STUDIU DE CAZ PRIVIND APROVIZIONAREA CU PRODUSELE ZAHAR SI

ULEI

IN LOCALITATEA TIBANESTI JUDETUL IASI

1. Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social economice.

2.Scurta prezentare a localitatii Tibanesti.

3.Consideratii teoretice prind nevoia de cunsum pt produsele zahar si ulei.

4.Norme minime de consum pentru produsele zahar si ulei, prevazute in Romania, norme medii de consum in ue si consumul optim normal.

5. Autoconsumul la produsele zahar si ulei.

6 Populatia localitatii Tibanesti judetul Iasi si structura acestora pe grupe de sex, grupe de varsta, grupe de venituri, socio profesionala.

7. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionare cu produsele zahar si ulei a populatiei din localitatea Tibanesti judetul Iasi si cheltuielile totale anuale cu achizitionarea produselor.

7.1. Calculul cererii de consum mediu lunar si anual a populatiei din localitatea Tibanesti pentru produsele zahar si ulei.

7.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea produselor zahar si ulei pt loc Tibanesti.

8. Calculul dimensiunilor pietei efective si a pietei potentiale la orizontul anului 2010.

9. Promovarea produselor zahar si ulei in loc tibanesti.

1 NECESITATEA ELABORARII PROIECTULUI SI CONSECINTELE SOCIAL

ECONOMICE

Ce este un studiu de caz? Potrivit Wikipedia, studiul de caz este una dintre metodele de a realiza o cercetare in domeniul stiintelor sociale. Alte metode de cercetare in domeniul stiintelor sociale: experimentul, chestionarul, istoricul si analiza informatiilor obtinute.

Studiul de caz este o analiza amanuntita a unei persoane sau a unui grup, in mod special ca model al unui fenomen medical, pishologic sau social.

Din punct de vedere managerial, studiul de caz este o analiza detaliata si intensiva a unei entitati sau a unei structuri componenta a unei entitati economice, realizata in vederea determinarii factorilor care stau la baza succesului sau a insuccesului sau.

Din punctul de vedere al psihologiei, studiul de caz reprezinta o metoda  de analiza amanuntita a unei persoane. Cea mai mare parte a muncii si a teoriilor lui Frued au la baza studii de caz individuale. Intr-un astfel de studiu de caz, aproape orice aspect al vietii si istoriei unui subiect este analizat pentru a i se determina pattern-ul si cauza ce ii determina comportamenului.

Speranta este ca invatatura obtinuta prin realizarea unui

studiu de caz sa fie generalizata ulterior asupra multor altor subiecti. Din pacate, astfel de studii de caz au tendinta de a deveni extrem de subiecte fapt ce face foarte dificila generalizarea rezultatelor asupra unei populatii.

In localitatile rurale din Romania nu s-a pus pana in acest moment problema aplicarii unor strategii de marketing, pentru atragerea clientilor deoarece concurenta

era redusa. In ultima perioada oferta de produse s-a diversificat, concurenta a crescut iar pentru otinerea de profit societatile din acest mediu trebuie sa se orienteze mai mult catre marketing.

Prezenta lucrare urmareste satisfacerea nevoilor de consum pentru produsele zahar si ulei, aprovizionarea cu aceste produse si cheltuielile efectuate,

in localitatea Tibanesti judetul Iasi.

Prin rezultatele obtinute se doreste cunoasterea procentului in care locuitorii localitatii Tibanesti isi satisfac nevoile de consum pentru aceste produse agroalimentare si motivele care impiedica aprovizionarea cu cantitatile dorite, conform nevoilor fiziologice, ajungand la consumul optim normal. Influentă asupra consumului de produse agroalimentare o au si

factori socio-culturali, nu numai cei legati de venit.

In concluzie, o buna cunoastere a cerintelor consumatorilor, a preferintelor acestora, face ca agentii economici sa poata creea politici speciale ,oferta putand fi orientata pentru obtinerea de venituri, din punctul de vedere al comerciantului, si pentru satisfacreea nevoilor, din punctul de vedere al cumparatorului.

