Studiu realizat pentru Internews de
Acest studiu este parte a proiectului "Presa în sprijinul democraiei, incluziunii i responsabilitii în Moldova" (MEDIA-M),
finanat de USAID i implementat de Internews in Moldova, care are ca scop promovarea dezvoltrii mass media independente i profesioniste, i crearea unui sector media mai rezistent
la presiunile politice i economice. Coninutul acestui material nu reflect în mod necesar viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
2
CUPRINS
i.2 Metodologia aplicat ........................................................................................................................................... 5
CAPITOLUL I: NIVELUL DE INFORMARE I SATISFACIE FA DE MASS-MEDIA ÎN REPUBLICA MOLDOVA
.............................................................................................................................................................................. 9
PROPAGAND ÎN MASS MEDIA DIN REPUBLICA MOLDOVA ........................................................................ 17
2.1. Percepia populaiei cu privire la prezena tirilor manipulatoare în mass media din Republica Moldova
i importana de a le distinge ................................................................................................................................ 17
2.2. Nivelul de informare despre termenii de „propagand” i „tiri false” ....................................................... 23
2.3. Ponderea persoanelor care cunosc despre posibilitatea de raportare a tirilor de dezinformare ........... 30
CAPITOLUL III: SURSELE DE INFORMARE – FRECVENA DE UTILIZARE I NIVELUL DE ÎNCREDERE ..... 32
3.1. Sursele de informare preferate i frecvena de utilizare ..................................................................... 32
3.2. Televiziune – posturile preferate pentru informare ............................................................................. 38
3.3 Radio – posturile preferate pentru informare ............................................................................................... 48
3.4. Ziare – posturile preferate pentru informare ............................................................................................... 49
3.5. Comportament online – portalurile preferate pentru informare ................................................................ 50
ANEXE................................................................................................................................................................. 53
REZUMAT
Raportul dat prezint rezultatul studiului care a avut drept scop evaluarea percepiei mass-media în rândul
cetenilor din Republica Moldova. Studiul a estimat în ce msur consumatorii de mass-media îneleg
coninutul mediatic, dac jurnalitii i mass-media ofer un coninut profesionist i care este nivelul de
cunotine în rândul diferitelor grupuri-int cu privire la aspecte, precum propaganda i dezinformarea.
În acest sens, studiul a fost realizat în dou etape: studiu calitativ i studiul cantitativ.
Studiul calitativ. La aceast etap au fost organizate 5 Focus Grupuri cu reprezentanii populaiei generale
atât din mediul urban, cât i rural. Discuiile în grup au avut loc cu tineri, persoane de vârst medie i persoane
de vârst înaintat. Participanii la discuii au fost selectai în funcie de nivelul lor de informare. Focus
Grupurile au avut loc în Chiinu, Bli, Cahul i Comrat, în perioada 7 martie – 18 aprilie 2018.
Studiu cantitativ. A fost realizat un sondaj reprezentativ naional, la care au participat 1353 de respondeni
din rândul populaiei generale, cu vârsta de 18+ ani. Datele au fost colectate dup metoda Face-to-Face, CAPI
(interviu fa-în-fa, asistat de un computer) – pe tablete. Interviurile au avut loc în perioada: 15 iunie – 16
iulie 2018.
Indicatorii principali 2018
1. % cetenilor care declar c se informeaz din surse independente 16%
2. % cetenilor care declar c este foarte important ca moldovenii s poat
deosebi tirile care au scop de manipulare sau dezinformare a cetenilor 74%
Nivelul de informare i satisfacie fa de mass-media în Republica Moldova
O pondere de 55% dintre persoanele intervievate se simt în msuri diferite informate cu privire la ce se
întâmpl în general în Republica Moldova. 43% din respondeni au afirmat c nu sunt deloc sau în foarte mic
msur informai cu privire la evenimentele din ar. În acelai timp, 40% au menionat c sunt satisfcui de
mass media în Republica Moldova.
Percepia populaiei cu privire la prezena tirilor manipulatoare în mass media din Republica
Moldova i importana de a le distinge
O pondere majoritar de 92% din respondeni este total sau mai degrab de acord c „e important ca
moldovenii s poat deosebi tirile care au scop de manipulare sau dezinformare a cetenilor”. Totodat, fiind
întrebai din ce tip de surse obinuiesc s se informeze, aproape jumtate (45%) a menionat c urmrete
tirile, dar nu este sigur care surse sunt independente. 44% dintre respondeni consider c ar putea deosebi
”greu” sau ”foarte greu” când mass media dorete s manipuleze sau s schimbe prerea cetenilor. În acelai
timp, 61% din cei intervievai sunt de prere c populaia din Moldova cu greu ar putea diferenia tirile false
de tirile adevrate. 85% dintre participanii la studiu sunt de prere c tirile din Republica Moldova sunt
influenate ”mult” sau ”foarte mult” de politic.
Nivelul de informare despre termenii de ”propagand” i ”tiri false”
53% din persoanele intervievate afirm c tiu ce sunt tirile false, iar 34% - cunosc termenul de „propaganda
în media”. Cei mai muli, 90% dintre respondeni, asociaz tirile false cu situaia în care jurnalitii intenionat
prezint informaii neadevrate, de parc ar fi veridice. În cazul tirilor de propaganda, aceasta sunt asociate
de 88% dintre respondeni cu afirmaia - ”tiri politice care au scop de a schimba preri, atitudini i
comportament”.
Ponderea persoanelor care cunosc despre posibilitatea de raportare a tirilor de dezinformare
36% din respondeni au afirmat c ei cunosc despre posibilitatea de a raporta sau de a scrie o plângere oficial,
dac vd o tire care nu este adevrat, e ofensatoare sau încalc drepturile cuiva. Dintre acetia, 14% susin
Rezumat 4
c cetenii pot raporta o tire fals la instituia de media care a publicat/difuzat tirea i 13% au afirmat acest
lucru despre poliie. 41% din respondeni au afirmat c nu cunosc la care instituie s-ar putea adresa.
Sursele de informare preferate i frecvena de utilizare
Printre participanii la sondaj, 68% acceseaz televiziunea zilnic pentru a se informa i fiecare al treilea
folosete zilnic reelele de socializare cu acelai scop. Mai mult de jumtate (59%) din respondeni a indicat
televiziunea ca principala surs de informare, iar o pondere de 43% a comunicat c aceasta reprezint sursa în
care au cea mai mare încredere. 44% din respondeni în msur diferit susin c nu au încredere în nicio mass-
media. O pondere de 79% nu sunt de acord cu afirmaia „orice informaie care apare la televizor, radio, scris
în ziar sau pe internet e adevrat”.
Se observ c vorbitorii de limb român în msur similar citesc i privesc tiri atât în limba român, cât i
în limba rus, în timp ce vorbitorii de limba rus, preponderent urmresc tirile doar în limba rus.
Aproape jumtate (47%) din respondeni obinuiete s priveasc întregul buletin de tiri fr a face alte
lucruri în paralel, iar aproximativ o treime întotdeauna pornete televizorul sau schimb canalul special pentru
a privi tirile din Moldova când e ora tirilor. O pondere de 55% din intervievai privesc cel puin sptmânal
canalul PRIME/ pentru tiri, 45% vizioneaz Moldova 1, iar o pondere de 31% privete tirile la Jurnal TV.
Topul canalelor în care respondenii au cea mai mare încredere conine acelai clasament. 35% vizioneaz
programe TV produse în Rusia aproape de fiecare dat când privesc televizorul. Respondenii au indicat c
tirile despre meteo (84% din respondeni), filme i seriale TV (83%) i tirile despre evenimente din Republica
Moldova (82%) sunt foarte interesante sau mai degrab interesate pentru ei. tirile politice din ar constituie
subiect de interes pentru 77% din respondeni.
Cele mai ascultate posturi de radio pentru tiri sunt Radio Moldova (indicat de 39% din respondeni), Radio
Noroc (37%) i Radio Plai (23%), iar topul posturilor radio în care au încredere fiind la fel.
Cele mai citite ziare de ctre persoanele care se informeaz din ziare sunt urmtoarele – ”
”, care a fost menionat aproximativ de fiecare al cincilea respondent, ”Jurnal de Chiinu” i
” ” (câte 14% fiecare pondere). Cetenii au declarat în ponderile cele mai mari c acestea
la fel sunt i ziarele în care au cea mai mare încredere.
Majoritatea intervievailor utilizeaz internetul cel puin o dat pe lun, iar printre reelele de socializare,
Facebook este vizitat zilnic de 61%. O pondere de 94% utilizeaz internetul pentru a comunica cu prietenii i
rudele, iar 90% - pentru a intra pe reelele de socializare. Mai mult de jumtate din respondeni (57%) folosete
internetul pentru a se informa de pe site-uri de tiri moldoveneti. Printre persoanele care utilizeaz site-urile
de tiri, cel mai vizitate sunt ”Jurnal.md” (29%), ”Point.md” (25%) i ”Protv.md” (22%).
Introducere 5
Introducere
Studiul dat a fost efectuat de compania Magenta Consulting pentru Internews in Moldova.
i.1 Scopul i obiectivele studiului
Scopul primar al studiului a fost evaluarea percepiei mass-media în rândul cetenilor din Republica
Moldova. Studiul a estimat în ce msur consumatorii de mass-media îneleg coninutul mediatic, dac
jurnalitii i mass-media ofer un coninut profesionist i care este nivelul de cunotine în rândul diferitelor
grupuri-int cu privire la aspecte, precum propaganda i dezinformarea.
Obiectivele studiului:
Pentru a obine o imagine general asupra percepiilor consumatorilor de media, pentru sondaj au fost stabilite
urmtoarele obiective:
colectarea datelor referitor la cât de bine sunt informai consumatorii mass-media cu privire la
evenimentele curente;
estimarea ponderii persoanelor care pretind c pot determina situaiile când mass-media manipuleaz
publicul i când ea prezint date obiective;
identificarea celor mai populare i preferate surse de informare (TV/ radio/ internet/ ziare, etc.) în
ordinea clasat de fiecare respondent;
identificarea grupurilor-int care sunt cele mai vulnerabile la informaia fals sau îneltoare;
determinarea surselor media care sunt considerate a fi mai credibile: locale sau internaionale.
i.2 Metodologia aplicat
Datele prezentate în acest raport au fost colectate prin intermediul unei metodologii mixte ce a îmbinat cercetarea calitativ i cercetarea cantitativ.
