Studiu despre ierarhia şi instituţiunea sinodală în

Biserica Ortodoxă a Răsăritului

Această Biserică, întemeiată de Hristos, în sensul general cuprinde pe toţi adevăraţii creştini sau credincioşi în Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Dar într-un înţeles mai strâns, prin Biserică se înţelege autoritatea care reprezintă Biserica, adică ierarhia bisericească. (pag.4)

Însuşi Iisus Hristos a întrebuinţat uneori zicerea de Biserică în acest înţeles, când a arătat modul cum să se procedeze cu cei abătuţi de la calea cea dreaptă, anume: Dacă cel greşit nu va asculta de sfaturile date lui în particular în mai multe rânduri, atunci acela să se denunţe Bisericii, adică reprezentanţilor ei ( Matei XVIII; 15-19). De aici urmează că Biserica totdeauna a avut ierarhia sau autoritatea sa conducătoare. Domnul Hristos a dat autoritatea conducerii bisericii Sfinţilor săi Apostoli; aceştia au predat-o ierarhiei, formate de dânşii pe la toate Bisericile întemeiate de ei, dându-se totodată povăţuiri morale despre modul cum să-şi exercite autoritatea morală bazată pe învăţătura evanghelică şi care tinde la îmbunătăţirea morală a omenirii prin legătura ei de aproape cu Iisus Hristos şi prin el cu Dumnezeu. Mijloacele de ajungere la aceasta sunt iarăşi morale: predicarea Evangheliei la toată făptura omenească, săvârşirea şi aplicarea tainelor credinţei, acele predate de însuşi Iisus Hristos precum: Botezul…plida cea bună în viaţă, pentru ca oamenii văzând faptele cele bune ale reprezentanţilor Bisericii, să preaslăvească pe Tatăl ceresc. Apostolul Petru adresându-se către autorităţile bisericeşti, stabilite atunci prin biserici le zice: păstoriţi turma lui Dumnezeu…( I Petru V; 1-4), iar ca răsplată le arată “ cununa măririi cea nevestejită”. Această autoritate sau ierarhie bisericească, stabilită chiar de Iisus Hristos şi de Sfinţii Apostoli care reprezintă Biserica şi care rezumă în sine Biserica, a fost compusă chiar de Sfinţii Apostoli din 3 grade: ale episcopilor, ale preoţilor şi diaconilor. (pag. 5)

Această organizare ierarhică s-a perpetuat în Biserica Ortodoxă prin toate veacurile până azi. Despre ea au vorbit toţi dascălii bisericii, ca pe un avut indisponibil al bisericii, care dealtminteri n-ar fi putut exista. Turtulion zice: “ fără Episcop nu poate exista biserică” ( Advers. Marcion IV/5). Sfântul Ipoliţ spune astfel: “ Nici episcopul să nu trufească înaintea diaconilor şi a prezbiterilor şi nici prezbiterii înaintea poporului, prentu că trupul bisericii se compune şi din unii şi din alţii”. Sfântul Ciprian spune: “ Biserica o compune poporul, unit cu sfinţitorul (evreul) şi turma cea supusă păstorului său, pentru aceea tu trebuie să ştii că episcopul este în Biserică şi Biserica în episcope şi în acest mod cine nu este în unire cu episcopul acela nu este în biserică”. (Ep. LXIX; N.8). Sfântul Grigore Teologul zice: Precum în trup unele sunt căpetenii, iar altele sunt subordonate şi dirijate, aşa şi în Biserică Dumnezeu a aşezat pe unii să fie îndrumaţi la datoria lor, să rămână pastoriţi şi subordonaţi, iar alţii care stau mai sus decât ceilalţi prin virtute şi apropiere de Dumnezeu să fie pastori şi învăţători spre desăvârşirea bisericii şi să fie către ……….. Deci autoritatea bisericească este concentrată în sinodul episcopilor, iar a întregii biserici în sinodul ecumenic. În acelaşi raport precum este sufletul cu trupul şi mintea cu sufletul, fiindcă asemenea mădularelor trupeşti unite şi legate cu legătura trupului să reprezinte un trup perfect şi cu adevărat demn de însuşi Iisus Hristos capul nostru”. (Cuvântarea a III-a) (pag.7)

Instituţia sinodală derivă tocmai de la Apostoli şi totdeauna s-a continuat în Biserica Ortodoxă sub deosebitele forme. Această instituţie este atât de strâns unită cu existenţa Bisericii,

că precum fără episcopat nu poate să fie preoţie şi disciplină canonică în Bisericile particulare, tot aşa fără sinod n-ar putea exista episcopale, nici unitate în Bisericile provincial sau naţionale, nici legături cu Biserica ecumenică. De aceea încă din timpurile primitive episcopii s-au supus sinodului, sinodul îi alege şi îi ……………; sinodul îi judecă, sinodul îi conduce şi la trebuinţă, îi destituie şi îi înlocuieşte cu alţii. Sinodul decide toate problemele referitoare la doctrinele şi disciplina bisericească. (pag.9)

Aşadar după aşezămintele Bisericii Ortodoxe ……. de Apostoli şi de Sfinţii Părinţi în bisericile parţiale cea mai mare autoritate bisericească o reprezintă episcopatul, iar în afacerile generale privitoare la unitatea şi disciplina general bisericească, autoritatea cea mai înaltă o reprezintă sinodul sau colegiul tuturor episcopilor, întruniţi după regurile stabilite prin canoane şi legi speciale, căci episcopii sunt reprezentanţii bisericilor particulare unde ei reprezintă pe Domnul nostru Iisus Hristos, începătorul păstorilor.

Sinodul de la Ierusalim de la ……. a curmat cearta dintre creştinii proveniţi dintre păgâni şi iudea-creştinii care pretindeau celor dintâi ca drept condiţie a intrării lor în creştinism ritualul tăierii împrejur. Sinodul a hotărât să nu se impună această practică celor convertiţi dintre păgâni la creştinism. Acest sinod a servit un model pentru sinoadele ulterioare. Hotărârea s-a comunicat comunităţii creştine din ….. unde se formase prima biserică. (pag. 10)

Hotărârile sinodului deveneau norme sacre pentru toţi creştinii: clerici şi laici. Toate probleme de natură dogmatică, canonică şi cultic precum şi cele referitoare la disciplina bisericească şi la conduita clerului se reglementau în mod uniform pe baze economice pentru toate bisericile (care la rândul lor luau cunoştinţă de măsurile discplinare adoptate de pildă caterisirea şi excluderea unui eutic sau combaterea unei erezii). (pag. 11)

Tratatul este foarte bun: conţine norme privind conducerea ierarhice sinodală în Ortodoxie, catolicism şi Protestantism, atribuţiile sinodului mitrofalital şi particular, precum şi a episcopului şi constituirea conducerii sinodale în principatele române; deci în mediul autohton la noi (în contextul nostru) este o lucrare de referinţă.