2 SCURTA PREZENTARE A LOC. TIBANESTI

JUDETUL IASI

Situat în partea de nord-est a României, Judeţul Iaşi este mărginit la vest de râul Moldova şi la est de râul Prut (care constituie şi graniţa cu Republica Moldova). Cu o suprafaţă de 5476 Kmp, Iaşul este un judeţ mediu ca întindere, reprezentând 2,3% din suprafaţa ţării (ocupând locul 23 între celelalte judeţe ale României).

AŞEZARE   Comuna Ţibăneşti este situată la limita sudică a judeţului Iasi, la 45 Km. de municipiul Iaşi, cea mai apropiată staţie CFR fiind plasată la 17 km. spre vest ( Dagata pe linia Roman – Negreşti). Nu dispune de staţie CFR.

Grieşti, este aşezat la 3 km est de centrul comunei , la confluenţa pârâului Zoie cu Sacovăţul, datând ca aşezare din anul 1651.

Glodenii Gândului, este aşezat pe valea pârâului Pietrosul , la 7 km nord-vest de centrul comunei, fiind atestat documentar din anul 1578. Posedă cariere de gresii.

Jigoreni, se situează pe pantele de nord ale dealului Jigoreanca , la 4 km sud-vest de

centrul comunal, datând din anul 1439. Posedă cariere de gresii.

Răsboieni, se situează la aproximativ 4 km nord- vest de centrul comunei , pe valea pârâului Călina. Este infiinţat in anul 1864 de împroprietăriţi Tungujei, este plasat la 2-3 km de centrul de comună , pe direcţia nord- est, pe valea si pantele dealului cu acelasi nume. Ca aşezare este atestat documentar din anul 1469. Dispune de cariere de gresii.

Ţibăneşti, centrul de comună , este situat pe valea Şacovăţului si pe coasta dealului cu acelasi nume, datând din anii 1399. Ca resursă naturală dispune de cateva cariere de gresii. In localitate, Biserica Sf Spiridon este din 1802, iar ansamblul conacului P.P. Carp este din secolul XIX-lea.

Vălenii, se situează pe valea pârâului Găureni, la 7km sud-est de centrul comunei,

fiind atestat documentar din anul 1457 sub numele de Găureni. Ca resurse naturale dispune de cariere de gresii.

Recea, este plasat la 5 km nord-est de centrul comunei, pe valea pârâului Zoie, dispunând de câteva cariere de gresii. Este infiinţat prin improprietărirea de la 1864.

FORME DE RELIEF 1. Relieful structural - cele mai caracteristice forme de relief sunt podişurile structurale şi

cuestele. Existenţa acestora este legată de alcătuirea geologică. Reţeua hidrografică de pe stânga Bărladului superior a contribuit la fragmentarea orizontală a reliefului şi la apariţia văilor. Pe platourile structurale s-au format solurile brune luvice şi brune argiloiluviale. Platourile structurale sunt mărginite de cueste cu pante mari.

2. Relieful sculptural - include interfluviile (platouri şi culmi) şi versanţi modelaţi de procese de eroziune şi aluncări. Interfluviile sculpturale se prezintă sub forma unor culmi înguste: Dealul Boului, Dealul Jigoreni, Dealul Cioatele. 3. Relieful de acumulare - are o puternică dezvoltare în partea centrală şi sudică a teritoriului. Şesurile sunt cele mai recente forme de relief de

acumulare, cu excepţia unor conuri de dejecţie şi glacisuri care continuă să se formeze şi în prezent. Şesurile ocupă porţiunile cele mai coborâte a reliefului având o pantă redusă şi o energie de relief sub 40m. În cadrul teritoriului deosebim următoarele şesuri: - şesul pârâului Şacovăţ; - şesul pârâului Durăceasca;

- şesul pârâului Călina; - şesul pârâului Recea.

RETEAUA HIDROGRAFICA

1. Ape subterane - apa subterană pe podul teraselor este cantonantă în baza complexului nisipos la peste 12 - 16m adâncime.