I. Cercetarea calitativ. La aceast etap au fost organizate 5 Focus Grupuri cu reprezentanii populaiei
generale atât din mediul urban, cât i rural.
Discuiile în grup au avut loc cu tineri, persoane de vârst medie i persoane de vârst înaintat. Mai mult
decât atât, participanii la discuiile în grup au fost selectai în funcie de nivelul lor de informare. Tabelul
de mai jos include datele cu privire la segmentele de populaie care au participat la Focus Grupuri.
Distribuia FG:
1 Chiinu Român Tineri de 18-30 ani Înalt
2 Chiinu Rus Vârstnici de 41+ ani Medie
3 Bli Rus Tineri de 18-30 ani Joas
4 Cahul Român Vârstnici de 41+ ani Joas
5 Comrat Rus Persoane de vârst medie, 31-40 ani Joas
Pentru cercetarea calitativ datele au fost colectate în perioada: 7 martie – 18 aprilie 2018.
În raport, datele colectate în cadrul Focus Grupurilor sunt prezentate în chenar gri.
II. Cercetarea cantitativ. A fost realizat un sondaj reprezentativ naional la care au participat 1353 de
respondeni din rândul populaiei generale, cu vârsta de 18+ ani. Datele au fost colectate în perioada: 15
iunie – 16 iulie 2018.
i.2.1 Sondaj – eantion i colectarea datelor
Colectarea datelor a fost desfurat în baza unui eantion proporional reprezentativ naional i a cuprins 1353 de respondeni cu vârsta de 18+ ani. Marja de eroare a sondajul constituie +/- 3.5%.
Datele au fost colectate prin metoda CAPI – Computer Assisted Personal Interview (interviu fa-în-fa asistat
de calculator, cu ajutorul tabletelor).
Figura i.1: Eantion general, N=1353, %
i.2.1.1 Colectarea datelor
Selectarea localitii
Pentru a obine un eantion reprezentativ naional, întreaga ar a fost divizat în 11 grupuri geografice, fiecare
dintre ele a cuprins în medie 4 raioane. Aceast procedur a asigurat ca interviurile au fost efectuate uniform
geografic.
Pentru fiecare grup geografic a fost compilat o list a localitilor urbane, mari rurale, mijlocii rurale i mici
rurale. Aceste localiti au fost randomizate i a fost selectat o list de localiti care au fost incluse în
eantionare. Numrul de localiti a fost determinat de faptul c interviurile realizate în fiecare localitate au
fost limitate. Astfel, în satele mari, au fost realizate 15 interviuri, în satele mijlocii – 13 interviuri, iar în satele
mici - 10 interviuri. Localitile urbane au fost selectate aleatoriu din lista de orae, din fiecare grup geografic.
Selectarea gospodriei
Pentru orae a fost compilat o list a strzilor, iar strzile unde au fost realizate interviurile au fost selectate
aleatoriu. Când merge la faa locului, intervievatorul pornete dintr-un punct care este desemnat din oficiu (un
numr de cas aleatoriu de pe acea strad). Intervievatorul împarte la trei numrul total de apartamente la
aceast adres i realizeaz primul interviu la aceast gospodrie. Apoi, intervievatorul urmeaz regula de +3,
trece peste 2 apartamente i bate la al treilea apartament pentru a desfura urmtorul interviu.
Grup Raion Mediu Chestionare
Rural 70
Rural 76
Grup 3 Mun. Bli, Fleti, Glodeni, Râcani i Sângerei Urban 82
Rural 94
Rural 85
Rural 28
Grup 6 Anenii Noi, Criuleni, Ialoveni i Streni Urban 21
Rural 109
Rural 68
Rural 76
Rural 48
Rural 34
Rural 61
TOTAL 1353
Introducere 7
Pentru localitile rurale i oraele mici, colectarea începe de la un punct de pornire, precum primria. Dac nu
exist o primrie, atunci punctul de pornire poate fi: biserica, coal, oficiu potal sau, în cazul când acestea
lipsesc, magazinul/ barul din localitate servete drept puncte de pornire. Dup aceasta, intervievatorul
realizeaz primul interviu la prima gospodrie din stânga punctului de pornire i continu cu un pas de 3
gospodrii.
Selectarea respondentului
Dac la o gospodrie care este selectat pentru studiu o persoan deschidea ua, intervievatorul invita la
interviu persoana care corespunde criteriilor i care ultima a srbtorit ziua de natere. Dac aceast persoan
a fost plecat pentru un timp îndelungat (de exemplu, lucreaz peste hotare), intervievatorul alege persoana
care a avut ziua de natere înaintea primei persoane.
Metodologia descris mai sus s-a dovedit a fi cea mai potrivit, deoarece:
Aceasta a asigurat acoperirea geografic cea mai înalt;
Interviurile au fost efectuate fa-în-fa dup metodologia eantionrii sistematice.
Colectarea datelor a fost organizat conform unui anumit pas statistic. Persoana din gospodrie a fost selectat
prin metoda „prima zi de natere”, când persoana care ultima i-a srbtorit ziua de natere este intervievat.
În cazul în care persoana necesar nu era acas, intervievatorul a revenit mai târziu (astfel, numrul total de
contactri este 3, dup a treia încercare nereuit, intervievatorul nu mai revenea). Totui, orice contact era
înregistrat pe fia de traseu, pe care intervievatorul nota adresa, eficiena contactului (interviu realizat/ refuz
i cauza acestuia/ nu e acas, de revenit). În acest fel, la final, a fost posibil de prezentat informaia referitor la
rata de rspuns.
i.2.3 Structura chestionarului
Chestionarul a inclus 44 de întrebri i a coninut urmtoarele capitole – aspecte generale, comportament
actual – posturi i site-uri utilizate, TV, site-uri de tiri, radio, ziare, comportamentul on-line, confuzie/tiri
false/dezinformare, demografie.
i.2.5 Intervievarea
Datele au fost colectate prin intermediul interviului fa-în-fa, prin metoda CAPI (cu ajutorul tabletei).
Procesul de colectare a datelor pentru cercetarea cantitativ a inclus urmtoarele etape:
Pretestarea chestionarului
Chestionarul a fost elaborat i ajustat de Magenta Consulting în colaborare cu comanditarul i toate
comentariile i cerinele comanditarului au fost implementate. Chestionarele au fost traduse în limbile româna
i rus. Experiena noastr a demonstrat necesitatea pretestrii chestionarelor i aceasta a fost o etap
obligatorie. Abordarea a fost util pentru identificarea întrebrilor care pot fi înelese greit sau interpretate
greit de ctre respondeni. Ulterior pre-testrii, chestionarul a fost îmbuntit i adaptat scopului cercetrii.
Pentru acest studiu, chestionarul a fost testat pe un numr de 10 respondeni (6 – în român i 4 – în rus).
Selectarea intervievatorilor i instruirea acestora
A fost selectat o echip de 20 de intervievatori, care au experien considerabil în sondajele fa-în-fa i a
fost desfurat instruirea acestora. Dup cum a demonstrat experiena noastr, a fost absolut necesar de a se
asigura c intervievatorul înelege scopul proiectului, înelege la care tipuri de rspuns trebuie s se atepte de
la respondent, cum s înregistreze rspunsurile i cum s urmeze instruciunile din chestionar etc.
Concomitent, la aceast etap, au fost definite traseele intervievatorilor.
Colectarea datelor
Magenta Consulting a utilizat metoda CAPI de colectare a datelor. De asemenea, pe parcursul colectrii datelor
era o persoan responsabil de logistica proiectului. Aceast persoan a inut evidena tuturor chestionarelor
care ajungeau din teren, verifica, totodat, calitatea lucrului efectuat i monitoriza ce rmânea de fcut. Toate
interviurile au fost desfurate în limba rus sau român, în dependen de preferina respondentului.
Aproximativ 40%-50% din respondeni au fost telefonai: persoana care îi suna, verifica cât a durat interviul i
Introducere 8
aceast informaie a fost comparat cu datele de pe tablet, de asemenea, acest consultant adresa nite
întrebri-cheie din chestionar i verifica datele demografice. Fia cu itinerariu a fost verificat în teren –
angajatul Magenta a controlat dac fia corespundea realitii, dac acei care au fost marcai c au refuzat au
fost invitai s participe la sondaj.
Introducerea datelor
Deoarece datele s-au colectat prin intermediul metodei CAPI, aceste sondaje desfurate cu ajutorul tabletelor
au un avantaj important – chestionarele sunt imediat introduse în baza de date. Imediat ce intervievatorul
completa rspunsurile, datele erau transferate în baza de date prin Wi-Fi, ceea ce a eliminat costurile
introducerii duble i a contribuit la reducerea greelilor.
Controlul calitii i eliminarea riscurilor poteniale
În acest subcapitol au fost menionate potenialele riscuri asociate cu realizarea sondajului i soluiile pentru
eliminarea efectelor acestor riscuri.
1. Date nereprezentative. În paralel cu intervievarea, numrul chestionarelor livrate a fost monitorizat în timp
real, pentru a asigura c datele colectate corespund eantionului propus. Toate chestionarele livrate la oficiu
au trecut prin verificarea consistenei, iar chestionarele în care unele din întrebrile importante nu au avut
rspunsuri, nu au fost incluse în eantion i au fost desfurate alte interviuri în locul lor.
2. Înelegerea greit a anumitor întrebri de ctre intervievatori i/sau respondeni. Intervievatorii au fost atent
instruii la începutul proiectului referitor la scopul proiectului i modul în care vor fi analizate aceste date.
Adiional, fiecare întrebare din chestionar a fost explicat în aa fel, încât intervievatorii au îneles clar toate
întrebrile i puteau s le explice respondenilor la necesitate. Toate interviurile au fost desfurate în limba
matern a respondentului.
3. Fraudarea datelor primare de ctre intervievatori. Interviurile au fost desfurate de ctre echipa de
intervievatori Magenta Consulting, care au participat la numeroase proiecte de natur similar, au experien
i un nivel înalt de încredere din partea Magenta Consulting. Totui, pentru a elimina orice risc legat de frauda
eventual a chestionarelor, 40%-50% din respondeni au fost telefonai pentru a verifica dac chiar au
participat în studiu. Respondenilor li s-au adresat câteva întrebri din seciunea de profilare a respondentului
i, pe lâng aceasta, ei au rspuns la câteva întrebri din chestionar. Aceasta este o rat mult mai înalt de
verificare a chestionarelor, comparativ cu ageniile de cercetare din Moldova: intervievatorii tiu ca sunt
verificai i, astfel, cazurile în care intervievatorul falsific chestionare sunt extrem de rare.
i.2.6 Analiza datelor
Pentru analiza datelor sondajului, Magenta Consulting utilizeaz programul statistic SPSS i produce nu doar
rezultate generale pentru fiecare întrebare de interes, dar i cross-tab-uri cu demografia i orice alte întrebri,
demonstrând corelaii/ asociaii cu întrebrile de interes. Fiecare rezultat este prezentat grafic i comentat.
