Studiul de caz

După R. Yin (1998) Case Study Research, Sage.

Studiul de cazDefiniţie: investigaţia prin studiu de caz este situaţia de cercetare în care numărul variabilelor este mai mare decât numărul unităţilor de analiză

Studiul de caz poate să fie explorativ, descriptiv sau explicativ. Etape: proiectare, culegerea datelor, analiza şi elaborarea raportului de cercetare

Precondiţii pentru realizarea unei cercetări prin studiu de caz de calitate1. Fii expert în manipularea unor tipuri diferite de date

a. Se utilizează analiza docuemtară, date de arhivă, interviuri, observaţie directă, observaţie participantă, analiza artefactelor

2. Caută serii de date convergente! Un scop metodologic – stabilirea de fapte robuste prin triangulaţie (trei surse de date)Trebuie evitată obţinerea de serii de date divergente sau indiferente.

3. Articulează-ţi întrebările de cercetare cu grijă! Studiul de caz este potrivit pentru întrebări Cum…?, De ce….?, dar nu De câte ori…?

4. Trebuie formulate propoziţiile teoretice cât mai bine! Vom construi un fel de ipoteze, care fac inteligibil fenomenul prin lanţuri cauzale.Trebuie dezvoltată teoria pentru a ajuta proiectarea studiului de caz. Teoria arată tipul de informaţie necesar pentru testarea ipotezelor. Trebuie propuse:- Explicaţii, ipoteza nulă- Teorii rivale, care ajută la identificarea celor mai potrivite serii de dateConstrucţia teoriei presupune:- trecerea în revistă a literaturii- discuţii cu colegii/ specialişti- experimente mentale, meditaţie, reflecţie

Proiectarea studiului de cazFigura 2. Funcţia centrală a proiectului de cercetare

Proiectul – plan de acţiune pentru realizarea obiectivelor

Schiţa proiectului

Unitatea de analiză- cazul (sau iniţiativa) - arată graniţele cercetării- nu interzice investigarea contextului (colectivitatea umană, satul biserica, etc.)- poate avea alte unităţi de analiză incluse – de exemplu, indivizi (pe care putem face analiză

cantitativă)Clasificări ale studiilor de caz;- cu un caz- cu mai multe cazuri (generalizările se fac analitic nu statistic)Studiile cu multiple cazuri permit replicarea şi fac generalizările mai certe. Tipuri de replicare:- literală – situaţii similare- teoretică – pe situaţii contrastante

Nu există reguli pentru stabilirea numărului de cazuri pentru un bun studiu de caz.

Evaluează în permanenţă calitatea proiectului de studiu de caz!

Obiective şi întrebări de cercetare

Modele şi perspective teoretice

Resurse pentru cercetare (timp, bani)

Proiectul de cercetare (logica investigaţiei)

Identitatea câmpului empiric (adică alegerea site-urilor)

Procesul de culegere a datelor

Procesul de gestiune (management) a cercetării

cazuri ţintăunităţi de analiză

variabiledate primaredate secundare

studiul piloranaliza datelorredactarea raportului

Calitatea – se referă la validitate, care poate fi de mai multe feluri. Pentru urmărirea validităţii, sunt 11 tactici recomandate de Yin.

Tabel 2. Tactici de verificare a calităţii în studiul de caz pentru 4 testeTest Tactica pentru studiul de

cazFaza cercetării în care se aplică tactica

Validitatea de construct Foloseşte mai multe surse de dateStabileşte lanţuri de dateInformatorii principali să revizuiască raportul privind studiul de caz

Culegerea datelor

Culegerea datelorCompunerea

Validitatea internă Potriveşte modeleleConstruieşte explicaţiiAnalizează datele longitudinalRealizează modele logice

Analiza datelorAnaliza datelorAnaliza datelor

Analiza datelorValiditate externă Foloseşte teorii rivale în

acelaşi cazFoloseşte logica replicării în studiile cu cazuri multiple

Planificarea cercetării

Planificarea cercetării

Fidelitate Folosiţi protocol de studiu de cazDezvoltă o bază de date a studiului de caz

Culegerea datelor

Culegerea datelor

Pregătirea culegerii datelorRecomandări

Dezvoltă-ţi calităţile de cercetare dorite!- formularea întrebărilor- ascultarea- adaptabilitatea/ flexibilitatea- înţelegerea problemelor studiate- lipsa distorsiunilor (obiectivitate)

Planifică şi implementează instruire specifică! Se pot organiza seminarii de pregătire a culegerii datelor.

Culegerea datelorRecomandăriFolosiţi un protocol formal pentru studiul de caz. Acesta să conţină:

- întrebările de cercetare- procedurile şi regulile care trebuie respectate în cercetare- idei preliminare despre raportul de cercetare final

Utilizarea protocolului (în locul unui sistem improvizat) ajută la menţinerea controlului asupra desfăşurării cercetării. El se poate schimba pe parcursul studiului.