Pe versanţi circulă dezordonat cu descărcare din capul de strat granular fiind prezentă la adâncimi diferite cuprinse între 4 - 8m. În perioadele bogate în precipitaţii, sub cornişă, în prima treime a versanţilor, în unele zone apare la zi sub formă de izvoare de coastă, iar spre baza versanţilor creşte până la 2 - 3m.

2. Ape de suprafaţă - în prezent teritoriul comunei

Ţibăneşti este străbătut de pârâul Şacovăţ cu aflenţii săi: Călina, Durăceasa, Grindul şi Zoe, pâraie caracterizate prin regim de scurgere torenţial, fapt ce duce ca la un regim bogat in precipitaţii sau de lungă durată, văile pâraielor să poarte viituri mari care dau naştere la eroziuni puternice, care pot afecta

stabilitatea zonelro limitrofe; exces de umiditate; fapt ce impune necesitatea lucrărilor de ameliorare şi consolidare a malurilor zonelor populate de construcţii.

3. La nivelul localitaţii Ţibăneşti, este înfiinţat un bazin de acumulare a apei, denumit "Acumularea Tungujei", amenajat pe cursul pârâului Şacovăţ, în amonte de localitatea

Tungujei. Scopul amenajării acumulării a fost: - alimentarea cu apă a comunei; - combaterea inundaţiilor pe râul Bârlad; - irigarea a 500 ha de teren agricol. Suprafaţa barajului de acumulare este de cca. 310 ha şi se întinde pe raza comunelor Ţibana şi Ţibăneşti cu un volum total de 25 mil. metri cubi, din care

volum permanent de atenuare de 16 mil. metri cubi.Nu există potenţial energetic.

CALITATEA SOLURILOR

Solurile caracteristice din teritoriu sunt cele de pădure, cenuşii şi brune. Local se întâlnesc cernoziomuri de pantă şi legiagate (pe interfluviile joase de sud), soluri erodate, iar în şesuri soluri aluviale. Acestea sunt favorabile culturilor agricole, cu unele

amendamente pentru tipurile de pădure, ca şi a unor lucrări antierozionale a celor de pe versanţi.

Aproape 50% din suprafaţa agricolă a comunei este afectată de unul sau mai mulţi factori degenerativi ai solului. Gradul de compatibilitate este de 46%. Un aspect aparte îl constitue faptul că 71,5% din suprafaţa cu soluri acide este teren amendabil.

Comuna Ţibăneşti dispune de "Studiul privind încadrarea în clase de favorabilitate a terenurilor agricole la nivel de parcelă", întocmit de Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi agrochimice Iaşi.

CLIMA

Media şi temperaturile extreme Temperatura medie anuală este cuprinsă între 8° - 9° pe înălţimi şi 9° - 10° în valea

Şacovăţului, luna cea mai caldă fiind iulie (între 19° - 20° în medie pe înălţimi, şi între 20° - 21° pe vale), iar cea mai rece lună - ianuarie (-3° - -4° în medie şi chiar în jur de -3° grade pe înălţimi).Aceste valori dau o amplitudine termică anuală in de 23° în Vest şi Est, şi de peste 24° pe valea Şacovăţului, ceea ce denotă existenţa unui continentalism mai accentuat pe vale şi mai

ponderat pe înălţimi.Regimul termic oferă condiţii bune pentru o gamă largă de culturi agricole, dar şi pentru dezvoltarea pădurii. Precipitaţii lunare Precipitaţiile atmosferice sunt neuniforme în teritoriu, cantitatea medie anuală fiind în jur de 500 mm pe vale şi peste 550 mm pe înălţimi. Neuniformitatea se manifestă şi în timp, cele

mai mari cantităţi căzând în iunie (80 mm în medie) iar cele mai mici în martie (25 mm în medie). Acest regim pluviometric denotă acelaşi continentalism accentuat pe vale (unde se manifestă uneori şi seceta) şi mai moderat pe înălţimi, care favorizează în general dezvoltarea vegetaţiei.Vânturile cele mai frecvente bat din N-V şi S-E, direcţiile lor fiind mult influenţate de

