UNIVERSITATEA SPIRU HARETFACULTATEA DE FINANŢE BĂNCII BLAJSPECIALIZAREA: FINANŢE BĂNCI

LUCRARE DE LICENTA

COORDONATOR: ABSOLVENT

Lect.Univ.Dr. BERCEAN RADU SUCIU MIHAELA

1

UNIVERSITATEA SPIRU HARETFACULTATEA DE FINANŢE BĂNCISPECIALIZAREA: FINANŢE BĂNCI

LUCRARE DE LICENŢĂSTUDIU PRIVIND PIAŢA

ASIGURĂRILOR

COORDONATOR: ABSOLVENT

Lect.Univ.Dr. BERCEAN RADU SUCIU MIHAELA

2

CUPRINS

INTRODUCERE / 4

Capitolul 1 Evolutia pietei asigurarilor in Romania / 5 1.1. Scurt istoric / 5 1.2 Piata asigurarilor in Romania / 7

Capitolul 2 Notiuni de baza privind asigurarile / 12 2.1. Conceptul de asigurare / 12 2.2. Elementele tehnice ale asigurarii / 14 2.3 . Funcţiile asigurărilor / 17

2.4. Premizele asigurării / 17 2.5.Contractul de asigurare / 18 2.6 Caracteristicile contractului de asigurare / 20 2.7. Clasificare şi categorii de asigurări / 20

2.8 Prima de asigurare / 22 2.9 „Actorii” pieţei de asigurări / 24

Capitolul 3. Supravegherea asigurarilor / 25 3.1. Comisia de supraveghere a asigurarilor / 25 3.2. Autorizarea societatilor de asigurari / 28 3.2.1. Autorizarea brokerilor de asigurari / 30 3.3. Registrul asiguratorilor şi brokerilor de asigurare / 31

Capitolul 4 STUDIU DE CAZ / 334.1 Prezentarea EUROBROKERS GROUP – BROKER DE

ASIGURARE S.A. / 33 4.1.1 Broker de asigurare / 33

4.1.2. Profil de broker / 34 4.2. Politica SOCIETĂŢII – Politica în Domeniul Calităţii / 35 4.3 Realizări EUROBROKERS GROUP / 36 4.4 Parteneri în intermedierea asigurarilor de viata / 41 4.5 Studiu de caz privind organizarea unei societati de brokeraj / 44 4.5.1 Echipa manageriala si resursele umane / 45 4.5.2 Segmentul de piata si promovarea produselor / 46 4.5.3 Prezentarea unor tipuri de produse asigurari de viata / 47

CONCLUZII SI PROPUNERI / 54

BIBLIOGRAFIE / 58

3

INTRODUCERE

Activitatea din domeniul asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila, desfasurata in tara noastra, se intinde pe o perioada de peste 130 de ani, care poate fi

impartita in trei etape distincte:In martie 1871 a fost constituita prima societate de asigurare "Dacia" cu un capital social de 3 milioane de lei si avand ca membrii fondatori personalitati marcante ale vietii politice, sociale si economice:

1873 a fost infiintata societatea de asigurari "Romania" cu un capital social de 2 milioane lei. .

1881 cele doua societati "Dacia" si "Romania" au fuzionat si au creat societatea "Dacia-Romania" care a devenit una din cele mai puternice societati de asigurare din tara noastra din acea perioada.

1882 a fost infiintata societatea de asigurari "Nationala" cu un capital de 3 milioane lei.

1897 a fost infiintata la Braila, societatea "Generala", de cercurile comerciale din Braila si Galati, cu colaborarea bancii Marmorosch, Blank & Co.

1907, a fost infiintata societatea "Agricola", care practica asigurari legate de agricultura si alte tipuri de asigurari; in 1930 a fuzionat cu "Fonciera" - Cluj, devenind astfel "Agricola -Fonciera".

1920, s-a constituit societatea "Steaua Romaniei", cu un capital de 2 milioane de lei, care in 1932 a fuzionat cu "Ancora", ajungand la 12 milioane de lei capital; in 1936 a preluat portofoliul romanesc al societatii "Phoenix" din Viena, aflata in lichidare, majorand capitalul la 20 de milioane.

1923, a fost infiintata societatea "Asigurarea Romaneasca", cu un capital de 4 milioane de lei; extinderea activitatii sale in asigurarile de viata fara examinare medicala (asigurari populare) i-a adus bune rezultate. Conform datelor din acea

perioada, societatea se afla in anul 1937 in topul societatilor de asigurari.

      In iunie 1948, activitatea de asigurare a trecut in proprietatea statului cu toate activele si pasivele lor. Institutiile publice de asigurari au fost incorporate si ele in

noile structuri organizatorice ale economiei nationale planificate. In domeniul asigurarilor, a fost creata societatea "Sovrom-Asigurare".

In anul 1952, a fost organizata Administratia Asigurarilor de Stat - ADAS, cu capital integral roman, institutie specializata in operatiuni de asigurari, reasigurari si comisariat de avarie. Crearea ADAS marcheaza instituirea monopolului de stat in domeniul asigurarilor. Pe teritoriul Romaniei a functionat un singur asigurator, in locul multiplelor societati private de asigurari, cate fiintasera in deceniile

4

Capitolul. 1 Evolutia pietei asigurarilor in Romania

1.1. Scurt istoric

Încă din cele mai vechi timpuri au existat o serie de riscuri, pericole care au ameninţat viaţa şi integritatea corporală a oamenilor, au distrus total sau parţial bunurile şi produsele agonisite de aceştia. Ne putem referi aici la catastrofele provocate de forţele naturii: furtunile, cicloanele, uraganele, inundaţiile, seceta, frigul, îngheţul, seismele sau riscurile provocate chiar de către om: accidente rutiere, feroviare, aeriene, de navigaţie, accidente de muncă etc.

În tot acest timp, oamenii au încercat să se pună la adăpost, devenind preocupaţi de identificarea unor modalităţi adecvate de atenuare a efectelor financiare negative generate de aceste pericole. Astfel au luat naştere primele forme de asigurări.

Primele forme de asigurare se practicau în Grecia Antică şi erau legate de procesiunea înmormântării, de grija oamenilor de a-şi asigura o înmormântare decentă, de a-şi proteja sănătatea şi familia.

Asigurarea aşa cum este ea percepută în zilele noastre are ca izvor de apariţie Marele Incendiu din Londra din anul 1666, când au fost distruse 13.200 de case. În urma acestui dezastru, Nicholas Barbon a deschis primul birou pentru asigurarea clădirilor. În anul 1680, englezul a înfiinţat prima companie de asigurări de incendii din Anglia, denumită ,,The Fire Office”. La sfârşitul secolului al XVII-lea, creşterea importanţei Londrei ca şi centru comercial a dus, de asemenea, la apariţia unei cereri reale pentru asigurare (mai precis de asigurare maritimă). La finalul anilor 1680, Edward LLOYD a deschis o cafenea care nu peste mult timp a devenit cel mai popular local printre proprietarii de nave, neguţători şi căpitani de nave şi automat, o sursă de informaţii în domeniu. Acesta era locul principal de întâlnire dintre părţile care doreau să-şi asigure navele şi cele care dispuse să subscrie riscurile aferente. Astăzi, LLOYD`s of London reprezintă, ca structură, liderul pieţei de asigurări maritime şi alte tipuri specializate, însă activitatea este destul de diferită faţă de segmentul mai comune.

În Statele Unite, prima companie de asigurări a demarat activitatea tot prin încheierea asigurărilor pentru incendii, cu sediul în Charles Town, (oraşul Charleston de astăzi, Carolina de Sud), în anul 1732.

Istoria asigurărilor în România, a început să fie scrisă anterior anului 1871, prin manifestări ale protecţiei pe baze mutuale, ce au apărut în Transilvania încă din secolul al XIV-lea. În anul 1744 a apărut la Braşov, Casa de Incendiu, organizată prin fuzionarea a mai multe asociaţii mutuale. În anul 1848 ia fiinţă Institutul General de Pensii, organizaţie ce îşi face apariţia tot la Braşov, ca asociaţie mutuală care asigură membrilor o pensie anuală.

Anul 1871 este un an de referinţă pentru asigurările din România, prin faptul că în luna martie, printr-un Înalt Decret Domnesc s-a înfiinţat prima societate de asigurări românească, DACIA, cu un capital social de 3 milioane lei. În anul 1873, a fost creată a doua societate românească de asigurări, ROMÂNIA, cu un capital social de 2 milioane lei. Aceste societăţi româneşti de asigurări, aveau ca membrii fondatori şi ca membrii în consiliile lor de administraţie, personalităţi marcante ale scenei politice, economice şi sociale din acea vreme. În anul 1881, cele două societăţi româneşti de asigurări au fuzionat şi au creat o singură societate, DACIA-ROMÂNIA, care a devenit o societate puternică. Un an mai târziu, s-a înfiinţat, tot de către mari personalităţi ale vieţii socio-politice şi economice, societatea NAŢIONALA, care avea un capital social de 3 milioane lei.

5

Urmare a creării acestor societăţi de asigurări şi a dezvoltării pieţei locale de asigurări, rând pe rând reprezentanţele companiilor străine de asigurări au început să se retragă, cedându-şi portofoliile societăţilor româneşti.

În anul 1897, prin colaborarea cu Banca Marmorosch, a fost întemeiată la Brăila, Societatea GENERALA, care era specializată în asigurările pentru transporturi maritime. Compania italiană ,,Assicurazioni Generali” din Trieste a participat la subscrierea capitalului Societăţii GENERALA, ajutând-o să obţină recunoaşterea poliţelor şi cedarea în reasigurare pe pieţele internaţionale de asigurări.

În anul 1932 a luat fiinţă Societatea ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ, cu un capital de 4 milioane lei şi care era specializată în asigurări de viaţă fară examinare medicală.

În anul 1952 s-a creat cu capital integral românesc, ADMINISTRAŢIA ASIGURĂRILOR DE STAT – ADAS, instituţie specializată în activitatea de asigurare, de reasigurare şi de comisariat de avarie. Odată cu apariţia ADAS, asigurările au devenit monopol de stat, aceasta fiind singura instituţie din România care a practicat activitatea de asigurare/reasigurare. ADAS avea în obiectul de activitate asigurări obligatorii (prin efectul legii) şi asigurări facultative.

Asigurările prin efectul legi, practicate de ADAS erau asigurări pentru bunurile care aparţineau de cooperativele agricole de producţie, asigurări pentru bunurile care aparţineau persoanelor fizice, asigurări de călătorie pentru cazurile de accidente, asigurări de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicole.

Asigurările facultative încheiate de ADAS (în lei sau în valută), în completarea celor prin efectul legii, erau asigurări de bunuri pentru riscurile de avariere, distrugere, furt; asigurări de persoane pentru riscurile de invaliditate, deces, supravieţuire sau altele; asigurări de răspundere civilă, pentru riscurile de vătămare corporală sau deces de persoane, avariere sau distrugerea unor bunuri şi alte pagube pentru care exista răspundere potrivit legilor în vigoare la acea dată.

După anul 1990, au apărut importante schimbări legislative care au condus la înlăturarea monopolului statului prin apariţia mai multor societăţi de asigurare şi la stabilirea climatului concurenţial pe piaţa asigurărilor din România.

În ultimii ani acest domeniu al asigurărilor a suferit schimbări importante ca urmare a complexităţii crescânde a vieţii într-o eră tehnologică care a adus permanent noutăţi, cu pieţe care au apărut brusc sau pieţe globale. Natura acestor schimbări implică: modificări în cadrul companiilor de asigurări şi modificări intervenite în piaţa de asigurări.

Nu a fost niciodată mai necesar ca şi astăzi să înţelegem importanţa asigurărilor şi rolul pe care îl joacă în viaţa noastră. Este o temă care merită cu adevărat să ocupe un loc important în topul priorităţilor cu care ne confruntăm în aceste vremuri marcate de schimbare şi nesiguranţă economică.

În esenţă asigurarea ne furnizează opţiuni importante pentru a ne proteja pe noi şi viitorul nostru în cazul unor evenimente neprevăzute şi mai mult ne oferă serviciile necesare pentru economisire şi investiţie utilă, odată cu pensionarea.

Societatea românească şi-a dezvoltat în ultimii 15 ani simţul proprietăţii, iar marile companii au intrat masiv pe piaţă, simţind potenţialul unei cereri în formare. Cu cât vom înainta mai mult în economia de piaţă, cu atât va creşte şi nevoia de asigurări.

6

Piata asigurarilor in Romania

In locul Administratiei Asigurarilor de Stat, care si-a incetat activitatea pe data de 31 decembrie 1990, au luat fiinta trei societati cornerciale pe actiuni in domeniul asigurarilor:-Societatea "Asigurarea Romaneasca S.A.", care a preluat activele aferente asigurarilor facultative de viata, cele aferente asigurarilor obligatorii, asigurarilor facultative de autoturisme si altor asigurari in suma de 1 000 milioane si, in limitele acestora, pasivele corespunzatoare, precum si bunurile imobile apartinand ADAS, incluse in capital;-Societatea "Astra S.A." a preluat activele societatilor mixte, cu participarea ADAS din strainatate, cele aferente asigurarilor si operatiilor de reasigurare in relatiile cu strainatatea, in suma de 3 000 milioane de lei, si, in limitele acestora, pasivele corespunzatoare;-Agentia "Carom S.A." a preluat activitatea privind constatarea daunelor, stabilirea si plata despagubirilor in cazurile de pagube produse in Romania, cand raspunderea revine unor asigurati la societati de asigurari din strainatate. In anul 1991 a fost adoptata Legea nr. 47 privind constituirea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor iar in anul 1995 Legea nr.136 privind asigurarile si reasigurarile.-In luna septembrie 1990 a fost infiintata prima societate cu capital integral privat din Romania, UNITA S.R.L cu sediul la Timisoara.-Guvernul Romaniei a infiintat Banca de Export Import a Romaniei S.A. - EXIMBANK, avand capital integral de stat. Aceasta societate practica asigurari pentru credite la export impotriva riscului de neplata.-In anul 1992 s-au infiintat societatile AGRAS, ASIGURARE REASIGURARI ARDAF, ROUMANIE ASSURANCE INTERNATIONAL. -In anul 1993 s-au infiintat societatile ASIGURAREA ANGLO - ROMANA, GENERALA ASIGURARI. -In anul 1994 cel mai mare grup de asigurari si servicii financiare din lume, AIG - American International Group a venit in Romania prin divizia de asigurari generale.-In anul 1994 a fost infiintata UNSAR - Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania. -In anul 1994 s-au infiintat societatile ASITRANS, ASIGURARI ION TIRIAC - ASIT care in anul 2000 si-a schimbat denumirea in ALLIANZ TIRIAC ASIGURARI. -In anul 1995 s-au infiintat societatile ASIGURAREA POPULARA ROMANA, OMNIASIG, SARA - ASIG (care in anul 1996 si-a schimbat numele in SARA MERKUR).-In anul 1996 s-au infiintat societatile ASIBAN SOCIETATE DE ASIGURARE SI REASIGURARE, ATLASSIB SOCIETATE DE ASIGURARI. -In anul 1997 s-a infiintat societatea Nationale Nederlaneden Asigurari de Viata care in prezent are denumirea ING Nederlanden Asigurari de Viata, GARANTA.-In anul 1999 a fost infiintat, in Craiova, brokerul de asigurari ROMASIG INVEST S.R.L. -In anul 1999 s-a infiintat AIG Life Asigurari Romania S.A., divizia de asigurari de viata si pensie privata a companiei AIG.-In anul 2001 s-a infiintat CSA - Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.- In anul 2002 au avut loc urmatoarele evenimente:- Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor a initiat un proiect de modificare a Legii nr.32/2000, act normativ care a fost adoptat de Parlamentul Romaniei la inceputul anului 2003, respectiv Legea nr.76/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.193/26.03.2003.- Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a acordat autorizatii de functionare unui numar de 4 societati de asigurare: BCR ASIGURARI S.A., ALPHA INSURANCE ROMANIA S.A., MEDITERRANEA ASSICURAZIONI S.A., UNIROYAL INSURANCE S.A. (toate aceste societati depunand documentatiile in vederea autorizarii la sfarsitul anului 2001). Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a acordat, in 2002, si doua autorizatii de constituire ca asiguratori societatilor ABG INSURANCE S.A. si OMNIASIG ADDENDA S.A., astfel ca

7

la data de 31 decembrie 2002 in evidentele autoritatii de supraveghere erau inregistrate 52 de societati de asigurare.- Doua societati de asigurare au fost sanctionate cu retragerea autorizatiei de functionare: ADAS ASIGURARE SI REASIGURARE S.A. Si GRUPUL DE ASIGURARI ROMAN - GRUP AS S.A.- In ceea ce priveste activitatea de brokeraj in asigurare Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a acordat 47 de autorizatii de functionare si 5 autorizatii de constituire, astfel ca la data de 31 decembrie 2002 numarul total de brokeri de asigurare autorizati (atat pentru functionare, cat si pentru constituire) a fost de 150.- 3 societati de asigurare si-au schimbat denumirea, astfel: COMMERCIAL UNION ASIGURARI DE VIATA S.A. in AVIVA ASIGURARI DE VIATA S.A.; SOCIETATEA DE ASIGURARE SI REASIGURARE FORTUNA S.A. in CERTASIG S.A. SOCIETATE DE ASIGURARE REASIGURARE; ASIGURAREA POPULARA ROMANA S.A. in ASIGURARE REASIGURARE AGI - ROMANIA S.A.- A fost inregistrat un singur transfer de portofoliu, aprobat de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, de la societatea PHOENIX BEST S.A. (societate autorizata in baza vechii legislatii, dar care nu a mai fost autorizata in conformitate cu prevederile Legii nr.32/2000) la societatea OMNIASIG S.A.- In anul 2003 au avut loc urmatoarele evenimente:- De o importanta deosebita a fost elaborarea de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a proiectului de modificare a Legii nr.136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, in vederea realizarii concordantei cu acquis-ul comunitar. In 2003 au fost emise si implementate totodata norme privind controlul intern si norme privind managementul asiguratorilor, fiind astfel transpuse in practica inca doua recomandari ale Comisiei Europene. Prin aceste norme s-a asigurat desfasurarea unei activitati de asigurare eficiente si prudente.

