STUDIU DE CAZ

a. Date personale Numele şi prenumele : G. A.Vârsta cronologică : 10 ani Diagnostic : Sindrom Down asociat cu deficienţe motrice;

b. Date familiale Numele şi prenumele părinţilor§ tata: G. V.§ mama: G. D.

Ocupaţia părinţilor§ tata: muncitor în construcţii; § mama: asistent personal;

Bugetul familiei: mediu;Structura familiei: este o familie organizată; Componenţa familiei: mai are un frate mai mare;Relaţii familiale: bune, armonioase.

c. Date medicale Naştere: normalăSarcina: fără probleme deosebiteDezvoltare fizică: deficitară

d. Nivel de dezvoltare Percepţie: lacunară; Atenţie: instabilă, se concentrează uşor, dar este distras de orice zgomot său persoană.Memorie: predominant memoria mecanică şi cea de scurtă durată.

Gândirea: în stadiul intuitiv, realizează categorii, sortează după diferite criterii.Limbaj şi comunicare:

§ volum vocabular: sărac;§ tip de comunicare: vorbeşte greoi, fără fluenţă;§ semantica: înţelege mesajele simple şi reacţionează adecvat;§ structura gramaticală: nu este formată;

Psihomotricitate :§ coordonare motrică generală: slabă;

1

§ motricitate finală: slabă;§ schema corporală: însuşită;§ lateralitate: dreapta§ orientare în spaţiu: bună;§ orientare în timp: satisfăcătoare;§ gesturi: lent în mişcări;

Stil de muncă: realizează cu greu activităţile cerute, este slab motivată, este pasivă;Temperament : sangvinicComportament socio-afectiv :

§ manifestă interes pentru contactul cu oamenii§ se bucură de prezenţa copiilor în jurul lui§ afectuos şi cu copiii şi cu adulţii

Deprinderi de autonomie personală şi socială: destul de bine însuşite;

e. Activităţi terapeutice mai importante în care este inclus copilul § Logopedie§ Kinetoterapie§ Terapie cognitiv㧠Dezvoltarea psihomotricităţii şi abilităţi practice§ Ludoterapia§ Artterapie

f. Interpretarea rezultatelor

G.A. este încadrată în acest program de mult timp şi rezultatele terapiei se văd pe măsură ce ea înaintează în vârstă. Părinţii, în special mama, sunt cooperanţi şi se implică în activităţi atunci când sunt solicitaţi. În cadrul terapiei de grup, activităţile s-au bazat pe autonomie personală şi socială, drept dovadă, copilul se descurcă să folosească toaleta, mănâncă singură, se îmbracă singur strânge jucăriile după ce se joacă, face curăţenie după ce mănâncă, respectă regulile. Deasemenea s-a lucrat şi pe partea de motivare a subiectului, deoarece aceasta manifestă o lipsă de interes faţă de unele activităţi şi participă doar atunci când este solicitată. În acest caz s-a folosit ludoterapia şi artterapia pentru care aceasta manifestă un interes deosebit. La activităţile educative a participat o echipă întreagă de specialişti, unde fiecare dintre ei a lucrat o terapie specifică.

2