COALA GIMNAZIAL “PETRE TUDOSE” Ş ĂM LURENI- Ă

COMUNA MĂLURENI, JUDEŢUL ARGEŞ

PARTENER ÎN PROIECT EDUCAŢIONAL INTERJUDEŢEAN

“DIVERSITATE I ŞINTERCULTURALITATE”

COALA GIMNAZIAL M RGINENII DE Ş Ă ĂJOS,

COMUNA FILIPEŞTII DE TÂRG, JUDEŢUL PRAHOVA

MMĂLURENIĂLURENI

Străveche vatră de civiliza ie românească, ocrotită la est i vest de ț șStrăveche vatră de civiliza ie românească, ocrotită la est i vest de ț șculmile Subcarpa ilor Meridionali, un col de rai pe care râul Vâlsan i l-a ț ț șculmile Subcarpa ilor Meridionali, un col de rai pe care râul Vâlsan i l-a ț ț șales ca loc de închinare către fratele său mai mare, Arge ulșales ca loc de închinare către fratele său mai mare, Arge ulș .. Dacă Vârful Dacă Vârful Scări oara Mare este obâr ia râului Vâlsan, comuna Mălureni reprezintă ș șScări oara Mare este obâr ia râului Vâlsan, comuna Mălureni reprezintă ș ș

sfâr itul călătorieiVâlsanului, înainte de înfră irea cu râul Arge . ș ț șsfâr itul călătorieiVâlsanului, înainte de înfră irea cu râul Arge . ș ț ș

După coborâ ul vijelios din Mun ii Făgăra ului, Vâlsanul î i permite un ș ț ș șDupă coborâ ul vijelios din Mun ii Făgăra ului, Vâlsanul î i permite un ș ț ș șmic răgaz în minunatele sale Poieni, înainte de ultima luptă cu muntele mic răgaz în minunatele sale Poieni, înainte de ultima luptă cu muntele prin care- i va dăltui biruitor, cale de 12 kilometri, făga ul său prin ș șprin care- i va dăltui biruitor, cale de 12 kilometri, făga ul său prin ș șstâncă: Cheile Vâlsanuluistâncă: Cheile Vâlsanului..

În acest loc binecuvântat, la începutul toamnei anului 1909, a descins În acest loc binecuvântat, la începutul toamnei anului 1909, a descins însu i Spiru Haret, Ministrul Cultelor i Instruc iunii Publice, ș ș țînsu i Spiru Haret, Ministrul Cultelor i Instruc iunii Publice, ș ș țmatematician renumit i unul din părin ii învă ământuluiromânesc. ș ț țmatematician renumit i unul din părin ii învă ământuluiromânesc. ș ț ț Motivul: Inaugurarea primei coli publice din Mălureni i una dintre ș ș Motivul: Inaugurarea primei coli publice din Mălureni i una dintre ș șprimele de pe Valea Vâlsanului.primele de pe Valea Vâlsanului.

OPTOPT ANIANI MAIMAI TÂRZIUTÂRZIU

De aproape un an, România Mică se afla sub ocupa ie străină. Singura coală de pe ț șDe aproape un an, România Mică se afla sub ocupa ie străină. Singura coală de pe ț șvalea Vâlsanului care mai func iona era coala inaugurată cu 8 ani în urmă de Spiru ț șvalea Vâlsanului care mai func iona era coala inaugurată cu 8 ani în urmă de Spiru ț șHaret.Haret.Inimoasa învă ătoare Elena Ionescu (20 de ani), refuză să- i părăsească „postul de ț șInimoasa învă ătoare Elena Ionescu (20 de ani), refuză să- i părăsească „postul de ț șluptă” i prime te la coală,vizita unui maior german, reprezentant al ocupantului, înso it ș ș ș țluptă” i prime te la coală,vizita unui maior german, reprezentant al ocupantului, înso it ș ș ș țde un plutonier pe post dede un plutonier pe post de interpret. La intrarea în coală, maiorul i-a salutat milităre te ș șinterpret. La intrarea în coală, maiorul i-a salutat milităre te ș șpe elevi i pe învă ătoare.ș țpe elevi i pe învă ătoare.ș țA cerut permisiunea să pună câteva întrebări copiilor i a fost impresionat de inteligen a ș țA cerut permisiunea să pună câteva întrebări copiilor i a fost impresionat de inteligen a ș ți nivelul lor de pregătire.și nivelul lor de pregătire.ș