- A intrat in vigoare Legea nr.76/2003, care modifica si completeaza Legea nr.32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. Aceasta lege este deosebit de importanta, intrucat sporeste atributiile autoritatii de supraveghere si defineste, in concordanta cu legislatia comunitara, anumite notiuni specifice asigurarilor. Prin Legea nr.76/2003 au fost introduse totodata prevederi care asigura protectia juridica a personalului Comisiei, fiind astfel indeplinita cerinta Comisiei Europ realizata concordanta cu principiile de supraveghere elaborate de International Association of Insurance Supervisors (I.A.I.S.) referitoare la organizarea unei autoritati de supraveghere.

- S-au acordat autorizatii de constituire si/sau functionare urmatoarelor societati: DELTA ASIGURARI - autorizatie de constituire si functionare, OMNIASIG ADDENDA - autorizatie de functionare (aceasta societate avand autorizatia de constituire din anul 2002) si ASIMED - autorizatie de constituire.- Au fost sanctionate cu retragerea autorizatiei de functionare 5 societati de asigurare: ANGLOROMANA, UNIROYAL, COMPANIA INTERNATIONALA DE ASIGURARI (CIASIG), PRIMA si MONDIAL ASSURANCES, iar societatea EUROASIG a fost sanctionata cu limitare de operatiuni, fiindu-i interzisa subscrierea riscurilor de catastrofe naturale.

- S-a dispus limitarea operatiunilor si in cazul METROPOL, societate de asigurare la care, urmare a cererii unui creditor, a fost declansata procedura prevazuta de Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului. Dizolvarea societ??ii a fost dispusa de Tribunalul Bucuresti - Sectia Comerciala prin incheierea din 24.04.2003, pronuntata in dosarul nr.850/2002.

- La 31.12.2003, autorizatii de functionare ca asiguratori detineau 44 de societati, din care una functiona cu limitarea operatiunilor (EUROASIG) si una se afla in procedura de

8

lichidare (METROPOL); alte doua societati detineau, la aceeasi data, numai autorizatie de constituire, respectiv ASIMED si ABG INSURANCE.

 - S-au constituit 39 de societati de brokeraj in asigurari, din care 26 au obtinut si autorizatia de functionare. Totodata, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a acordat 19 autorizatii de functionare unor societati care au devenit brokeri de asigurare prin schimbarea obiectului de activitate conform dispozitiilor legale in vigoare.

- Numarul brokerilor de asigurare autorizati a fost de 204, din care 191 cu autorizatie de functionare si 13 cu autorizatie de constituire.

- Societatile AIG ROMANIA, ALPHA INSURANCE, ASIRAG, CITY INSURANCE si PETROAS au prezentat documentatii in vederea aprobarii subscrierii riscurilor de catastrofe naturale, iar BCR ASIGURARI si R.A.I. au solicitat aprobarea subscrierii riscurilor de catastrofe naturale la clase noi de asigurare. Aceste societati au primit aprobarea sa subscrie riscuri de catastrofe naturale la clasele de asigurare solicitate.

- La 31.12.2003, din numarul total de 44 de societati care detineau autorizatie de functionare ca asiguratori, 29 aveau si aprobarea de a subscrie riscuri de catastrofe naturale.

- O activitate importanta s-a desfasurat pentru aprobarea majorarilor de capital ale societatilor de asigurare care nu se incadrau in noile limite de capital impuse prin Ordinul nr.6/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, emis de presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, care avea ca termen limita data de 15.05.2003. Astfel, au prezentat documentatii pentru majorarea capitalului social societatile: GENERALI, SAR TRANSILVANIA, PROVITAS, ALPHA INSURANCE, ASIRAG, MEDITERRANEA ASSICURAZZIONI, LUKOIL ASITO, CECCAR-ROMAS, CERTASIG, ATLASSIB, SARA MERKUR, GRAWE, ABC, GERMAN ROMANIAN ASSURANCE (GERROMA), CITY INSURANCE, IRASIG, ASIGURARI GLOBAL, AIG ROMANIA, NATIONALA si EUROASIG.

- Societatea ASIRAG, avand in portofoliu atat asigurari de viata, cat si asigurari generale, nu si-a majorat capitalul social pana la limita minima prevazuta pentru a avea dreptul de a practica cele doua categorii de asigur?ri. In aceste conditii, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigur?rilor a hotarat retragerea autorizatiei de practicare a asigurarilor de viata, societatea ramanand raspunzatoare pentru obligatiile decurgand din contractele in vigoare la data respectiva.

- Pachetul majoritar de actiuni al societatii CONCORDIA ROMANA a fost cumparat de societatea ASIROM, noul actionar semnificativ procedand ulterior la majorarea capitalului social al societatii nou achizitionate.

- Documentatii pentru aprobarea majorarilor de capital au prezentat si societatile: ASIBAN, ASTRA, AVIVA, CROMA, UNITA, ALLIANZ TIRIAC, ASITRANS, AIG LIFE, R.A.I., GARANTA.

 - Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor a aprobat fuziunea, prin absorbtie, a societatilor CERTASIG - societate absorbanta si AROCA - societate absorbita.

- In anul 2004, au avut loc urmatoarele evenimente:

- Cadrul legislativ aplicabil autoriz?rii societatilor de asigurare si brokeri lor de asigurare a fost completat si modificat prin:

  · Legea nr.172/2004 pentru modicarea si completarea Legii nr.136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania;

9

  · Legea nr.403/2004 pentru modicarea si completarea Legii nr.32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor;

  · Ordinul nr.3110/2004 pentru punerea in aplicare a Normelor privind informatiile si documentele cerute pentru autorizarea brokerilor de asigurare.

 - Comisia de Supraveghere a Asigur?rilor a acordat, autorizatii de functionare societatilor A Reasigurare ASIMED S.A. si ABG Insurance S.A. (acestea avand autorizatia de constituire din anul 2003, respectiv 2002);

- La 31.12.2004, erau autorizate sa functioneze 44 societati de asigurare, din care: ABG INSURANCE nu isi incepuse inca activitatea, ASIGURARI GLOBAL avea activitatea suspendata pentru o perioada de 12 luni (conform Deciziei nr.3238/ 18.02.2004), iar EUROASIG functiona cu limitarea operatiunilor de subscriere a riscurilor de catastrofe naturale.

- Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a retras autorizatia de functionare unei singure societati de asigurare, respectiv COMPANIA ROMANA DE ASIGURARI - SOCIETATE DE ASIGURARE - REASIGURARE (CROMA) S.A.

- S-au constituit 52 de societati de brokeraj in asigurari, din care 38 au obtinut si autorizatia de functionare. De asemenea, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a acordat 19 autorizatii de functionare unor societati care au devenit brokeri de asigurare prin schimbarea obiectului de activitate, conform dispozitiilor legale în vigoare. La data de 31.12.2004 numarul brokerilor de asigurare autorizati era de 266, din care 253 cu autorizatie de functionare si 13 cu autorizatie de constituire.

- Societatile AIG ROMANIA, AGRAS - Grupul Wiener Städtische, BCR ASIGURARI si UNITA au prezentat documentatii in vederea aprobarii subscrierii riscurilor de catastrofe naturale. Aceste societati au primit aprobarea sa subscrie riscuri de catastrofe naturale la clasele de asigurare solicitate. La 31.12.2004, aveau aprobare sa subscrie riscuri de catastrofe naturale 29 de societati de asigurare.

- Pachetele majoritare de actiuni la societatile ASIRAG si AGI au fost cumparate de societatea de asigurare OMNIASIG.

- Pachetul majoritar de actiuni al societatii ASIGURARI SI REASIGURARI EUROASIG a fost achizitionat de societatea VGB IMPEX S.R.L., iar aportul in natura la capitalul social a fost transformat in aport in numerar. - Documentatii pentru aprobarea majorarilor de capital au prezentat urmatoarele societati de asigurare: ASIBAN, ABC ASIGURARI REASIGURARI, AGRAS - Grupul Wiener Städtische, ALPHA INSURANCE, AVIVA, ALLIANZ - TIRIAC, BCR ASIGURARI, BT ASIGURARI TRANSILVANIA, CERTASIG, UNITA, GARANTA, NATIONALA, OMNIASIG – AGI, ING ASIGURARI DE VIATA.

- Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigur?rilor a aprobat transferul de portofoliu de asigurari de viata, insumand 185 polite, al societatii OMNIASIG – ASIRAG – la societatea OMNIASIG ASIGURARI DE VIATA.

- Alte modicari ale documentelor si conditiilor aprobate/avizate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor in cursul anului 2004 s-au referit, in principal, la:          · practicarea unei clase noi de asigurare: BCR ASIGURARI, CERTASIG,

10

INTERAMERICAN, GERMAN ROMANIAN ASSU RANCE, ABC ASIGURARI, OMNIASIG, DELTA ASIGURARI;

     · schimbarea denumirii: Asigurare si Reasigurare Industriilor Arges – ASIRAG in OMNIASIG – ASIRAG; ASA Asigurari ATLASSIB in CARPATICA ASIG; Asigurare Reasigurare AGI – Romania in Asigurare Reasigurare OMNIASIG – AGI; ING NEDERLANDEN ASIGURARI DE VIATA in ING ASIGURARI DE VIATA; Institutul Roman pentru Asigurari – IRASIG in IRASIG Asigurari – Reasigurari S.A.; SAR TRANSILVANIA ASIGURARE REASIGURARE in BT ASIGURARI TRANSILVANIA

          · schimbarea sediului social: ARDAF, ASIBAN, CERTASIG, CITY INSURANCE, UNITA;

  · schimbarea componentei Consiliului de Administratie si/sau a directorului general si/sau a persoanelor semnicative ale societatilor: ABC ASIGURARI, ALLIANZ - TIRIAC, ARDAF, ASITRANS, ASIBAN, ASIROM, AVIVA, CERTASIG, CITY INSU RANCE, CONCORDIA ROMANA, DELTA ASIGURARI, EUROASIG, GARANTA, GENERALI ASIGURARI, ING ASIGURARI DE VIATA, IRASIG, LUKOIL ASITO, MEDITERRANEA ASSICURAZIONI, OMNIASIG, OMNIASIG – ASIRAG, OMNIASIG ADDENDA, OMNIASIG – AGI, PETROAS, SARA MERKUR, UNITA.

     · actionari semnificativi noi: CERTASIG, EUROASIG, OMNIASIG – AGI, OMNIASIG – ASIRAG.

  - In anul 2005, cel mai cunoscut broker de asigurari din Oltenia, ROMASIG INVEST srl si-a schimbat denumirea, devenind astfel ROMASIG BROKER DE ASIGURARI srl.

11

Capitolul 2 Notiuni de baza privind asigurarile

2.1. Conceptul de asigurare

Noţiunea de asigurare cunoaşte o multitudine de definiţii fiecare dintre acestea incercând şi reuşind, într-o măsură mai mică sau mai mare, să surprindă caracteristicile esenţiale ale acestui serciciu financiar. Iată câteva dintre acestea:

Asigurarea este ,,...o acţiune de punere în siguranţă; garantare. Un raport juridic izvorât din lege sau dintru-un contract, în temeiul căruia o persoană este obligată să achite, în schimbul unei prime plătite de către o altă persoană, o sumă de bani în cazul producerii riscului asigurat (ex. incediu, inundaţie, moarte, accident).” (Dicţionar Enciclopedic, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1993, Vol I, pag.124).

Asigurarea este ,,...atât un sistem de transfer de risc, cât şi o combinare a riscurilor. Prin combinarea unui număr de unităţi mare de unităţi de expunere într-un grup, asiguratorul poate estima probabilitatea de daună legată de evenimentele nesigure cu un grad rezonabil de exactitate pentru un grup întreg, împărţind astfel dauna, în mod egal, la tot grupul. Gradul de incertitudine pentru grup este redus, însă simpla combinare a unor persoane într-un grup nu modifică în nici un fel incertitudinea pentru o persoană. Prin cunoştinţe despre probabilitatea de producere a daunei pentru grup, asiguratorul poate oferi fiecărei persoane oportunitatea de transfer de risc. O persoană îşi poate transfera riscul unei posibile daune către asigurator prin plata unei prime, transformând incertitudinea unei posibile daune într-o ceritudine a unui cost anual mai redus, dar fix.” ( C. Bennet, „Dicţionar de asigurări”, Editura Trei, Bucureşti – 2006, pag. 57)

Asigurarea este ,,...operaţiunea prin care un asigurător constituie, pe principiul mutualităţii, un fond de asigurare, prin contribuţia unui număr de asiguraţi, expuşi la producerea anumitor riscuri, şi îi îndemnizează pe cei care suferă un prejudiciu pe seama fondului alcătuit din primele încasate, precum şi pe seama celorlalte venituri realizate ca urmare a activităţii desfăşurate

Un aspect esential in viata si evolutia omului, inca din cele mai vechi timpuri l-a constituit grija fata de viitor, teama combinata cu precautie si intelepciunea cu siguranta unui lucru implinit.

Asigurarea exprima in principal o protectie financiara pentru pierderile suferite de oameni sau companii datorate unor diverse riscuri.

Acordul de vointa este primul principiu de baza care permite realizarea unui contract intre asigurat si asigurator, prin care asiguratul beneficiaza de protectie pentru riscurile pe care si le-a asumat asiguratorul. Asiguratorul printr-un contract de asigurare se obliga sa plateasca contravaloarea daunelor in cazul producerii unuia din riscurile asumate.

Un alt principiu pe care il are asigurarea este principiul mutualitatii prin care fiecare asigurat contribuie cu o suma de bani, numita prima de asigurare, la crearea fondului de asigurare din care asiguratorul acopera daunele suferite de asigurati.

Contractul incheiat intre un asigurat si asigurator este denumit contract de asigurare sau polita de asigurare.

Asigurarea transfera riscurile si totodata daunele unei persoane catre o societate de asigurari oferind securitate financiara.

Transferul riscului prin distributie a fost determinat in antichitate de catre navigatori si transportatori ai bunurilor pe apa prin impartirea marfurilor pe mai multe nave, acesta fiind un mod de protectie.

12

Metodele de asigurare s-au dezvoltat o data cu nevoile de protectie existente la un moment dat pentru oameni si afacerile acestora. Astfel oamenii de afaceri au inteles sa foloseasca asigurarea pentru a micsora riscurile ce pot aparea in tranzactiile comerciale si cele legate de protectia

In contextul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, asigurarile au un rol fundamental, de protejare a bunurilor si persoanelor impotriva diferitelor riscuri In acest scop, asigurarile contribuie la crearea produsului intern brut, au calitate de ofertant pe piata capitalului de imprumut si realizeazq plasamente pe piata financiar-bancara.Transformarile structurale de pe piata asigurarilor, vizeaza atat castigarea ; segmentelor de piata, cat si fructificarea prudenta a resurselor de capital.

Din punct de vedere conceptual, asigurarea prezinta trei aspecte: juridic, economic si financiar.

Abordarea juridica trebuie efectuata prin prisma contractului de asigurare si a legii cu privire la activitatea de asigurare, care, in calitate de generatoare de drepturi si obligatii in materie de asigurari, se completeaza reciproc. Contractul de asigurare este un act juridic care prevede obligatia asiguratului de a plati prima de asigurare, precum si obligatia asiguratorului de a achita indemnizatia de asigurare la producerea riscului asigurat, fie asiguratului, fie beneficiarului asigurarii, in limitele si in termenele convenite. Potrivit Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, ,,prin contractul de asigurare, asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului, iar acesta se obliga ca, la producerea unui anumit rise, sa plateasca asiguratului sau beneficiarului, despagubirea sau suma asigurata (indemnizatie), in limitele si la termenele convenite".

De fapt, asigurarea propriu-zisa este o operatiune prin care un asigurator, organizand pe principiul mutualitatii un numar mare de asigurati, expusi la producerea anumitor riscuri, ii indemnizeaza pe aceia dintre ei care sufera un sinistru, pe seama fondului comun constituit din primele incasate. Pentru ca asiguratorul sa poata indemniza efectiv toate sinistrele garantate, el trebuie sa organizeze mutualitatea riscurilor dupa reguli matematice riguroase.

In sfera asigurarilor directe, pe langa asigurarea propriu-zisa intra si coasigurarea, care acopera situatia in care data fund valoarea bunurilor asigurabilesi numarul lor, riscurile vizate, fiind greu d.e asumat de catre o singura societate de asigurare, asiguratul incheie contractul de asigurare cu mai multe societati, care participa la acoperire fiecare in cota-parte, aferent aceleiasi perioade. In cazul coasigurarii se pot intalni urmatoarele situatii:a) asiguratul nu poate incasa o despagubire mai mare decat prejudiciul efectiv, consecinta directa a riscului;b) intre asigurat si fiecare asigurator exista raporturi de asigurare distincte;c) intre asiguratori nu se practica solidaritatea conventionala.

Activitatea de asigurare se desfasoara sub forma asigurarilor facultative si a celor obligatorii. In asigurarea facultativa, atat raporturile dintre asigurat si asigurator, precum si drepturile si obligatiile fiecarei parti se stabilesc prin contractul de asigurari. In asigurarea obligatorie, raporturile dintre asigurat si asigurator, precum si drepturile si obligatiile fiecarei parti sunt stabilite prin lege. In Romania, asigurarea obligatorie se practica numai de catre asiguratorii autorizati de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, fiind obligatorie asigurarea de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule.

Dimensiunea economica a asigurarii vizeaza indeosebi constituirea unui fond de asigurare avand ca scop acoperirea pagubelor provocate de anumite fenomene (evenimente). Fondul de asigurare se formeaza in mod descentralizat, prin incasarea de prime de asigurare sau cotizatii achitate de acele persoane fizice sau juridice, care sunt interesate in inlaturarea eventualelor pagube provocate de anumite fenomene (evenimente) viitoare si nesigure. Din acest fond nu sunt suportate pierderile determinate de folosirea si consumarea normala a acestora sau de diminuarea valorii lor din diverse motive.