Teste statistice corespunztoare au fost aplicate pentru a interpreta rezultatele i a trage concluzii statistice
semnificative.
Capitolul I. Nivelul de informare i satisfacie fa de mass-media în Republica Moldova 9
CAPITOLUL I: NIVELUL DE INFORMARE I SATISFACIE
FA DE MASS-MEDIA ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Prezentul capitol introductiv conine date despre nivelul de informare al respondenilor cu privire la evenimentele din Republica Moldova i nivelul de satisfacie fa de mass media din ar.
Figura 1.1: Nivelul de informare cu privire la evenimentele din Republica Moldova autoevaluat. ”Q3. Cât de
informat v simii cu privire la ce se întâmpl în general în Republica Moldova?”, N=1353
Puin peste jumtate dintre participanii la studiu (55%) au declarat c se consider ”foarte informai” sau
”în mare msur informai” cu privire la evenimentele care au loc în Republica Moldova, iar 43% dintre
respondenii se cred ”în mic msur” sau ”deloc informai”.
Majoritatea respondenilor (61%) cu studii gimnaziale/primare au indicat c se consider în mic msur sau
deloc informai cu privire la ce se întâmpl în Moldova (Anexa 1.1). Jumtate din respondeni care locuiesc în
mediul rural i o pondere de 52% din locuitorii regiunii Nord au afirmat la fel.
În cadrul Focus Grupurilor, participanii s-au adeverit a fi informai despre evenimentele curente (din perioada
când a avut loc studiul calitativ). Respondenii au fost întrebai despre câteva evenimente i au fost rugai s
povesteasc despre informaiile pe care le-au auzit, legate de aceste tiri.
Arestul primarului de Chiinu Dorin Chirtoac. Majoritatea persoanelor prezente la discuie a auzit despre
arestului primarului Dorin Chirtoac.
Respondenii au menionat c le sunt cunoscute urmtoarele referitor la tirea despre arestul primarului Dorin
Chirtoac:
fostul primar de Chiinu „este arestat la domiciliu”; fostul primar „a fost învinuit de splarea banilor publici”;
un respondent a menionat c au fost oferite puine detalii în mass-media, iar cetenii au rmas confuzi:
„detalii n-au fost, ca s fie clar pentru public”.
Prerile respondenilor despre tirea sau arestul primarului Dorin Chirtoac au fost:
acesta are motive politice: ”s elibereze Primria pentru 2018, cred c asta a fost gândit cu un pas înainte”;
„toi politicienii sunt implicai i de fiecare dat când apare o problem, ei aleg persoana care va fi judecat”;
„în republica noastr, nimeni nu este persoan independent. Toi sunt condui de cineva, nimeni nu poate
lua decizii independent”, „aceast aciune este parte a unui scenariu”;
cauze ale arestului: intenia de-ai arat c „e timpul s elibereze postul”; „deja cineva s-a sturat de el”;
„unchiul su, probabil, a vrut ceva s modifice în Parlament i au influenat unchiul prin el”; „nu s-a împrit”
sau a pierdut încrederea conducerii; ”Mihai Ghimpu a îmbtrânit i nu-i mai poate asigura protecie”;
19%
21%
17%
20%
19%
20%
20%
18%
22%
18%
36%
37%
35%
30%
33%
45%
38%
34%
43%
31%
34%
32%
36%
37%
40%
29%
33%
32%
27%
39%
9%
9%
10%
11%
7%
5%
8%
13%
7%
11%
Urban, N=605
Rural, N=748
Nu tiu/Nu rspund
Capitolul I. Nivelul de informare i satisfacie fa de mass-media în Republica Moldova 10
este corelat cu demisia altor membri ai Partidului Liberal, cum ar fi Ministrul Ecologiei, Ministrul Educaiei,
observând astfel c ”toate funciile ocupate de liberali au fost eliberate”.
participanii din Comrat consider corect decizia de arest a primarului Dorin Chirtoac „e bine c l-au
arestat, dar nu îneleg de ce l-au eliberat?!”.
„mereu erau vorbe bune despre Chirtoac”, „de ce în ultimii 2-3 ani s-a creat o atitudine atât de negativ fa
de el”;
acesta este un rezultat al aciunilor care dureaz de mai mult timp: „Au fost mitinguri, oamenii au ieit. Ei
cereau ca s fie schimbat primarul, dar el tot rmânea în funcie, erau plângeri de la ceteni”.
edinele de judecat închise în examinarea dosarului lui Dorin Chirtoac limiteaz accesul populaiei la
informare despre subiect: „de regul, ascunderea informaiei duce la crearea zvonurilor”.
Schimbarea sistemului electoral. În general, majoritatea persoanelor participante la Focus Grup a auzit
despre schimbarea sistemului electoral, îns gradul de informare difer.
Participanii au raportat c au auzit urmtoarele despre schimbarea sistemului electoral mixt:
este o aciune privind micorarea numrului de deputai în Parlament: „ca s micoreze pân la 60-55
deputai, ca s voteze nu 100 i un om, dar s voteze un numr mai mic de deputai pentru a rezolva o
problem”.
modificarea sistemului electoral presupune formarea organului legislativ din „50% ceteni i 50% din
deputai pe liste de partid”, 50% din deputai pe liste de partid i „50% din candidaii independeni cu
realizrile sale”.
aceasta presupune „c 50 o s fie alei pe list de partid i 51 pe circumscripii”, în comparaie cu practica
anterioar când se votau listele de partid: „de exemplu, 19% a fost PD-ul, din 101 asta sunt 19 persoane”.
Prerea persoanelor care au participat la Focus Grup este c:
au auzit cu mult timp în urm aceast informaie, fiind o tire „veche”, care „nu are o influen asupra vieii
cetenilor”, i „sistemul electoral nu este un subiect de interes”; „schimbarea modului de alegere a
Parlamentului nu joac niciun rol în viaa obinuit a unui cetean”;
dintre participanii din Comrat, o singur persoan a auzit despre schimbarea sistemului electoral, iar
ceilali respondeni au spus c sistemul electoral „a rmas acelai”
au cunotine superficiale despre acest subiect: „am auzit despre el, dar aa profund - nu”; unora nu le este
clar scopul acestui proiect: „scopul nu este clar, iar când scopul nu e clar tu poi face orice pentru c nu este
explicaie;
„ori s fie din Parlament, ori direct un cetean, oricum, ei toi promit, dar cum ajung acolo îi fac interesele
lor”;
noul sistem electoral este în defavoarea partidelor politice mari i exist probabilitatea ca noul Parlament
s fie format din persoane care pot fi uor „cumprate”: „ai observat cum îi „cumpr” câte zece o dat?!
Iar o singur persoan se las mai uor convins decât o fraciune”; „orice relaie se bazeaz pe compromis,
iar atunci când acesta dispare, apar compromiterile”, respectiv, cei care urmeaz a fi alei în Parlament „vor
fi sub influena celor cu interese”;
în cazul votului majoritar, se cunoteau liderii partidelor, iar odat cu aplicarea noii metode de vot, cel mai
probabil, „nu vor fi persoane din raionul respectiv, dar la fel persoane care lucreaz pentru anumite partide”.
În acelai context, un respondent a menionat c „dac ceva nu este detaliat explicat, înseamn c suntem
minii”;
indiferent cum ar vota cetenii, „oricum rezultatele alegerilor vor fi falsificate”;
ar trebui „publicarea motivelor i caracteristicilor noului sistem electoral într-un limbaj accesibil pentru
populaie”;
în practic nu s-a realizat ceea ce a fost promis din start - ca fiecare regiune s aib un anumit numr de
mandate, ”astfel ca fiecare raion s fie asigurat cu un reprezentant în organul legislativ”.
unii participani din Bli au remarcat c populaia a acceptat acest sistem i ei îl consider unul benefic,
deoarece se ofer posibilitatea de a vota direct un candidat cunoscut, comparativ cu votul pe liste de partid.
Capitolul I. Nivelul de informare i satisfacie fa de mass-media în Republica Moldova 11
Scandalul lactatelor. Majoritatea participanilor la studiu a auzit despre scandalul lactatelor.
Respondenii au comunicat c le sunt cunoscute urmtoarele lucruri:
produsele lactate din Moldova nu corespund standardelor: „nu corespundeau normelor, erau mai multe
grsimi vegetale decât naturale”; Institutul de Standardizare „a efectuat fr preîntâmpinare, un control al
magazinelor, punctelor de comer, distribuitorilor de lactate i s-a identificat c anumite produse nu
corespund standardelor”; „un grup internaional a zis c la ei a aprut ceva informaii precum c la noi se
folosete mai mult grsime vegetal, s-a fcut o investigaie i deja s-a publicat, i ANSA s-a apucat s
controleze pe toi”;
compania JLC a fost un subiect implicat în acest scandal;
iniial a fost transmis tirea despre faptul c unele produse lactate din Moldova nu conin substanele
necesare, ulterior a aprut a doua noutate, precum c „produsele unui singur productor nu corespund
standardelor”.
despre poziia productorului de lactate privind defeciunea aparatelor de prelucrare, care au generat
acest incident, este c nu erau pregtii pentru un astfel de control: „ei pur i simplu nu au reuit s le
plteasc controlorilor”;
susinerea verificrilor, deoarece consumatorii nu trebuie s achite acelai pre pentru produsul care
conine parial smântân i produsul cu 100% smântâna i „poate unii mai mult iubesc produsul de
smântân decât smântâna”;
c analiza iniial a confirmat prezena grsimilor vegetale în produse, iar peste o sptmân, în urma
analizei repetate, s-a anunat eroarea produs la prima analiz - : „cum poate s fie greeal în toate cele 6
probe?!”. Un participant a adugat c „cine are mai muli bani, acela este adevrat”;
în condiiile actuale, „la orice companie pot fi depistate nereguli, deoarece unele ajung s combine substane
ca apa i uleiul de cocos pentru crearea unui nou produs”;
produsele lactate nu sunt naturale: „în lactate nu este nimic natural, nu este lapte”;
c nu a fost publicat proba chimic a lactatelor, dar „s-a postat tabelul produselor de import ale acestor
companii”.
tirea despre caritate.md. Mai puini respondeni au auzit despre tirea privind caritate.md.
