DIMENSIUNEA RELIGIOASA A EXISTENTEISTUDIUL DE CAZ1

Mitropolitul Varlaam s-a nascut intr-o familie de tarani cu numele Ghita Motoc din partile de sud ale Moldovei. S-a calugarit la schitul Zosin de pe valea Secului, unde a invatat limba greaca si slavona. A ajuns la scurt timp egumen al manastirii Secu, unde a tradus in limba romana Scara Sfantului Ioan Scararul. Datorita activitatii si vietii sale a fost numit anrhimandrit, devenind duhovnic si sfetnic al domnitorului Moldovei Miron Barnovschi. In 1628 a fost trimis la Moscova sa cumpere icoane pentru victoriile domnitorului. In anul urmator se retrage la manastirea Secu ca egumen. Devine metropolit al Moldovei in ziua de 23 septembrie 1632, mai ales datorita vastei sale culturi, pusa in slujba biserici si a tarii.Mitropolitul Varlaam

Varlaam a infiintat prima tipografie din Moldova la manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Iasi, unde a inceput tiparirea de carti in romaneste.Cea mai importanta lucrare a Mitropolitului Varlaam se numeste Cazania sau Cartea romaneasca de invatatura la dumenecele preste un an si la praznice imparatesti si la svanti mari, aparuta la Iasi in anul 1643. Lucrarea are 506 file si este alcatuita din doua parti. Paginile cartii erau impodobite cu numeroase frontispicii, initiale inflorate si gravuri reprezentand scene biblice si chipuri de sfinti.

Meritul lui Varlaam consta in activitatea de traducere din greceste sau din slavoneste a vechilor cazanii care circulau in Tarile Romanesti in manuscris, si strangerea lor intr-o lucrare unitara, Cazania.

Datorita rolului pe care l-a avut in formarea limbii noastre literare, acesta a devenit una dintre cele mai importante carti de cultura romana.In Transilvania se poate vorbi despre o mare raspandire a Cazaniei, deoarece s-au facut copii dupa aceasta , avand loc chiar progese pentru detinerea ei.

O alta lucrare importanta a lui Varlaam este cea intitulata Raspuns la Catehismului calvinesc. In 1642, conducatori calvini ai Transilvaniei au publicat un Catehism la Alba Iulia in care era combatuta invatatura ortodoxa. Raspunsul la Catehismul calvinesc s-a tiparit in 1645 la Iasi, dupa ce a fost discutat de un sinod tinut in anul 1645 la Iasi sau la Suceava. La acest sinod au participat mitropolitul Varlaam al Moldovei si Teofil al Tarii Romanesti.

Raspunsul este o lucrare importanta pentru cultura nationala , remarcandu-se nu numai prin originalitate , ci si prin faptul ca evidentiaza modul cum lucrau bisericile ortodoxe din Tara Romaneasca si Moldova pentru a mentine unitatea nationala si spirituala a poporului roman. Scoala superioara de la Iasi a fost infiintata in 1640 de domnitorul moldovean Vasile Lupu, la indemnul metropolitului Varlaam. Aceasta scoala a avut profesori de seama trimisi de mitropolitul Petru Movila al Kievului in urma solicitari domnitorului moldovenean.Aici se predau limba greaca , latina si si slavona si se studiau teologia, filozofia , astronomia , gramatica, muzica .

Manastirea TREI ERARHI

Varlaam a participat la Sinodul de la Iasi din 1642 in care a fost aprobata Marturisirea de credinta a mitropolitului Petru Movila.Mitropolitul Varlaam a murit in anul 1657, el fiind unul dintre marii creatori de cultura si fauritori ai limbii literale romanesti .Meritele sale deosebite constau in infiintarea primei tipologii moldovene si a Scolii superioare de la Iasi. Sa nascut in 1624, intr-o familie romaneasca, originara din Suceava. A studiat la Scoala superioara din Iasi, intemeiata de Vasile Lupu. Si-a continuat studiile la Scoala Fratiei ortodoxe de la Lovov, din Polonia. In 1649 devine calugar la Manastirea Probota. Remarcandu-se datorita culturii si vietii sale exemplare, in 1658 ajunge episcop al Husilor, in anul 1660 episcop al Romanului, pentru ca in anul 1671 sa fie ales mitropolit al Moldovei.