Fondul de asigurare se utilizeaza in mod centralizat pentru:a) acoperirea pagubelor provocate de fenomenele (evenimentele) in cadrul asigurarilor de bunuri si de raspundere civila, respectiv plata sumelor asigurate la asigurarile de persoane;

13

b) finantarea unor actiuni legate de prevenirea pagubelor;c) constituirea unor fonduri de rezerva care sa fie la dispozitia societatii de asigurare sau a organizatiei mutuale de asigurare etc.

La societatile mutuale de asigurari, fiecare membra are calitatea atat de asigurat, cat si asigurator, iar contributiile acestora se regularizeaza la sfarsitul fiecarui an in functie de anumite criterii.

La asigurarile de viata, sub aspect financiar, avem de-a face cu o activitate de intermediere fmanciara intre persoanele fizice asigurate, care achita prime esalonat si solicitantii de resurse financiare suplimentare. Ca urmare, asigurarile de viata ofera persoanelor fizice nu numai o protectie ca atare, dar si un instrument de economisire si de fructificare a resurselor banesti. Totodata, societatile de asigurari, atunci cand dispun de resurse banesti, apar pe piata financiara cu o oferta de capital, atat pentru plasamente, cat si pentra acordarea de imprumuturi, fie pentru acoperirea unor deficite bugetare, fie pentru finantarea unor investitii.

2.2. Elementele tehnice ale asigurarii

In asigurari se intalnesc trei principii:

1. Principiul raspunderii proportionale In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare se stabileste in aceeasi

proportie fata de paguba in care se afla suma asigurata fata de valoarea bunului asigurat.

2. Pricipiul primului risc

In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare este egala cu paguba fara a putea depasi nivelul sumei asigurate.

3. Principiul raspunderii limitate

In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare se acorda numai daca paguba produsa de riscul asigurat depaseste o anumita limita dinainte stabilita.Partea din valoarea pagubei dinainte stabilita, care cade in sarcina asiguratului poarta denumirea de fransiza. Ea poate fi de doua feluri: atinsa si deductibila.          -In cazul fransizei atinse, asiguratorul acopera in intregime paguba pana la nivelul sumei asigurate - daca aceasta este mai mare decat fransiza

  -Fransiza deductibila se scade in toate cazurile din paguba indiferent cat este volumul acesteia din urma.

Existenta fransizei il determina pe asigurat sa manifeste mai multa grija pentru prevenirea pagubelor.

In cadrul asigurarilor se opereaza cu notiuni proprii domeniului respective ::a.Asiguratorul - este persoana juridica (societate de asigurari) care, in schimbul primei de asigurare incasate de la asigurat, se obliga: sa acopere pagubele produse bununlor asigurate de anumite calamitati naturale sau accidente, sa plateasca

- suma asigurata in cazul asigurarilor de viata, sau o despagubire pentru prejudicial de care asiguratul raspunde (legal) fata de terte persoane.

b. Asiguratul - este persoana fizica sau juridica care, in schimbul primei de asigurare platite asiguratorului poate sa incheie o asigurare prin care sa-si asigure bunurile, respectiv propria persoana sau sa se asigure pentru prejudiciul pe care il poate aduce unor terte persoane.

Asiguratul este titularul interesului asigurat, deoarece riscurile la care este supus vizeaza patrimoniul sau persoana sa.

14

c. Benetlciarul asigurarii - este persoana care are dreptul sa incaseze despagubirea sau suma asigurata, fara sa fie insa parte contractanta in asigurare.d. Contractantul asigurarii - este persoana fizica sau juridica care incheie o asigurare, fara insa a avea neaparat si calitatea de asigurat.

Deci, contractantul asigurarii este titularul interesului asigurat, si purtatorul asigurarii, in sensul ca riscurile vizeaza patrimoniul sau persoana sa.e. Privind asigurarile, riscul este un element obligatoriu, esential, deoarece constituie un eveniment viitor, posibil, dar incert, la care sunt supuse bunurile (patrimoniul), viata sau sanatatea unei persoane.

Riscul asigurat este fenomenul (evenimentul) care, in eventualitatea producerii sale, datorita urmarilor pe care le-ar putea avea, il obliga pe asigurator sa plateasca asiguratului (sau beneficiarului asigurarii) despagubirea sau suma asigurata.

Pentru a incadra un eveniment in riscul asigurat, trebuie ca riscul sa lipseasca in momentul incheierii contractului de asigurare, dar sa fie posibil producerea lui in timpul derularii acestuia.

Pentru ca un fenomen (eveniment) generator de pagube sa poata constitui un risc asigurat, acesta trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:- producerea fenomenului (evenimentului), pentru care se incheie asigurarea, sa fie posibila, deoarece daca un anumit bun nu este amenintat de nici un fel de risc, asigurarea acestuia nu devine necesara;- fenomenul (evenimentul) trebuie sa aiba in toate cazurile un caracter intamplator; ;- producerea fenomenului (evenimentului) trebuie sa nu depinda de vointa asiguratului sau a beneficiarului asigurarii;- actiunea fenomenului (evenimentului) trebuie sa poata fi inregi strata in evidenta statistica, astfel incat, datele din evidenta statistica referitoare la un anumit fenomen (eveniment), trebuie sa permita stabilirea pe o perioada cat mai indelungata a frecventei si intensitatii producerii acestuia.

Riscul apare ca un element obligatoriu, esential, deoarece:- este un eveniment viitor, posibil, dar incert, la care sunt supuse bunurile, patrimoniul, viata sau sanatatea unei persoane;- producerea lui nu se realizeaza prin fapta intentionata a asiguratului;- fara acest element nu poate exista un raport de asigurare valabil.f. Cazul asigurat (sinistrul) - reprezinta fenomenul (evenimentul) asigurat care s-a produs deja, iar pentru inlaturarea consecintelor lui s-a incheiat asigurarea.g. Suma asigurata - reprezinta partea din valoarea de asigurare pe care asiguratorul urmeaza sa o plateasca in cazul producerii fenomenului (evenimentului) pentru care s-a incheiat asigurarea.h. Indemnizatia de asigurare - reprezinta suma de bani pe care asiguratorul o achita asiguratului atunci cand survine cazul asigurat. Prima de asigurare - reprezinta suma de bani dinainte stabilita, pe care asiguratul o plateste asiguratorului si din care acesta din urma isi constituie fondul necesar achitarii despagubirilor sau a sumelor asigurate (precum si.alte fonduri prevazute de lege) si isi acopera cheltuielile de constitute si administrare a fondului de asigurare.j. Paguba sau dauna - reprezinta pierderea evaluabila in bani, intervenita la un bun asigurat, ca urmare a producerii fenomenului impotriva caruia s-a incheiat asigurarea.

Caracterul aleatoriu al daunelor este dat de faptul ca volumul daunelor nu se poate cunoaste dinainte, dar se poate aproxima prin calcule bazate pe teoria probabilitatilor.

Asigurarile de pagube (daune), avand esentialmente caracter de despagubire, reunesc asigurarile de bunuri si de raspundere civila si au ca scop repararea prejudiciului care ameninta patrimoniul asiguratului.k. Evaluarea in vederea asigurarii - reprezinta operatiunea prin care se stabileste valoarea bunurilor in vederea includerii lor in asigurare.

15

l. Despagubirea de asigurare - este suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza asiguratului in vederea acoperirii pagubei produse de riscul asigurat, fiind, in limita sumei asigurate, egala sau mai mica decat paguba.m. Durata asigurarii - reprezinta perioada de timp in care ramari valabile raporturile de asigurare intre asigurator si asigurat, asa cum au fost ele stabilite prin contractul de asigurare.

Etimologic vorbind verbul a asigura are două accepţiuni relevante:- a-ţi lua măsuri de precauţie, prevedere;- a oferi o siguranţă, o garanţie în legătură cu ceva.

Aceasta se referă la evenimente nedorite, independente de om datorate forţelor naturii sau dependente de om, legate de comportamentul inadecvat în activitatea sa.

Viaţa în toată complexitatea ei este supusă unor riscuri care pot fi evitate sau limitate prin metode şi mijloace de control.

Modalităţi de protecţie sunt:Evitarea, reducerea probabilităţii producerii riscului, limitarea consecinţelor sale,

asumarea lui, transferul riscului către societatea de asigurare.Avantajele asigurării este faptul că membrii comunităţii afectaţi de producerea

riscului asigurat primesc de la fondul de asigurare, cu titlu de indemnizaţie(despăgubire) de asigurare, suma care are la bază principiul mutualităţii, adică la constituirea fondului participă toţi asiguraţii, dar se repartizează numai celor care au suferit prejudicii de pe urma producerii evenimentului.

Formarea şi utilizarea fondului de asigurare presupune fluxuri băneşti între participanţii la asigurare în etapa de plată a primelor precum şi în cea de plată a indemnizaţiilor.

Asigurarea exprimă relaţii de distribuire şi redistribuire a valorii adăugate brute, care apar în procesul constituirii şi utilizării fondului de asigurare. Din punct de vedere financiar asigurarea, reasigurarea are rol în intermedierea financiară, este participantă la oferta de capital de împrumut pe piaţa financiară fiind un activ financiar de reducere a incertitudinii.

16

2.3 . Funcţiile asigurărilor

Functiile asigurarilor sunt :a. Funcţii principale1. Funcţia de repartiţie se manifestă în procesul de formare a fondului de asigurare

prin care plata primei de asigurare, precum şi în procesul de repartizare a acestuia prin plata indemnizaţiei de asigurare, finanţări, plata obligaţiilor legale, constituirea de fonduri;

2. Funcţia de control , este o componentă principală pe parcursul procesului de asigurare;

3. Funcţia de compensare a pagubelor ;4. Funcţia de prevenire ;5. Funcţia financiară care rezultă din decalajul în timp, între momentul încasării

primelor şi momentul plăţii despăgubirilor, rezultând anumite sume care pot fi plasate pe piaţa de capital în scopul obţinerii de venituri suplimentare;

b. Funcţii secundare - facilitatea accesului la credite;- contribuţii la export prin plata primelor externe, etc.;

2.4 Premizele asigurării

Pentru stabilirea raporturilor de asigurare trebuiesc să existe anumite condiţii subiective şi obiective.

Premize subiective:- interesul;- suportabilitatea financiară

Premize obiective:- posibilitate de ivire a evenimentului- regularitatea evenimentului într-o anumită măsură;- natura aleatorie a evenimentului;- acesta să poată fi evaluat;- să apară pe un teritoriu cât mai întins;- echidistanţă fată de evenimente a fiecărui membru din comunitatea de risc;- evenimentul să fie viitor.

Despăgubirea de asigurare este suma de bani pe care asiguratorul o datorează asiguratului pentru repararea pagubei produse. Această despăgubire poate fi mai mare sau mai mică în funcţie de principiul de răspundere stipulat în contractul de asigurare respectiv:

a. principiul răspunderii proporţionale, potrivit căruia despăgubirea de asigurare se determină în aceeaşi proporţie cu paguba potrivit raportului

d s--- = ---- în care d – despăgubirea de asigurarep v p – pagubas – suma asiguratăv – valoarea bunului asiguratAcest principiu se aplică mai cu seamă în agricultură si în transportul de mărfuri.b. principiul primului risc, se aplică în cazul pagubelor care se produc mai greu, cum

sunt clădirile când paguba se determină ca valoare maximă ce s-ar putea produce, acesta fiind un principiu mai avantajos decât primul deşi implică prime de nivel mai ridicat.

c. principiul răspunderii limitate, potrivit căruia se acordă numai dacă nivelul pagubei produse pe riscul asigurat depăşeşte o anumită limită stabilită prealabil iar o parte din pagubă denumită franşiză cade în sarcina asiguratului. Franşiza poate fi:

17

1. atinsă sau simplă2. deductibilă (absolut)În cazul celei simple asiguratorul acoperă în întregime paguba până la nivelul sumei

asigurate dacă aceasta este mai mare decât franşiza.Franşiza deductibilă se scade în toate cazurile din pagubă indiferent de volumul

acesteia iar despăgubirea se acordă numai pentru partea de pagubă care depăşeşte franşiza.

2.5.Contractul de asigurare

Contractul de asigurare este un contract civil cu unele particularitati specifice, care contine urmatoarele parti:

1.Conditii de validitate2. Incheierea contractului de asigurare3.Efectele contractului de asigurare4. Incheierea contractului de asigurare.

1.Conditii de validitate

In conformitate cu prevederile codului civil contractul de asigurare devine valid daca indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

- capacitatea partilor de a contracta- consimtamantul partilor- sa existe un obiect determinat sau determinabili- cauza prevazuta sa fie licita.

Contractul de asigurare se incheie de personae juridice prin reprezentanti, precum si de catre personae fizice care au capacitatea de exercitiu, respective au implinit varsta de 14 ani.

Consimtamantul este valabil daca nu a fost dat prin eroare, smuls prin violenta, sau surprins prin dol(inselaciune).

Obiectul contractului il reprezinta bunul supus asigurarilor, respectiv interesul financiar pe care o persoana il are in legatura cu obiectul asigurarii.

In unele situatii pe langa bunurile supuse riscului este inclus si profitul potential.

2 Incheierea contractului

Incepe prin declaratia de asigurare data de asigurat pe un formular special prin care se manifesta vointa de a incheia contractul.

Declaratia intra in vigoare sub efectele juridice dupa acceptarea ei de catre asigurator care o supune unei analize privind riscurile solicitate a fi asigurate, primele de asigurare, si valoarea despagubirilor.

In urma analizei asigaratorul are trei variante:- sa refuse incheierea contractului- sa faca o alta varianta de oferta- sa accepte varianta de asigurare si sa incheie contractul de asigurare

Obligatiile asiguratorului:Asiguratorul nu poate refuza incheierea contractului decat in anumite situatii cand

acesta poate fi motivate.El are interesul de a incheia acest contract sis a emita polita de asigurare.

Momentul incheierii contractuluui este o data cu emitera documentului si plata primei de asigurare.

Doua momente sunt esentiale si anume cel al incheierii contractului si cel al intrarii in vigoare al asigurarii.

18

In functie de aceste momente intra in vigoare raspunderea asiguratorului.Continutul contractului este reprezentat de drepturile si obligatiile partilor si

cuprine doua parti:- prima parte cuprinde conditii generale sau clauze imprimate care atrag atentia despre

drepturile si obligatiile asiguratului.- a doua parte cuprinde clauzele manuscrise care se refera la indicarea partilor,

specificarea riscurilor, a primei de asigurare, a sumei asigurate, durata contractului, data intrarii in vigoare.Contractul se intocmeste in doua exemplare fiind alcatuit din polita de asigurare,

conditiile principale si aditionale, anexele.Proba contractului consta in consimtamantul partilor care se exprima in scris pentru

a putea fi probat si a se dovedi existenta lui.Interpretarea contractului presupune definirea clara a elementelor esentiale mai

ales a riscului asigurat.Clauzele sa nu fie susceptibile de doua intelesuri sau ambigue.

3. Efectele contractului de asigurare

Efectele contractului de asigurare sunt efectele produse reprezentate de drepturile subiective si obligatiile care dau nastere.Acestea sunt in functie de perioada supusa asigurarii, data platii primei de asigurare etc.

Drepturile si obligatiile partilorAsiguratul are principala obligatie plata primei rate a asigurarii precum si

intretinerea bunului si sa comunice asiguratorului noi situatii privind agravarea riscului.Pe parcursul executarii contractului asiguratul poate cere modificarea acestuia.Poate incheia asigurari suplimentare, poate sa ceara rascumpararea, poate participa la tragerile de amortizare

Asiguratorul are dreptul de verificare a modului de intretinere a obiectului asigurat si de aplica sanctiuni daca asiguratul isi incalca obligatiile.

El are obligatia de a elibera documentele contractuale sau doscumentele de certificare, dar principala obligatie a asiguratorului consta in plata indemnizatiei cuvenite aiguratului.

Exista situatii in acre asiguratorul se poate subroga in drepturile asiguratului in limita despagubirii platite.

4.Incetarea contractului de asigurare

Contractul de asigurare inceteaza cand ajunge la termen reprezentat de periada pentru care a fost incheiat si care a expirat.De asemenea inceteaza dupa producerea evenimentului asigurat.Acestea sunt modalitatile obisnuite de incetare a contractului, insa exista si modalitati neobisnuite cum ar fi:

- denuntarea- rezilierea- anularea.

Denuntarea intervine in situatii unilaterale din cauze legale.Rezilierea reprezinta incetarea pe viitor a contractului datorita neexecutarii

obligatiei uneia dintre parti din cauze imputabile.Nulitatea contractului intervine in cazul declaratiilor inexacte sau incomplete facute

de parti la contractare sau prin disparitia riscului asigurat.Spre deosebire de denuntare si reziliere, nulitatea opereaza si pentru trecut nu numai

pentru viitor.

2.6 Caracteristicile contractului de asigurare

19

Contractul de asigurare este un contract consensual, sinalagmatic, unic, cu executare succesiva, oneros, aleatoriu si de adeziune.

Caracterul consensual rezulta din faptul ca se formeaza prin acordul de vointa al partilor.

Are un caracter sinalagmatic intrucat partile se obliga reciproc:asiguratul sa plateasca prima, iar asiguratorul sa suporte riscul; aceste obligatii fiind interdependente si reciproce.Contractul de asigurare este unic pentru intreaga sa durata.Impartirea contractului se refera la termene si la modul de plata al primei.Contractul de asigurare este cu executare succesiva intrucat nu are loc printr-o singura prestatie ci prin stabilirea unor termene de plata al primelor si de acoperire a riscului.

Caracterul oneros al contractului consta in aceea ca fiecare parte urmareste un anumit avantaj sau o contraprestatie.Caracterul aleatoru al contractului consta in faptul ca depuinde de un eveniment incert.

