4. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda goodwill – capitalurile permanente necesare exploatarii.

Pe baza constatarilor din cadrul diagnosticului, cu deosebire cel financiar-contabil se obtin urmatoarele elemente de calcul:— Bilanţul la 31/XII/anul n se prezinta astfel:

Planul de finantare se prezinta astfel: 1 2 3 4 5

Investiţii 200 — 200 — 200NFR — 100 — 100 —Rambursari imprumut100 200 200 — — Mijloace necesare 300 300 400 100 200CPNE vor fi remunerate la rata de 15%Renta goodwill-ului va fi actualizata la rata de 12%

REZOLVARE:Evaluarea elementelor corporale:Activ corporal (net) 3.000Datorii 700 Valoarea elementelor corporale 2.300

Evaluarea elementelor necorporaleCalculul CPNE:Imobilizari corp. nete 1.600NFR 600 CPNE = 2.200

In functie de elementele cifrate din planul de finantare masa CPNE va evolua in 5 ani astfel: 0 1 2 3 4 5Mijloace necesare — 300 300 400 100 200CPNE (n -1) 2.200 2.500 2.900 3.000 3.200CPNE 2.200 2.500 2.800 3.300 3.100 3.400CPNE x 15% (remuneratie) — 375 420 495 465 510Profit previzional net — 500 500 500 500 500Superprofit — +125 +80 +5 +35 -10Superprofit actualizat la12% — 111 64 3 22 - 5 GW= 195

Valoarea intreprinderii devine:

Valori corporale 2.300Valori necorporale 195 Valoarea intreprinderii 2.495

7. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie – metoda directa

 La începutul exercitiului N, o societate comerciala dispunea de lichiditati si echivalente de licgiditati în valoare de 80.000 lei. În cursul anului N, au fost efectuate urmatoarele tranzactii:1.      achizitia unui teren în valoare de 20.000 lei, pe credit comercial;2.      vânzari de produse finite în suma de 500.000 lei, cu plata imediata;3.      contractarea unui credit bancar în valoare de 100.000 lei;4.      plati privind salariile în suma de 50.000 lei;5.      plati privind dobânzile aferente creditului bancar în valoare de 1.000 lei;6.      vânzarea unei licente de fabricatie la un pret de 40.000 lei, cu plata amânata;7.      plati catre furnizorii de servicii în suma de 20.000 lei;8.      vânzarea unui echipament în valoare de 20.000 lei, cu plata imediata;9.      acordarea unui împrumut unei filiale în suma de 50.000 lei;10.  achizitia în numerar a unor bonuri de masa în valoare de 30.000 lei;11.  încasarea unor chirii în avans în suma de 10.000 lei pentru spatii închiriate unor trti;12.  dividende de plata;13.  impozite de plata.

Într-o prima etapa se vor elimina tranzactiile care nu au incidenta asupra trezoreriei (care nu genereaza fluxuri de încasari sau plati), si anume: tranzactiile (1) si (6), pentru care plata se va face ulterior, si tranzactia (10) care reprezinta o miscare în interiorul trezoreriei.Ulterior, fluxurile de trezorerie degajate de tranzactii vor fi regrupate în functie de activitatea care le-a generat, dupa cum urmeaza:

Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare (I) 500.000+Încasari din vânzari de produse finite 10.000

+Încasari din chirii 20.000-          Plati catre furnizorii de servicii 50.000-          Plati privind salariile 1.000 -          Dobânzi platite 30.000 -          Dividende platite 10.000-          Impozit pe profitul platit = Flux net de trezorerie generat de activitatea de exploatare (II) 399.000Fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii 20.000+Încasari din vânzarea unui echipament 50.000-Plati privind âmprumuturi acordate filialelor =Flux net de trezorerie generat de activittea de investitii 30.000Fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare+Încasari din credite bancare 100.000=Flux net de trezorerie generat de activitatea de finantare (III) 100.000Flux net total (IV) = (I) + (II) + (III) 469.000Lichiditati si echivalente de lichiditati la 01.01.N (V) 80.000Lichiditati si echivalente de lichiditati la 31.12.N (VI)=(IV)+(V) 549.000

8. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie – metoda indirecta

Se cunosc urmatoarele informatii (in u.m.): cheltuieli cu amortizareaimobilizarilor 320; stocuri la 01.01.N. 700; datorii din exploatare la 31.12.N.800; rezultat ordinar inainte de impozitare l .600; venituri in avans la 31.12.N.700 (din care 440 subventii pentru investitii); venituri din provizioane pentrudeprecierea marfurilor 175; creante din exploatare la 01.01.N. 400; venituri dincesiunea imobilizarilor corporale 120; datorii din exploatare la 01.01.N. 680;stocuri la 31.12.N. 550; venituri in avans la 01.01 .N. 800 (din care 580 subventiipentru investitii); creante din exploatare la 31.12.N. 300; cheltuiala cuimpozitul pe profit 300; costul de achizitie al imobilizarilor corporale vandute 400;amortizarea cumulata aferenta imobilizarilor corporale vandute 200; impozit peprofit platit 220.Calculaţi fluxul net de trezorerie aferent activitatii de exploatare.

Rezolvare:

Se utilizeaza metoda indirecta:

Rezultat ordinar inainte de impozitare 1.600+ Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor 320- Venituri din provizioane pentrudeprecierea marfurilor 175- Venituri din cesiunea imobilizarilor corporale 120+ Cheltuieli cu activele cedate 200Rezultat inainte de variatia NFR l. 825+ Scaderea stocurilor 150+ Scaderea creantelor din exploatare 100- Scaderea datoriilor din exploatare 120+ Cresterea veniturilor in avans 40- Impozit pe profit platit 220= Flux net de trezorerie dinactivitatea de exploatare 1.775

9. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare – metoda aditiva.

Deteriminati activul net corijat al unei intreprinderi, prin ambele metode, cunoscând următoarele elemente din bilantul economic al acesteia : casa 10.000, banca 150.000, cheltuieli de infiintare 15.000,cladiri 200.000, echipamente 250.000, stocuri 300.000, furnizori 400.000, creditori 80.000, imprumuturi bancare t.l. 200.000, capital social 100.000, rezerve 10.000, venituri anticipate 80.000, profit 55.000

ANC = 910.000 – 480.000 = 430.000

10. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare – metoda substractiva

Deteriminati activul net corijat al unei intreprinderi, prin ambele metode, cunoscând următoarele elemente din bilantul economic al acesteia : casa 10.000, banca 150.000, cheltuieli de infiintare 15.000,cladiri 200.000, echipamente 250.000, stocuri 300.000, furnizori 400.000, creditori 80.000, imprumuturi bancare t.l. 200.000, capital social 100.000, rezerve 10.000, venituri anticipate 80.000, profit 55.000

ANC = Total active corijate – Total obligatii corijate

= 910.000 – 480.000 = 430.000

Activ corijat = Total active – Impbilizari necorporale

= 925.000 – 15.000 = 910.000

Obligatii corijate = 400.000 + 80.000 = 480.000

11. Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare.

In baza bilantului prezentat mai jos, calculate indicatorii de echilibru financiar.