Din detaliile cunoscute de respondeni au fost:
o singur persoan din Cahul a menionat c ea cunoate despre site-ul caritate.md, iar alt persoan a
auzit despre copiii care se tratau în Turcia i despre „operaiile care într-adevr nu se fceau”, precum i
despre transferul de bani pentru aceste operaii;
au fost aciunile de publicare i promovare a unor cazuri de ctre Svetlana Sainsus i fondatorul acestei
platforme cu scopul de a atrage donaii;
respondenii din Chiinu, vorbitori de limba rus, iniial au fcut referire la informaiile despre ajutoare
umanitare, bani publici, biseric, reinerea unui autobuz cu 10 persoane la vama Palanca. Ulterior, dup ce
au primit unele indicii, explicaii despre aceast noutate, respondenii i-au amintit de tirea despre
caritate.md.
Cu referire la tiri, s-au exprimat urmtoarele preri:
cei de la caritate.md „se înelegeau cu medicii din Turcia i, de fapt, direcionau banii în alt parte”;
cei de la caritate.md sunt „un grup organizat de criminali, care, pe parcursul a câiva ani se ocupau cu asta
i nu doar prin intermediul caritate.md”; caritate.md a fost calificat de ctre un participant ca „organizaie
politic”, iar de altul, ca un „grup de infractori”;
c Ministerul Sntii ar trebui s fie implicat i s „verifice starea copiilor la reîntoarcerea în ar”;
„caritate.md trebuia s fie verificat, aici, probabil, ei nu au gândit pân la urm”. În acest sens, ali
respondeni au adugat c medicii care se ocup de aceti copii în Republica Moldova, la fel ar trebui s
Capitolul I. Nivelul de informare i satisfacie fa de mass-media în Republica Moldova 12
efectueze anumite aciuni de verificare a strii pacienilor: „asta în cazul în care medicul nu este complice la
aceste aciuni”;
fcând referire la aciunile de caritate ale soiei preedintelui Igor Dodon i ale lui Vlad Plahotniuc, s-a
accentuat c promovarea intens a acestor campanii se realizeaz intenionat, deoarece este un an
electoral;
Figura 1.2: Nivelul de satisfacie fa de mass media din Republica Moldova. ”Q4. Cât de mulumit sau nemulumit suntei de mass media din Republica Moldova în general (TV, pres, radio, portaluri de tiri pe internet etc.)?”, N=1353
În cadrul sondajului, participanii la studiu au fost rugai s evalueze nivelul de satisfacie fa de mass media
din Republica Moldova în general. 56% dintre respondeni au menionat c nu sunt mulumii de mass media,
dintre care – 18% au declarat c sunt ”foarte nemulumii”. Analizând datele în funcie de criteriile demografice
(Anexa 1.2), se observ c 62% din cei cu studii superioare au indicat c sunt mai curând sau foarte nemulumii
de mass media în ar. Cu 2 p.p. (puncte procentuale) mai puini respondeni cu vârsta 46-65 de ani au
comunicat acelai lucru. 14% dintre respondenii care se afl în concediu de maternitate au indicat c sunt
foarte mulumii de mass media din ar. Cu 9 p.p mai puini respondeni pensionari cu indicat acelai nivel de
mulumire. 35% din vorbitori de limba român i cu 3 p.p. mai puini vorbitori de limba rus declar c sunt
destul de mulumii de mass-media din Moldova. În acelai timp, 17% din cei care vorbesc româna i 19% din
vorbitori de limba rus au denotat c sunt mai curând nemulumii de mass-media din RM.
Similar datelor prezentate în sondaj, în cadrul Focus Grupurilor, majoritatea participanilor la studiu au criticat
nivelul de profesionalism al surselor media din Republica Moldova.
Persoanele prezente la discuie au afirmat c determin nivelul de profesionalism al unei surse pornind de la
urmtorii factori: „profesionalismul i calificarea jurnalitilor” i „sursa de finanare a postului”. De asemenea,
un participant la discuie a afirmat c “întrebrile formulate incorect adresate” de un jurnalist distinge un post
profesionalist de altul mai puin profesionalist: „îi pregtesc aa nite expresii, cu rusisme, care nu le fac fa”.
O alt persoan a declarat c resursele financiare deinute de o surs media de tiri îi determin nivelul de
profesionalism. Respondentul i-a argumentat prerea prin faptul c „dac el e pltit bine, el s-a dus i a rscolit
i-i d el informaia. Dar unul care nu are, nu e pltit, pe de-asupra a spus ce o avut”. Totodat, un respondent a
remarcat c specificul informaiilor la fel îl ajut în determinarea nivelului de profesionalism al unei surse.
Astfel, în viziunea sa, un post ofer informaii „numai de tragedii, dar la alte posturi poi s auzi ce într-adevr
te intereseaz din politic, social”. La acest subiect, un participant a declarat c nivelul de profesionalism al unei
surse depinde de jurnaliti i principiile acestora: „dac el e om cinstit, vrea ca toat lumea s tie într-adevr
corectitudinea lucrurilor care este, el o va expune”. Pe de alt parte, aceiai persoan admite c exist
probabilitatea ca un jurnalist s-i doreasc s fie corect i profesionist, dar nu reuete din cauza presiunii din
partea conducerii: „...dar dac chiar e om bun i el vrea (s expun lucrurile corect), dar este presat de sus, speriat,
atunci el n-o s-o spun”. O persoan a declarat c îi creeaz o prere despre nivelul de profesionalism al unei
surse, atunci când urmrete buletinul de tiri i poate observa gradul de obiectivitate i imparialitate a celor
relatate, dac „el (jurnalistul) îi expune i prerea sa sau doar a canalului”, „ar trebui s fie mai obiectiv”.
6%
7%
5%
6%
8%
5%
6%
6%
4%
8%
34%
32%
35%
46%
34%
38%
31%
27%
32%
36%
38%
37%
39%
26%
39%
42%
39%
39%
41%
35%
18%
21%
15%
18%
16%
13%
20%
18%
20%
16%
5%
3%
6%
5%
4%
2%
4%
9%
4%
6%
Urban, N=605
Rural, N=748
Nu tiu/Nu rspund
Capitolul I. Nivelul de informare i satisfacie fa de mass-media în Republica Moldova 13
În acest context, au fost expuse mai multe preri referitor la semnificaia expresiei ” profesionalismul unui
jurnalist”. Respectiv, un participant a explicat aceast caracteristic ca fiind legat de practic i experiena de
lucru. Iar un alt respondent a fcut diferen între un jurnalist i un reporter. Conform prerii acestuia,
reporterul este direcionat de post în teren pentru colectarea informaiei. Pe când un jurnalist la fel lucreaz în
teren i colecteaz informaia, îns ulterior o analizeaz i o verific. Totodat, un jurnalist se afl mereu în
centrul aciunilor, cunoate sursele de informare i ce informaie urmeaz s obin.
Factori care determin încrederea în profesionalismul unui jurnalist
Respondenii au menionat urmtorii factori:
„experiena anterioar de lucru”; subiectele analizate alese de ctre jurnalist sunt considerate un factor ce determin încrederea în
profesionalismul acestuia; „obiectivitatea i veridicitatea informaiei” transmis de un jurnalist; „are curajul i spune adevrul”; implicare în transmiterea informaiei de la faa locului; Câteva persoane au declarat c relatarea adevrului reprezint un risc pentru unii jurnaliti, care nu sunt
protejai, dar din contr, adesea „au suferit foarte mult jurnalitii anume pentru informaia corect”. S-a exemplificat cazul jurnalistului rus D. Gubernev – care activeaz în tirile din sport de peste 10 ani i
cunoate aria, sportivii i situaia din domeniu;
Alt participant a fcut referire la jurnalitii care primesc noutatea bine structurat prin comunicatele de pres
ale unor instituii, organizaii i o expun la buletinele de tiri fr a o analiza sau a aduga informaii. În opinia
repondentului, jurnalistul nu poate interveni în astfel de informaii, respectiv în mass-media apar nouti care
nu sunt verificate. Iar o alt persoan a adugat c familiarizarea jurnalistului cu un anumit subiect înainte de
a lua un interviu, de asemenea, este simit de public.
Participanii nu au putut enumera multe calificative ale unui jurnalist profesionist, fapt care ar putea indica c
populaia nu gândete în termeni precum ”profesionalism”, ”echidistan” etc. Totui, pentru a înelege care
sunt lucrurile apreciate la jurnalitii considerai profesioniti moderatorul a întrebat numele jurnalitilor pe
respectai, dup care i-a rugat s enumere prin acetia se deosebesc ali jurnaliti.
Printre jurnalitii admirai de participanii la discuie se numr: Andrei Bolocan, Anatol Melnic, Angela
Gona, Natalia Morari, Gheorghe Gona, Lorena Bogza, Constantin Cheianu, Natalia Cheptene. Iar dintre
jurnalitii strini, respondenii îi urmresc pe Vladimir Pozner, Ksenia Sobchak.
În acest sens, câteva persoane au menionat c le place de Natalia Morari i Lorena Bogza deoarece:
sunt considerate ”pricepute” la adresarea întrebrilor care îi intereseaz pe spectatori „dau întrebri, la care lumea ateapt rspunsuri, real ateapt rspunsuri” „de parc întreab ceea ce ai fi vrut tu s întrebi”; exist diversitate politic în platourile emisiunilor moderate de Natalia Morari i Lorena Bogza; felul lor de a se adresa direct i la tem sunt printre factorii care îi fac pe respondenii s prefere aceste 2
jurnaliste: „vin diferite preri, adic, vin i efi, i acelai Dodon, poate s invite, i socialitii, toate partidele, de toate culorile - venii i v expunei punctul vostru de vedere”;
un respondent a menionat c sunt „jurnaliti care taie cu cuitul în varz, concrei i direci”. admiraia pentru Dan Negru, conform spuselor mai multor respondeni, se datoreaz stilului
prezentatorului de a comunica cu invitaii de la emisiune: ”omul e simplu, omul vorbete simplu. Nu se strduie s arate cuiva c el e... El cu un om bogat i cu un om srac vorbete la fel”.