2.7. Clasificare şi categorii de asigurări

Conform clasificării , asigurările se împart în două mari categorii:A. Asigurări de viaţăB. Asigurări generale

A. Asigurările de viaţă cuprind:- asigurări de viaţă care includ: asigurarea la termen de supravieţuire,

asigurarea de deces, asigurarea la termen de supravieţuire şi de deces (mixtă de viaţă), asigurarea de viaţă cu rambursarea primelor plătite;

- asigurări de viaţă suplimentare : asigurări de deces din accident, asigurăride vătămări corporale, asigurări de incapacitate permanentă din boală, asigurări de incapacitate permanentă din accident, asigurări de incapacitate temporară din boală, asigurări de incapacitate temporară din accident, asigurări de spitalizare, asigurări de cheltuieli medicale, asigurări de boli grave.

B. Asigurările generale, pot fi:- asigurări de accidente (inclusiv accidente de muncă şi bolile

profesionale), pentru care se acordă: despăgubiri financiare, despăgubiri în natură, despăgubiri mixte (financiare şi în natură), despăgubiri pentru vătămări corporale suferite de persoane în timpul transportului;

- asigurări de mijloace de transport terestru (altele decât feroviare), care acoperă: daune survenite la mijloacele de transport terestru cu motor, daune survenite la mijloacele de transport terestru, altele decât cele cu motor;

- asigurări de mijloace de transport maritim, lacustru şi fluvial, care acoperă: daune survenite la mijloace de transport fluvial, la mijloace de transport lacustru, daune la mijloace de transport maritim;

- asigurări de bunuri în tranzit, care acoperă: daune suferite de mărfuri, bagaje şi alte bunuri transportate;

- asigurări de incediu şi alte calamităţi naturale, care acoperă: daune suferite de proprietăţi şi bunuri cauzate de: incendiu, explozie, furtună, alte fenomene naturale în afara furtunii, energie nucleară, surpare de teren.

20

- alte asigurări de bunuri, care acoperă: daune suferite de proprietăţi şi bunuri atunci când aceste daune sunt cauzate de grindină sau îngheţ, furt;

- asigurări de răspundere civilă pentru toate categoriile enumerate mai sus;- asigurări de interes financiar, asigurări care presupun acoperirea unor

pierderi financiare generate de evenimente precum: nerealizarea profitului preconizat, nerambursarea împrumuturilor de către debitori, neonorarea în mod corespunzător a clauzelor contractuale de către partenerii de afaceri.

Asigurarea de răspundere civilă oferă protecţie clienţilor prin faptul că, în situaţia în care asiguratul produce o pierdere financiară unui terţ (prin distrugerea unui bun sau vătămarea corporală a acestuia), compania de asigurări este cea care va acoperi valoarea despăgubirilor solicitate de către partea vătămată. Adică, printr-o astfel de asigurare, se conservă patrimoniul asiguratului, acesta nefiind obligat să-l reducă sau să-l lichideze pentru a onora pretenţiile terţului afectat. Unul dintre cele mai răspândite produse specifice acestei ramuri este asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produce din accidente de circulaţie.

Din punct de vedere al naturii raporturilor care se stabilesc între asigurat şi asigurător, putem distinge:

Asigurări directe: în cadrul cărora asiguratul şi asigurătorul interacţionează direct, nemijlocit, în procesul de perfectare a relaţiei contractuale. În această categorie putem include : asigurarea propiu-zisă şi co-asigurarea, operaţiune prin care, în cazul riscurilor foarte mari, sarcina oferirii protecţiei financiare revine mai multor companii de asigurări care îşi împart între ele obligaţiile faţă de asigurat;

Asigurări indirecte: ce presupun interacţiunea a doi asigurători prin una din următoarele modalităţi:

- reasigurarea- ce reprezintă o asigurare a asigurătorului, prin care acesta cedează o parte din obligaţiile asumate faţă de clienţii săi unei alte companii. În situaţia producerii riscurilor preluate sub protecţie, asigurătorul îşi despăgubeşte clienţii, urmând apoi să-şi recupereze banii de la reasigurător, astfel asiguraţii benefiaciază de operaţiunea de reasigurare indirect, fără să fi fost implicaţi într-un raport juridic cu reasigurătorul;

- retrocesiunea – este procesul prin care reasigurătorul, la rândul lui cedează în reasigurare o parte din riscurile preluate de la compania iniţială de asigură

21

2.8 PRIMA DE ASIGURARE

Prima de asigurare depinde de specificul marfurilor, de varietatea riscurilor, de frecventa actiunilor si de daunele posibile pe care aceste riscuri le-ar genera.

La stabilirea primei de asigurare societatile de asigurare se bazeaza pe analiza urma-torilor factori:

sfera de cuprindere a asigurarii; valoarea asigurabila; suma asigurata; natura marfurilor si ambalarea lor; felul expeditiei, specificul ei; statistica daunelor anterioare; conjunctura pietei internationale; etc.

Sfera de cuprindere a asigurarii este reflectata prin conditiile de asigurare: A, B si C, iar cea mai scumpa este conditia A, care este si cea mai cuprinzatoare. Cotele tarifare sunt stabilite in procente, care se aplica la suma asigurata, iar in functie de anumite clauze se aplica majorari sau reduceri.

Suma asigurata poate fi formata din:

valoarea bunului - potrivit facturii si, in lipsa acesteia, valoarea de piata a bunului la locul de expediere, in momentul incheierii contractului;

costul transportului, al asigurarii si alte costuri legate de transportul bunurilor si necuprinse in valoarea facturii;

cheltuielile si taxele vamale; supraasigurarea de 10 % din valoarea bunului pentru acoperirea acelor cheltuieli

care nu pot fi prevazute la incheierea asigurarii.

Durata asigurarii :

In contractele de asigurare a marfurilor pe timpul transportului maritim nu exista o limita de timp bine precizata ca durata a asigurarii, ci se aplica principiul duratei transportu-lui de la depozit la depozit. Acest lucru presupune ca marfurile sunt asigurate din momentul in care au parasit depozitul din localitatea de expeditie mentionata in contract si continua pe toata durata transportului, inclusiv a transbordarilor, pana cand au fost descarcate de pe nava in portul de destinatie.

De asemenea, asigurarea continua in cursul obisnuit al transportului, al intarzierii, care este in afara controlului asiguratului, al devierii, al descarcarii fortate, al reexpedierii in cursul schimbarii voiajului, intervenite din exercitarea unui drept acordat armatorilor sau navlositorilor in cadrul contractului de navlosire.

Raspunderea asiguratorului incepe in momentul in care bunul asigurat paraseste depozitul indicat in contractul de asigurare si inceteaza in una din situatiile de mai jos:

cand bunul asigurat este livrat la depozitul destinatarului; cand bunul asigurat este livrat la alt depozit, pe care asiguratul se decide sa-l

foloseasca pentru depozitare;

22

cand contractul de transport se termina in alt port (loc) decat destinatia indicata in contractul de asigurare sau transportul se termina in alt fel, inainte de livrarea bunului la depozitul destinatarului;

la expirarea a 60 de zile de la terminarea descarcarii bunului de pe mijlocul de trans-port maritim in portul final, intermediar sau de refugiu.

Principiul existentei acoperirii prin asigurare pe tot parcursul transportului este justificata de faptul ca, de regula, vanzatorul preda marfa spre expediere trans-portatorului, care se ingrijeste de manipularile, transbordarile si eventualele reexpe-dieri, astfel incat, in toata perioada, proprietarii marfii sa aiba siguranta continuitatii asigurarii.

Pe acelasi principiu este acoperit si eventualul voiaj de deviere in caz de forta ma-jora si descarcare fortata intr-un alt loc, pe parcurs, pana la destinatie.

Locul asigurat (la asigurarea de transport) este oriunde se afla bunul asigurat in timpul perioadei de asigurare (transport).

Asiguratul are obligatia sa-l anunte pe asigurator ori de cate ori intervin elemente noi, necunoscute in momentul incheierii contractului, cum ar fi:

schimbarea rutei; schimbarea locului de transbordare; schimbarea locului de destinatie; incarcarea unor marfuri pe puntea navei in loc de hambare, etc.

Daca asiguratul ascunde asiguratorului o serie de elemente, pe care, daca acesta le-ar fi cunoscut, nu ar fi acceptat primirea in asigurare a marfurilor, contractul este lovit de nuli-tate.

Despagubiri:

Pentru compensarea pagubelor, asiguratorul plateste o despagubire care insumeaza atat prejudiciul direct cauzat prin avarierea sau distrugerea bunurilor, cat si cheltuielile, ju-dicios facute, pentru salvarea bunurilor, pastrarea resturilor ramase dupa eveniment si chel-tuielile facute in vederea reconditionarii bunului asigurat.

Marimea daunei se determina in functie de urmatoarele elemente:

valoarea bunurilor distruse in intregime; volumul cheltuielilor ocazionate de reconditionarea bunurilor distruse partial; volumul cheltuielilor facute pentru salvarea bunurilor si pastrarea celor ramase, din

care se scad:

- valoarea recuperarilor care mai pot fi valorificate,

- franchiza - potrivit conditiilor de asigurare.

Asigurarea marfurilor in timpul transportului se incheie pe principiul proportionalitatii. Pentru acordarea despagubirilor, asiguratorul desemneaza un reprezentant, care va fi denumit comisar de avarie, ce va constata si va stabili valoarea daunei si va lua toate masurile necesare pentru limitarea pagubei.

23

Comisarul de avarie va intocmi un raport de expertiza, denumit certificat de avarie, in care sunt descrise atat detaliile transportului, cat si cauza si marimea daunei.

2.9 „Actorii” pieţei de asigurări

Evoluţia pieţei în asigurări este influenţată şi în acelaşi timp determinată de ,,totalitatea cererilor şi ofertelor de asigurare privind persoanele bunurile şi răspunderea civilă...dintr-o ţară sau din mai multe ţări”.

Cererea de asigurări provine de la persoanele fizice şi juridice care au nevoie, doresc şi îşi permit să cumpere protecţie financiară pentru posibile riscuri: clienţii sau persoanele asigurate; iar oferta de asigurări, provine din partea unor societăţi specializate, autorizate numite în literatura de specialitate asigurători. Astfel putem defini pionii principali ai pieţei de asigurări.

Asigurătorul este persoana juridică (societatea de asigurări) care, în schimbul primei de asigurare încasate de la asiguraţi, îşi asumă răspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate pentru anumite calamităţi naturale sau accidente, de a plăti suma încasată la un anumit eveniment intervenit în viaţa persoanei asigurate sau de a plăti o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde, în condiţiile legii, faţă de anumite persoane.

Asiguratul este persoana fizică sau juridică care, în schimbul primei de asigurare plătite asigurătorului, îşi asigură bunurile împotriva anumitor calamităţi naturale sau accidente; este persoana fizică care se asigură pentru anumite evenimente ce pot apărea în viaţa sa; persoana fizică sau juridică care se asigură pentru prejudiciul pe care-l poate produce unor terţe persoane.

Promovarea produselor, a programelor financiare oferite de societăţile de asigurare este posibilă doar cu ajutorul persoanelor care intermediază încheierea unei asigurări.

Intermediarii în asigurări se regăsesc sub două forme principale: agenţi de asigurare şi brokeri de asigurare.Agenţii de asigurare, conform legii ,,sunt persoane fizice sau juridice împuternicite,

în baza autorizării unui asigurator ori reasigurator, să încheie în numele şi în contul asiguratorului sau reasiguratorului, contracte de asigurare ori reasigurare cu terţii, conform condiţiilor stipulate în contractul încheiat”. Altfel spus, agenţii de asigurare reprezintă, întotdeauna interesele companiei de asigurări pe care o reprezintă în baza unui contract încheiat între cele două părţi.

La rândul lui, brokerul de asigurare reprezintă interesele asiguratului, fiind un intermediar specializat, care are ca principală activitate oferirea de servicii, pe baza unui standard rezonabil de experienţă şi competenţă prefesională. Brokerul oferă consiliere şi încheie asigurarea în mod normal ca agent al asiguratului, dar este plătit printr-un comision al asigurătorului. Conform aceleiaşi legi brokerul de asigurare ,,...negociază pentru clienţii săi ... încheierea contractelor de asigurare sau reasigurare şi acordă asistenţă înainte şi după durata derulării contractelor ori în legătură cu regularizarea daunelor, după caz”.

24

Capitolul 3.Supravegherea asigurarilor

3.1. Comisia de supraveghere a asigurarilor

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) este autoritatea administrativa autonoma de specialitate, cu personalitate juridica, al carei scop principal este apararea drepturilor asiguratilor si promovarea stabilitatii activitatii de asigurare in Romania.

Reprezentantul de drept al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, ca autoritate administrativa autonomă, ca persoana juridică de drept public si in raporturi de drept comun, este presedintele.

Cu incepere din anul 2006, urmare intrarii in vigoare a Legii nr.113/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 201/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor este format din 7 membri, din care un presedinte si 2 vicepresedinti, numiti de Parlament, in sedinta comuna a celor doua Camere.

Pentru indeplinirea atributiilor prevazute de lege, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor adopta avize, norme, decizii si circulare, sub semnatura presedintelui, dupa deliberare in sedinte. Normele sunt puse in aplicare prin ordin al presedintelui.

Potrivit legii, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor deliberează valabil in prezenta a cel putin 4 dintre membrii sai, incluzand presedintele sau, in absenta acestuia, unul dintre vicepreşedinti.

Hotararile sunt adoptate cu votul majoritatii membrilor prezenti, iar în caz de balotaj, votul presedintelui sau, in absenta acestuia, cel al vicepresedintelui care conduce dezbaterile este decisiv.

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor consulta colegiul alcatuit din reprezentantii asociatiilor profesionale ale operatorilor de pe piata de asigurari.

Comisia se finanteaza din resurse proprii, iar veniturile membrilor Consiliului si ale personalului de conducere si executiv sunt echivalente veniturilor realizate pe posturi similare din piata de asigurari (art.4 alin.30 din Legea nr.32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare). Bugetul CSA este auditat in conformitate cu prevederile legale.

In conformitate cu prevederile legale, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor are ca atributii, in principal, urmatoarele:

elaborează şi/sau avizează proiectele de acte normative care privesc domeniul asigurărilor sau care au implicaţii asupra acestui domeniu, inclusiv reglementările contabile specifice domeniului asigurărilor, după consultarea cu asociaţiile profesionale ale operatorilor din asigurări, iar în ceea ce priveşte reglementările contabile, şi după avizul/informarea Ministerului Finanţelor Publice; de asemenea, avizează obligatoriu toate actele administrative individuale care au legătură cu activitatea de asigurare;

autorizează asigurătorii, reasigurătorii şi brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare să desfăşoare activitate de asigurare, reasigurare, respectiv intermediere în asigurări şi/sau în reasigurări, după caz, şi aprobă orice modificare a documentelor sau condiţiilor pe baza cărora s-a acordat această autorizare;

25

aprobă, în vederea acordării avizului prealabil pentru înregistrarea ca asigurător sau reasigurător, acţionarii, direcţi şi/sau indirecţi, în baza prevederilor normelor emise în aplicarea legii;

autorizează practicarea asigurărilor obligatorii stabilite prin lege şi încasează ca venituri proprii o contribuţie procentuală din valoarea primelor brute încasate, aferente asigurărilor respective, în vederea exercitării supravegherii şi controlului activităţii de asigurări obligatorii;

aprobă şi, după caz, retrage aprobarea, în condiţiile legislaţiei în vigoare şi ale normelor emise în aplicarea acesteia, pentru persoanele semnificative ale asigurătorilor, reasigurătorilor, brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare şi avizează şi, după caz, retrage avizul, pentru membrii Consiliului director al Fondului de protecţie a victimelor străzii;

aprobă divizarea sau fuzionarea unui asigurător/reasigurător/broker de asigurare şi/sau de reasigurare autorizat în România, în condiţiile prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia. Aprobarea se dă, de la data depunerii documentaţiei complete, în termen de 90 de zile pentru asigurători/reasigurători şi în termen de 45 de zile pentru brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare;

aprobă transferul de portofoliu, inclusiv pentru sucursalele societăţilor de asigurare din România, aflate pe teritoriul altor state membre, către un alt asigurător român sau către un alt asigurător ori o sucursală stabilită pe teritoriul Uniunii Europene, după consultarea autorităţii competente a statului membru al sucursalei, precum şi pentru sucursalele din România ale asigurătorilor cu sediul social în afara Uniunii Europene, în condiţiile prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia;

aprobă, la cererea asigurătorilor, reasigurătorilor şi brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, limitarea, suspendarea sau, după caz, încetarea activităţii, după verificarea situaţiei financiare a acestora;

supraveghează situaţia financiară a asigurătorilor/reasigurătorilor/brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi activitatea altor intermediari în asigurări şi/sau în reasigurări, persoane fizice sau juridice, conform prevederilor prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia, inclusiv a sucursalelor acestora stabilite pe teritoriul altor state membre, în conformitate cu dreptul de stabilire, după consultarea autorităţii competente a statului membru al sucursalei;

în vederea aplicării principiilor de supraveghere prudenţială şi preventivă, exercită un control permanent asupra activităţii asigurătorilor, reasigurătorilor şi a brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare prin analiza şi evaluarea, prin direcţiile de specialitate la sediul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, a informaţiilor cuprinse în rapoartele, informările şi documentele transmise acesteia în conformitate cu prevederile prezentei legi, ale normelor emise în aplicarea acesteia, precum şi în conformitate cu avizele şi deciziile emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

în vederea protejării intereselor asiguraţilor şi a potenţialilor asiguraţi, efectuează controale periodice sau inopinate la sediile asigurătorilor, reasigurătorilor şi ale intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, persoane juridice, face investigaţii detaliate privind condiţiile de desfăşurare a activităţii de către aceştia, între altele prin colectarea de informaţii şi solicitarea de documente privind activitatea lor;

în vederea asigurării unei pregătiri profesionale unitare a persoanelor care lucrează în domeniul asigurărilor, aprobă, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia şi prin hotărâri adoptate de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, programa cursurilor şi tematica examenelor de absolvire pentru entităţile care organizează astfel de cursuri de calificare, pregătire şi perfecţionare profesională, postliceală sau postuniversitară, inclusiv pentru profesia