ACTIV SUME PASIV SUME

Activ imobilizat net 1836.2 Capital propriu 1860.6Stocuri 34.4 Provizioane pt riscuri si

cheltuieli145.2

Clienti 1393.2 Imprumuturi pe termen lung 1026.4Creante diverse 671.8 Datorii furnizori 194.4Valori mobiliare de plasament 2509.2 Alte datorii pe termen scurt 3336Disponibilitati 701 Credite bancare curente 583.2

Total 7145.8 Total 7145.8

Rezolvare:

1. Determinarea situatiei nete ( SN)SN = Activ – Datorii totaleSN = 7145.8 - ( 145.2+1026.4+194.4+3336+583.2) = 1.860.6 lei

2. Determinarea fondului de rulmet financiar ( FRF)a) FRF = Capitaluri permanente – Nevoi permanenteFRF = (1860.6+145.2+1026.4) – 1836.2 = 1196 leiFR propriu = Capitaluti proprii si assimilate – Activ imobilizat netFR propriu = (1860.6+145.2) – 1836.2 = 169.6 leib) FRF = Nevoi temporare – Resurse temporare

FRF = (34.4+1393.2+671.8+2509.2+701) – (194.4+3336+583.2) = 1196 lei

3. Determinarea nevoii de fond de rulment ( NFR)NFR = (Nevoi temporare – Active de trezorerie ) – (Resurse temporare – Pasive de trezorerie)NFR = (5309.6 – 2509.2 – 701) – (4113.6 – 583.2) = 2099.4 – 3530.4 = - 1431 lei

4.Determinarea trezoreriei nete (TN)TN = FRF – NFRTN = 1196 – (-1431) = 2627 lei.

Se constat ca intreprinderea dispunde de un patrimoniu in suma de 1860.6 lei.Fondul de rulment financiar pozitiv ( in suma de 1196 lei) este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la finantarea stocurilor si creantelor intreprinderii. Aceasta marja de securitate financiara constituie o garantie a solbavilitatii interprinderii, cu atat mai mult cu cat si fondul de rulment propriu este pozitiv (169.6 lei).Decalajele de plati favorabile, generate de resursele ciclului de exdploatare, sub forma datoriilor pe termen scurt ( 3530.6 lei), mai mari decat decalajele de incasari nefavorabile, sub forma stocurilor si creantelor (2099.4 lei) au generat o nevoie de fond de rulmet negativa.Schematic, modul de realizare a echilibrului financiar patrimonial pe baza indicatorilor calculate se prezinta in figura de mai jos.

NEVOI RESURSE

TN2627 lei

FRF1196 lei

NFR1431 lei

12. Studiu de caz privind bilantul economic.

Bilantul economic este instrumentul de lucru pe baza caruia se evalueaza o intreprindere: el prezinta patrimoniul, diagnosticul de rentabilitatea intreprinderii, actualizate si corectate in functie de exigentele pietei,pe baza constatarilor din evaluare.

Exemplu bilant economic:ACTIV PASIV

Active imobilizate 6.277 Datorii – total 24.617

Active circulante – totaleStocuri Clienti Disponibil

20.046515

19.47655

DTLFurnizori Alte datoriiAlte obligatiiCredite pe termen scurt

1.2338.10611.6001.6152.063

Capitaluri proprii – totalCapital socialRezerve Rezultat reportat ProfitDiferente evaluare

1.706500188

2.327-743-566

Total activ 26.323 Total pasiv 23.323

13. Studiu de caz privind bilantul functional.

Bilantul functional este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilantul contabil, a principalelor functii ale intreprinderii:

functiile de investitii, de exploatare si de trezorerie – in active si functia de finantare- in pasiv.

Exemplu bilant functional:ACTIV PASIV

Functia de investitii Activ imobilizat 49.269Capitaluri proprii 24.361

Functia deFunctia de exploatare Stocuri+ Creante- Obli.

nefinanciare(furnizori + creditori) 4.654

finantare

Functia de trezorerie Valori mobiliare deplasament +Disponibilitati 11.191

Datorii financiare 40.753

14. Studiu de caz privind bilantul financiar.

Bilantul financiar este instrumental de analiza, pe baza posturilor din bilantul contabil, a celor trei mari mase financiare ale intreprinderii:

Fondul de rulment net global; Necesarul de fond de rulment; Trezoreria intreprinderii.