Colectaţi date din mai multe surseŞase surse de dateSursă de date Avantaje SlăbiciuniDocumentare Stabilă- poate fi accesată în mod

repetatNon-obtrusivăExactă- conţine nume exacte, referinţe şi detalii ale unui evenimentO mare acoperire – intervale mari de timp, multe evenimente, în multe situaţii

Accesibilitatea poate fi slabăAccesul poate fi blocat în mod deliberatSelectivitatea distorsionată – dacă colecţia de date este incompletăDistorsiune în raportare – reflectă distorsiunile autorului

Date de arhivă

Aceleaşi ca şi pentru documentarePrecise şi cantitative

Aceleaşi ca şi pentru documentareAccesibilitate scăzută din motive de confidenţialitate

Interviuri Ţintite – se concentrează pe tema studiului de cazInspiratoare – sugerează inferenţe cauzale

Distorsiuni datorate întrebărilor formulate greşitDistorsiuni în răspunsuriInexactităţi datorate memoriei slabeReflexivitate – cei intervievaţi oferă ceea ce doreşte intervievatorul

Observaţia directă

Realitate (realism) descriu evenimentele în timp realContextuale – acoperă şi contextele evenimentelor

Consumatoare de timpSelectivitate, în afara unei acoperiri largiReflexivitate – evenimentele se desfăşoară în mod diferit datorită observaţiei (efectul de observator)

Observaţie participantă

Aceleaşi ca şi la observaţia directăOferă acces la motive şi comportamente interpersonale

Aceleaşi ca şi la observaţia directăDistorsiuni datorate manipulării de către observator a evenimentelor

Artefacte fizice

Oferă acces la caracteristici culturaleOferă acces la operaţiuni tehnice

SelectivitateDisponibilitate

Figura 1. Convergenţa surselor de date multiple

Creaţi o bază de date a studiului de cazBaza de date conţine datele provenite din teren şi alte date, de obicei de tip narativ care organizează datele din teren. Pe baza întrebărilor de cercetare şi a protocolului cercetării se pot stabili temele care organizează baza de date. Noi teme pot apărea pe parcursul cercetării. O asemenea bază de date ajută la realizarea sintezelor ulterioare.

Practic: rezultatele textuale (protocoale, sau fragmente de protocol etc.) pot fi grupate în bibliorafturi corespunzătoare temelor.

Menţine un lanţ de datePrincipiu: un lanţ de date trebuie să fie continuu de la întrebările de cercetare iniţiale până la concluziile finale. Cum se asigură o astfel de coerenţă a argumentaţiei?

- Raportul trebuie să facă trimiteri suficiente la porţiunile relevante ale bazei de date (protocoale de interviu, documente, observaţii)

- Baza de date odată analizată trebuie să dezvăluie datele reale şi circumstanţele în care documentele au fost colectate

- Circumstanţele trebuie să fie consistente cu procedurile şi întrebările specifice conţinute în protocolul studiului de caz

- Protocolul trebuie legat de întrebările iniţiale

Analiza datelor în studiul de cazAvem două momente de analiză:

- în timpul culegerii datelor – triangulaţia, ajustări ale protocolului studiului de caz- după finalizarea studiului de caz – inspectare, categorizare, tabulare, recombinare

Pentru analiza finală, recomandări:- Urmează o strategie analitică generală (adică nu improviza analiza datelor). Aceasta poate

fi finalizată în urma unei etape pregătitoare de joc cu datele (categorizare, sumarizare). Pot fi folosite două strategii opţionale:

FAPT

Documente Date de arhivă Interviuri nestructurate

Observaţii (directe sau participante)

Artefacte fizice Interviuri focalizate

o Urmărirea propoziţiilor teoretice care conduc studiul de caz (deductiv)o Dezvoltarea unui cadru descriptiv pentru organizarea studiului de caz (inductiv)

Analiza prin urmărirea propoziţiilor teoretice:a. Potrivirea modelelor – compararea modelelor observate cu cele prezise – când cercetarea

este explicativă; comparăm variabile independente şi dependente, într-o manieră analitică, nu statistică, astfel că analistul are o mare discreţie

b. Construcţia explicaţiilor (pentru cercetări explicative şi exploratorii)a. Caz 1 ----> explicatie (“teorie”)b. Caz 2 ----> modificarea explicatieic…….

c. Analiza longitudinală – urmărirea schimbărilor mai multor caracteristici ale cazului sau cazurilor în timp

RecomandareDezvoltă şi foloseşte modele logice, mai ales pentru cercetările evaluativeModelul logic

- combină potrivirea modelelor cu analiza longitudinală- stipulează în mod deliberat un lanţ complex de evenimente, acoperind relaţiile cauzale

dintre variabilele independente mediatoare şi dependenteAvantaj:Modelul logic face necesară conceptualizarea lanţului de evenimente suficient de detaliată a.î. se pot formula măsuri operaţionale pentru fiecare etapă. Oferă şi soluţii de intervenţie.