26

de actuar, cu excepţia instituţiilor de învăţământ superior acreditate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, precum şi cerinţele minime de abilitare a lectorilor pentru aceste cursuri;

asigură o supraveghere suplimentară, potrivit modalităţilor prevăzute în norme emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, a următoarelor entităţi: 1. orice societate de asigurare care este o societate participativă în cel puţin o societate de asigurare, o societate de reasigurare sau o societate de asigurare dintr-un stat terţ; 2. orice societate de asigurare a cărei societate-mamă este, după caz, un holding de asigurare, o societate de reasigurare sau o societate de asigurare dintr-un stat terţ;3. orice societate de asigurare a cărei societate-mamă este un holding mixt de asigurare;

solicită prezentarea de informaţii şi documente, inclusiv cu caracter statistic, referitoare la activitatea de asigurare, managementul acestei activităţi şi conducerea executivă a acesteia, atât de la asigurători, reasigurători, intermediari în asigurări şi/sau în reasigurări, cât şi de la oricare altă persoană, fizică sau juridică, care are legătură directă ori indirectă cu activitatea acestora, inclusiv informaţii referitoare la bazele tehnice utilizate pentru calculul primelor de asigurare şi al rezervelor tehnice;

ia măsurile necesare pentru ca activitatea de asigurare să fie gestionată cu respectarea normelor prudenţiale specifice;

aplică măsurile prevăzute de lege privind redresarea financiară, reorganizarea sau, după caz, falimentul asigurătorilor şi reasigurătorilor, precum şi a/al sucursalelor şi filialelor acestora;

îndeplineşte calitatea de administrator al Fondului de garantare;

aplică măsurile de sancţionare prevăzute de lege, inclusiv în legătură cu exercitarea unei influenţe directe sau indirecte, care este incompatibilă cu principiile de conducere prudenţială a activităţii asigurătorilor, stabilite prin norme emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

primeşte şi răspunde la toate sesizările şi reclamaţiile privind activitatea asigurătorilor, reasigurătorilor şi intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări;

participă, în calitate de membru, la comitetele sau organismele specifice domeniului asigurărilor de pe lângă Comisia Europeană, la asociaţiile internaţionale ale autorităţilor de supraveghere în asigurări şi reprezintă România la conferinţe şi întâlniri internaţionale;

informează autorităţile competente din statele membre pe teritoriul cărora sunt sucursale ale asigurătorilor, reasigurătorilor, brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare ori a agenţilor de asigurare români sau unde se prestează de către aceştia servicii, despre orice măsuri sancţionatorii luate împotriva acestora, inclusiv despre retragerea autorizaţiei de funcţionare;

deschide şi menţine Registrul asigurătorilor, reasigurătorilor şi intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări;

27

3.2.Autorizarea societatilor de asigurari

În vederea obţinerii autorizării de constituire asigurătorul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:1. resursele financiare să fie suficiente şi să îi permită desfăşurarea activităţii conform celor propuse în studiul de fezabilitate;2. obiectul activităţii să fie exclusiv activitatea de asigurare, cu excepţia activităţii de intermediere;3. numele asigurătorului să nu inducă în eroare publicul;4. asigurătorii care au în obiectul de activitate şi activitatea de asigurări de viaţă să prezinte şi calculele specifice pentru rezerva matematică;5. capitalul social vărsat sau, în cazul unei societăţi mutuale, fondul de rezervă liberă vărsat să fie depus;6. acţionarii semnificativi, respectiv acţionarii care, deţin singuri ori prin intermediul sau în legătură cu alte persoane cel puţin 5% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală a acţionarilor trebuie să respecte următoarele criterii, în vederea aprobării lor prealabile:a) să nu fie acţionar semnificativ al unui broker de asigurare;b) să prezinte Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor documentaţia oficială din care să rezulte orice participare la capitalul unei societăţi de asigurare sau la altă entitate din domeniul asigurărilor din ţară sau din străinătate;7. persoanele semnificative sunt administratori şi/sau directori generali trebuie să respecte următoarele criterii în vederea aprobării lor prealabile:a) în cazul în care o persoană fizică este aleasă sau numită administrator şi/sau director general al unui asigurător, aceasta trebuie:- să nu fie acţionar semnificativ al unui broker de asigurare;- să aibă onestitate şi probitate morală şi să nu fi fost condamnată pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune în dauna avutului particular sau public, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, primire de foloase necuvenite, trafic de influenţă;- să nu aibă sau să nu fi avut interdicţie să lucreze în bănci sau în alte instituţii financiare;- în cazul directorului general este necesar să aibă o experienţă managerială de cel puţin 3 ani în domeniul asigurărilor;b) în cazul în care o persoană juridică este aleasă sau numită administrator al unui asigurător, aceasta trebuie:- să aibă ca unic obiect de activitate conducerea şi managementul societăţilor comerciale;- conducerea executivă să aibă o experienţă de cel puţin 3 ani în activitatea de management al societăţilor comerciale, cu precădere al celor din domeniul asigurărilor sau financiar-bancar;- să nu fi condus la încetarea sub orice formă a activităţii societăţilor comerciale gestionate sau la nerespectarea vădită a unor obligaţii faţă de terţi. În acest sens persoana juridică în cauză prezenta Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor copii de pe bilanţurile încheiate pentru cel puţin două exerciţii financiare ale societăţii pe care le-a administrat;8. programul de reasigurare prezentat să fie satisfăcător în raport cu studiul de fezabilitate propriu sau să rezulte din studiul de fezabilitate prezentat că nu este necesar un astfel de program;9. în cazul unui asigurător străin acesta să facă dovada că în ţara în care este înregistrat s-a constituit legal şi desfăşoară o activitate de asigurare de cel puţin 5 ani, similară cu cea pentru care solicită autorizarea în România;10. din studiul de fezabilitate prezentat să rezulte că asigurătorul dispune de marja de solvabilitate legală.Autorizarea unui asigurător se face parcurgându-se următoarele etape:

28

1. pentru obţinerea autorizării de constituire, în vederea înmatriculării la registrul comerţului, asigurătorii vor depune la registratura Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor următoarele documente:a) cerere standard de autorizare;b) proiectul actului constitutiv;c) copie de pe documentele care atestă vărsarea integrală în numerar a capitalului social;d) condiţiile generale ale categoriilor de asigurări facultative incluse în obiectul de activitate, iar pentru asigurările de viaţă, calcule specifice pentru rezerva matematică şi elementele de calcul pentru tarifele de primă;e) studiul de fezabilitate;f) copie de pe documentele care atestă viramentul taxei de autorizare.2. pentru obţinerea autorizării de funcţionare pe baza căreia asigurătorul poate exercita o activitate de asigurare, cu excepţia activităţii de intermediere, acesta depune la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor următoarele documente:

a) cerere standard de autorizare ;b) copii de pe documentele care atestă constituirea societăţii de asigurare, respectiv

înregistrarea modificărilor care au intervenit faţă de documentaţiile avizate, şi anume actul constitutiv autentificat, hotărârea judecătorească de înfiinţare, certificatul de înmatriculare la registrul comerţului, codul fiscal, respectiv certificatele de înscriere de menţiuni la registrul comerţului;

c) copie de pe documentele care atestă existenţa capitalului social;d) condiţiile generale ale categoriilor de asigurări facultative incluse în obiectul de activitate, iar pentru asigurările de viaţă, calcule specifice pentru rezerva matematică şi elementele de calcul pentru tarifele de primă;e) studiul de fezabilitate ;f) programul de reasigurare, care trebuie să fie satisfăcător în raport cu studiul de fezabilitate propriu sau din studiul de fezabilitate prezentat să rezulte că nu este necesar un astfel de program.3. documentele sunt prezentate în vederea obţinerii autorizării de funcţionare numai dacă există modificări totale sau parţiale care să determine o nouă analiză din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate solicita prezentarea de informaţii şi documente atât de la asigurători, cât şi de la orice altă persoană care are legătură cu activitatea acestora, în vederea fundamentării procedurii de autorizare.

După obţinerea autorizării de funcţionare orice modificare a documentelor sau a condiţiilor pe baza cărora s-a acordat această autorizare se face cu avizul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

29

3.2.1. Autorizarea brokerilor de asigurari

În vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare şi/sau reasigurare, solicitantul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:a) să fie persoană juridică română în a cărei denumire să fie cuprinsă în mod obligatoriu sintagma "broker de asigurare", "broker de asigurare-reasigurare" sau "broker de reasigurare", după caz, în limba română ori într-o limbă uzuală pentru domeniul asigurărilor şi să nu inducă în eroare publicul;b) să aibă un capital social vărsat în formă bănească,c) să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă valabil pe întreg teritoriul României, cu o limită minimă de acoperire de 450.000 euro/eveniment şi sumă agregată de 750.000 euro pe an, fără franşiză;d) să aibă ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare şi/sau de reasigurare;e) să aibă un sediu permanent unde se va transmite sau se va primi corespondenţa de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi de la alte instituţii sau autorităţi;f) din documentele prezentate să rezulte că nu este acţionar sau asociat direct ori indirect al unui asigurător, reasigurător sau al unui agent de asigurare ori de reasigurare şi că nu are ca acţionar direct sau indirect ori ca administrator un asigurător, reasigurător sau un agent de asigurare ori de reasigurare;g) asociaţii ori acţionarii semnificativi şi/sau persoanele semnificative să nu aibă cazier judiciar pentru infracţiuni contra patrimoniului sau infracţiuni prevăzute în legislaţia financiar-fiscală şi cazier fiscal; în situaţia în care au desfăşurat activitate de intermediere în asigurări ca agenţi de asigurare să nu fi fost radiaţi din Registrul agenţilor de asigurare ca urmare a încălcării prevederilor legii, iardacă au avut calitatea de asistent în brokeraj, să nu le fi fost anulată procura din motive imputabile;h) conducătorii executivi să aibă studii superioare şi o experienţă de cel puţin 3 ani într-o funcţie de conducere operativă în domeniul asigurărilor sau de cel puţin 5 ani într-o funcţie de conducere operativă în domeniul financiar-bancar; această prevedere se aplică şi administratorilor, atunci când aceştia au atribuţii similare conducerii executive. Prin funcţie de conducere operativă se înţelege inclusiv cea de şef de serviciu/compartiment a cărui activitate este relevantă pentru specificul domeniului asigurărilor sau cel financiar-bancar, precum şi funcţia de director de agenţie sau de sucursală a unei entităţi care operează în aceste domenii;i) conducătorii executivi să nu deţină această calitate la o altă persoană juridică română sau străină după obţinerea autorizaţiei de funcţionare;j) să achite o taxă de autorizare

Persoanele juridice române care solicită obţinerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare şi/sau reasigurare vor depune la registratura Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor următoarele documente:a) cerere standard de obţinere a autorizaţiei de funcţionare;b) copii de pe documentele care atestă constituirea societăţii: actul constitutiv autentificat sau atestat de avocat, în care obiectul unic de activitate este definit conform legii, hotărârea judecătorească de înfiinţare, certificatul de înmatriculare şi cererea de înscriere de menţiuni de la oficiul registrului comerţului, codul unic de înregistrare;c) copie de pe documentele care atestă vărsarea integrală în numerar a capitalului social;d) un studiu de fezabilitate care să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:1. scurtă prezentare a activităţii ce urmează să fie desfăşurată, din care să rezulte că resursele financiare sunt suficiente să îi permită desfăşurarea activităţii;

30

2. structura organizatorică, regulamentul de organizare şi funcţionare, cu precizarea răspunderilor şi limitelor de competenţă pentru persoanele semnificative din cadrul societăţii;3. bugetul de venituri şi cheltuieli estimat pentru următorii 3 ani financiari;e) copie de pe documentele care atestă plata taxei de autorizare în contul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;f) copie de pe contractul de asigurare de răspundere civilă profesională, cu respectarea prevederilor legii, dovada privind plata primei de asigurare (integrală sau a ratelor);g) lista acţionarilor sau asociaţilor direcţi şi indirecţi, inclusiv ultimul acţionar sau asociat semnificativ indirect persoană fizică, certificatele de cazier fiscal şi judiciar, în original, ale acestora, precum şi certificatele de cazier fiscal şi judiciar ale persoanelor semnificative;h) copii ale cărţilor de muncă, diplomelor de studii şi curricula vitae semnate ale persoanelor semnificative;i) curricula vitae semnate pentru acţionarii sau asociaţii semnificativi persoane fizice;j) bilanţurile pe ultimii 3 ani ale acţionarilor sau asociaţilor semnificativi persoane juridice, în forma în care au fost depuse la autoritatea fiscală teritorială;k) copii de pe contractul de închiriere sau de comodat, al sediului ori al sediilor secundare/punctelor de lucru existente sau care se înfiinţează, înregistrate la administraţia financiară teritorială sau, după caz, copie de pe actul de proprietate al sediului social ori al sediilor secundare/punctelor de lucru existente sau care se înfiinţează;l) declaraţie autentificată, pe propria răspundere, că se îndeplinesc prevederile legii;m) declaraţie autentificată, pe propria răspundere, a conducerii executive că va îndeplini prevederile legii.

3.3. Registrul asiguratorilor şi brokerilor de asigurare

Societăţile comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare şi de reasigurare, societăţile mutuale, filialele şi sucursalele unor asigurători străini, denumite în continuare asigurători, respectiv reasigurători, precum şi brokerii de asigurare care au fost autorizaţi să funcţioneze pe teritoriul României în conformitate cu prevederile legii se înmatriculează în registrul asigurătorilor şi brokerilor de asigurare.

Registrul se ţine de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în sistem computerizat şi pe suport de hârtie, datele înscrise în acesta fiind permanent accesibile publicului la sediul central al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor - Serviciul relaţii cu publicul şi mass-media, precum şi pe site-ul Internet al autorităţii de supraveghere.

Registrul asigurătorilor şi brokerilor de asigurare cuprinde următoarele rubrici:a) numărul şi data înmatriculării în registrul asigurătorilor;b) denumirea asigurătorilor şi brokerilor de asigurare, însoţită de forma juridică sau, după caz, de menţiunea "societate mutuală", "filială" sau "sucursală a unor asigurători străini";c) adresa sediului social, precum şi a sediilor unităţilor legal înregistrate teritorial la Oficiul registrului comerţului;d) codul unic de înregistrare, atribuit de Ministerul Finanţelor Publice;e) numărul de ordine în registrul comerţului;f) data emiterii autorizaţiei de funcţionare de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;g) data radierii înregistrării din registru (secţiunea B);h) observaţii.

La această rubrică se vor menţiona situaţiile de limitare a operaţiunilor, interzicerea temporară sau definitivă pentru asigurători a exercitării activităţii de asigurare pentru una sau mai multe categorii de asigurări, iar pentru brokerii de asigurare, interzicerea temporară sau definitivă a activităţii , de retragere a autorizaţiei, de redresare, administrare specială, reorganizare, lichidare, faliment al societăţii, fuziune, schimbarea denumirii, precum şi alte situaţii similare.

31

Înmatricularea asigurătorilor şi brokerilor de asigurare în registrul special constituit se face în ordinea cronologică a autorizării acestora de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Editarea registrului asigurătorilor şi brokerilor de asigurare va fi efectuată în două secţiuni:- secţiunea A;- secţiunea B.

Secţiunea A a registrului cuprinde asigurătorii şi brokerii de asigurare care deţin, în condiţiile legii, o autorizaţie de funcţionare emisă de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, iar secţiunea B cuprinde, în ordine cronologică, asigurătorii şi brokerii de asigurare a căror înregistrare a fost radiată ca urmare a retragerii autorizaţiei de funcţionare.

Departamentul autorizări-reglementări din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor comunica fiecărui asigurător şi broker de asigurare numărul şi data înmatriculării în registrul asigurătorilor şi brokerilor de asigurare.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor publica cel puţin o dată pe an în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum şi într-o publicaţie de largă circulaţie evidenţa societatilor autorizate.

32

Capitolul 4 STUDIU DE CAZ

4.1 PREZENTARE EUROBROKERS GROUP – BROKER DE ASIGURARE S.A.

4.1.1 Broker de asigurare

După anul 1990, în piaţa românească a asigurărilor, au apărut foarte multe societăţi de intermediere în asigurări (în anul 2000 activând peste 800 de societăţi), care jucau rolul de agenţi dar şi de brokeri de asigurări (în fapt, brokeri de asigurare fiind numai câteva societăţi).

Activitatea brokerilor de asigurare este reglementată prin Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor aprobată la 03.04.2000 şi publicată în Monitorul Oficial al României nr.148 din 10.04.2000, modificată şi completată prin Legea nr. 403 din 11 octombrie 2004. La începutul anului 2002, erau autorizate să funcţioneze 105 societăţi de brokeraj în asigurări, printre care şi câţiva mari brokeri internaţionali ca MARSH, AON, GRAS SAVOYR, etc.

Brokerii de asigurare sunt persoane juridice care operează ca intermediari între asigurător şi asigurat, reprezentându-l, întotdeauna pe cel din urmă. Principalele caracteristici ale brokerilor de asigurări pot fi enunţate astfel:

a. Reprezintă întotdeauna interesele asiguratului;b. Cumpără poliţe de (re)asigurare pentru clienţii lor;c. Sunt persoane juridice independente, specializate în intermediere de

asigurări;d. Sunt profesionişti în domeniul asigurărilor;e. Pot fi daţi în judecată pentru îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor

asumate;f. Sunt remuneraţi tot de către asigurător printr-un comision

denumit ,,brokeraj”;g. Au atribuţii privind identificarea protecţiei optime pentru client,

încheierea contractului şi chiar administrarea daunei.,,În ultimii ani, piaţa de brokeraj în asigurări a avut o evoluţie ascendentă a

volumului intermedierilor în condiţiile menţinerii ponderii acestora în totalul subscrierilor la un nivel constant, de circa 20%. (Revista PRIMM Magazine – Asigurări & Pensii, nr. 5/2007 pag.24)

Potrivit aceleiaşi reviste ,,în primul semestru al anului 2007, asistăm la o structură a pieţei intermediarilor dominată net de asigurările non-viaţă (93,31% din total), un puternic aport al brokerilor pe segmentul CASCO cu ponderea majoritară în piaţă (55,55%). De altfel, aproape 40% din subscrierile la nivelul pieţei au fost realizate prin intermediu brokerilor... Intermedierea mai slabă (7%) pe segmentul asigurărilor de viaţă îşi are originea într-o serie de factori printre care prezenţa pe piaţă într-un număr redus a brokerilor dedicaţi acestui tip de asigurări, dezvoltarea unor reţele puternice de vânzare ale companiilor specializate în asigurări de viaţă si care au relaţii directe cu băncile. Absenţa unor deductibilităţi asociate asigurărilor de viaţă, dar şi mentalitatea angajaţilor sunt principalele cauze ale ponderii scăzute a asigurărilor de viaţă. Alături de această motivaţie, brokerajul în asigurări de viaţă este mult mai complex decât cel din asigurările de non-viaţă.