În acest sens, cu referire la jurnalitii menionai mai sus, participanii la discuie au enumerat calitile pe
care le apreciaz:
capacitatea de a adresa întrebri corespunztoare, care vor genera informaia necesar i cutat de jurnalist;
individualitate/unicitate în activitate i capacitatea de a crea sinergia dintre ateptrile populaiei i informaia dobândit de la persoanele intervievate: „întrebarea corect lingvistic pus, asta în mare parte mult conteaz i la ce coninut ea o s aduc, la ce informaie. Întrebrile pot s fie puse diferit, da un jurnalist bun, el tie cum lingvistic s pun întrebarea la nivel încât omul crui este adresat întrebarea s dea
Capitolul I. Nivelul de informare i satisfacie fa de mass-media în Republica Moldova 14
informaia care lui îi trebuie. Asta-i scopul unui jurnalist”. „Are coloan vertebral” – dispune de o inteligen avansat, care îi permite s gestioneze informaia din mai multe surse i s o transmit eficient publicului;
inteligen emoional: „formuleaz întrebri foarte exacte, clare i s nu s se piard [cu firea]”; implicare activ în discuiile cu invitaii lor; personalitatea lor care adaug plus valoare emisiunilor.
Totodat, persoanele prezente la discuie consider c emisiunile jurnalitilor enumerai anterior au rating,
datorit urmtorilor factori:
pasiunea pentru jurnalism, care le garanteaz succesul i le permite s se încarce cu energie pentru dezvoltare continu;
relevana invitailor din emisiune: ”nu pur i simplu aduc acolo un analist politic de care oamenii nici n-au auzit, prima dat l-au vzut. Aduc nite oameni serioi care într-adevr au cercetat ceva, au fcut nite analize ceva, interesante”;
independen în aciuni i posibilitatea de a alege invitatul emisiunii.
Referitor la ali factori care influeneaz impresia unei persoane despre profesionalismul unei surse de tiri,
respondenii au remarcat modul în care sunt îmbrcai jurnalitii. Astfel, o persoan a accentuat c, în
Republica Moldova, jurnalitii au grij de imaginea lor: „toi stau aa cu un coc în fa i-s coafai”, în comparaie
cu România – unde modul în care se îmbrac jurnalitii este mai lejer. Alt participant a accentuat c felul în care
arat persoana care prezint tiri, transmite o informaie înainte ca jurnalistul s înceap buletinul de tiri i e
evident c „frumosul atrage publicul”. Totui, majoritatea persoanelor prezente la discuie au afirmat c felul în
care este îmbrcat un prezentator de tiri nu influeneaz decizia lor de a privi sau nu tirile. Un respondent a
menionat c la televiziunile care arat mai bine, unde prezentatorul este mai stilat i platoul mai modern,
„acolo sunt de sus care pltesc mai bine”. Mai mult ca atât, respondenii au declarat c pentru ei conteaz ca
jurnalistul s fie pasionat de activitatea sa, s le ofere informaie corect i actual. Iar un participant a adugat
c „nu conteaz aspectul exterior, da s vezi dac el într-adevr e informat i vrea s-i aduc ceva bun, atunci nu
mai conteaz cum e îmbrcat”.
Referitor la gradul de profesionalism al unei surse de tiri care este prezent doar online, o persoan a
menionat c îi creeaz o impresie despre un site de tiri, atunci când observ implicarea jurnalistului în
dezbaterea cititorilor din comentarii, demonstrând astfel implicarea sa, dar i aprându-i poziia. De
asemenea, o alt persoan a adugat c existena unor surse care activeaz exclusiv online denot faptul c
posturile TV sunt controlate de persoane care urmresc propriile interese în detrimentul informaiei veridice
care este ateptat de populaie.
În acest context, un respondent a spus c apreciaz neutralitatea postului ProTV Chiinu, îns se întâmpl ca
tirile transmise s fie „fleacuri”, iar diferena dintre ProTV Chiinu i ProTV Bucureti este ca între „cer i
pmânt”. În susinerea acestei idei, au fost enumerate mai multe exemple. Astfel, o persoan a remarcat tirea
despre faptul c fostul Preedinte Nicolae Timofti „a citit un discurs de pe foaie” – informaie care, în viziunea
respondentului, este evident i nu reprezint o tire. De asemenea, s-a afirmat c reporterii postului ProTV
Bucureti sunt mai bine pregtii fa de cei de la Chiinu – fapt demonstrat de discursuri, „cu totul alt
pregtire au reporterii de-acolo”: „acolo e mai interesant, mai multe activiti, vezi ce se întâmpl în ar”. În
acest sens, s-au exemplificat cazuri când, în opinia respondentului, nu era necesar deplasarea reporterilor de
la ProTV Chiinu i Prime în teren: „se deplaseaz jurnalitii la faa locului, în faa Guvernului: astzi la Guvern
a avut loc edina i nu tiu ce? Ce ai artat?! C a ars, a inundat sau ce?!”. Totodat, o persoan a menionat
reportajul despre o familie nevoia, realizat de jurnalista Sorina Obreja de la ProTV, care s-a prezentat în teren
„într-o blan scump”, ceea ce, în opinia respondentului, nu este un gest de empatie: „eu nu cred c ea simea
într-adevr ce simea femeia ceea cu copiii, fr lumin”. Mai muli respondeni au comparat posturile Pro TV
Chiinu i Pro TV Bucureti i au concluzionat c la ProTV Chiinu tirile nu sunt relatate profesionist. Pentru
susinerea acestei idei, s-a menionat c, pe site-ul ProTV Chiinu, subiectele nu sunt bine abordate, unele
fapte expuse, „nu sunt atât de importante” i organizarea categoriilor de tiri nu este relevant: „încep tirile
locale, naionale, de exemplu politic, social, tiri externe, iar se-ntorc la Moldova”.
Contrar prerilor relatate anterior, un participant a accentuat curajul postului ProTV care trimite reporteri
chiar i în situaii riscante – un exemplu în acest sens sunt evenimentele din 7 aprilie 2009, când: „maina lor
era înconjurat, în centrul protestului”, dar lor nu le-a fost fric s relateze situaia aa cum era.
Capitolul I. Nivelul de informare i satisfacie fa de mass-media în Republica Moldova 15
La acest subiect, respondenii s-au expus asupra neajunsurilor surselor de tiri din Republica Moldova.
Respectiv, o persoan a remarcat c în cazul site-urilor de tiri este imperativ angajarea unui redactor de tiri
care ar verifica corectitudinea informaiei scrise. Alte persoane au menionat lipsa jurnalitilor buni i ”prea
mult glamour, mai ales la Perfecte.md”.
De asemenea, participanii la discuie au declarat c jurnalitilor din ar le lipsete libertatea în gândire, care
le-ar permite s abordeze orice tem, dar i o pregtire profesional corespunztoare: „lipsesc studii, la noi nu
pregtesc jurnaliti adevrai. Acum în genere toat lumea duce o foame de jurnaliti foarte buni”. În acelai timp,
mai muli participani au accentuat faptul c au devenit martorii cazurilor când, indiferent dac se fcea un
reportaj de la locul incidentului, oricum nu era difuzat întreaga informaie, dar se selecta doar cea de care era
interesat postul TV: „eu am vorbit o propoziie, dar de acolo o ales ei ce au vrut”.
La acest subiect, a fost accentuat ideea c în trecut era dezvoltat profesionalismul i etica jurnalitilor: „mai
demult jurnalismul era o art de înalt profesionalism, în special jurnalismul internaional”, astfel c mass-media,
în special cea internaional, analiza informaia înainte de difuzare i cunotea despre riscul de a fi judecai
pentru tirile false. Pe când în prezent, „uneori priveti un interviu cu vreun reprezentant al statului sau vreun
om al artei, i jurnalistul nu poate formula întrebrile”, sau se întâmpl ca un jurnalist s prezinte tirile din
economie nefiind familiarizat cu noiunile. Potrivit acestui respondent, acestea sunt principalele cauze de ce o
parte din populaie nu are încredere în mass-media: „acum nu mai este cunoscut termenul de jurnalist
profesionist. Nu este profesionalism i nu este etic”. În acest context, un participant a afirmat c, dei în prezent
se tiu care ar trebui s fie calitile unui jurnalist profesionist, nu se cunosc anumii jurnaliti care le întrunesc,
comparativ cu perioada Uniunii Sovietice, când jurnalitii care excelau erau cunoscui de public, inclusiv
domeniul de specializare, activitile în care particip.
Majoritatea respondenilor ajung s critice felul în care reporterul a efectuat tirea i au enumerat mai multe
momente de care sunt deranjai. Printre acestea se numr:
subiectivitatea reporterilor în realizarea tirilor: ”dac chiar subiectul e negativ, reporterul oricum îi expune prerea sa”. Îns, conform opiniei acestui respondent, un reporter trebuie s-i pstreze neutralitatea în activitatea sa;
lipsa pregtirii, astfel c reporterul ajunge ”s citeasc de pe foaie”, pentru c nu este familiarizat cu subiectul reportajului: „cred c trebuie o dat dou ori s citeti aceeai informaie i poi s-o expui, dar s stai aa chiar s citeti de pe foaia din fa...”;
dicia nereuit a unor jurnaliti; modul haotic de montare a reportajului i calitatea proast a acestora: „e haotic acolo, nu mai înelegi care-
i ideea principal”; neîncrederea în sine a reporterilor care realizeaz reportaje în teren i nefamiliarizarea acestora cu
modurile de abordare a respondenilor; unii jurnaliti nu studiaz preventiv subiectul care urmeaz s fie discutat în timpul unui interviu i ajung
s adreseze întrebri irelevante: „el tie c are interviu i el nu-i pregtete întrebri, nu studiaz subiectul”; depistarea greelilor gramaticale în reportaje, în articole, în traducerea informaiei difuzate: ”când vorbete
o persoan în alt limb i jos merge traducerea, pe mine m deranjeaz complet”, inclusiv la televiziunile care au suficiente resurse financiare.
Respondenii din Comrat au spus c nu critic felul în care reporterul a realizat tirea, deoarece nu atrag atenia
la detalii minore. Dei unii participani au menionat c depisteaz greeli gramaticale în informaia citit, nu
obinuiesc s comenteze acest fapt, ci doar se amuz pe seama jurnalistului.