A întrebat apoi dacă elevii cunosc vreun cântec. Tânăra învă ătoare a dat tonul cu ț A întrebat apoi dacă elevii cunosc vreun cântec. Tânăra învă ătoare a dat tonul cu țdiapazonul i copiii au intonat un mar , interpretare fără cusur care a plăcut maiorului.ș șdiapazonul i copiii au intonat un mar , interpretare fără cusur care a plăcut maiorului.ș șLa întrebarea „Ce cântec au cântat copiiii?”, domni oara învă ătoare a răspuns fără să ș țLa întrebarea „Ce cântec au cântat copiiii?”, domni oara învă ătoare a răspuns fără să ș țclipească: „Trece i batalioane române Carpa ii”.ț țclipească: „Trece i batalioane române Carpa ii”.ț ț La plecare, impresionat de curajul tinerei învă ătoare, germanul nu numai că a țLa plecare, impresionat de curajul tinerei învă ătoare, germanul nu numai că a țonorat-o cu salutul militar, dar i-a i sărutat mâna.șonorat-o cu salutul militar, dar i-a i sărutat mâna.ș

Războiul a trecut i o dată cu modernizarea României Mari, în comuna Mălureni șapar în toate satele comunei cel pu in câte o coală primară, astfel că la 1940 ț șfiin au 6 coli primare.ț ș

În 1955, se organizează în Căminul cultural i în dependin ele acestuia, prima ș țcoală gimnazială (cu clasele I-VII), din Mălureni.ș

În 1962, în satul Zărne ti, situat în sudul comunei Mălureni se construie te un ș șlocal nou pentru clasele V-VII, constând din 4 săli de clasă i un laborator de șinformatică.

Patru ani mai târziu, sub bagheta inimosului director Petre Tudose, care a „dirijat” efortul cu adevărat titanic al mode tilor locuitori ărani din Mălureni, se contruie te ș ț șactualul local al colii i care-pe cele două nivele- cuprinde:ș ș

-un laborator de informatică;

-un laborator de fizică;

-8 săli de clasă.

A fost un act de recuno tin ă din partea urma ilor –unii fo ti colegi sau fo ti elevi ș ț ș ș și actuali profesori-de a da colii de azi, numele ctitorului său: „Petre Tudose”.ș ș Nu

exagerăm cu nimic când afirmaăm că impozanta clădire înfiptă în colina din spatele Primăriei comunei, este ctitoria domniei sale.

A a arată azi, coala noastră, care de 5 ani este într-un ș șA a arată azi, coala noastră, care de 5 ani este într-un ș șproces de reabilitare al cărui sfâr it-oricât ne-am șproces de reabilitare al cărui sfâr it-oricât ne-am ș

strădui- nici măcar nu-l putem întrezări.strădui- nici măcar nu-l putem întrezări.

STRUCTURA POPULA IEI COLAREȚ Ș

30% dintre elevii no tri, sunt de șetnie rroma i trăiesc în condi ii ș țgreu de imaginat la început de secolului I al mileniului III.Părin ii lor sunt în propor ie de ț țpeste 95% analfabe i i 100% fără ț șo pregătire calificată sau un loc de muncă stabil.Din nefericire, de cele mai multe ori nu- i cunosc data de na tere, ș șnu-i felicită i nu-i sărută nimeni șde ziua lor i nu tiu că al i copii, ș ș țde ziua lor, suflă într-un tort în care sunt înfipte lumânărele.

Aceasta este coala unde în câte o vară, prin bunăvoin a unor oameni ș ținimo i, se organizează o grădini ă estivală, pentru noi, copiii ș țpre colari, care-spre doesebire de al i copii mai noroco i, nu ș ț ș avem o grădini ă a noastră.ț

SUNT VOLUNTAR, M IMPLIC, CONTEZ PENTRU ĂSUNT VOLUNTAR, M IMPLIC, CONTEZ PENTRU ĂCOMUNITATEA MEACOMUNITATEA MEA!!

Din dorinDin dorin a de a ie i din anonimat i de a ț ș șa de a ie i din anonimat i de a ț ș șne promova coala i comunitatea a ș șne promova coala i comunitatea a ș ș

apărut Asocia ia Imago Mundi.țapărut Asocia ia Imago Mundi.ț

• Povestea AsociaPovestea Asocia ițiț ei ei Imago Mundi a început în 2008, în Imago Mundi a început în 2008, în comunacomuna Mălureni Mălureni , , jud. jud. Arges, la 25 km de orasul Pitesti prin eforturi le cadrelor didactice i șArges, la 25 km de orasul Pitesti prin eforturi le cadrelor didactice i șt ineri lor din comunitate.tineri lor din comunitate.