Faceţi presiuni pentru o analiză de înaltă calitate

Verificaţi dacă aţi realizat următoarele criterii de calitate:- Fii sigur că ai examinat şi deţii toate datele empirice relevante!- Include interpretările rivale majore şi abordează-le prin date- Concentrează-te pe întrebările de cercetare cele mai importante iniţiale pentru a arăta că

analiza nu a urmat calea minimei rezistenţe.- Compară procedurile analitice şi descoperirile tale cu cercetările anterioare

Scrierea raportului de cercetare

STUDIUL DE CAZ

Studiul de caz este o metodă didactică prin care profesorul propune elevilor un caz pe care aceştia trebuie: - să-l analizeze,

- să identifice elementele implicate,

- să determine cauzele şi efectele actuale, - să formuleze un diagnostic şi o prognoză, - să propună soluţii de rezolvare - să decidă care este soluţia optimă de rezolvare.

Cazul este o situaţie-problemă particulară, autentică sau ipotetică, modelată sau simulată, care necesită un diagnostic şi o decizie.

Metodologia studiului de caz cuprinde mai multe etape: Identificarea sau alegerea cazului . Cazurile utilizate în lecţie sunt extrase din din presa

scrisă, audio-vizuală, din spaţiul învecinat, etc. Prezentarea cazului de către profesor (fie sub forma unui text scris, ilustrat cu

fotografii, scheme, statistici, etc., fie sub forma unui film) Analiza cazului de către elevi şi formularea diagnosticului (este cea mai importantă

etapă a cercetării şi rezolvării cazului). În cadrul acestei etape ei trebuie să desfăşoare mai multe operaţii:

- să identifice elementele sau părţile integrate cazului- să descrie aspectele vizibile observate (desfăşurarea acţiunii, locul în care s-a

constatat cazul, momentul producerii, efectele)- să identifice cauzele care au determinat cazul şi factorii implicaţi- să denumească fenomenul produs (diagnosticul)

Pentru a sprijini analizarea situaţiei prezentate de către elevi, pentru a-i orienta şi provoca, se utilizează diferite întrebări:

- Ce s-a întâmplat în această situaţie ? (desfăşurarea)- Care sunt „personajele”/elementele implicate? (Cine?)- Ce consecinţe are acest caz?- Care sunt elementele influenţate de acest caz?- Unde s-a produs....?- De ce credeţi că s-a produs.....?

Pentru o investigare detaliată a cazului elevii pot utiliza analiza SWOT, grupele având toate aceeaşi sarcină sau sarcini diferenţiate. Pentru calrificarea cazului, elevii au posibilitatea de a formula întrebări şi a le adresa prof. sau de a căuta informaţii suplimentare în diverse surse (articole din ziare, reviste, internet etc.). Analiza cazului se finalizează prin formularea unui diagnostic, exprimat într-o formulă sintetică.

Stabilirea alternativelor de rezolvare. Orice caz necesită o soluţie sau mai multe la care se ajunge prin brainstorming, prin analogii, prin deducţii logice etc. pentru ca elevii să gândească fără cenzurarea soluţiilor, producţia de soluţii nu va fi evaluată imediat, ci doar după epuizarea listei de alternative.

Compararea soluţiilor prezentate. Se expun pe scurt alternativele şi se argumentează / contraargumentează fiecare variantă de soluţionare a cazului în parte. De ce credeţi că această soluţie este mai bună decât celelalte? În această etapă, pt. fiecare soluţie se pot organiza grafic pe tablă argumentele pro şi contra.

Deciderea asupra soluţiei optime. Se poate face prin vot, fiecare elev votând una sau mai multe soluţii de rezolvare a cazului. Prin dialog se revine asupra argumentelor care au determinat elevii să aleagă acea soluţie.

Generalizarea soluţiei. Această etapă este necesară deoarece permite efectuarea comparaţiilor.

- Care este cadrul/contextul în care s-a petrecut cazul ?

- Care sunt condiţiile care au favorizat apariţia cazului?- Unde anume mai există un cadru asemănător?- Ce s-ar putea face pt. prevenirea şi soluţionarea acestor cazuri?

Evaluarea elevilor care rezolvă cazul urmăreşte: utilizarea corectă a conceptelor, calitatea argumentelor şi contraargumentelor, originalitatea şi calitatea variantelor de rezolvare a cazului, viabilitatea soluţiei.