cazuri, cum vei lua contact cu una sau mai multe dintre toate aceste fete necunoscute? Aparent, un liceu sau o facultate ar fi locul unde cel nai usor poti face cunostinta.Totusi,adesea este mai rau decat a fi izolat pe insula PATMOS. Nimeni nu stie de tine si tu esti prea timid ca sa intreprinzi ceva. Exis-ta ceva ce te face sa te temi de altii. Pentru majoritatea dintre noi acesta este probabil gandul constient sau inconstient ca daca ma adresez cuiva, s-ar putea sa ma respinga. Aceasta provoaca reactii de aparare la indi-vid. Iata cateva din aceste reactii:1-RETRAGEREA- Cineva ti-a respins in tre-cut avansurile prietenesti si acum ti-e frica sa nu fii din nou refuzat.2-ASCUNDEREA - in mijlocul unui cerc de prieteni din copilarie.3-SUPRACOMPENSATIA - S-ar putea sa-ti maschezi nelinistile situatiei sociale prin a fi foarte prietenos, exagerat de prietenos, exas-perand pe toata lumea.4-EVITAREA - situatilor neprevazute. Te pier-zi cand o cunostinta vine la tine cu grupul de prieteni ai sai si-ti propune sa “VINO SI TU CU

NOI”. Ideea ca nu sti ce rol te asteapta, te trimite

degraba in clasa ta.Acestea sant cateva din reactiile”DE APA-RARE” obisnuite pe care le poti descoperi la tine si la altii. Cum ar putea fi ele infrante si depasite?a) -Fa-ti o autoverificare: semeni tu cu acel fel de persoana cu care ti-ar place sa iei con-tact? Din nefericire lumea pune mare accent pe aparentele exterioare, macar pana ajunge sa te cunoasca. Poate reusesti ceva inbu-natatiri in acest sens. Acum nu trbuie sa-ti consumi semestrul intreg incercand sa arati model, dar noteaza-ti cateva aspecte: poarta-ti parul curat si pieptanat asigurate ca hainele sunt curate frumos aranjate si calcate, folo-seste cu incredere sapunul, parfumul si pasta de dinti.b) -Fii prietenos.Adesea ceea ce vezi pe fata celuilalt este o oglindire a ta.Saluta cand treci pe holuri si cand esti in clasa.Daca cineva in-cearca o conversatie, nu-l obstructiona. Este o excelenta ocazie.c) -Ai un real interes pentru ceilalti. E unul din cele mai bune mijloace de a uita de tine,mergi si cauta-i. Multi doresc prieteni, ca si tine.d) -Da-ti seama ca pentru unii nu poti fi ceea ce ei doresc. Exista riscuri in a fi prietenos. Nu toti gandesc ca si tine, deci nu vor fi into-deauna de acord cu tine. Dar nu fi dezamagit, se intampla la toti.

e) -Fii intreprinzator. Inventariaza-ti interesele si posibilitatile si apoi dedica-te activitatilor de grup. Aceasta inseamna in primul rand intal-nire cu necunoscuti. Lanseaza-te si participa. Poate ca ti-ar place sa fi in redactia publica-tiei studentesti, in lotul sportivilor sau in orica-re grup specializat. Participa la cor, orchestra sau alta formatie muzicala. Cele mai bune sanse de a-ti face prieteni ti le ofera activitati-le unde tineri se aduna cu regularitate.f) -Nu uita sa-ti pastrezi vechile prietenii. Nu slabi relatiile cu ei, da-le sprijin cand o duc greu sau au nevoie de ajutor. A-ti pastra prie-tenii vechi este vital procesului de imprieteni-re. Dar nu fi exagerat de dependent de vechii prieteni.g) -Imprieteneste-te cu ISUS. Este cel mai important pas. Daca iei zilnic legatura cu El, El iti va fi taria si-ti va stapani personalitatea. Dragostea Lui in tine va atrage pe ceilalti. Pla-nul dragostei lui Dumnezeu pentru noi si re-flectarea lui in noi este 1Ioan 4,7-12. De ce sa nu zabovim un minut citind? Si nu uita, El te iubeste asa ca nu trebuie sa te simti nedemn sau nepotrivit daca cineva te respinge. Proce-sul facerii de prieteni poate fi uneori dificil, dar vei invata sa cultivi prietenii care sa dureze in eternitate. Inprieteneste-te cu ISUS, fii priete-nos cu cei din jur si prietenii nu vor intarzia sa apara.