orientarea reliefului şi în special a văilor în care masele de aer se canalizează, activându-se totodată şi dinamica. O dinamică activă o ai vânturile şi pe înălţimile descoperite.Creşterile debitelor pârâului Şacovăţ Şi afluenţilor săi produc local inundaţii, exces de umiditate şi eroziuni de albii.Trebuie menţionat şi faptul ca inundaţiile din şesul Şacovăţului sunt reduse şi se

datorează mai ales scurgerilor de pe versanţi, precum şi deversării în caz de precipitaţii abundente a apeidin barajul de acumulare Tungujei.

SUPRAFAŢĂ : -ha- - SUPRAFAŢĂ TOTALĂ 9407 din care:

- TERENURI AGRICOLE 6133 Arabil 4268 Păşuni 1321 Fâneţe 231 Vii 110

Livezi 203

- TERENURI NEAGRICOLE 3274 Păduri 2542 Ape 126 Drumuri 170

Construcţii 58 Alte terenuri 278

-TEREN AGRICOL INTRAVILAN 600 Se observă că din totalul teritoriului comunei Tibăneşti 65,20 % il reprezintă terenul

agricol, iar din acesta 69,59% este arabil, restul fiind păşuni, fâneţe şi livezi. Din evidenţele cadastrale rezultă că 6,37 % din suprafaţa agricolă este amplasată in intravilanul localităţilor, premise pentru practicarea pe aceste suprafeţe a unei agriculturi intensive. In comună işi desfăşoara activitatea societăţi agricole ca:

•  S.C MENCAA SRL

•  S.C.AGROADINA SRL •  SC CRISCOM SRL •  SC S.F.G. SRL, S.A.

Deasemeni unităţi de prestări servicii sau ateliere de diferite meserii, meşteşuguri tradiţionale specifice zonei, in număr de 15.

3 CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND

NEVOILE DE CONSUM

PENTRU PRODUSELE ZAHAR SI ULEI

ZAHAR

Zahărul face parte din categoria polizaharidelor, obţinut din sfecla de zahăr în ţările cu climă temperată, şi din trestia de zahăr în ţările cu climă caldă (tropicală, subtropicală şi ecuatorială). Ţările cu producţiile cele mai mari de zahăr sunt Brazilia , India şi China, dintre ţările europene mai importante putem

aminti Franţa, Germania şi Polonia.

Etimologia denumirii provine din limba arabă sukkar (verb: sakkara) ce înseamnă aliment, "plăcere".

Energia calorică a zahărului este 16,8 kJ pe gram, pe când cea a alcoolului atinge 29,8 kJ pe gram.

Zaharul alb este inventia si tentatia epocii moderne. Nutritionistii il numesc “otrava alba” si considera ca acest

aliment ar trebui eliminat din dieta noastra. Zaharul este utilizat in Europa de peste o suta de ani devenind aliment de baza dupa Primul Razboi Mondial. In prezent, zaharul este unul dintre alimentele cele mai controversate. Cercetarile stiintifice din ultimele decenii privind efectele zaharului au demonstrat nocivitatea acestui aliment. Zaharul este o substanta de semisinteza care se obtine in principal din sfecla de

zahar sau trestie de zahar. Sfecla de zahar contine peste 50 de nutrienti in timp ce zaharul numai unul: zaharoza. Prin rafinare el isi pierde enzimele si celelalte substante nutritive atat de necesare vietii. Organismul uman s-a adaptat in cursul sutelor de mii de ani de evolutie sa digere si sa asimileze numai combinatii naturale de zaharuri existente in fructe si legume. Prelucrarea unei substante pure, obtinuta prin procedee chimice cum este zaharoza, se face cu