Anul 2007, primul an în Uniunea Europeană, pare a fi momentul în care piaţa de brokeraj ar face un pas înainte la capitolul creştere, pe fondul obţinerii unei felii cât mai

33

mari din totalul subscrierilor realizate de asigurătorii români, dar, mai ales, printr-o colaborare profitabilă cu companiile din spaţiul comunitar care vor avea posibilitatea să vândă servicii de asigurare pe piaţa românească.”

4.1.2. Profil de broker

Eurobrokers Group SA este o societate de brokeraj în asigurări româno-americană, înfiinţată în februarie 2000 prin fuziunea unor firme de intermediere în asigurări care aveau o experienţă de peste 7 ani în domeniu.

Eurobrokers Group SA, cu sediul social în Piatra Neamţ, strada Ana Ipătescu, nr.1, are sediul central în Ploieşti strada 3 Ierarhi nr.4.

Societatea este prima companie de brokeraj în asigurări din ţară, care are certificat Sistemul de Management al Calităţii conform ISO 90001 : 2000.

Ideea înfiinţării acestei firme a plecat din Piatra-Neamţ. Astăzi în România funcţionează 13 reprezentanţe: Cluj-Napoca, Braşov, Bistriţa, Ploieşti, Suceava, Sinaia, Piatra-Neamţ, Botoşani, Arad, Piteşti, Constanţa, Bucureşti, Timişoara şi 7 agenţii: Focşani, Buzău, Baia-Mare, Sibiu, Câmpia-Turzii, Gherla, Zalău.

Eurobrokers ca societate de brokeraj în asigurări specializată în reprezentarea şi apărarea intereselor clienţilor săi în raporturile cu clasele de asigurări este în măsură să negocieze cele mai avantajoase oferte pentru produsele şi serviciile de asigurări existente în prezent pe piaţa asigurărilor din România.

Societatea colaborează cu cele mai reprezentative companii de asigurări care operează pe piaţa de profil din România: AIG Life România SA, AIG România, Allianz Ţiriac Asigurări SA, Generali Asigurări SA, Omniasig SA, Asirom SA, Ardaf SA, Asiban SA, Astra SA, Unita SA, Agras SA, BCR Asigurări SA, Grawe SA. De asemenea, promovează produsele şi serviciile de asigurări de viaţă şi non-viaţă prin două sisteme de vânzări: sistem multilevel-marketing şi sistem de vânzări directe.

Societatea este printre altele, şi membru fondator al Asociaţiei de Vânzări Directe din România (RODSA), acordând şi o atenţie deosebită parteneriatelor pe care le are cu casele de asigurări care sprijină foarte mult dezvoltarea acesteia pe canale de distribuţie.

De fapt, ce poate face un broker? În ce constă munca lui?Schiţăm în câteva puncte un portret robot al unui broker de asigurări.În special înţelegem că am pătruns într-o nouă eră din punctul de vedere al riscurilor la

care organizaţia este expusă.Credem că viitorul aparţine acelora care vor putea implementa şi utiliza strategii de

management al riscului integrate în viaţa de zi cu zi a organizaţiilor pe care le asistă. Societatea Eurobrokers satisface cerinţele de informare a pieţei asupra performanţelor

caselor de asigurări şi a produselor şi serviciilor oferite de acestea consumatorilor de asigurări, ajută la educarea populaţiei în vederea cunoaşterii şi înţelegerii domeniului asigurărilor şi serviciilor financiare conexe prin simpozioane şi seminarii, armonizăm interese şi relaţii în interiorul pieţei asigurărilor, care favorizează dezvoltarea domeniului prin iniţierea unor canale de comunicare specifice.

Înţelegem că un broker de asigurări este în primul rând un consultant de risc şi în al doilea rând un consultant de asigurări. Serviciile de consultanţă pe care le oferă un broker încep cu identificarea expunerii la risc, cu analiza şi evaluarea acestei expuneri şi cu propunerea unor măsuri de control şi administrare a acestor riscuri. Abia după ce toate aceste lucruri au fost lămurite se pune problema asigurării. Scopul final al serviciilor oferite de un broker este propunerea unor soluţii de minimalizare a expunerii la risc.

În mod normal rolul brokerului este să se asigure că fiecare client – partener beneficiază de cea mai bună poliţă, de cea mai bună soluţie adaptată nevoilor sale, dar nu la orice preţ. Este bine să economisim bani, dar dacă economia este prea mare, poliţa de asigurare poate valora mai puţin decât hârtia pe care este redactată. În rezumat, cu ajutorul unui broker se

34

reuşeşte identificarea pe o piaţă extrem de agresivă a acelor produse şi servicii de asigurare care corespund intereselor şi acoperă riscurile la costuri optime.

Misiunea brokerului este, printre altele, de a proteja consumatorul de asigurare iar acest lucru determină o creştere a încrederii consumatorului în piaţa de asigurări. Alături de brokeri, care sunt profesionişti, clienţii parteneri nu pot să se simtă decât în siguranţă. Onestitatea, stabilitatea, comportamentul etic sunt sau devin trăsături ale brokerilor implicaţi în acestă misiune.

4.2. Politica SOCIETĂŢII – Politica în Domeniul Calităţii

Politica în domeniul calităţii face parte integrantă din politică generală a Eurobrokers Group şi mobilizează întregul personal al companiei să acorde întreaga atenţie calităţii serviciilor pe care le furnizează.

Deviza Eurobrokers Group este: ,,Excelenţă şi performanţă” şi aceste cuvinte nu reprezintă doar un slogan publicitar, dar şi o regulă pentru tot personalul companiei şi asistenţii în brokeraj. Societatea îşi ia un angajament faţă de toţi clienţii, faţă de parteneri şi acţionari de a depune toate eforturile pentru a servi în cel mai bun mod clienţii şi nevoile lor.

Calitatea este piatra de temelie a reputaţiei noastre şi este primordială pentru capacitatea fiecărei afaceri de a-şi realiza misiunea. Liderii companiei stabilesc unitatea domeniilor de acţiune ale organizaţiei. Ei asigură şi menţin un mediu de lucru în care sunt complet implicaţi în îndeplinirea obiectivelor companiei. Acesta conduce la luarea în considerare a tuturor părţilor interesate, la stabilirea unei viziuni clare a viitorului companiei şi la asigurarea pentru personalul organizaţiei şi asistenţilor în brokeraj de resurse, instruire şi libertate de acţiune, conform responsabilităţilor şi în limitele resurselor financiare.

Implementarea şi menţinerea prevederilor Sistemului de Management al Calităţii este obligatorie pentru toate reprezentanţele organizatorice pe toată perioada desfăşurării activităţii aflate responsabilitate. Ţinem sub control şi îmbunătăţirea Sistemului de Management al Calităţii conform SR EN ISO 9001:2001 şi permanentizarea eficacitaţii sale reprezintă pentru EUROBROKERS GROUP garanţia succesului.

Pentru Eurobrokers, anul 2011 a însemnat, mai mult decât un an de împliniri financiare, certificarea Sistemului de Management al Calităţii, conform ISO 9001: 2000, acest lucru fiind menit să întărească încrederea actualilor şi potenţialilor clienţi în furnizarea unor servicii de calitate.

Certificarea reprezintă totodată o cale deschisă în vederea integrării în Uniunea Europeană.

În primele 9 luni ale anului 2011, valoarea primelor intermediate de Eurobrokers a fost de 11.157.268 lei, din care 7.174.513 lei din asigurări generale şi 3.982.755 lei din asigurări de viaţă. Valoarea totală a veniturilor din activitatea de brokeraj este de 2.724.947 lei.

Îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a portofoliului de asigurări şi obţinerea unui procentaj cât mai mare din piaţă sunt principalele obiective propuse pentru anul 2012.

Compania îşi propune ca realizările obţinute să fie un punct de plecare pentru succesele viitoare şi pentru păstrarea unei poziţii de top în cadrul companiilor de profil.

35

4.3 Realizări EUROBROKERS GROUP

Activitatea principală desfăşurată de Eurobrokers Group, o constituie promovarea produselor şi serviciilor de asigurări de viaţă şi asigurări generale prin două sisteme de vânzări: sistem multilevel marketing şi sistem de vânzări directe.

Primul factor care a condus la actuala configuraţie a reprezentării teritoriale a brokerilor de asigurare este dat de mentalitatea zonei, iar factorul secundar este forţa economică a zonei respective. Majoritatea companiilor de brokeraj în asigurări au în portofoliul lor, într-un procentaj ridicat, clienţi persoane juridice. Eurobrokers este o companie de brokeraj în asigurări axată pe retail (peste 90% din clienţi sunt persoane fizice) (Tabel)w şi un portofoliu echilibrat între asigurările de viaţă (peste 35%) şi asigurări generale, din care aproape 40% o reprezintă asigurările auto.

Tabel. Portofoliu Clienţilor

Nr.COMPANIE

Persoane Persoanejuridice fizice

% %1 AON România 98,00 2,002 ASIGEST 94,00 6,003 ASTOP 30,00 70,00

4 EOS RISQ ROMÂNIA 91,00 9,00

5 EUROBROKERS GROUP 3,00 97,006 FARWAY 100,00 0,00

7 FORUM INSURANCE 78,00 22,00

8 GLOBAL RISK SERVICES 88,00 12,00

9 GRAS SAVOYE ROMÂNIA 97,00 3,0010 HSI INSURANCE 98,00 2,00

În contextul integrării europene a legislaţiei specifice domeniului asigurărilor, S.C.

EUROBROKERS GROUP SA, dispune de resurse umane şi materiale favorabile unui început ambiţios şi competitiv pe o piaţă dinamică accentuată. Din acest punct de vedere S.C. EUROBROKERS GROUP SA şi-a stabilit modalităţile de promovare şi vânzare a produselor, ţinând cont de evoluţia pieţei asigurărilor din România, de condiţiile colaborării cu firmele de asigurări, de numărul şi calitatea brokerilor instruiţi şi formaţi în decursul timpului, printre acestea numărându-se:

asimilarea de noi produse cerute pe piaţa românească; perfecţionarea continuă a prestaţiilor pentru creşterea gradului de satis-

facere a clienţilor; asumarea rolului de educare, formare şi înnoire a mentalităţilor din

domeniul asigurărilor;

36

dezvoltarea şi implementarea unui climat de lucru optim care să permită brokerilor exprimarea deplină a abilităţilor profesionale şi personale;

înfiinţarea de noi reprezentanţe teritoriale; maximizarea calităţii serviciilor furnizate clienţilor şi partenerilor noştri; extinderea permanentă a reţelei de brokeri, folosind un personal înalt cal-

ificat şi motivat.

Piaţa asigurărilor s-a consolidat şi dezvoltat într-un ritm susţinut, încă din anii 2004-2005. Dinamica creşterii subscrierilor în asigurările generale a fost susţinută de asigurările auto (avarii şi răspundere civilă), care au o pondere majoritară în asigurările generale. Clasele de asigurări cu cele mai mari creşteri din 2005, sunt:

asigurările de mijloace de transport feroviar; asigurările de sănătate; de răspundere civilă; de credite şi garanţii;

Industria asigurărilor este influenţată în momentul de faţă de schimbările pe plan legislativ, privind alinierea la prevederile acquis-ului comunitar:

cerinţe minime de capital a asigurătorilor, modele de calcul a marjei de solvabilitate, consolidarea regimului de conducere prudenţială, introducerea unor condiţii privind calificarea profesională, atât pentru

coordonatorii activităţii asigurătorilor, cât şi pentru intermediarii în asigurări.

În acest sens, o evoluţie semnificativă se poate constata şi printr-o analiză mai atentă a elementelor de activ şi pasiv din bilanţul contabil pe doi ani consecutivi.

A. VENITURIÎn cursul anului 2011 SC EUROBROKERS GROUP SA a realizat pe activităţi,

următoarele venituri:

Venituri totaleVenituri din activitatea de brokerajAlte venituri

2.219,57 lei1.930,28 lei

289,28 lei

B. COSTURI În anul 2010 SC EUROBROKERS GROUP SA a înregistrat următoarele costuri:

Cheltuieli totaleCheltuieli privind comisioanele şi onorariileCheltuieli materialeCheltuieli energie, gaze, apăCheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi Impozite şi taxeCheltuieli cu personalulCheltuieli cu amortizărileAlte cheltuieli de exploatareCheltuieli financiare

2.132,27 lei1.425,42 lei

103,48 lei6,65 lei

478,28 lei23,28 lei29,47 lei26,40 lei17,73 lei21,55 lei

Conform datelor prezentate mai sus, SC EUROBROKERS GROUP SA a obţinut un profit brut de 87,30 lei (Pr = 2.219,57 lei – 2132,27 lei) pentru care s-a calculat un impozit pe profit de 26,09 lei, rezultând astfel un profit net de 61,21 lei, regăsit şi în bilanţul contabil alăturat.

37

BILANŢUL CONTABILMii lei

Nr.Crt.

Elemente de activ şi pasivSolduri finale

2010 20111 Imobilizări necorporale 0,82 0,832 Creanţe 202,92 1155,083 Imobilizări corporale şi stocuri 154,02 440,104 Casa şi conturi la bănci 886,72 1992,495 Acţiuni proprii 9,046 Alte împrumuturi 15,507 Dobânzi înregistrate în avans 55,848 Capital subscris şi nevărsat 7,70

Total activ 1253,54 3667,541 Capital social 133,50 200,002 Rezerve 26,25 26,253 Rezultatul raportat 20,79 61,214 Profit 20,79 61,215 Repartizare profit 20,79 61,216 Datorii 1013,61 3180,897 Venituri în avans 17,81 76,77

Total pasiv 1253,54 3667,54

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus rezultă că în anul 2011 activul şi pasivul bilanţului a crescut cu 2414,00 mii lei faţă de anul 2010.

Modificarea activului a fost determinată de creşterea în special a valorii creanţelor şi a disponibilităţilor băneşti. Obţinerea unui venit mult mai mare faţă de cel obţinut în anul 2004 a condus la creşterea capitalurilor proprii ale societăţii.

În primele 9 luni ale anului 2011, valoarea primelor intermediate de Eurobrokers a fost de 11.157.268 lei, din care 7.174.513 lei din asigurări generale şi 3.982.755 lei din asigurări de viaţă. Valoarea totală a veniturilor din activitatea de brokeraj este de 2.724.947 lei.

În 2009, Revista de Specialitate PROFILE Insurance, pag.48, publică evoluţia veniturilor din activitatea de brokeraj în asigurări, a principalelor companii din domeniu.

38

Indicatori Financiari în Companiile de Brokeraj în Asigurări

            EvoluţieNr. COMPANIE VENITURI VENITURI nominală    2011 2010 EURO   Euro m. Lei m. Euro m. Lei m. %

1 PORCHE BROKER 5,21 18,38 3,19 11,55 63,632 MARSH 3,93 13,84 2,76 9,99 42,393 AON România 1,98 6,97 1,50 5,43 32,004 ASIGEST 1,97 6,96 1,97 7,12 0,38

5 HVB INSURANCE 1,94 6,85 0,83 3,01 133,616 VBL BROKER 1,78 6,27 1,26 4,58 40,75

7 ACTIV ASIGURĂRI 1,61 5,67 1,43 5,18 12,46

8EUROBROKERS GROUP 1,15 4,05 0,79 2,87 45,06

9 EURIAL 1,13 3,98 0,88 3,18 28,75

10GRAS SAVOYE ROMANIA 1,08 3,82 0,84 3,06 28,34

Conform aceleiaşi reviste din 2009, „Eurobrokers Group a înregistrat şi în anul 2010, o creştere cu un procent de aproape 18% mai mult decât media pe piaţă. Valoarea totală a primei de asigurări intermediată de companie în anul 2011 a fost de 5,7 mil euro” (

Cota din intermedierea asigurărilor de viaţă a ajuns la 30% (Tabel), în timp ce intermedierile asigurărilor auto au ajuns la o cotă de peste 64% din total intermedieri realizate de companie în anul precedent.

Ponderea Asigurărilor de Viaţă şi evoluţia primelor brute la principalele Companii de Brokeraj în Asigurări

    Ponderea         Evoluţie COTA

Nr. COMPANIE asigurărilor Prime brute subscrise Prime brute subscrise NominalăDE

PIAŢĂ    De viaţă 2011 2010 2010   în portofoliu Euro m. Lei m. Euro m. Lei m. Euro Euro    %         % %

1 SAFE INVEST 100,00 NA NA 4,6 16,67 NA NA

2 FINANS BROKER 26,62 1,79 6,29 0,42 1,53 326,19 10,97

3EUROBROKERS GROUP 29,10 1,66 5,84 0,93 3,38 78,49 10,17

4 MARSH 2,66 0,77 2,70 0,07 0,26 1000,00 4,72

5GRAS SAVOYE ROMANIA 2,10 0,25 0,86 0,05 0,19 400,00 1,53

6 MAXYGO 7,08 0,18 0,63 0,00 0,00 0,00 0,067 MILLENIUM 4,79 0,12 0,42 0,10 0,38 20,00 0,048 AON România 0,41 0,09 0,32 0,06 0,22 50,00 0,039 ASIGEST 0,47 0,08 0,30 0,00 0,00 0,00 0,02

10 INTERCAM 1,70 0,03 0,10 0,01 0,05 200,00 0,01 Total TOP10 4,97 17,46 6,24 22,68 -20,35 27,54 Alte companii 11,35 40,05 10,16 36,73 11,71 72,46 TOTAL 16,32 57,51 16,40 59,41 -0,49 100,00

Tabel

39

Ponderea Asigurărilor în portofoliu Eurobrokers Group

Nr. Crt

CLASIFICARE ASIGURĂRI

   

Ponderea asigurărilor Prime subscrise 2011în portofoliu Euro m. Lei m.