• Scopul organizatiei noastre este participarea t ineri lor în proiecte i șScopul organizatiei noastre este participarea t ineri lor în proiecte i șini iat ive care spri j ină dezvoltarea culturală i socială a comunită ii din ț ș țini iat ive care spri j ină dezvoltarea culturală i socială a comunită ii din ț ș țcare provin, uti l izarea responsabilă a resurselor umane i a poten ialului ș țcare provin, uti l izarea responsabilă a resurselor umane i a poten ialului ș țt ineri lor;tineri lor;

• Din Din 2008 până în prezent, am 2008 până în prezent, am dederulrul atat o serie de activită i i proiecte pe ț ș o serie de activită i i proiecte pe ț șteme cum ar f i ecologia, creativitatea,teme cum ar f i ecologia, creativitatea, con tientizareșcon tientizareș a, a, ccampanii de ampanii de prevenire a violen ei i a discriminări i , activită iț ș țprevenire a violen ei i a discriminări i , activită iț ș ț de voluntariat în beneficiul de voluntariat în beneficiul comunită ilor rurale i urbane, activită i de formare a cadrelor didactice . ț ș țcomunită ilor rurale i urbane, activită i de formare a cadrelor didactice . ț ș țActivită i le pe care lețActivită i le pe care leț -am derulat -am derulat până în prezent până în prezent vorbesc prin imaginile devorbesc prin imaginile de mai jmai j osos !!

Proiectul “Comunic, descopProiectul “Comunic, descopăăr, r, îîmi gmi găăsesc sesc propriul drum”propriul drum”

Finanţat de Banca Mondială prin Proiectul pt. Inv. Rural, proiectul nostru educaţional s-a derulat pe parcursul lunilor de vară prin acţiuni

interesante şi atractive pentru elevi.

MediuMediu protejat,protejat, viitorviitor asigurat asigurat

A A apărut ca o soluţie pentru a creşte interesul tinerilor pentru protejarea apărut ca o soluţie pentru a creşte interesul tinerilor pentru protejarea mediului înconjurătormediului înconjurător, i, iar programul Tineret în Acţiune ar programul Tineret în Acţiune finan finanţţat de Comisia at de Comisia

EuropeanEuropeanăă a oferit posibilitatea realizării salea oferit posibilitatea realizării sale, cresc, crescâând interesul tinerilor pentru nd interesul tinerilor pentru activitatea de voluntariat activitatea de voluntariat şşi constituind i constituind premisa unei dezvoltări durabilepremisa unei dezvoltări durabile..

Creaţia - itinerar spre cunoaştere, paşi spre viitor

Proiect finanţat de Comisia Europeanş prin programul Tineret în Acţiune. Proiectul a avut drept scop încurajarea creativităţii şi promovarea tinerilor

talentaţi! .

EU puzzleEU puzzle

FFinanţat de Comisia Europeană prin programul Tineret în Acţiune, implementat în inanţat de Comisia Europeană prin programul Tineret în Acţiune, implementat în parteneriat cu şcolile din comunele Mălureni, Hârseşti, Brăduleţparteneriat cu şcolile din comunele Mălureni, Hârseşti, Brăduleţ, , Şcoala cu cls. I-VIII nr. Şcoala cu cls. I-VIII nr. 19 Piteşti şi Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu – Centrul Europe Direct Argeş.19 Piteşti şi Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu – Centrul Europe Direct Argeş. S-au S-au prezentat informaţii despre istoricul, instituţiile şi simbolurile Uniunii Europene, si s-au prezentat informaţii despre istoricul, instituţiile şi simbolurile Uniunii Europene, si s-au

distribuit materiale informative.distribuit materiale informative.

SUNT VOLUNTAR, M IMPLIC, CONTEZ ĂSUNT VOLUNTAR, M IMPLIC, CONTEZ ĂPENTRU COMUNITATEA MEAPENTRU COMUNITATEA MEA!!

PROPUNĂTORI:PROPUNĂTORI:

Director, prof.MIŢARU MARIANDirector, prof.MIŢARU MARIAN

Consilier educativ, prof.PETRESCU RAMONA Consilier educativ, prof.PETRESCU RAMONA

Prof. MIŢARU VERONICA Prof. MIŢARU VERONICA

Prof. COTESCU SIMONA Prof. COTESCU SIMONA