Studii epidemiologice de cohorta

Popa Mihai

A.ETAPELE UNUI STUDIU DE CERCETARE

1. Pregatirea studiului2. Elaborarea protocolului 3. Culegerea informatiilor ( datelor )4. Prelucrarea datelor 5. Analiza si interpretarea rezultatelor6. Prezentarea rezultatelor7. Redactarea studiului

B.SCOPUL Este de a da raspuns la unele intrebari cu privire la:

1. Cauzalitate

2. Istoria naturala a unei boli sau dinamica acesteia

3. Prognosticul bolii

4. Tratament

5. Profilaxia imbolnavirilor

C.DEFINIREA SCOPULUI

Exista in general 4 tipuri:

1. Descrierea unui fenomen de sanatate

2. Evaluarea unui procedeu diagnostic

3. Evaluarea unei abordari terapeutice

4. Cercetarea unor factori de risc si / sau prognostici

D.OBIECTIVEObiectivele unui studiu se impart in: obiectivul major si obiective

secundare.

Exista in general 4 tipuri de obiective majore:

1. Obiective care se refera la evolutia si prognosticul unei imbolnaviri

2. Obiective legate de performanta unor teste

3. Obiective care se refera la impactul unei interventii

4. Obiective care se refera la etiologia bolii sau la cauzalitate

E.IPOTEZA STIINTIFICA:

Formularea unei ipoteze ştiinţifice, sub-etapă care reprezintă fondul problemei. Ipoteza este o afirmaţie (nu o întrebare) despre o posibilă relaţie între factorii studiaţi şi criteriile de raţionament. Ipoteza poate fi: ipoteză “nulă” - nu există această relaţie şi “alternativă” - există relaţia. Ipoteza va trebui apoi dovedită sau respinsă.

F.CLASIFICAREA STUDIILOR EPIDEMIOLOGICE: • DESCRIPTIVE: au o ipoteza de lucru prestabila, stabilind distributiile

dupa caracteristici de timp, loc si persoana. Se impart in: 1. Individuale: - Raport de caz:identificarea unui aspect particular legat de

manifestarea clinica a unei boli sau de istoricul pacientului. - Seria de cazuri: a fost introdusa ca mijloc de identificare a debutului

unei epidemii.2. Populationale: - Corelationale: utilizeaza date despre populatii pentru a compara

frecventa unei boli la grupuri diferite in acelas timp, sau se compara caeeasi populatie la momente diferite de timp in relatie cu diferiti factori de interes(varsta, sex, alimentatie, servicii medicale s.a),

- Transversale: analizeaza relatia dintre o boala si alte variabile de intres existente la nivelul unei populatii la un anumit moment.

• • ANALITICE:se compara subiectii care sunt expusi cu cei care nu sunt, pentru determinarea riscului de boala daca este diferit intre aceste grupe. 1.Observationale: - Caz – Control: compara frecventa unui determinant(expunere, caracteristici personale) existente in trecut la subiectii care prezinta o anumita boala(cazuri) fata de subiectii care nu au acea afectiune(martori). - Cohorta:se compara subgupurile(cohorte) unei populatii cu persoanele expuse la un factor determinant si respectiv de persoane neexpuse la acel determinant, pentru evaluarea probabilitatii aparitiei unui eveniment de sanatate.2.Experimentale: - Studii clinice randomizate,- Trialul clinic,- Studii de echivalenta terapeutica.

F.VARIABILE • Variabila = orice calitate, caracteristica sau constituent al unei

persoane sau lucru.

Toata cercetarea medicala se bazeaza pe studiul relatiilor dintre variabile.

Se clasifica in doua grupe:1.VARIABILE CANTITATIVE:caracteristica masurabila

• Continue = variabila masurabila care poate lua o infinitate de valori, de obicei intr-un interval.

ex.: TA, colesterol

• Discontinue = variabile care nu pot lua decat valori intregi. ex.: scor APGAR

2.VARIABILE CALITATIVE:caracteristica ce nu poate fi masurata

• Nominale = grupuri de elemente ce nu pot fi ordonate. ex.: culoarea parului

• Nominale ordonate = concluziile pot fi grupate. ex.: eficienta unui tratament: f.buna/buna/slaba

• Binare = apar numai doua posibilitati: bonav/sanatos, DA/NU

G.MODUL DE CULEGERE AL DATELOR I. In functie de elementele studiate:• Culegere exaustiva,• Prin esantionare.

II. In functie de data culegerii:• Transversala,• Longitudinala: - retrospectiv - prospectiv.

STUDIU DE COHORTA

A.GENERALITATI:

1. Sunt studii longitudinale(studiaza descriptiv un fenomen ce se deruleaza in timp, pe un esantion permanent) de incidenta sau de urmarire,

2. Ofera cea mai buna informatie privind cauzalitatea,

3. Compara subgrupuri (expusi – neexpusi) similare ale aceleeasi 4. populatii (cohorta),

5. Apreciaza direct riscul ,

6. Pot fi: - prospective - retrospective - ambidirectionale.

B.DESIGN-UL STUDIULUI DE COHORTA: • Obiectiv: demonstrarea importantei unui factor in etiologia unei

imbolnaviri,

• Studiul incepe de la o populatie (cohorta) fara boala, care se stratifica ulterior in 2 subgrupe (loturi) similare: lotu expus si neexpus la factorul de risc,

• Urmarirea in timp pentru identificarea cazurilor noi de boala.