pretul unor eforturi mari depuse de organism si constituie un adevarat soc pentru o serie intreaga de organe producand dezechilibre in lant. Dupa ce consumam zahar el trece imediat in sange prin intestinul subtire. Pentru o scurta perioada de timp cantitatea de zahar creste foarte mult ceea ce genereaza un surplus de energie si pe moment oboseala dispare. Din pacate, urmeaza in scurt timp reactia adversa: pentru metabolizarea

zaharului consumul din rezervele organismului genereaza o si mai mare oboseala si somnolenta. Daca vom masura glicemia dupa consumul unei cantitati mari de zahar, vom observa ca in prima faza se instaleaza hiperglicemia. In perioada urmatoare pancreasul secreta prea multa insulina ceeace ce determina o reducere a zaharului din sange sub nivelul mediu admis si instalarea starii de oboseala.

Ficatul este si el in suferinta deoarece isi transfera o parte din rezerva de glucide in sange. Aceste alternante deregleaza metabolismul si epuizeaza sistemul nervos. Consumul de zahar in cantitati mari da senzatia de satietate deoarece contine multe calorii. Din pacate enzimele, fermentii si mineralele lipsesc. Zaharul alb rafinat nu aduce in organism nici un nutrient cu adevarat benefic deci face mai mult rau decat bine sanatatii.

Pentru a neutraliza zaharul organismul isi mobilizeaza resursele de calciu in detrimentul sistemului osos si al dentitiei care devin din ce in ce mai fragile.

“Albirea” zaharului se face cu dioxid de sulf care este un aditiv alimentar cunoscut sub denumirea de E 220. Dioxidul de sulf este folosit la conservarea unor alimente, in industria vinului, avind si o serie de efecte secundare: datorita efectului sau oxidant

poate reduce continutul de vitamine in produse. Poate provoca probleme de respiratie la pacientii astmatici. In concentratii crescute poate provoca probleme gastrointestinale.

Principalele efecte nocive ale consumului de zahar rafinat

Diabetul este pe primul loc nu numai pentru ca este foarte raspandit(in Romania sunt peste 500.000 de diabetici) ci si pentru ca este cel mai periculos. Consumul

de zahar si produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care cu timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantitati mari de zaharoza, incepe sa nu mai functioneze la parametrii normali. Asa apare diabetul care genereaza complicatii grave in organism. Prognozele specialistilor nu sunt prea optimiste: in urmatorii cincizeci de ani daca nu apar modificari majore in stilul de alimentatie

al omului modern, proportia diabeticilor se va dubla, poluarea si stresul favorizand aparitia aceastei boli.

Caria dentara. Daca la inceputul secolului al XX-lea doar 5-10% din populatia sub treizeci de ani era afectata de aceste probleme, pe masura ce zaharul a fost adoptat in alimentatie s-a ajuns ca in tarile “dezvoltate” aprox. 95% din populatie sa sufere de afectiuni ale danturii. Popoarele care din motive de

traditie sau dezvoltare economica slaba nu consuma acest produs, prezinta o incidenta a cariei de 10-20 de ori mai mica, in schimb se confrunta cu o explozie a problemelor dentare atunci cand ajung sa consume zahar.

Obezitatea se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat se crede dar are capacitatea de a afecta echilibrul

hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea tesutului adipos si a celulitei.

Osteoporoza si probleme legate de asimilarea calciului. Una din problemele majore generate de consumul de zahar este dereglarea metabolismului calciului. S-a constatat in schimb, la persoanele care renunta complet la zahar si trec la o dieta cu multe fructe si legume crude, ca treptat

calciul este din nou bine asimilat.

Scaderea imunitatii concretizata in cresterea receptivitatatii organismului la diverse boli: viroze, candidoze, cistite, dermatoze infectioase etc. Se pare ca zaharoza afecteaza sinteza unor hormoni direct implicati in coordonarea activitatii sistemului imunitar.

Cancerul, in special cel de colon. Studii recente au evidentiat faptul ca cei care

consuma multe dulciuri si alte produse cu zahar sunt mult mai predispusi la cancer localizat mai ales in tubul digestiv. Incidenta cancerului de colon(intestin gros) este de pana la cinci ori mai mare la consumatorii de dulciuri decat la persoanele care consuma foarte rar sau deloc zahar.