Un respondent s-a referit la emisiunea „Prima Or” i a menionat c ajunge s critice jurnalitii care prezint
de la buctrie pentru felul în care se exprim: „îi pregtesc aa nite expresii, i cu rusisme, i cu... care nu le
face fa”. Iar alt participant s-a referit la video-ul despre Vlad Plahotniuc „O zi” i a declarat c jurnalistul care
a realizat interviul „se linguea” i era foarte previzibil în adresarea întrebrilor. Astfel, acelai participant a
adugat c, dei îl considera pe jurnalistul menionat anterior un om cult, nu îl mai urmrete dup interviul
realizat cu Vlad Plahotniuc: „de atunci nici nu pot s m uit la dânsul”.
Capitolul I. Nivelul de informare i satisfacie fa de mass-media în Republica Moldova 16
Un respondent a afirmat c în Republica Moldova au rmas „doar jurnalitii neprofesioniti care lucreaz la
comand” i observ aceiai reporteri de o perioad îndelungat. Totodat, s-a invocat probabilitatea lipsei
cadrelor didactice care ar instrui viitorii jurnaliti.
Capitolul II. Percepia populaiei vizavi de prezena dezinformrii i a tirilor de propagand în mass media 17
CAPITOLUL II: PERCEPIA RESPONDENILOR DESPRE
PREZENA DEZINFORMRII I A TIRILOR DE
PROPAGAND ÎN MASS MEDIA DIN REPUBLICA
MOLDOVA
Acest capitol include date cu privire la percepia populaiei despre prezena tirilor manipulatoare în mass media din Republica Moldova i opinia privind gradul de importan al deosebirii tirilor false de cele veridice . De asemenea, în subcapitolul 2 sunt prezentate date despre nivelul de cunoatere al termenilor de ”tiri false” i ”propagand”. Încheierea capitolului prezint datele cu referire la ponderea cetenilor care cunosc despre posibilitatea de raportare a tirilor false i instituia la care cred c s-ar putea adresa.
2.1. Percepia populaiei cu privire la prezena tirilor manipulatoare în
mass media din Republica Moldova i importana de a le distinge
Figura 2.1.1: Opinia cu privire la importana deosebirii tirilor de manipulare sau dezinformare a cetenilor.
”Q23. V rog s-mi spunei în ce msur suntei sau nu de acord cu urmtoarea afirmaie: „este important ca
moldovenii s poat deosebi tirile care au scop de manipulare sau dezinformare a cetenilor”, N=1353
Respondenii au fost întrebai în ce msur sunt sau nu de acord cu afirmaia – „este important ca moldovenii
s poat deosebi tirile care au scop de manipulare sau dezinformare a cetenilor”. Marea majoritate dintre
participanii la studiu (92%) sunt de prere c este important ca cetenii s le poat distinge, 5% au rspuns
cu ”nici/ nici” i doar 1% dintre intervievai au spus c nu sunt de acord cu aceast afirmaie. 84% din
respondenii cu studii gimnaziale/primare consider c este important ca moldovenii s poat deosebi tirile
false (Anexa 2.1.1). Aceeai opinie o au 98% dintre respondenii cu studii superioare, 97% dintre respondenii
vorbitori de limba român i 91% dintre vorbitorii de limba rus.
Figura 2.1.2: Ponderea cetenilor care consider c urmresc tirile din surse independente. ”Q24. În ce
msur suntei sau nu de acord cu urmtoarea afirmaie: “urmresc tirile numai din surse independente? (un
rspuns posibil)”, N=1353
74% 18% 5112
Total de acord Mai degrab de acord Nici/ Nici Mai degrab nu sunt de acord Nu sunt deloc de acord Nu tiu/Nu rspund
92%
16%
28%
45%
11%
Urmresc tirile doar din surse independente
Urmresc tirile atât din surse independente cât i din alte surse
Urmresc tirile, dar nu sunt sigur care surse sunt independente
Nu tiu/Nu rspund
Capitolul II. Percepia populaiei vizavi de prezena dezinformrii i a tirilor de propagand în mass media 18
Tabel 2.1.2: Ponderea cetenilor care urmresc tirile din surse independente, în funcie de canalele TV privite. ”Q11. V rog s-mi spunei care canale TV dvs. privii cel puin o dat pe sptmân pentru tiri?”, ”Q24. În ce msur suntei sau nu de acord cu urmtoarea afirmaie: “urmresc tirile numai din surse independente? (un rspuns posibil)”, N=1353
Canale TV Privesc cel puin o dat pe
sptmân, N=1155
independente, N=180
PRIME 55% 50%
N4 6% 7%
TV 8 6% 7%
Cei mai muli dintre respondeni (45%) au spus c nu sunt siguri care dintre sursele de tiri pe care le urmresc
sunt independente, iar 28% au menionat c se informeaz atât din surse independente, cât i din alte surse.
Doar 16% au declarat c se informeaz doar din surse independente. Mai mult persoanele de 26-35 de ani
(20%) decât persoanele peste 65 de ani (13%) consider c urmresc tirile doar din surse independente.
(Anexa 2.1.2)
Figura 2.1.3: Ponderea persoanelor care declar c pot deosebi când mass media dorete s manipuleze opinia
cetenilor. ”Q25. Cum credei, dvs. ai putea deosebi când mass media (TV, pres, radio, portaluri de tiri pe
internet, etc.) dorete s manipuleze sau s schimbe prerea cetenilor, de ex: aduce tiri false, propagand,
dezinformeaz etc.?”, N=1353
51% dintre persoanele intervievate declar c ar putea deosebi situaiile când mass media dorete s
manipuleze sau s schimbe prerea cetenilor. Pe de alt parte, o pondere de 27% de respondeni consider
c le-ar fi ”oarecum greu” s disting astfel de tiri, iar 17% de respondeni menioneaz c le-ar fi ”foarte greu”
s le identifice.
O pondere de 57% din brbaii i respectiv 46% din femeile intervievate sunt de prerea c ar putea distinge
uor atunci când mass media dorete s manipuleze prerea cetenilor (Anexa 2.1.3). 56% din persoanele cu
studii gimnaziale/primare consider c ar deosebi greu când mass media încearc s manipuleze sau s
schimbe prerea cetenilor, pe când aceeai opinie o au 35% dintre respondenii cu studii superioare. 15%
dintre persoanele cu ocupaia director/manager i 53% din respondenii omeri au declarat c ar deosebi cu
greu manipularea în mass media.
21% 30% 27% 1 % 6%
Foarte uor
Oarecum uor
Oarecum greu
Foarte greu
Capitolul II. Percepia populaiei vizavi de prezena dezinformrii i a tirilor de propagand în mass media 19
Figura 2.1.4: Opinia respondenilor despre capacitatea populaiei din Republica Moldova de a deosebi tirile
false. ”Q26. Dar cât de uor sau greu credei c populaia din Republica Moldova poate diferenia tirile false de
tirile adevrate (veridice)?”, N=1353
Figura 2.1.4.1: Opinia respondenilor despre capacitatea populaiei din Republica Moldova de a deosebi tirile
false, în funcie de criteriile demografice. ”Q26. Dar cât de uor sau greu credei c populaia din Republica
Moldova poate diferenia tirile false de tirile adevrate (veridice)?”, N=1353
Dei personal, 51% dintre respondeni au spus c ar putea ”foarte uor” sau ”oarecum uor” deosebi când mass
media dorete s manipuleze, la întrebarea dac populaia din Republica Moldova poate diferenia tirile
adevrate – doar 29% au oferit un rspuns pozitiv. În dependen de vârsta respondenilor, vedem c 34%
dintre persoanele de 36-45 de ani consider c populaia din Republica Moldova poate diferenia tirile
veridice. Aceeai opinie o au 27% dintre responenii de 18-25 de ani i o pondere similar dintre respondenii
care au peste 65 de ani. (Anexa 2.1.4)
Figura 2.1.5: Ponderea respondenilor care consider c tirile din Republica Moldova sunt influenate de
politic. ”Q27. Cum vi se pare, tirile din Republica Moldova sunt sau nu influenate de politic?”, N=1353
% 21% 32% 2 % 10%
Uneori
Capitolul II. Percepia populaiei vizavi de prezena dezinformrii i a tirilor de propagand în mass media 20
85% din participanii la studiu sunt de prere c tirile din Republica Moldova sunt influenate foarte mult
(62%) sau mult (23%) de politic.
Mai mult respondenii din medul urban (71%) decât cei din mediul rural (54%) sunt de prerea c tirile din
Moldova sunt influenate foarte mult de politic (Anexa 2.1.5), iar cea mai mare pondere o au locuitorii
municipiului Chiinu care in proportie de 98% consider c tirile din ar sunt influenate de politic.
Aproximativ unu din cinci respondeni din regiunea de Sud au afirmat c tirile din Moldova sunt puin sau
deloc influenate de politic. O pondere de 78% dintre respondeni cu studii superioare consider c tirile din
ar sunt influenate foarte mult de politic. Cu 30 p.p. mai puini respondeni cu studii primare sau gimnaziale
împtesc aceeai opinie.
Majoritatea persoanelor prezente la Focus Grup au spus c este uor s fii un cetean informat, deoarece
multitudinea de surse ca – internetul, biblioteca, telefonul, arhiva – îi permite unui cetean s gseasc
informaia de care are nevoie: „sunt foarte multe surse i dac ai o întrebare, poi gsi rspunsul pe internet, dac
nu eti sigur în rspuns, caui mai departe: telefonezi, mergi la bibliotec sau la arhiv”. O persoan a adugat
c „ dac cineva dorete s fie informat, oricum va cuta tiri la TV, în internet i în toate celelalte surse de
informare”. O alt persoan a menionat i contribuia societii la distribuirea tirilor prin conversaii,
exemplificând: „chiar ieind la o staie auto, afli mai multe tiri decât în internet”. Respectiv, s-a afirmat c „dac
exist dorin, poi s fii informat” i s afli noutile.
Totui, unii sunt de prerea c nivelul de informare depinde de motivaia fiecrei persoane: „cine dorete s
gseasc o informaie, o gsete”. Îns, depinde i de domeniul în care eti vizat, pentru c despre unele arii sunt
foarte multe nouti, iar despre altele - mai puine. Totodat, s-a menionat c, dei exist o varietate de surse,
se întâmpl ca insuficiena de timp s fie un impediment în informarea constant a unui cetean: „uneori
reuesc s citesc tirile abia seara, aproape de miezul nopii”. Iar o persoan a adugat c lipsa interesului este o
cauz pentru care un cetean nu va cunoate noutile i nu se va aprofunda în analiza acestora. Pe de alt
parte, a fost expus prerea c cititorii sunt privai de dreptul la informare atunci când informaia nu este
tradus în limba rus, de aceea, un respondent consider „c nu este atât de uor s fii informat”.