Gianina Caciula

Roma

CUM SA…?

Povestea asta este despre un baietel care l-a uitat pe „buna ziua”. Cum adica „l-a uitat”? o sa intrebati voi, ca doar „buna ziua” nu-i o um-brela s-o uiti la un vecin si nu-i o palarie s-o uiti in tren. „Buna ziua” – stie oricine- e „buna ziua” si nu poate fi uitat, spuneti voi si asteptati de la mine sa va dau dreptate si sa inchei aceasta discutie fara rost. Imi pare rau, dar nu pot. Si iata de ce: ieri veni la mine acasa un baietel sa ma invite la o serbare, la gradinita.Baietelul intra si imi spuse:- Copiii va invita la gradinita. Dam o serbare. M-au trimis pe mine sa va spun. V-am spus, acum plec...- Asta-i tot?- Tot.- N-ai uitat nimic?- Nimic.- Ba ai uitat. L-ai uitat cand ai intrat pe „buna ziua”. Unde l-ai uitat?- Nu stiu.- Cum se poate sa nu stii? Aminteste-ti! Nu poti pleca asa la drum, fara „buna ziua”. Gandeste-te putin! Ai mai trecut pe undeva inainte de a veni la mine?- Am mai trecut pe acasa.- Poate l-ai uitat pe „buna ziua” acasa. Ai te-lefon?- Da.- Ce numar?Imi spuse numarul si sunai acasa la el. Ras-punse bunica.- Sarut mana, bunicuto, incepui. Iarta-ma ca te iau de la treburi. Nepotul dumitale e la mine. I s-a intamplat ceva, l-a uitat pe „buna ziua”. Nu cumva l-a uitat acasa?- Nu, auzii de la celalalt capat al firului. Din pa-cate nu l-a uitat acasa. Daca-l uita, il gaseam. Nici cand a trecut pe acacsa nu-l avea la el. A deschis usa de la bucatarie, a spus: „Buni-ca, mi-e foame!”, a infulecat o parjoala, dar, tin bine minte, l-a uitat pe „buna ziua”. Nu stiu unde l-a uitat. Stii cumva dumneata?- Nu stiu, dar o sa aflu. Multumesc, bunicuto. Sarut mana. Lasai receptorul in furca si-i vorbii baietelului:- Nu l-ai uitat acasa. Ai mai fost pe undeva?- Da. Am trecut pe la un chiosc de ziare.

- Care chiosc?- Cel din colt. Am intrebat daca a aparut...Nu-l mai asteptai sa sfarseasca. Asa cum eram, in camasa, cu papucii de casa in pi-cioare, o zbughii spre chioscul de ziare din colt.- Noroc! il salutai pe vanzator. Fii bun si da-mi o informatie. Nu, nu Informatia Bucurestiului, altfel de informatie. A trecut pe la dumneatat un baietel asa si asa... (Prin „asa si asa”, cititorii sunt rugati sa inteleaga descrierea amanuntita a baiatului.)- A trecut, imi raspunse vanzatorul.- Fii bun atunci si uita-te... Nu cumva l-a uitat aici pe „buna ziua”?- N-are nici un rost sa ma uit. Nu l-a uitat. Nu avea cum. Nu l-a lasat nici o clipa. A intrebat daca a aparut o revista, dar n-am auzit nici un „buna ziua”. Poate l-a uitat in alta parte.- Bine. O sa aflu unde l-a uitat. La revedere.Baietelul ma astepta acasa, jucandu-se cu ma-sina mea de scris. (Am fost nevoit s-o dau la reparat dupa aceea, dar asta v-o spun numai asa, in treacat...)- Nu l-ai lasat pe „buna ziua” nici la chiosc, ii zisei, in timp ce ii luam din fata masina de scris, fara sa banuiesc ca era prea tarziu. Nu ai mai fost nicaieri?- Nu.- Atunci inseamna ca l-ai uitat la gradinita. Stai sa ma interesez. Luai telefonul si formai numa-rul gradinitei.- Alo, va salut. Nu va suparati, cu cine vorbesc?- Cu gradinita! imi raspunse o voce groasa.- Chiar, gradinita?- Chiar.- Atunci, iata ce as dori sa va intreb: acum, dupa ce au plecat copiii acasa, ati facut cura-tenie?- Desigur.- Si ati maturat sub fiecare scaunel, sub fiecare masuta, ati sters praful de pe raftul cu jucarii.- Mai incape vorba?!- Intr-adevar, nu mai incape si totusi as mai avea ceva de spus: cred ca un baietel l-a ui-tat la gradinita pe „bunz ziua”. Nu cumva l-ati gasit?- Ba da. L-am gasit in dulapul cu sorturi, in buzunarul unui sort. E al unui baietel, cand