C.EXEMPLE DE STUDII DE COHORTA:

1. Studiul Framingham – studiu aplicat pentru boli cardiovasculare. Acest studiu a început în 1948 cu 5209 pacienţi din Framingham şi se află azi la a treia generaţie de participanţi. Multe dintre informaţiile (azi comune) au fost urmărite: dieta, exerciţiile fizice sau consum de medicamente (aspirina),

2. Un studiu tip cohortă istorică este „Studiu privind efectul radiaţilor ionizante asupra populaţiei judeţului Mureş” unde autorii compară frecvenţa leucemiilor acute din mometul actual cu o cohortă studiată înainte de 1986 (accidentul Cernobîl),

SCHEMA STUDIU DE COHORTA

populatiepersoane

faraboala

expuse

neexpuse

cu boala

fara boala

cu boala

fara boalatimp prezent

directia studiului

timp viitortimp prezent

3. Pentru lotul expusi se vor preciza:

• Factorii de risc presupusi si modaliatile de masurare a acestora,

• Criteriile de eligibilitate ale subiectilor,

• Perioada de urmarire,

• Masurile ce trebuie luate pentru a evita pierderile pe parcursul studiului,

• Definirea mijloacelor de diagnostic utlizate .

4.ANALIZA DATELOR:

• Incidenta =

• Compararea incidentelor se poate face: - sub forma de raport (riscul relativ),

- sub forma de diferenta (riscul atribuibil).

nr. cazuri cu diagnostic intr-o perioada “p”

nr. total al populatiei

• RISCUL RELATIV = raportul dintre incidenta bolii la persoane expuse si persoane neexpuse factorului de risc

R1 = riscul (incidenta) bolii la expusi R0 = riscul (incidenta) bolii la neexpusi• Riscul relativ indica de cate ori este mai mare riscul la expusi fata de

neexpusi. RR0

1

dccbaa

RR

• RISCUL ATRIBUIBIL = diferenta dintre riscul (incidenta) bolii la expusi si neexpusi

RA = R1 – R0

• Riscul atribuibil indica cu cat este mai mare riscul la expusi fata de neexpusi.

• INTERPRETARE:

RR RA

>1 >0 asociere factor de risc – boala

=1 =0 factor indiferent

<1 <0 factor de protectie

• Mai pot fi efectuate si urmatoarele calcule:- Fractiunea atribuibila sau etiologica (RA%) – masoara specificitatea legaturii

intre factorul de risc si imbolnavire,- Riscul atribuibil in populatie – masoara impactul actiunii factorului de risc in

populatie.

1001

%

RR

RRRA

RRRp

pRAp 0

5.ANALIZA STATISTICA A STUDIULUI DE COHORTA:

• Testul statistic adecvat este testul Chi²: largeste aria instrumentelor statistice disponibile, cuprinzând variabilele care nu sunt cantitative, fiind un test de semnificatie nonparametric si este cel mai utilizat test de acest tip în statistica , extinzând aria de analiza spre mai mult de doua populatii,

• Daca in urma analizei statistice se obtine p<0,05 inseamna ca avem un rezultat semnificativ statistic.

6.AVANTAJE:• Au validitate buna,

• Ofera cele mai bune informatii despre cauzalitate si despre istoria naturala a bolii,

• Constituie cea mai directa masuratoare a riscului (RR),

• Sunt eficiente in boli cu incidenta mare,

• Pot urmarii direct modul de actiune al factorului de risc,

• Pot urmarii si efecte tardive ale bolii.

7.DEZAVANTAJE:• Sunt costisitoare,• Ineficiente, deoarece trebuie înrolaţi mult mai mulţi decât cei cate

suferă evenimentul de interes (De exemplu, studiul Framingham asupra bolilor cardiovasculare, cele mai frecvente din SUA, a fost cel mai mare de acest tip atunci când a început. Cu toate cacestea, a fost nevoie de urmărirea a peste 500 de oameni, timp de mai mulţi ani, până când au putu fi publicate primele concluzii. Doar 5% dintre indivizi avuseseră un eveniment coronarian în timpul primilor 8 ani). Aşadar, nu pot fi folosite pentru studiul bolilor rare,

• Atunci când sunt prospective, durează mult timp (cel puţin zece ani) (cu excepţia cazurilor în care riscul este foarte mare, iar factorul de risc acţionează repede),

• Atunci când sunt retrospective: necesită documente medicale de bună calitate,

• Nu se pot repeta,• Produc erori mai ales de selectie si de confuzie.