De asemenea, s-a expus prerea precum c în prezent nu atât publicul este orientat spre informare, cât sursele
sunt axate pe atragerea ateniei publicului, inclusiv prin promovarea agresiv a noutilor: „sunt foarte multe
surse de informare i mi se pare c acum tirile vor s ajung la noi, nu noi la ele”. În acest sens, s-a afirmat c,
odat cu accesarea internetului, deja apar link-uri i unele surse sunt foarte agresive în rspândirea informaiei,
inclusiv a noutilor false: „iniial apar tirile adevrate, ulterior alte surse le preiau i le modific dup interesul
lor”.
La acest subiect, un respondent a fcut referire la poziiile Republicii Moldova în clasamentul privind viteza
internetului (locul 3) i accesul deschis al surselor de wi-fi (locul 1) – ceea ce presupune o libertate sporit de
gsire a oricrei informaii în orice limb, pe diverse site-uri: „astzi poi citi orice informaie în internet, în orice
limb i din orice ar”. Pe de alt parte, ali participani au accentuat c internetul conine foarte mult „gunoi
informaional” i cel mai dificil este s depistezi noutile adevrate, pentru c „fiecare canal, jurnalist transmite
informaia diferit”, pornind de la propria perspectiv. Potrivit spuselor unor respondeni, însi sistemul
informaional este construit în aa fel, încât factorii de decizie s poat controla ce nouti s ajung la public:
„la noi ajunge acea informaie care ei vor ca s ajung, dar este greu i chiar imposibil de apreciat veridicitatea
acestei informaii”. În acest context, o persoan a exemplificat cazul briefingurilor, când persoanele ajung s
prseasc sala, evitând astfel s rspund la întrebrile mai directe ale jurnalitilor. Mai mult ca atât, conform
opiniei respondenilor, este foarte greu s apreciezi veridicitatea noutilor, pentru c în spatele oricrei surse
este o persoan influent, care, „cu siguran, nu va transmite informaie împotriva sa, dei exist probabilitatea
ca poziia sa s fie una incorect”. În acest context, unii respondeni au declarat c citesc doar tirile care îi
intereseaz i le consider veridice doar atunci când informaia din mai multe surse coincide: „dac eu vd
aceeai tire pe 2-3 site-uri, eu tiu c tirea este adevrat”. Iar, în cazul când observ c fiecare surs
interpreteaz diferit o noutate, nu consider acea tire adevrat.
Majoritatea participanilor la Focus Grup au menionat c tiu despre faptul c unele tiri au scopul de a
manipula opinia public. Mai mult ca atât, participanii au spus c aceste tiri sunt create intenionat în
Capitolul II. Percepia populaiei vizavi de prezena dezinformrii i a tirilor de propagand în mass media 21
cantitate mai mare „pentru a duce în eroare poporul care nu e informat cu nimic”. Unii respondeni afirm c
tirile din start sunt construite pe manipulare i astfel „sursele au de câtigat”.
În acest sens, au fost exemplificate mai multe cazuri. O persoan s-a referit la promovarea intens a problemei
gunoiului din oraul Bli: „din toamn pân în primvar a fost difuzat acelai video despre tomberoanele pline
cu gunoi”, ca aciune de manipulare a populaiei. Ca rezultat, se creeaz panic în societate, iar pensionarii care
„stau de diminea pân sear i privesc tirile” merg la primrie i cer explicaii, din teama c „se vor îneca în
gunoi”. De asemenea, s-a exemplificat cazul apariiei terorismului dup actul din 11 septembrie 2001 din SUA.
În opinia unui respondent, promovarea activ a ideii c poporul musulman este implicat în aciunile de
terorism, ulterior, a facilitat implicarea unor ceteni ai statelor arabe în rspândirea acestui fenomen i au loc
tot mai multe acte de terorism. În acest context, o persoan a afirmat c informaia transmis la tiri nu este în
concordan cu realitatea i, de cele mai multe ori, tirile despre promisiunile lansate de politicieni nu se
materializeaz: „jumtate din promisiuni sunt la zero”. Iar un alt participant a completat c tirile despre
promisiunile politicienilor sunt prezente „mai ales când merg alegerile, arat cum dau cadouri”, „programeaz
i pân la urm nu avem niciun rezultat, nimic.” De asemenea, mai muli respondeni au menionat cazurile când
un post TV transmite tiri despre realizrile prim-ministrului Pavel Filip, iar alte posturi, din contr, afirm c
aceste realizri nu exist:„ sau când domnul Pavel Filip venic se laud cu realizri, într-adevr are multe
realizri, ca la alt canal s auzi c nu are nicio realizare”. În aceast situaie, persoanele prezente la discuie au
spus c ascult ambele opinii, îns nu tiu de partea cui este adevrul. Unele persoane au oferit exemplu de
tire cu scop de manipulare a opiniei publice, noutile despre criza i problemele din Ucraina, care s-au
focalizat pe crearea unei imagini negative a Federaiei Ruse i a speriat populaia cu probabilitatea repetrii
scenariilor asemntoare în Republica Moldova. Un alt exemplu de tiri manipulatoare a fost oferit de ctre
respondenii din Comrat, i anume faptul c, în contextul declaraiilor de unire cu România, semnate de unele
localiti din Republica Moldova, guvernarea gguz a convocat un consiliu unde s-au expus contra procesului
de unire. În consecin, un site de tiri moldovenesc a preluat aceast noutate, afirmând c locuitorii UTA
Gguzia „sunt gata s ia armele în mân i s lupte cu moldovenii” i i-a numit ”separatiti” i „agresori”.
Un respondent a depistat informaia cu scop de manipulare prin observarea consecinelor acesteia: „eu am
observat o mulime de oameni care sunt produsul la manipulare”. Iar alt persoan a adugat c este contient
de intenia de manipulare a unor nouti, deoarece sursele media nu sunt independente i promoveaz
imaginea celor care le dein: „mass media poate s te urce, dar poate i s te fac praf”. În acelai timp, un
respondent a expus prerea c „sursele de mass-media e puterea a patra de stat i cu sursele media poi s
manipulezi oamenii cum vrei”. Mai mult ca atât, el a declarat c o persoan poate fi incontient de faptul c este
manipulat i, în final, fiecare persoan este rezultatul informaiei pe care o consum: „dac tu consumi ceva,
înseamn c tu eti asta. Dac tu consumi mass media, tu eti mass media”. În acest sens, un alt participant a
comparat societatea cu „un burete” care absoarbe „soluia turnat” de mass media. De asemenea, o persoan a
spus c identific tirile care manipuleaz opinia public atunci când citete informaii „prea ireale i prea
înfrumuseate”.
Participanii la discuie au enumerat mai muli factori care îi face s cread c majoritatea tirilor din Moldova
sunt cu scop de manipulare. Respectiv, a fost expus ideea c: „orice tire trebuie s informeze publicul, dar, de
fapt, dezinformeaz, pentru c orice informaia se pltete”. Totodat, un participant a afirmat c tirile
manipulatoare sunt orientate pe anumite categorii, cum ar fi „persoanele fr studii superioare i cu un orizont
limitat de cunotine”, precum i pensionarii care sunt „mai nostalgici i mai uor de manipulat”. Iar un
respondent a accentuat c poporul dorete s vad „victime”, s urmreasc cum „se face dreptate” i, ca
rezultat, sursele media se axeaz pe criticarea unui anumit om politic: „cum acioneaz, cum conduce, unde se
odihnete”. Respectiv, pe de o parte, se elucideaz informaia despre acel politician, iar, pe de alt parte,
genereaz mai mult ur i frustrare în rândul populaiei.
Mai muli respondeni consider c distingerea informaiilor care manipuleaz sau dezinformeaz este o
abilitate important pentru moldoveni, pentru ca populaia „s nu triasc în minciun”, pentru a fi mai
contieni pentru cine voteaz la alegeri, astfel încât s nu dea vina pe alii pentru „condiiile în care sunt nevoii
s triasc”. Totui, majoritatea participanilor consider c moldovenii nu au o capacitate dezvoltat în
determinarea tirilor care au scop de manipulare.
Capitolul II. Percepia populaiei vizavi de prezena dezinformrii i a tirilor de propagand în mass media 22
Participanii la discuie îneleg prin termenul „dezinformare” inducerea pe o cale greit; practica de a
transmite foarte succint o informaie prin intermediul unei singure surse, despre un fapt care nu a avut loc,
pentru a mini populaia; „informare incorect”; „minire”; „eroare”. Totodat, s-a afirmat c dezinformarea este
un termen militar i are ca scop „inducerea în eroare a adversarului”. Majoritatea participanilor la studiu din
Comrat îneleg acelai lucru prin dezinformare - tiri false i propagand. Ei consider c aceste 3 fenomene
sunt corelate, iar scopul dezinformrii este de a induce în eroare.
Prin termenul de „distragerea ateniei publice”, respondenii îneleg distragerea ateniei de la evenimentele
importante prin difuzarea în special a faptelor bune: „Ne distrag atenia cu alte nouti, de exemplu, s-a
întâmplat ceva, dar ei ne distrag atenia, c iaca au druit sau au deschis o cas de btrâni”: „suprimarea unei
tiri importante prin agitaie i promovarea intens a altei tiri mai puin semnificative, pentru a distrage atenia
public de la evenimentele cu adevrat importante”. Pe de alt parte, actorii interesai fac aciuni i mai grave,
despre care se ofer o informaie foarte restrâns. „Este un eveniment important i se distrage atenia cu altceva,
cu alt eveniment”. De asemenea, noiunea de „distragere a ateniei publice” a fost asociat cu: promovarea i
exagerarea unei tiri neimportante; rspândirea tirilor false; transmiterea unei informaii pe o perioad
îndelungat. Iar o persoan a declarat c, de cele mai multe ori, reportajele de la televizor reprezint „un
element de distragere a ateniei de la tirile mai importante”, dar care sunt scrise în subsol.
Un participant la discuie consider c practica organizrii concertelor de ctre partidele politice, „pentru a
veseli publicul”, au, de fapt, ca scop distragerea ateniei de la problemele reale cu care se confrunt populaia i
de soluionarea crora trebuie s se ocupe reprezentanii alei în funciile de conducere.
Mai multe persoane din cele prezente la discuie au menionat c scopul fenomenelor de dezinformare i
distragere a ateniei publice este „pentru a ascunde adevrul”. Iar acest scop este urmrit de ctre guvernare i
partidul de la putere. Totodat, un respondent a adugat c bncile, de asemenea, utilizeaz informaie fals
atunci când comunic c au fcut anumite donaii.