Alte boli cauzate de consumul mare de zahar sunt: alergiile, scleroza, cardiopatiile, gastrita, colita

de fermentatie, tulburarile de ciclu menstrual la femei, reumatismul, anemia, astenia, sinuzita, rinita.

La copii consumul frecvent de dulciuri influenteaza procesele de crestere, duce la aparitia rahitismului si a fragilitatii osoase, declanseaza pubertatea prematura, genereaza probleme de comportament(scaderea vointei, predispune la

violenta, scade capacitatea de concentrare etc.)

Cine ar trebui sa renunte la consumul de zahar ?

Zaharul rafinat NU este indispensabil pentru organismul uman. Michel Montignac considera ca “Zaharul este otrava ! Nocivitatea sa asupra omului este la fel de mare ca cea a alcoolului si tutunului la un loc”. In mod normal, cu totii ar trebui sa renuntam la consumul acestui aliment. Exista grupe de risc, la care

consumul de zahar si dulciuri contribuie la aparitia sau agravarea unor boli:

Persoanele care au antecedente de diabet in familie

Cei care se confrunta cu un stres accentuat

Persoanele care sufera deja de una din bolile enumerate mai sus (diabet, alergie, infectii recidivante, osteoporoza, hipocalcemie, cardiopatii, tulburari hormonale)

Copiii aflati in pragul pubertatii

Persoanele cu gastrita hiperacida sau cei care sufera de colita de fermentatie

Persoanele care se confrunta cu anumite probleme psihologice: lipsa de vointa, stari de astenie, depresii, ar trebui sa renunte la consumul de zahar care s-a demonstrat ca accentueaza aceste probleme

Renunta la zahar ! Gindeste-te la sanatatea ta si fa un efort de vointa!

Renuntarea la zahar este oarecum echivalenta cu renuntarea la un drog deoarece pentru multi oameni dulciurile nu constituie doar un desert ci sunt alimente de baza care le ofera energie si consolare in momentele grele ale vietii. Din punct de vedere medical s-a constatat ca atunci cand aceste persoane renunta la produsele cu zahar apar tulburari

asemanatoare celor ivite la consumatorii de narcotice: stari de oboseala, nervozitate, dureri de cap etc. Omul este caracterizat prin vointa deci este capabil sa realizeze lucruri extraordinare. Daca ai decis sa renunti la zahar incepe prin a reduce cantitatea de zahar si dulciuri la jumatate, apoi la un sfert si dupa 4-5 saptamini poti sa renunti definitiv sau sa consumi o prajiturica ocazional. O problema ingrijoratoare o

constituie zaharul “ascuns” care este inclus in produsele pe care le cumparam din magazine(racoritoare, conserve, supe concentrate etc.) Cand am hotarit sa renunt la zahar, am constatat ca aproape toate produsele care se gasesc la magazinele alimentare contin acest ingredient si am inceput sa studiez cu atentie etichetele. Mi-am dat seama ca fiecare dintre noi consuma involuntar, in fiecare zi, cantitati imense de zahar. Conform statisticilor

Uniunii Europene un adult consuma zilnic din sucuri, ciocolata, produse de patiserie, prajituri, biscuiti, sosuri, cafea sau ceai indulcit 100-200 de grame de zahar. Aceasta inseamna ca anual o persoana consuma 40-60 kg. de zahar!!!(cifrele variaza de la o tara la alta). Este o situatie ingrijoratoare care genereaza un lant intreg de boli si dezechilibre. Aceste realitati dure ar trebui sa ne puna pe ginduri si sa ne

determine sa reducem consumul de zahar si chiar sa renuntam la acest aliment care aparent ne face viata mai frumoasa dar in realitate are efecte distrugatoare.

Inlocuitorii naturali ai zaharului

Citind acest articol ne putem pune pe buna dreptate intrebarea: care sunt alimentele dulci pe care le putem consuma?