pleaca de la gradinita il uita mereu in buzuna-rul sortului. La gradinita il are tot timpul la el. Il da doamnei educatoare, doamnei directoare si mie, ingrijitorului. Cum s-ar spune, cu alte cuvinte, la gradinita e un baietel respectuos. Dar de vreme ce-l uita mereu pe „buna ziua”

in buzunarul sortului, cred ca acasa sau in alta parte nu-i la fel.- Multumesc. M-am lamurit.Si pentru ca ma lamurisem, ii spusei baiete-lului:- Ti l-am gasit pe „buna ziua”. Il uiti mereu la gradinita, in buzunarul sortului. Asta nu se poa-te. Ai nevoie de el nu numai acolo. Ai nevoie de el pretutindeni.Si spunand acestea baietelului... dar mai bine sa ne oprim aici. Gata. Punct.Buna ziua!

Nu doar la gradinita

De mult timp intre generatii exista un conflict. Acesta este deter-minat de continua schimbare a societatii in care traim deoare-ce intre o genereatie si alta se verifica mici sau mari schimbari. Schimbarile deasemenea sunt influentate de o noua viziune mai buna sau mai rea a vietii din partea noii generatii. Generatiile noi au o mentalitate mai deschisa fata de mediul inconjurator si sunt mai predispuse la influentele acestei lumi in transformare. Gene-ratia adultilor, in deosebire, are o mentalitate mai conservatoare care este determinata de educatia si valorile morale care le au deja bine. Cea mai mare diferenta intre aceste doua generatii este experienta vietii. Deoarece adolescentii sau tinerii, care sunt intr-un stadiu de dezvoltare fizica si psihologica in care individul incearca sa defineasca propria persoana, intra in conflict cu adul-tii in ceea ce este nepotrivirea dintre viziunile diferite in ceea ce priveste viata si lumea.Parintii incearca sa directioneze propri copii pe o strada a vietii care, dupa parerea lor, este cea mai buna, dar copii, care de mul-te ori nu stiu sa faca deosebirea intre bine si rau, aleg deobicei calea care li se pare cea mai frumoasa, fara greutati in aparenta. Divergenta intre opiniile acestor doua generatii in conflict aduce adolescentii la rebeliune. Vazand ca adultii nu inteleag modul lor de a gandi si de a actiona cauta se fie intelesi de persoane de varsta lor: asa se formeaza grupurile de prieteni care nu into-tdeauna fac ce este bine. Conflictul intre parinti si copii exista pentru ca adolescentul vrea sa castige cat mai multa libertate si independenta fata de parinte care incearca sa nu isi lase copilul de sub autoritatea lui. Dar intre aceste doua tabere e necesar sa existe un dialog costant si multa rabdare pentru a asculta si punctul de vedere a celeilante persoane. Cuvantul cheie este

respect. Daca exista respect in familie si in societate exista si pace si liniste si schimb de idei ce ar face viata de pe pamant mai buna. Conflictul intre o generatie si alta dispare atunci cand adolescentii cresc si isi dau seama de responsabilitatile care le au cei adulti, dar in acelasi timp incep sa uite modul de a gandi pe care l-au avut cand erau tineri. Dar diferenta intre generatia aceasta de adolescenti care sau transformat in adulti si noua generatie de copii va ramane: este un ciclu continu.In concluzie putem spune ca cea mai buna solutie pentru a ate-nua acest conflict dintre generatii este cooperarea ambelor parti pentru a gasi moduri eficiente de a comunica unii cu altii fara a ne impune propriile pareri.Domnul ne invita sa ne iubim unii pe altii si sa ne respectam pen-tru a avea o viata cat mai fericita langa cei dragi si in societatea in care traim zi de zi.