Drept exemple de tiri care au distras atenia public au fost menionate:
informaia despre furtul miliardului; tiri despre conflictul din Siria difuzate de sursele de tiri din Federaia Rus pentru a distrage atenia de
la conflictul din Ucraina; crizele mai grave din Siria i alte state din Africa, difuzate de sursele de tiri din Republica Moldova, pentru
a distrage atenia de la problemele locale, „uitm c trim în Moldova i ne ducem mai mult spre alt extremitate”;
organizarea unor concerte de ctre politicieni, ca Vlad Plahotniuc cu artiti din Rusia, ca Filip Kirkorov, în timp ce o parte din populaie organizau miting în oraul Chiinu;
transmiterea filmului Istoria Moldovei pe postul TV „al lui Igor Dodon”, în ziua când a avut loc marul pentru Unire;
practica Parlamentului de a lua o decizie „pe timp de noapte”, iar a doua zi dimineaa buletinele transmit tiri despre ”incendii, accidente” etc.;
rapoartele prilor conflictului din Ucraina despre faptul c forele militare au fost evacuate, dar, în realitate, acestea sunt prezente la frontier.
În acelai timp, participanii la studiu din Comrat au întâlnit dificulti în exemplificarea cazurilor de distragere
a ateniei publice din regiunea gguz sau Republica Moldova.
O persoan a declarat c cel mai mult sunt dezinformate persoanele din mediul rural, care au acces doar la
câteva posturi TV, ca Prime, Moldova1 i sunt manipulai incontient prin intermediul acestor surse: „ei cred
c într-adevr e aa de bine... c o s mreasc pensia i aa mai departe”.
Capitolul II. Percepia populaiei vizavi de prezena dezinformrii i a tirilor de propagand în mass media 23
2.2. Nivelul de informare despre termenii de „propagand” i „tiri false”
Figura 2.2.1: Ponderea persoanelor care susin c ele cunosc termenul de ”tiri false”. ”Q28. Cunoatei ce este
…?”, N= 1353
În general, 53% dintre respondeni susin c ei cunosc ce reprezint tirile false. 66% din respondeni cu
vârsta 36-45 de ani au indicat c le este cunoscut termenul „tiri false”. Totodat, aceeai pondere de
respondeni cu studii gimnaziale/primare au afirmat c nu cunosc ce reprezint tirile false (Anexa 2.2.1). Cu
10 p.p. (puncte procentuale) mai puini locuitori ai regiunii de Sud (56%), de asemenea, nu cunosc ce sunt
„tirile false”. Mai mult respondenii din mediul urban (61%) i cei vorbitori de limba român (72%) decât
respondenii din mediul rural (46%) i cei vorbitori de limba rus (48%) consider c cunosc ce reprezint
tirile false.
Figura 2.2.2: Percepia respondenilor despre conceptul de tiri false. ”Q29. În ce msur suntei sau nu de
acord cu faptul c urmtoarele afirmaii descriu tirile false?”, N=714
Pentru a putea analiza nivelul de informare cu privire la semnificaia termenului de ”tiri false”, respondenilor
le-a fost propus o list de afirmaii i au fost rugai s evalueze în ce msur consider c aceste afirmaii
descriu tirile false. Cei mai muli, 90% dintre respondeni, asociaz tirile false cu situaia în care jurnalitii
intenionat prezint informaii neadevrate, de parc ar fi veridice.
În cadrul Focus Grupurilor, participanii la studiu au afirmat c prin termenul „tire fals” îneleg: minciun, „o tire care nu este adevrat” i „care nu este corect”, „se ia o bucic de adevr i-n jurul ei se
face aa o minciun, c nu înelegi, ce-i minciun, ce-i fals i ce-i adevrat”; o informaie neadevrat sau „amestecat cu adevrul”; o informaie nou; o tem incorect, „o informaie incorect”; simulare; lipsa argumentului; lipsa originalului; existena faptei, dar interpretarea fals; utilizarea datelor pentru dezinformare; realizarea unei tiri la comand, cu un anumit scop; „falsificarea unei tiri existente sau inventarea unor tiri inexistente”; „o noutate distorsionat”; informaie lipsit de sens i care nu are la baz anumite fapte.
La acest subiect, un respondent a adugat c „o tire fals se bate între 2 extremiti, subiectiv ori obiectiv.
tirea, când e prea subiectiv, asta e o tirea fals, adic, prezint ceva dubios”.
53% 45% 2%
Jurnalitii intenionat prezint informaii neadevrate de parc ar fi adevrate
Mass-media influeneaz informaia pentru a promova un anumit punct de vedere
Jurnalitii prezint tirea fr s verifice dac toate informaiile sunt veridice
Prezint doar o parte din informaia deinut
tirile prezentate superficial – reprezint tiri false
Total de acord Mai degrab de acord Nici/ nici Mai degrab nu sunt de acord Nu sunt deloc de acord Nu tiu/Nu rspund
Capitolul II. Percepia populaiei vizavi de prezena dezinformrii i a tirilor de propagand în mass media 24
Respondenii consider c scopurile tirilor false sunt:
„inducerea publicul în eroare”;
„distragerea ateniei de la realitate”, „distragerea de la o problem global, mai important”;
„sperierea populaiei”;
„obinerea puterii”.
Totodat, unii respondeni consider c tirile false sunt create pentru PR-ul celebritilor sau al politicienilor
i sunt rspândite rapid prin toate cile posibile. O persoan a remarcat c sursele transmit o pondere mai mare
de tiri negative – despre accidente, omoruri etc. pentru a speria societatea, iar problemele reale ale republicii
nu sunt comunicate.
titlul atractiv;
superficialitatea i subiectivitatea tirii;
„când e artat o extremitate, când e ori pozitiv, ori negativ, nu-s ambele variante”;
necorespunderea faptelor cu informaia transmis;
„existena unui ablon în scrierea acestor tiri”;
eliminarea sau schimbarea cuvintelor pentru crearea altui sens.
Pentru depistarea tirilor false, participanii atrag atenia la autorul articolului i la sursa primar, pentru c
astfel de tiri apar „pentru jumtate de or”, dup care dispar. Totodat, respondenii atrag atenia la
autoritatea sursei i suspiciunile care le genereaz.
Totui, o parte din respondeni a întâmpinat dificulti în enumerarea criteriilor pe care le utilizeaz pentru
depistarea tirilor false, accentuând faptul c înc nu tiu s determine o tire fals de una adevrat: „nu prea
tim s deosebim o tire fals, pentru c nu le vedem în fiecare zi, la fiecare moment, i nu am putea face o
comparaie”. Alt respondent a menionat c „noi putem s-o credem c e bun, dar pân la sfâritul anului auzim
c e fals”.
Persoanele prezente la discuie au afirmat c gsesc des tiri false în mass-media din Republica Moldova, „pe
sptmân câteva”. De asemenea, respondenii au menionat c ei cunosc site-uri specializate în crearea i
rspândirea informaiei false. În acest sens, s-au enumerat urmtoarele surse de nouti false:
moldovanews.md, moldovadream.md i Facebook – ca o platform de rspândire a acestui tip de tiri. Totodat,
respondenii consider c mai muli bloggeri i internaui sunt implicai în crearea i rspândirea informaiei
false. Astfel, respondenii au evaluat proporia de tiri false întâmpinate de ei ca 50% din toate noutile.
Respondenii au oferit mai multe exemple de tiri pe care le consider false:
cazurile de închidere a colilor din localitile rurale, unde copii sunt nevoii s parcurg 4 km pe jos pentru
a ajunge la coal: „au închis o coal, i alt coal e la 4 km de la domiciliu”, iar autoritile afirm c nu
sunt resurse financiare pentru transportul de copii: „i arta cum pentru transport nu-s bani, dar printele
cela cu leafa de 1000 lei are de unde s-i cumpere perechi de înclminte s schimbe la copil?”;
cazul reformei justiiei ca fiind relatat cel mai des în tirile false: „cu reforma justiiei cel mai des sunt tirile,
zic c au fcut, dar acuma iar se comaseaz judectoriile”;
promisiunea preedintelui Igor Dodon: „Dodon a promis c o s fac alegeri anticipate. Nici pân-n ziua de
azi nu-s anticipate”;
decesul lui Ion Suruceanu: „mi-am dat seama c nu-i adevr, dar d s-o citesc pân la capt ”;
învinuirea adus de preedintele american D. Trump Federaiei Ruse pentru doborârea avionului deasupra
Dombasului, dup jumtate de or de la catastrofa aviatic, fr efectuarea unei investigaii;
învinuirea preedintelui V. Putin pentru otrvirea cetenilor din Marea Britanie;
informaia despre cderea unui asteroid;
apocalipsa din anul 2000;
noutatea despre salariul mediu pe economie în sum de 4000 lei;
tirea despre cei 30 mii de sirieni;
zvonul c Renato Usatîi se va cstori cu Maia Sandu;
tirea despre decesul lui Sylvester Stallone;
Capitolul II. Percepia populaiei vizavi de prezena dezinformrii i a tirilor de propagand în mass media 25
tirea despre catastrofa aviatic, unde fiecare surs de informare avea propria viziune despre cauza
accidentului i cine se face vinovat de el: „cineva spunea c e vinovat Federaia Rus, cineva spunea c
Ucraina a fost implicat”.
La acest subiect, o persoan a menionat tirile privind incendiul din Kemerovo, unde au fost informaii false
despre numrul de victime. Un alt respondent a spus c noutile despre acest incendiu au avut un caracter
distorsionat i au fost mai degrab propagandiste. De asemenea, s-a declarat c în cazul anumitor tragedii, dei
majoritatea surselor ofer aceiai informaie, detaliile incidentelor sunt falsificate, pentru a nu genera
sentimentul de panic în societate.
Fiind întrebai de tirea despre 30 mii de sirieni, respondenii au declarat c nu au crezut din start aceast
informaie, pentru c o considerau o aciune imposibil i prea departe de realitate: „Deodat clar se vede c e
fals. Pentru c nu poate s-i aduc”. De asemenea, tirea „prea prea gogonat” ca s cread în ea. Mai mult ca
atât, un participant a menionat c, prin aceast tire, contracandidaii încercau s o defimeze pe Maia Sandu
i s o pun într-o lumin nefavorabil.
Potrivit unui respondent, „posturile TV lucreaz pentru imaginea lor i adesea se grb