MITROPOLITUL DOSOFTEI

A tradus in limba romana diferite carti de slujba si de invatatura. S-a remarcat ca traducator , realizand prima traducere in romaneste a Istoriilor lui Herodot. Numit episcop de Roman, a avut o activitate carturareasca intensa, revizuind traducerea Vechiului Testament care se va tipari apoi in Biblia de la Bucuresti din 1688.

HerodotTraducerea cartilor liturgice. In 1673, mitropolitul Dosoftei tipareste in romaneste la Uniev Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu. In anul 1679 a incercat sa refacea veche tipologie a lui Vasile Lupu de la Iasi, tiparind in romaneste Dumnezeiasca liturghie care cuprindea Liturghia Sfantului Vasile cel Mare si a Sfantului Grigorie Dialogul. Aceasta carte avea rolul de a ajuta preotii la savarsirea slujbelor bisericesti in romaneste. In 1680 Dosoftei tipareste o Psaltire de-ntales, in slavoneste si in romaneste. Un an mai tarziu in anul 1981 , mitropolitul tipareste Molitvelnicul de ntales in limba romana, care cuprinde rugaciunile si slujba obisnuita la logodna, cununie , botez, maslu si inmormantare. In anul 1683 Dosoftei tipareste Sfana Liturghie si Premiile de peste an, amandoua in romaneste.

Psaltirea in versuri a fost tiparita la Uniev in 1673, deoarece vechea tipografie care exista in Moldiva, la Iasi , in timpul lui Varlaam , nu mai functioneaza. Psaltirea a fost prima incercare de versificare in limba romana , fiind alcatuita din 8600 de versuri. Talentul lui Dosoftei a fost evidentiat in incercarea de a scrie versuri cand limba literara romaneasca era la inceput si nu putea fi folosita in acest scop. Psalmii versificati de mitropolitul moldovenean au alinat sufletele credinciosilor romani de pretutindeni, uni dintre ei patrunzand in cantecele de stea si in colinde .

Vietile Sfintilor, este a doua opera importanta din activitatea literara a mitropolitului Dosoftei si cuprinde colectia completa a vietilor de sfinti. Aceasta colectie a fost tiparita la Iasi intre 1682-1686. Colectia Vietilor de sfinti este alcatuita din mai multe grupe de legende, prima fiind formata din legende referitoare la famila sfanta, Mantuitorul si apostoli,iar a doua din legendele martirilor si a ascetilor.

Activitatea literara din Polonia. In anul 1686 mitropolitul Dosoftei este luat ostatic in Polonia. Aici a alcatuit o noua versiune a Poemului despre domnii Moldoveii. A tradus prologul dramei Erofili a poetului cretan Gheorghe Chortatzis, acesta reprezinta prima incercare de traducere in romana a unei opere din dramaturgia universala .In Polonia, a tradus o serie de lucrari din greceste in slavo-rusa pentru lamurirea unor probleme teologice controversate. A inceput de asemenea sa traduca in romaneste Expunerea credintei ortodoxe (Dogmatia) a Sfantului Ioana Damaschin.Mitropolitul s-a stins din viata la 13 decembrie 1693.

Mitropolitul Antim Ivireanu sa nascut in Iviria (Georgia de azi) in jurul anului 1650. Din tinerete a cazut rob turcilor, care l-au dus la Istanbul. Aici a stat pe langa Patriarhia ecumenica si a invatat pictura , broderia, sculptura in lemn , dar si limbile greca, araba si turca.In anul 1690 domnitorul Constantin Brancoveanu l-a adus in Tara Romaneasc . De la fostul episcop al Husilor, Mitrofan, a invatat cum sa tipareasca carti. Astfel, in 1891 a tiparit prima lui carte, devenind conducator al tipografiei domnesti din Bucuresti. Aceasta functie a detinut-o pana in 1694 si a tiparit trei carti , cea mai importanta fiind o Psaltire in limba romana cu versuri scrise de el in cinstea lui Constantin Brancoveanu.