Exemplu bilant financiarACTIV PASIV

Active imobilizat

49.269

Capitaluri permanente

65.114Stocuri si creante

64.298

Datorii de exploataresi in apara exploatarii

59.644Disponibilitati

11.191

Datorii financiare curente

0

15. Studiu de caz privind rentabilitatea, lichiditatea si solvabilitatea

18. Studiu de caz privind soldurile intermediare ale gestiunii.

Contul de profit si pierderea a unei intreprinderi (structutra simplificata prin regruparea elementelor) se prezinta in tabelul de mai jos:

Contul de profit si pierdere – exercitiul N

CHELTUIELI SUMA VENITURI SUMA

Cumparari de materii primeVariatia stocurilor de mat primeLucrari si servicii executate de tertiImpozite si taxeCheltuieli cu personalulAlte cheltuieli pentru exploatareCheltuieli cu amortizarile si provizioanele

Total cheltuieli pentru exploatare

Cheltuieli cu dobanzileCheltuieli cu diferentele de curs valutarCheltuieli privind amortizarile si provizioanele

Total cheltuieli financiare

Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiuneValoarea net contabila a elementelor de active cedateCheltuieli cu amortizarile si provizioanelor

Total cheltuieli exceptionale

Impozit profit

13.893.000

- 270.000

1.675.640676.360

7.400.000

21.942

1.133.000

24.529.942

800.000

2.180

13.000

815.180

25.618

345.000

70.000

440.618

516.945

Productia vandutaProductia stocataProductia imobilizata

Subventii de exploatare

Alte venituri din exploatare

Venituri din provizioaneTotal venituri din exploatare

Venituri din dobanzi

Venituri din provizioane

Total venituri financiareVenituri exceptioanele din operatii de gestiuneVenituri din cesiunea elementelor de activVenituri din provizioane

Total venituri exceptionale

26.624.600180.0005.400

15.000

14.560

0

26.839.560

17.261

2.500

19.761

38.519

340.000

30.000

408.519

Total cheltuieli 26.302.685 Total venituri 27.267.840

Rezultatul exercitiului 965.155

TOTAL 27.267.840 TOTAL 27.267.840

Intocmiti tabolul SIG ( solduri intermediare de gestiune)

TABLOUL SIG

SOLDURI INTERMEDIARE DE GESTIUNE EXERCITIUL NProductia vanduta+ Productia stocata+ Productia imobilizata

26.624.600+180.000

+5.400

= Productia exercitiului 26.810.000

Cumparari de materii prime 13.893.000Variatia stocurilor de materii prime - 270.000Lucrari si servicii executate de terti 1.675.640- Consumuri provenind de la terti 15.298.640 - 15.298.640

= Valoarea adaugata (26.810.000 – 15.298.640) (VA) 11.511.360+ Subventii de exploatare- Impozite si taxe- Cheltuieli cu personalul

+15.000- 676.360

- 7.400.000

= Excedent brut al exploatarii (EBE) 3.450.000+ Alte venituri din exploatare+ Reluari asupra amortismentelor si provizioanelor- Alte cheltuieli pentru exploatare- Amortizari si provizioane calculate

+14.5600

- 21.942- 1.133.000

= Rezultatul exploatarii ( RE) 2.309.618+ Venituri financiare- Cheltuieli financiare

+ 19.761- 815.180

= Rezultatul curent 1.514.199+ Venituri exceptionale- Cheltuieli exceptionale- Impozit pe profit

+ 408.519- 440.618- 516.945

= Rezultatul exercitiului (profitul net al exercitiului) 965.155

25.Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite cu drept de deducere aferente TVA.

Societatea comerciala X realizeaza urmatoarele operatiuni:- livrari de marfuri la export 100.000 lei;- livrari de marfuri de la intern cu drept de deducere in valoare de125.000lei, TVA 24%;- livrari de marfuri de la intern, scutite de la plata TVA, fara drept de deducere in valoare de 25.000 lei;- achiziţii de materii prime si materiale consumabile de pe piaţa interna 75.000 lei, TVA24%;- achizitie de materii prime din import 20.000 lei, taxa vamala 10%, TVA 24%.Să se calculeze TVA deductibila, TVA colectata, TVA de dedus, TVA de plata sau derambursat, dupa caz.