Ancuta Ichim

Roma

CONFLICTUL DINTRE GENERaTII

I Nosrti Lavori (in parte)

www.adventist.it www.scegligesu.itwww.iubiresinemurire.com (evento passato)www.radiovoceasperantei.it (in corso)www.omegageneration.netwww.aloe-online.itwww.strandhotel.iewww.sorolimpioaldrago.itwww.romavideomatrimoni.it

Pentru mai multe

informatii sunati la:

Tel. 3292250480

www.IMWebStudio.it

www.IMHostingLab.com

Revista NOI2. Ziua misiuni femeii

Editorial3. Noi oggi – Franca Zucca

Spiritual4. Ana si Elcana – Violeta Mihalache5. “Cand numar multele Tale binecuvantari” – Denisa S. Olariu6. Inceteaza barfa – Pastor Lupu Benone7. Focul scandalului – Silvia Preduna

Marturi si Experiente8. Intoarcerea “Acasa” – Ciprian Dinca9. Experienta Credintei mele – Ioana Pielmus

Sanatate10. 100 de alimente fara calori11. Inghetata (fara ou)12. Vitamina D Dr. Sorin Sandulache13. 10 alimente modificate genetic14. Prietenia - lll – Psiholog Prof. Doinita Ciobanu15. Temperamentul Partea a ll a Psiholog Iuliana Baltatescu

Parinti si copii16. Felul in care iubim conteaza17. Corul de copii – Roma – Ema Anghel18. Cum ne alegem hainele ?!19. Cum sa … ? – Geanina Caciula20. Nu doar la gradinita.21. Conflictul dintre generatii – Ancuta Ichim

Hosting / Creazione Siti Web / SEO Assistenza / Vendita componenti PC

I. M. Web Studio

Il gruppo di volontariato socio - sanitario Canarini in Corsia informa che si terrà dal 10 al 26 Agosto nella bellissima cornice paesaggistica

offrta dalla città di Napoli, un campo estivo di volontariato e solidarietà.

L’attività sarà svolta all’insegna del comune desiderio di “amare il prossimo come noi stessi” dipingendo, con la matita del sorriso, i volti stanchi di chi soffre.

Nel periodo di agosto, lo Staff Canarini, previo accordo con la Direzione Sanitaria di riferimento, in ques’occasione l’Ospedale Evangelico Villa Betania di Ponticelli, sceglie di svolgere attività di assistenza tra i reparti dell’ospedale. Ogni canarino opta quindi per coniugare la vacanza al servizio, dimostrando ampiamente come svago e sostegno in corsia possano essere funzionali l’uno rispetto all’altro.

La storia pregressa dei “Canarini in Corsia” testimonia come la scoperta turistica, culturale e culinaria di regioni meravigliose come la Sardegna, la Puglia, la Sicilia sia perfettamente parallela all’itinerario assistenziale svolto all’interno dei nosocomi, nello specifico il “Sirai” di Carbonia, il “Vito Fazzi” di Lecce e il “Giovanni Paolo II” di Sciacca.

Il passaggio di questo stormo coinvolgente di volontari in divisa bianca, a disposizione del personale medico ed infermieristico durante le ore a ridosso del pranzo e della cena, di supporto pratico, ludico ed emotivo al degente, non è mai passato inosservato. Emittenti radiofoniche, programmi televisivi, giornali locali hanno sempre chiosato l’arrivo dei “Canarini in Corsia” ed il loro operato du-rante la permanenza estiva in città.

Informazioni, foto e video sul sito www.adraitalia.org/canarini

avve

ntis

ti.it

La Chiesa

Avventista è

presente in tutta

Italia.

Vi asspettiamo

ogni sabato alle

ore 11 *

* Cerca via internet l’indirizzo www.avven-tisti.it per trovare l’indirizzo della nostra comunità più vicino a voi.

*Trova l’indirizzo della nostra comunità più vicino a te.