    %      TOTAL 100,00 5,69 20,06

1ASIGURĂRI DE VIAŢĂ 29,10 1,66 5,84

2ASIGURĂRI GENERALE 70,90 4,03 14,22

Asigurări AUTO 64,00 3,64 12,84

  -Răspundere civilă 8,30 0,47 1,67

  -Răspundere faţă de terţi 55,70 3,17 11,17

 Asigurarea proprietăţii 4,60 0,26 0,93

  Alte asigurări 2,30 0,13 0,45

Tabel

Evoluţia nominală a asigurărilor în încasările Eurobrokers Group

Nr. Crt

CLASIFICARE ASIGURĂRI

      Ponderea

asigurărilor în portofoliu Prime brute subscrise Prime brute subscrise

Evoluţia nominală

2011 2010 Euro m. Lei m. Euro m. Lei m. Euro

    %         %  TOTAL 100,00 5,69 20,06 3,39 12,29  67,84

1ASIGURĂRI DE VIAŢĂ 29,10 1,66 5,84 0,93 3,38 78,49

2ASIGURĂRI GENERALE 70,90 4,03 14,22 2,46 8,91 63,82

                              

Pondere Asigurări Generale

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

Asigurări AUTO Asigurareaproprietăţii

Alte asigurări

Series1

Ponderea asigurărilor generale (non-viaţă) în portofoliu Eurobrokers Group

40

29%

71%

1 ASIGURĂRI DE VIAŢĂ

2 ASIGURĂRI GENERALE

Reprezentare pondere tipuri de asigurări în portofoliu Eurobrokers Group

4.4 PARTENERI ÎN INTERMEDIEREA ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ

Eurobrokers Group acordă o atenţie deosebită parteneriatelor încheiate cu societăţile de asigurări, companii care sprijină foarte mult dezvoltarea societăţii noastre de brokeraj, ca şi canal de distribuţie.

Revista de Specialitate PROFILE Insurance, publică, portofoliu intermediat de Societatea Eurobrokers Group la societăţile de asigurări partenere.

Tabel.

Portofoliu Companiilor de Asigurări în total activitate Eurobrokers GroupNr. Crt.

COMPANIA PORTOFOLIU EUROBROKERS GROUP

1. American International Group AIG LIFE 27,912. AIG România 0,483. ALLIANZ-ŢIRIAC 2,724. ARDAF 5,905. ASIBAN 0,956. ASIROM 0,197. ASITRANS 0,478. ASTRA 4,159. BCR Asigurări 20,4010. BT Asigurări 3,8711. GENERALI 2,1612. GRAWE 0,0113. OMNIASIG 0,3214. UNITA 28,8015. ALTE COMPANII 1,67

41

PORTOFOLIU EUROBROKERS American International Group AIG LIFEAIG RomâniaALLIANZ-ŢIRIACARDAFASIBANASIROMASITRANSASTRABCR AsigurăriBT AsigurăriGENERALIGRAWEOMNIASIGUNITAALTE COMPANII

Aceşti coloşi financiari vor avea tendinţa de concentrare a ofertelor internaţionale, ei vor determina o dominaţie şi mai puternică şi vor crea piaţa viitorului cu noile sale reguli, concurenţa în viitor se va determina între aceşti coloşi financiari şi alţii, de dimensiuni asemănătoare din SUA şi Japonia. Între aceşti coloşi financiari se distinge de departe, cel mai puternic asigurător din lume, care la ora actuală este lider mondial, American International Group AIG, cu o valoare de piaţă de 172,24 mld. dolari.

În România, pe segmentul asigurărilor de viaţă, clasamentul primelor 10 Companii de Asigurare, conform numărului 2/ 2009 al Revistei de Specialitate PROFILE Insurance, în funcţie de cota de piaţă pe anul 2011 este reflectat în tabel . Se poate remarca de asemenea o evoluţie nominală semnificativă a primelor brute subscrise în anul 2011, rezultat datorat în mare măsură colaborării cu societăţile de brokeraj în asigurări

Tabel

Clasamentul principalelor Companii de Asigurări din România în funcţie cota de piaţă

    Ponderea         Evoluţie COTA Nr. COMPANIE Asigurărilor Prime brute subscrise Prime brute subscrise nominală DE PIAŢĂ    de viaţă 2011 2010 2011   în portofoliu Euro m. Lei m. Euro m. Lei m. Euro Euro    %         % %

1ING Asigurări de viaţă 98,97 122,38 431,34 108,44 392,92 12,86 37,94

2 AIG Life 100,00 39,67 139,82 28,56 103,49 38,90 12,303 ASIROM 14,67 24,98 88,04 22,79 82,57 9,61 7,74

4ALLIANZ - TIRIAC 7,81 24,73 87,18 18,04 65,35 37,08 7,67

5 GRAWE 100,00 18,31 64,54 9,74 35,31 87,99 5,686 ASIBAN 14,25 18,24 64,30 24,33 88,17 -25,03 5,667 AVIVA 100,00 18,15 63,98 13,51 48,95 34,34 5,63

8BCR Asigurări de viaţă 100,00 14,29 50,37 0,00 0,00 0,00 4,43

9OMNIASIG Life 96,78 13,42 47,30 15,27 55,34 -12,12 4,16

10GENERALI Asigurări 13,65 11,57 40,77 5,71 20,70 102,63 3,59

Total TOP10 305,74 1077,64 246,39 892,80 24,09 94,79 Alte companii 18,58 59,15 40,07 145,20 -53,63 5,21 TOTAL 322,54 1136,79 286,46 1038,00 12,60 100,00

42

COTA DE PIAŢĂ ÎN ASIGURĂRI DE VIAŢĂ

37%

12%8%8%

6%

6%

6%

4%

4%

4%

5%

ING Asigurări de viaţă

AIG Life

ASIROM

ALLIANZ - TIRIAC

GRAWE

ASIBAN

AVIVA

BCR Asigurări de viaţă

OMNIASIG Life

GENERALI Asigurări

Alte companii

-40,00-20,00

0,0020,0040,0060,0080,00

100,00120,00

1

EVOLUTIE NOMINALĂ ÎN ASIGURĂRI DE VIAŢĂ

ING Asigurări de viaţă

AIG Life

ASIROM

ALLIANZ - TIRIAC

GRAWE

ASIBAN

AVIVA

BCR Asigurări de viaţă

OMNIASIG Life

GENERALI Asigurări

43

4.5 STUDIU DE CAZ PRIVIND ORGANIZAREA UNEI SOCIETATI DE BROKERAJ

Oferta de produse:

- asigurările colective (asigurările împotriva accidentelor şi bolilor profesionale pentru salariaţi) ;

- pensiile viagere ( echipa apreciază că aceste produse vor aduce cel mai mare profit societăţii);

- asigurarea spaţiilor de producţie, comerciale sau de depozitare (se asigură protecţia împotriva incendiilor, catastrofelor şi calamităţilor naturale, riscurilor financiare, etc.)

In urma studiului de piaţă efectuat s-a desprins concluzia că potenţialii clienţi ( în special persoanele fizice) sunt tentate de următoarele servicii :

- pensiile viagere ( produsul cel mai solicitat) ;- asigurările de viaţă pentru copii ;

Conducerea societăţii şi-a propus să :

- vândă doar produse de calitate şi verificate prin cererea de piaţă ;- atragerea a unui număr cât mai mare de clienţi în special;- atingerea unei rate de profit cât mai mare ( cu un minim de 40 %) ;- instruirea permanentă a personalului societăţii în vederea cunoaşterii celor mai noi

produse ale societăţilor pe care le reprezentăm ;- aplicare celor mai noi tehnici de vânzare şi marketing ;

Etapele ce trebuiesc atinse în derularea proiectului sunt următoarele : - înregistrarea societăţii comerciale la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului,

având ca obiect de activitate principal „ broker de asigurare ” ;- solicitarea unui împrumut în valoare de 250 milioane de lei (bănci sau fonduri) ;- închirierea unui spaţiu;- întocmirea unui contract de asigurare de răspundere civilă profesională, în

concordanţă cu cerinţele prevăzute de legile în vigoare ;- depunerea documentelor de mai sus la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în

vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare ;- încheierea contractelor de mandat cu societăţile de asigurare - întocmirea unui business-plan al afacerii ;- achiziţionarea de mobilier şi materiale de birotică ;- selecţia şi instruirea personalului ;- mediatizarea activităţii ce o desfăşurăm, apelând la mass – media locală .

44

4.5.1 Echipa manageriala si resursele umane

Toate datele referitoare la managementul societăţii comerciale sunt extrem de importante şi utile, ele conţinând informaţii atât pentru partenerii de afaceri existenţi, cât şi pentru cei potenţiali.

În acest sens orice instituţie creditoare, investitori, clienţi, etc. examinează cu maximă atenţie aptitudinile, calităţile şi experienţa managerială a celor ce urmează să conducă afacerea.

O afacere „slabă” condusă de o echipă managerială foarte bună este mai sigură decât o afacere promiţătoare condusă de manageri de „ mâna a doua ” .

Nr.crt

Numele şi prenumele

FormareaProfesională

Experienţa profesională

Funcţiaactuală

Perioada de timp

Pers 1 3 Inginer 11 ani director 2Pers 2 Inginer 10 ani asociat 1Pers 3 Inginer 10 ani asociat 1Pers 4 Inginer 10 ani asociat 1Pers 5 Inginer 10 ani asociat 1Pers 6 Inginer 10 ani asociat 1

Date referitoare la organizarea activităţii şi resursele umane ale societăţii comerciale :

- prezentarea structurii organizatorice a societăţii comerciale :

ierarhică Funcţională ierarhic - funcţională

matriceală pe divizii geografică

Pe produs de tip reţea de tip familial

Numărul total al salariaţilor : 20, din care :- personal productiv = 17- personal administrativ = 3, din care :- economişti = 1- funcţionari = 1- personal administrativ = 1

Politica societăţii comerciale în domeniul managementului resurselor umane :- sunt prevăzute concedieri / angajări de noi persoane ;- sunt necesare specializări noi ale personalului existent ;- se prevede angajarea de personal specializat pentru constatarea daunelor ;- se aplică un sistem de motivare a angajaţilor, după cum urmează :- mărirea comisioanelor ;- promovarea în alte funcţii în cadrul companiei (unit manager) ;- lunar celor mai merituoşi li se acordă o bonificaţie ;

Sistemul de salarizare practicat în societatea comercială este :- procent din vânzări (comision) ;

3

45

4.5.2 Segmentul de piata si promovarea produselor

Definirea pieţei, în scopul fundamentării judicioase a stării de spirit marketing, reprezintă componenta cea mai importantă şi, în acelaşi timp, cel mai dificil de elaborat (identificat). Aceasta trebuie să ia în considerare următoarele elemente :

- „ pieţele – ţintă ” ;- concurenţii actuali şi cei potenţiali ;- strategia de marketing ;- principalele avantaje competitive ale produselor şi / sau serviciilor propuse .

01. Date şi informaţii despre „ pieţele – ţintă ”

Definirea pieţei ţintă pentru noile servicii ale societăţii. Pătrunderea pe aceste pieţe presupune găsirea combinaţiei optime a următoarelor variabile ale mixului de marketing : produsul / serviciul, preţul, distribuţia şi promovarea acestuia .

Produsele intermediate de către societate vizează în primul rând agenţii economici şi persoanele fizice.

02. Date şi informaţii despre societăţile concurente :

Pentru a ne putea forma o imagine cât mai edificatoare asupra situaţiei tuturor concurenţilor cu care se va confrunta societatea comercială, este necesară, în primul rând identificarea acestora.

În contextul celor menţionate, situaţiile concurenţiale ale produselor / serviciilor cu care se poate confrunta societatea sunt :

- concurenţă frontală directă ( când şi alte societăţi vând aceleaşi produse ) ;- concurenţă frontală prin variante (când şi alte societăţi comerciale vizează acelaşi

client şi vinde şi aceleaşi produse) ;

Analiza societăţii comerciale faţă de actualii concurenţi trebuie să răspundă următoarelor probleme :

A) determinarea elementelor care determină succesul societăţii pe piaţă :- metode de muncă avansate ;- resurse umane specializate ;- dinamismul echipei de conducere ;

B) determinarea principalelor restricţii impuse întreprinderilor concurente : reţea de agenţii restrânsă ;

- localizarea societăţii în raport cu piaţa ;

03. Strategia de marketing :

Pentru realizarea unei strategii eficiente de marketing, este necesară luarea în considerare a două elemente, şi anume :

poziţia societăţii comerciale în mediul concurenţial existent şi cel viitor :

societatea beneficiază de o dezvoltarea relativ redusă a concurenţei pe piaţa ;

perspectivele domeniului de activitate ale societăţii comerciale :

46

domeniul de activitate este acelaşi în permanenţă ; se urmăreşte diversificarea produselor ; reacţia previzibilă a concurenţei la apariţia noilor produse : scăderea uşoară a preţurilor de către concurenţă, la noile produse oferite .

04. Principalele avantaje competitive ale produselor oferite :

Pentru a soluţiona această problemă, trebuie să răspundem la următoarele întrebări: a) cui se adresează produsele propuse, comparativ cu concurenţa ?— produsele se adresează societăţilor comerciale ;b) diferenţe calitative ale produselor oferite ?— diferenţa constă în aceea că se poate alege din mai multe produse care vizează acelaşi segment de piaţă ;c) diferenţele de preţ ?— în cazul în care se solicită o asigurare de o valoare mai mare se pot face reduceri de preţ ;

4.5.3 Prezentarea unor tipuri de produse asigurari de viata

Suma asigurată va fi protejată pe toată durata derulării contractului, rezultatele fiind garantate pe termen mediu şi lung. În funcţie de resursele financiare şi de necesităţi, se alege valoarea ratelor, modalitatea de plată (anuală, semestrială sau trimestrială) şi durata plăţilor.

La expirarea contractului, asiguratul primeşte suma asigurată. Dacă evenimentul asigurat s-a produs înainte de expirarea contractului, întreaga sumă revine beneficiarilor aleşi şi specificaţi în contract.

Asigurări SuplimentareAsigurare Suplimentară de DecesAsigurare de Deces a ContractantuluiScutirea de la Plata Primelor datorate InvalidităţiiScutirea de la Plata Primelor datorită Invalidităţii Contractantului Asigurarea pentru Incapacitate de Muncă Permanentă şi TotalăAsigurarea de Deces din Accident Asigurarea de Deces şi Invaliditate Permanentă din AccidentAsigurarea pentru Afecţiuni Grave Asigurarea pentru Incapacitate Temporara de Munca ca urmare a unui Accident Asigurarea pentru Intervenţii ChirurgicaleIndemnizaţia de Spitalizare ca urmare a unui AccidentAsigurare complexă pentru accidente de persoane

47

ASIGURARE DE GRUPASIGURAREA DE GRUP CU ACUMULARE DE CAPITAL

Alte beneficii pentru angajat constau în : acoperirea pentru accidente , valabilă atât la locul de muncă cât şi în

afara acestuia, în funcţie de opţiunea contractantului , despăgubirile nu sunt supuse impozitării , prin încheierea unei asigurări complexe pentru accidente ale angajaţilor,

se pot acoperi şi diverse riscuri survenite ca urmare a unui accident .

Pentru angajator, avantajele acestui program sunt : faptul ca reprezintă o alternativă de motivare şi fidelizare a angajaţilor,

conferind stabilitate financiară pentru familiile acestora în cazul unor situaţii dificile ;

primele aferente asigurării de accidente şi celei pentru boli şi risc profesional sunt cheltuieli deductibile fiscal .

ASIGURĂRI GENERALE

Pentru ca riscul unui accident să fie cât mai mic, se oferă recomandări cu privire la conservarea obiectelor asigurate, prevenirea şi limitarea pagubelor.

Acopera daunele suferite de automobil provocate de : coliziuni cu alte vehicule sau corpuri ; derapări, răsturnări ; furt parţial sau total ; incendii sau explozii provocate deliberat ; acte de vandalism ; calamităţi naturale.

Asigurarea medicală pentru călătorii în străinătateMalpraxis - asigurare de răspundere profesională

R C AAsistenta Rutiera

Pentru persoane juridice

Folosind ca instrument de bază noţiunea de "risk management", se construieşte pachetul de asigurări care să protejeze activitatea clientului. În acest pachet pot fi incluse linii de asigurare precum :

asigurarea clădirilor şi a conţinutului acestora ; asigurări specifice echipamentelor electronice ; asigurarea de avarii accidentale pentru maşini şi utilaje ; pierderea de profit din riscuri asigurate ; asigurarea mărfurilor pe timpul transportului (CARGO) ; asigurarea de răspundere civilă generală şi a produsului ; asigurarea de răspundere civilă a angajatorului ; alte tipuri de răspundere civilă ; asigurarea de construcţii montaj tip toate riscurile .

48

Riscuri asigurate incendii şi explozii ; inundaţii din cauze naturale sau provocate de spargerea ţevilor ; furturi ; cutremure ; tulburări politice şi acţiuni teroriste ; defectarea instalaţiilor electrice ; spargerea geamurilor sau oglinzilor exterioare.

Analiza economico- financiara a societatiiI

Sursele de finanţare :

Nr. crt.