Rezolvare:

Determinarea TVA-ului deductibila si de dedus.Pentru aceasta trebuie analizate operatiunile pentru care se calculeaza TVA-ul deductibila ,si anume achizitiile, respective operatiunile care intra in calculul proratei TVA si a TVA-ului de dedus.Printre aceste operatiuni se afla unele cu drept de deducere si altele fara drept de deducere. Prin urmare este necesar sa calculam cat din TVA-ul posibil dededus (deductibila) este si efectiv dedus.Pentru aceasta vom calcula prorataTVA(%) pe care o vom aplica TVA-ului deductibila ,urmand a obtine un TVA de dedus proportional cu totalul operatiunilor cu drept dededucere în total operatiuni efectuate. In baza de calcul a TVA-ului deductibila vor intra:- achizitii materii primeşi materiale consumabile de pe piata interna 75.000 lei;- achizitie materii prime din import 20.000 lei, taxa vamala 10%.In ceea ce priveste marfurile achizitionate prin import 20.000 lei, in calculul bazei de impozitare TVA intra valoarea acestor materii prime, inclusiv toate taxele aferente (mai putin TVA, desigur) platite. Prin urmare, valoarea luata in considerare va fi pretul materiei prime plus taxe vamale aferente:20.000 lei + 10% x 20.000 lei = 22.000 lei.Baza de impozitare a TVA deductibila va fi:75.000 lei + 22.000 lei = 97.000 lei.TVA deductibila=24% x 97.000 lei = 23.280 lei.

26.Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite fara drept de deducere aferente TVA.

Un agent economic neplatitor de TVA achizitioaneaza o imobilizare corporala la costul de achizitie de 6.000 lei, transport 1.000 lei. Sa se inregistreze operatiunea in contabilitate.

Cost de achizitie 6.000 leiTransport 1.000 leiCost de acizitie 7.000 leiTva 1.680 leiTotal factura 8.680 lei

Deoarece agentul este scutit de TVA, in valoarea imobilizarilor corporale se include si TVA nedeductibila.

213 = 404 8.680 lei.Inst. tehn.,mijl. de transp. Furnizori de imobilizari animale si plantatii

In schimb, furnizorul sau este obligat sa colecteze TVA, chiar daca vanzarea a fost efectuata catre un agent economic neplatitor de TVA.

4111 = % 8.680 lei. Clienti 701 Venituri din vanzarea 7000 lei. produselor finite

4427 1.680 lei TVA colectata

27. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor cu taxare inverse aferente TVA.

SC CORADO SRL achizitioneaza marfuri din Germania la costul de 7.600 Euro, TVA 24%, curs 4.50lei/euro. Sa se inregistreze tranzactia in contabilitate atat pentru SC CORADO SRL, cat si pentru furnizorul german.

Achizitia:7.600 euro * 4.50 = 34.200 lei.

371 = 401 34.200 lei Marfuri Furnizori Taxare inversa:

4426 = 4427 8.208 lei

TVA deductibila TVA colectataFurnizorul din Germania va efectua urmatoarea inregistrare:

4111 = 707 7.600 Euro Clienti Venituri din vaznarea marfurilor

28. Studiu de caz privind regimul fiscal prorate TVA.

Operatiuni care implica calculul proratei pentru T.V.A. Reflectarea in contabilitate.

1. Cumpararea de bunuri in valoare de 400.000 lei, T.V.A. 24%. Aceste bunuri urmeaza a se utiliza intr-o activitate care cuprinde atat operatiuni taxabile, cat si scutite cu drept de deducere.