Fructele proaspete care contin o proportie ideala a

diferitelor tipuri de zaharuri. Sucurile, salatele de fructe, fructele sunt o adevarata relaxare pentru organism, ducand la normalizarea glicemiei, la reglarea functiilor pancreasului, la rafinarea gustului, precum si a perceptiilor olfactive. Iarna, fructele uscate(stafidele, smochinele, curmalele, caisele deshidratate etc.) sunt un excelent inlocuitor al zaharului.

Mierea de albine este un indulcitor ideal pentru ceaiuri, lapte si sucuri. Mierea de albine reprezinta un amestec complex de zaharuri naturale, este un aliment viu pe care organismul uman il asimileaza fara probleme. Mierea nu poate fi folosita la obtinerea unor prajituri sau a cozonacilor(aluatul indulcit cu miere nu creste) si nici a majoritatii dulciurilor traditionale care sunt

preparate termic(mierea incalzita la peste 70°C isi pierde proprietatile si devine toxica).

Zaharul brut(brun) este un alt inlocuitor al zaharului rafinat care acum se gaseste si in Romania. Este asemanator cu zaharul obisnuit dar considerabil mai inchis la culoare si cu o forma mai neregulata. Pentru prajituri, cozonaci sau alte dulciuri, zaharul brut se comporta la fel ca si cel obisnuit insa are

punctul de topire mai jos, face mai putina spuma si este mult mai sanatos decat zaharul rafinat.

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Zaharul este un produs bun pentru sanatate dar numai in

stare naturala !

Renunta la zaharul alb rafinat deoarece in procesul de fabricatie sufera multe

transformari si contine aditivi pentru conservare si albire

Renunta la bauturile racoritoare si dulciurile care contin mult zahar

Citeste cu atentie etichetele alimentelor pentru a depista zaharul “ascuns”

Consuma 1-2 lingurite pe zi de miere alternativ cu zahar brun nerafinat si cat mai multe fructe. Zaharul pur din fructe(fructoza) este necesar si este cel mai sanatos

Iti propun sa renunti macar pentru o perioada la zahar. Verifica in practica efectul miraculos al renuntarii la “otrava alba” si vei constata o imbunatatire spectaculoasa a starii de sanatate, vei avea mai multa energie si vitalitate !

ULEI

Ce calitati nutritive are uleiul, cum trebuie sa il consumam si in ce cantitate? Acestea sunt doar cateva dintre intrebarile pe

care si le pun oamenii despre acest aliment foarte utilizat in prepararea mancarurilor. Uleiul este un aliment indispensabil functionarii organismului, datorita substantelor nutritive pe care le contine.

Ce este uleiul alimentar?Uleiul alimentar reprezinta materii grase provenite si surse vegetale, utilizate in bucatarie pentru a gati sau pentru a asezona unele mancaruri. Ele sunt compuse din 99% lipide (sau acizi grasi) si sunt lichide,

la temperatura camerei. Una dintre caracteristicile lor principale este aceea ca nu se amesteca impreuna cu apa. Acestea sunt lichide grase, vascoase, de origine vegetala. In functie de procedeul de fabricatie utilizat, se disting uleiuri virgine si uleiuri rafinate.

Uleiuri pentru gatit: pentru ca detin mai putin acizi grasi polisaturati, uleiurile de masline si de arahide sunt foarte stabile in ceea ce priveste prepararea

termica (pana la 200 ?C). Alte uleiuri cum sunt cele de porumb, struguri si floarea-soarelui sunt mai sensibile si nu trebuie preparate la mai mult de 180?C.

Uleiuri pentru asezonat: mult mai bogate in acizi grasi polinesaturati, uleiurile de nuci, soia si rapita rezista foarte greu la preparare termica (degaja un miros neplacut) si trebuie folosite doar pentru prepararea salatelor. De asemenea, uleiurile de porumb, masline,

struguri si floarea soarelui pot fi utilizate fara probleme pentru a asezona anumite mancaruri.