Surse de finanţare Valoarea nominală a finanţării Procent

01. Capital propriu 50.000 lei 25 %

02. Credite bancare interne 100.000 lei 50 %

03. Credite internaţionale 50.000 lei 25 %

04. Alte surse 0 lei

TOTAL surse de finanţare 200. 000 lei 100 %

Capitalul propriu provine din economiile acţionarilor .

Situaţia veniturilor şi a cheltuielilor previzionate

- în lei -

AnulSituaţia veniturilor / cheltuielilor

Anul I Anul II Anul III

1. venituri din vânzări 800.000 900.000 950.0002. venituri financiare (total finanţare) 150.000 0 03. Alte venituri 50.000 100.000 50.000I. TOTAL venituri ( 1. + 2. + 3. ) 1.000.000 1.000.000 1.000.0001. cheltuieli directe (1.1. + 1.2. ) 50.000 20.000 25.0001.1. cheltuieli materiale (I.T. şi birotică) 50.000 20.000 25.0001.2. cheltuieli de manoperă directă 0 0 02. cheltuieli indirecte (2.1. . . + 2.9.) 680.000 607.000 706.0002.1. chirii pt. spaţiile închiriate (100 m2) 22.000 25.000 30.0002.2. cheltuieli pentru utilităţi (tel, apă, etc) 120.000 150.000 180.0002.3. cheltuieli administrativ–gospodăreşti 50.000 60.000 70.0002.4. Salariile personalului TESA 240.000 300.000 350.0002.5. cheltuieli de promovare a produselor 50.000 60.000 70.0002.6. cheltuieli cu asigurările 0 0 02.7. capital social 150.000 0 02.8. cheltuieli cu dobânzile bancare 18.000 12.000 6.0002.9. alte cheltuieli (autorizaţii) 30.000 0 03. T.V.A. 0 0 0II. TOTAL cheltuieli ( 1. + 2. + 3. ) 730.000 627.000 731.000III. Rezultatul exerciţiului (profit) (I - II) 270.000 373.000 269.000

49

IV. IMPOZITUL pe profit 68.000 130.000 108.000V. PROFIT NET 102.000 193.000 162.000VI. PROFITUL NET cumulat 295.000 457.000

AniiBilanţul previzionat

Anul I Anul II Anul III

ACTIV (1. + 2. + 3.) : 1.000.000 1.000.000 1.000.0001. active fixe (la valoarea rămasă) 0 0 02. active circulante : 1.000.000 1.000.000 1.000.0002.1. disponibil monetary 200.000 100.000 50.0002.2. alte active circulante (stoc + clienţi) 800.000 900.000 950.0003. Pierderile 0 0 0PASIV (1. + 2. + 3.) : 200.000 160.000 120.0001. capital propriu 50.000 60.000 70.0002. obligaţii curente 0 0 03. credite 150.000 100.000 50.0004. profitul 102.000 193.000 162.000

Analiza şi evaluarea riscului privind activitatea viitoare a societăţii comerciale

Principalele categorii de riscuri pe care şi le asumă o societate comercială pot fi :

riscul de exploatare (riscul economic) concretizat în capacitatea societăţii de a se adapta în timp şi cu cele mai mici costuri / eforturi la variaţia mediului economic. Cu cât rata calculată este mai mare, cu atât riscul de exploatare este mai mare şi invers .

riscul de finanţare (riscul financiar) reflectă variabilitatea rentabilităţii capitalurilor proprii sub incidenţa structurii financiare a societăţii . Cu cât rata calculată este mai mare, cu atât riscul de finanţare este mai mare şi invers .

riscul de faliment (riscul de insolvabilitate), presupune incapacitatea societăţii de a face faţă angajamentelor asumate .

CONTRACT DE MANDAT PENTRU BROKERI

50

ART.1 - COMISIOANE PENTRU ASIGURĂRILE DE VIAŢĂA. ASIGURĂRI INDIVIDUALEI. ASIGURĂRI DE BAZĂ

1. AVEREA – asigurarea mixtă de viaţă raportată la cursul USD 2,0% * DP, dar nu mai mult de 30% din primele încasate aferente primului an al

contractului de asigurare 0,8% * DP, dar nu mai mult de 12% din primele încasate aferente celui de-al doilea an al

contractului de asigurare 0,2% * DP, dar nu mai mult de 3% din primele încasate aferente celui de-al treilea an al

contractului de asigurare 0,1% * DP, dar nu mai mult de 1,5% din primele încasate aferente celui de-al patrulea an

al contractului de asigurare şi anilor următori, până la expirarea contractului de asigurare, dar nu mai mult de anul al zecelea al contractului de asigurare

2. PENSIA – asigurarea de pensie viageră, SIGURANŢA – asigurarea de deces pe termen limitat, LINIŞTEA – asigurarea de deces pe termen nelimitat, VIAŢA – asigurarea mixtă de viaţă reevaluabilă, COMOARA – asigurarea cu acumulare de capital pentru copii

2,25% * DP, dar nu mai mult de 45% din primele încasate aferente primului an al contractului de asigurare

0,75% * DP, dar nu mai mult de 15% din primele încasate aferente celui de-al doilea an al contractului de asigurare

0,4% * DP, dar nu mai mult de 8% din primele încasate aferente celui de-al treilea an al contractului de asigurare

0,1% * DP, dar nu mai mult de 2% din primele încasate aferente celui de-al patrulea an al contractului de asigurare şi anilor următori, până la expirarea contractului de asigurare, dar nu mai mult de anul al zecelea al contractului de asigurare

II. ASIGURĂRI SUPLIMENTARE

1. A.S.D. – Asigurarea suplimentară de deces pentru asigurat, A.S.D.C. – Asigurarea suplimentară de deces pentru contractant

2,25% * DP, dar nu mai mult de 45% din primele încasate aferente primului an al contractului de asigurare

0,75% * DP, dar nu mai mult de 15% din primele încasate aferente celui de-al doilea an al contractului de asigurare

0,4% * DP, dar nu mai mult de 8% din primele încasate aferente celui de-al treilea an al contractului de asigurare

0,1% * DP, dar nu mai mult de 2% din primele încasate aferente celui de-al patrulea an al contractului de asigurare şi anilor următori, până la expirarea contractului de asigurare, dar nu mai mult de anul al zecelea al contractului de asigurare

2. A.D.A. – Asigurarea de deces din Accident, D.I.P.A. - Asigurarea de deces şi invaliditate permanentă din accident, S.P.P.I. – Scutirea de la plata primelor datorită invalidităţii asiguratului, S.P.P.I.C. – Scutirea de la plata primelor datorită invalidităţii contractantului (sau a decesului acestuia), I.M.P.T. – Asigurarea pentru incapacitate de muncă permanentă şi totală, A.A.G. – Asigurarea pentru afecţiuni grave, A.I.T.M.A. – Asigurarea pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident, A.I.C. – Asigurarea pentru intervenţii chirurgicale, I.S.A. – Indemnizaţia zilnică de spitalizare ca urmare a unui accident

20% din primele încasate aferente primului an al contractului de asigurare 15% din primele încasate aferente celui de-al doilea an al contractului de asigurare şi

anilor următori, până la expirarea contractului de asigurare

51

B. ASIGURĂRI DE GRUP

I. ASIGURĂRI PENTRU ACCIDENTE A SALARIAŢILOR

13% din primele încasate aferente contractelor de asigurare

II. POLIŢE COMPLEXE PENTRU ACCIDENTE DE PERSOANE

20% din primele încasate aferente poliţelor de asigurare

NOTĂ:1. DP – reprezintă durata de plată a primelor de asigurare.2. La calculul comisioanelor nu se includ sumele încasate aferente cheltuielilor de editare a

contractelor.3. Procentajele de comision se referă exclusiv la primele încasate aferente respectivelor

asigurări dacă nu se precizează altfel (de exemplu, la punctul A.I.2., 2,25% * DP se referă la primele încasate aferente asigurării de bază nu şi la cele aferente eventualelor asigurări suplimentare, care se comisionează separat, după cum este specificat).

4. INTERAMERICAN îşi rezervă dreptul de a modifica modul de calcul al comisioanelor. Pentru produsele de asigurare lansate ulterior, modul de calcul al comisioanelor va fi co-municat la data lansării produselor.

ART.2 – EXAMINĂRI MEDICALE

În baza cererii de asigurare de viaţă (în condiţiile achitării cheltuielilor de editare), pentru care, în conformitate cu reglementările Societăţii, este necesară o examinare medicală a persoanei propuse pentru asigurare, Broker-ului îi revine obligaţia de a îndruma persoana propusă pentru asigurare către un medic din reţeaua de medici cu care colaborează Societatea. Dacă examinarea este făcută de către un medic ce nu colaborează cu Societatea, Broker –ul va suporta costul examinării medicale.

C. ASIGURĂRI GENERALE

I. Pentru orice tip de asigurare generală practicată comisionul este de 15 % .

52

SOCIETATEA

POPESCU ION

A M I I A S O N Dec ObsContracte

Viaţă 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Valoarecontracte

viaţă100 100 100 200 200 200 300 300 300

TotalNon

Viaţă200 200 200 400 400 400 500 500 500

RăspundereCivilăAuto

Obligatorie

—— 300 300 —— —— —— —— —— 300

TOTAL

Încasări300 600 600 600 600 600 800 800 1100

Statut — agent de asigurare

53

CONCLUZII SI PROPUNERI

Managementul societatilor de asigurari este legat in special de riscuri.Riscul este definit in literatura de specialitate ca un eveniment aleator care

genereaza sau poate genera efecte contrare obiectivului scontat.Managementul are ca drept obiectiv minimizarea si imunizarea riscurilor.Riscurile

in general nu pot fi eliminate, pot fi controlate, cunoscute si evitate.Riscurile pot fi de mai multe categorii: tehnice, investitionale si alte riscuri.

Riscurile tehnice sunt determinate de tipul activitatii de asigurare fiind cunoscute sub denumirea de riscuri primare.Acestea pot fi de urmatoarele forme:-riscul de eroare;-riscul de deviere;-riscul de evaluare;-riscul cheltuielilor de exploatar;-riscul daunelor majore;-riscul de catastrofe;-riscul de crestere;-riscul de lichidare;

Riscul de eroare se refera la cuantumul primelor de asigurare care uneori nu sunt fundamentate, devenind neacoperitoare din cauza insuficientei datelor de analiza care extrapolate nu reflecta suficient tendinta de evolutie a riscului asigurat.

Riscul de deviere apare cand costul asigurarii si evolutia daunelor au abateri semnificative fata de previziunile care au stat la baza calcularii primelor de asigurare.Acestea pot fi influentate de evolutia neprevizibila a unor factori: rata de mortalitate, preturi, tarife, somaj, calamitati etc.

Riscul de evaluare se refera la determinarea mai putin riguroasa a rezervelor de prime, astfel incat acestea pot sa devina neacoperitoare.

Riscul cheltuielilor de exploatare se refera la determinarea unor cheltuieli privind fondul de asigurare insuficiente care nu permit acoperirea costului asigurarii datorita fluctuatiei acestora intr-un orizont de timp relativ indelungat.

Riscul de catastrofa exista in cazul unor evenimente: cutremur de pamant, uragane care au loc intr-o anumita zona geografica din cauza proportiilor mari nu pot fi acoperite financiar.

Riscul de crestere se manifesta in cazul cresterii activitatii unui asigurator care poate genera perturbari financiare.

Riscul de lichidare inseamna ca asiguratorul nu poate sa faca fata obligatiilor de plata exigibile putand intra in incapacitate de plata.

Riscurile investitionale acestea apar cand asiguratorul isi extinde afacerea si realizeaza noi investitii.Cele mai intalnite sunt riscul de devalorizare, riscul de lichiditate, riscul dobanzilor si riscul de supraevaluare.

Riscul de devalorizare consta in pierderile valorice suferite ca urmare a fluctuatiei raportului dinte cerea si oferta pe piata de capital sau pe piata bunurilor imobiliare si cresterea sumelor ce urmeaza a fi incasate de la diversi debitori.

Riscul de lichiditate apare cand anumite obiective de investitii nu pot fi terminate potrivit graficului, fiind depasite de obligatiile exigibile.Ele pot fi depasite prin vanzarea unor active si depasirea situatiei de criza financiara astfel ca pierderea credibilitatii poate fi refacuta.

Riscul dobanzii se produce atunci cand are loc o crestere a dobanzilor pe piata de capital, iar asiguratorul dispune de un portofoliu de titluri de valoare cu dobanda fixa

54

semnificativa.Acelasi risc poate sa fie inregistrat si in cazul titlurilor de valoare cu dobanda variabila daca are o scadere a ratei dobanzilor.

Riscul de supraevaluare apare in cazul cand o investitie este supraevaluata.Alte riscuri:

- riscul de participare la alte societati comerciale;- riscul privind garantiile date in afara tertilor;- riscul general al afacerilor;- riscul managerial.

Pentru buna functionare a societatilor de asigurari si pentru viabilizarea lor statul trebuie sa organizeze si sa instituie un oficiu de supraveghere.

In Romania s-au contituit tot odata urmatoarele fonduri de protectie:1.Fondul de protejare a asiguratilor in caz de faliment a societatilor de asigurare2.Fondul de protejare a victimelor strazii, pentru protejarea persoanelor in cazul accidentelor auto.

Veniturile sunt sub forma primelor de asigurare, pot fi:-aferente asigurarilor obligatorii;-provenite din asigurarile facultative;-de bunuri, de persoane, de raspundere civila;-venituri din asigurarea si reasigurarea in valuta

Veniturile financiare pot fi de urmatoarele forme:-din participatii de capital;-creante imobilizate;-din titluri de plasament;-dobanzi;-diferente de curs valutar.

Se pot obtine si venituri exceptionale din diverse operatii de gestiune, provizioane.Cheltuielile societatilor de asigurari se grupeaza astfel:

-cheltuieli pentru plata asigurarilor si a sumelor asigurate-cheltuieli pentru constituirea rezervelor tehnice;-cheltuieli pentru constituirea si administrarea fondului de administrare;-cheltuieli financiare;-cheltuieli exceptionale.

Managementul trebuie sa asigure solvabilitatea societatii de asigurare adica activele sa fie mai mari sau cel putin egale cu datoriile existente la un moment dat.

Important este sa existe permanent o marja de solvabilitate adica surplusul calculat ca o diferenta intre active si datorii, aceasta garantand ca obligatiile catre asigurati vor fi achitate dupa exigibilitate.

Marja de solvabilitate cuprinde: capitalul social varsat, rezervele, titlurile de valoare, actiunile preferentiale, diferentele din reevaluarea stocurilor.

Managementul activitatii de asigurare are particularitatile sale specifice ce deriva din faptul ca aceasta activitate economica apare, pe de o parte, ca o relatie de repartitie in forma baneasca, iar pe de alta parte ca o prestare de servicii de un gen deosebit care se efectueaza in baza contractului de asigurare.

In asigurari managemenrul este influentat de urmatorii factori:- caracterul aleatoriu al daunelor;- forma juridica a asigurarii (obligatorie sau facultativa);- ramura de asigurare (asigurari de bunuri, de persoane sau de raspundere civila);- aria de cuprindere in profil teritorial a asigurarii (asigurari interne sau externe);- dimensiunea fondurilor pe care le poate constitui o societate de asigurari. Caracterul aleatoriu al daunelor este dat de faptul ca volumul daunelor nuse poate cunoaste cu precizie, ci se poate doar aproxima prin calcule bazate peteoria probabilitafilor. Astfel, sistemul informational de care dispune o societate de

55

asigurari, trebuie sa cuprinda date privind frecventa si intensitatea riscurilor peperioade de timp cat mai indelungate. Pe baza acestor date se pot efectua calculeprivind evolutia in perspectiva a platii despagubirilor si a sumelor asigurate, sepoate stabili nivelul primelor de asigurare si se pot adopta decizii privind lansareape piata a unor noi polite de asigurare.

Un management eficient trebuie sa urmareasca reatizarea unui grad de cuprindere in asigurare cat mai ridicat. De aceea este necesar ca societatea de asigurari sa intreprinda unele masuri, care constau in: ...- studierea si analiza minutioasa a conditiilor economice, financiare si sociale existente pe plan intern si international;- adoptarea unei strategii de marketing adecvate;-incheierea contractului de asigurare in functie de situatia concreta a fiecarei persoane; pentru aceasta este necesara cunoasterea cat mai amanuntita'a situatiei economice si a specificului activitatii fiecarei persoane asigurate;- perfectionarea tehnicilor de vanzare a politelor de asigurare;- studierea evolutiei si intensitatii riscurilor.

Evident, activitatea societatilor de asigurari din Romania trebuie sa se desfasoare corespunzator cerintelor armonizarii cu reglementarile internationale in domeniu si in conformitate cu functionarea mecanismului economiei de piata. In acest scop, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (autoritate administrativa autonoma de specialitate, avand personalitate juridica) a elaborat o serie de norme obligatorii in baza caror societatile de asigurari si reasigurari din Romania actioneaza.

56

BIBLIOGRAFIE

Bercean Radu – Asigurari si reasigurari, Ed Limes, Cluj Napoca, 2007

Ciurel, Violeta, Asigurari fi reasigurari: abordari teoretice fi practic Internationale, Editura ALL BECK, Bucuresti, 2000.

Coama Ion Flaviu, Asigurarile financiare si martitime. Aspecte interne si internationale. Editura MIRTON, Timisoara , 2003.

Coama Ion Florin, Aspecte contabile, internationale si legislative privind

piata asigurarile si reasigurarile, Editura MIRTON, Timisoara , 2003

Cristina Cimas, Economia Asigurarilor , Editura Casa Cartii de Stiinta , Cluj-Napoca, 2002.

Negoita Ion, Aplicatii practice in asigurari si reasigurari, Editura Etape, Sibiu, 2001.

Negru, Titel, Economia asigurdrilor, Editura Fundatiei Romania de Mdine, Bucuresti, 2002.

Negru, Titel, Asigurari $i reasigurari: sinteze si aplicatii, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003.

Vacarel, lulian, Forian Bercea, Asigurari si reasigurari, editia a Il-a, Editura Expert, Bucuresti, 1999.

57

58