MITROPOLITUL ANTIMI IVIREANU

In 1696 devine egumen al manastirii Snagov, ramanand aici pana in 1701. La Snagov a intemeiat o noua tipografie, unde s-au tiparit 15 carti, dintre care 5 in romaneste . Antim Ivireanul a tiparit carti si pentru credinciosi ortodocsi din alte tari, facand astfel cunoscuta tara noastra si altora. Exemple de astfel de carti sunt: un Liturghier greco-arab (1701) si un Veaslov greco-arab (1702) tiparite pentru Patriarhia din Antiohia Siriei. In 1701 revine la tipografie din Bucuresti, unde a tipari aproximativ 15 carti, majoritatea in limba romana, printre care si un Noul Testament.In anul 1705 este numit episcop de Ramnic, unde muta tipografia de la Snagov. Aici a tiparit 9 carti, dintre care trei romanesti si trei slavo-romane, printre acestea numarandu-se primele editii in limba romana ale Liturgherului si Molitvelnicului, in anul 1706. In 1708 devine mitropolit al Tari Romanesti. Ca mitropolit intemeiaz o tipografie in Targovite , unde a tiparit 18 cartii dintre care 11 in limba romana.

Cele mai importante tiparituri in limba romana sunt Psaltira, Octoihul, Liturghierul, Molitvelnicul, Catavasierul, Ceasovul , Pildele fizolofeti. Mitropolitul Antimi are meritul de a fi introdus pentru todeauna limba romn n cultul biserici. Tiparind cartile de cult, mitropolitul a contribuit la formarea limbi romanesti de cult, care se deosebeste foarte putin de actuala limba romana folosita de biseric. Pentru cultul bisericii, Antimi Ivireanu nu a reusit sa traduca si sa tipareasca Mineiele,Triodul si Pinticostarul, carti care vor fi tiparite mai tarziuIn anul 1715 muta tipografia de la Targoviste la Bucuresti , si intemeiaza o tipografie noua la manastirea Tuturor Sfintilor.In decursul activitatii sale a tiparit 63 de carti, dintre care 38 de carti au fost tipar de el insusi, 21 dintre acestea fiind in romana.

Mitropolitul Antimi a scris patru carti Invatatura pe scurt pentru taina pocainta, Invatatura bisericeasca la cele trebuincioasa si mai de folos pentru invatatura preotilor, Capete de porunca la toata ceata bisericeasca si Sfatuiri crestine pentru domnitorul Stefan Cantacuzino.Antimi a lasa in manuscris lucrarea intitulata Chipurile Vechiului si Noului Testament , lucrare care ii pune in evidenta calitatile sale deosebite deosebite cu care a fost inzestrat. De asemenea , foarte important pentru zidirea sufleteasca a credinciosilor sai a fost Didahiile, predici la diferite duminici si sarbatori. A murit pe 27 Septembrie 1716

n anul 1643, dup nlaturarea lui Ilie Iorest din scaunul de mitropolit, a fost ales un nou mitropolit la Alba-Iulia acela fiind Simeon Stefan, hirotonit in Tara Romaneasca.Mitropolitul Simeon Stefan a contribuit la dezvoltarea culturii romneti prin faptul ca a tiprit Noul Testament de la Alba Iulia, n 1648Aceast reprezint cea dinti traducere integral a Noului Testament, datorit spiritului larg deschis fa de cultura al mitropolitului Simion Stefan. Traducerea o ncepe, de fapt, ieromonahul muntean Silvestru, fost egumen la Govora, care nu reuete sa o termine. Dupa moartea lui, Simion citete traducerea acestuia i gaseste multe greeli, o corecteaz i o traduce pn la capt. Pe marginile paginilor erau explicate cuvintele de circulaie restrnsa i cele noi, precum i unele versete . Dintre carile Noului Testament, 23 aveau predoslovii cu date despre autori timpul, locul si limba n care au fost scrise .Cuvintele greceti fara corespondent n limba romn le menine n original, gasind astfel prima soluie n problema neologismelor. Este prima carte n romn care prezint la sfarit o erat.MITROPOLITUL SIMION STEFAN

Cu mult nainte ca limba romn sa fie codificat printr-o gramatic, el vede necesitatea unei norme lingvistice supradialectale.In faa Noului Testament, Simion Stefan dezbate pentru prima dat doua probleme importante: -unitatea neamului romanesc din toate tinuturile si-necesitatea alcatuiri unei limbi unice pe ntreg teritoriul locuit de romni, cci cuvintele s fie ca bani: ca banii aceia sunt buni carii mbl in toate rle, aa i cuvintele: acelea sunt bune, carele le neleg toi .Din punct de vedere al artei grafice, cartea este o admirabila tiparitura ca caractere mici si elegante In 1651, sub ndrumarea mitropolitului Simion Stefan sa tiprit la Alba Iulia o Psaltire in limba romn.Ilustrul om de cultur s-a stins din viaa n vara anului 1656.40

Acest proiect a fost realizat de urmatori elevi:43