% = 401 496.000 Furnizori 371 400.000 Marfuri

4426 96.000 T.V.A. deductibila

2. Se efectueaza o vanzare care se incadreaza in categoria operatiunilor taxabile, in valoare de 200.000 lei, TVA 24%. 411 = % 248.000 Clienti 707 200.000 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 48.000 T.V.A. colectata

29. Studiu de caz privind regimul fiscal ajustarii TVA.

O societate vrea sa vanda in luna martie 2010, o masina achizitionata in leasing financiar, in luna ianuarie 2007, la valoarea de intrare de 15.000 lei si TVA 2.850 lei. Amortizarea inregistrata este 9.000 lei, la o durata de 5 ani. Vanzarea se face catre o persoana fizica la pretul de 6.000 lei, fara TVA, iar contractul de leasing s-a incheiat in anul 2010. Cum se calculeaza ajustarea TVA si care sunt inregistrarile contabile?

Vanzarea autoturismului:

461 = % 7.140 lei 7583 6.000 lei 4427 1.140 lei

Descarcarea din gestiune a autoturismului vandut: % = 2133 15.000 lei 2813 9.000 lei 6583 6.000 lei

29. Studiu de caz privind regimul fiscal ajustarii TVA.

O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa, achizitioneaza o autilitara in februarie 2009, in valoare de 32.000 lei, careia i se stabileste o durata normala de utilizare de 4 ani ( martie 2009 – februarie 2012)in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere integral TVA in suma de 6.000 lei. In luna ianuarie 2011 solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, deci trebuie sa efectueze ajustarea taxei deduse initial intrucat va desfasura operatiuni pentru care nu are drept de deducere TVA. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata valoarea mijlocului fix ramasa neamortizata.

Amortizare lunara = 32.000 lei : 48 luni = 667 leiValoarea ramasa neamorizata = 667 lei x 13 luni = 8.671 leiTVA deductibila de ajustat = 8.671 x 24% = 2.081lei.

30. Studiu de caz privind regimul fiscal TVA aferenta importurilor si exporturilor.

SC MARTIN IMPEX SRL achizitioneaza marfuri din Norvegia, 1.000 de bucati a 10 $, transport 500 $, curs 1$ = 3 lei, taxe vamale 9,5%, comision vamal 0,5%, TVA 24%. Sa se calculeze valoarea in vama, costul de achizitie si TVA si sa se efectueze inregistrarile contabile necesare.

Rezolvare;

Norvegia nu este o tara membra a Uniunii Europene, deci este vorba de un import.Pret extern 1.000 buc x 10$ x 3 lei/$ = 30.000 leiTransport 500 $ x 3 lei = 1.500 leiValoare in vama 31.500 lei.Taxa vamala 2.993 leiComision 158 leiTva 7.200 lei

Factura externa:

371 = 401 30.000 lei Marfuri Furnizori

Transport:

371 = 401 1.500 lei Marfuri Furnizori

Taxe si comision vamal:

371 = % 3.151 lei 446 2.993 lei

Marfuri Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 446 158 lei Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

TVA platita in vama:

4426 = 5121 7.200 lei TVA deductibila Conturi la banci in lei

Plata obligatiilor bugetare:

% = 5121 3.151 lei Conturi la banci in lei 446 2.993 lei Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 446 158 lei Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

SC METRIX IMPEX SRL exporta in SUA 100 de bucati din marfa importata, pret vanzare 18$, 1$ = 3 lei.

Rezolvare:

Exportul este impozat cu cota zero TVA, deci cu ocazia vanzarii nu vom mai calcula si inregistra TVA colectata.

4111 = 707 5.400 lei Clienti Venituri din vanzarea marfurilor

100 buc x 18$ x 3 lei/$ = 5.400 lei. Descarcarea din gestiune: 100 buc x cost de achizitie 3.465 lei.

607 = 371 3.465 lei Cheltuieli privind Marfuri marfurile