Cum se conserva uleiurile?

Conservarea uleiurilor necesita respectarea catorva principii simple:

- Pastreaza uleiurile intr-un mediu racorors, ferit de lumina puternica a soarelui, in sticle

bine inchise pentru a preveni oxidarea si rancezirea. Pentru a evita aparitia compusilor

chimici nedoriti, nu praji uleiul la mai mult de 180˚C;

- Filtreaza-l dupa fiecare utilizare si schimba-l dupa 8-10 prajeli.

Mituri false despre uleiuri

Uleiul este mai putin caloric decat untul.FALS. Uleiul contine 100% materii grase si 900kcal/100g fata de 81% materii grase si 740/100g pentru unt.

Uleiul de masline este mai putin gras decat alte

uleiuri.FALS. Toate uleiurile contin 100% materii grase.

Uleiul de masline este uleiul ideal. FALS. Nu exista un ulei ideal. Uleiul de masline detine mai multe calitati nutritive, deoarece este bogat in acid oleic, insa contine foarte putini acizi grasi alfa-linolenic, o substanta nutritiva esentiala pentru organism. Pentru a echilibra balanta nutritionala, trebuie asociat cu alte tipuri de ulei: ulei de rapita, de soia, de germeni de grau sau de nuci.

Daca ai colesterol, reduci toate materiile grase. FALS. Solutia cea mai buna este sa alegi eficient grasimile. Consuma cu moderatie alimentele bogate in grasimi animale (unt, smantana) si opteaza pentru variante mai usoare. Privilegiaza uleiurile vegetale pentru a beneficia de acizi grasi nesaturati. Foloseste o cantitate mica de ulei de masline pentru prepararea mancarurilor si opteaza pentru diverse tipuri de peste, de doua-

trei ori pe saptamana, datorita faptului ca este un aliment bogat in acizi grasi omega 3.

Dăunător pentru sănătate şi pentru mediu. Uleiul este unul dintre alimentele întrebuinţate în pregătirea foarte multor preparate din bucătărie. Însă acest aliment atât de necesar se poate transforma într-un potenţial pericol pentru sănătate.

Uleiul alimentar, dacă este prăjit timp îndelungat sau la temperaturi peste limită ori dacă nu este înlocuit la timp, poate duce la apariţia unor boli fatale, de exemplu prin dezvoltarea celulelor cancerigene. Considerat reziduu toxic, uleiul alimentar uzat este reglementat la nivel legislativ prin norme speciale.Aceste norme obligă atât operatorii economici care au bucătării şi folosesc ulei, cât şi persoanele fizice să colecteze separat uleiul

rezidual şi să îl predea agenţilor economici care se ocupă de reciclarea acestui tip de deşeu. Dacă în cazul operatorilor economici situaţia poate fi oarecum controlată, în ceea ce priveşte persoanele fizice controlul este aproape imposibil. De aceea, cea mai mare parte a cantităţii de ulei uzat din gospodării ajunge la canalizare sau la coşul de gunoi.

Aruncat la chiuvetă http://www.ecomagazin.ro/wp

-content/uploads/2009/01/biocombustibil1.jpg Majoritatea oamenilor recunosc faptul că uleiul pe care nu îl mai folosesc îl aruncă la chiuvetă sau îl depozitează în recipiente de plastic pe care le aruncă apoi la coşul de gunoi.

Uleiul rezidual constituie un factor de poluare pentru sol, dar mai ales pentru apă. Astfel, un litru de ulei face ca un milion de litri de apă să devină nepotabilă, ceea ce echivalează cu

cantitatea de apă pe care o consumă un om timp de 14 ani.

4 NORME MINIME DE CONSUM PT PRODUSELE ZAHAR SI ULEI PREVAZUTE IN ROMANIA, NORME MEDII DE CONSUM IN UE SI CONSUMUL OPTIM NORMAL

In general, normele de consum presupun existenta unor

limite intre care este posibil sa se cuprinda toate nevoile de consum. Uneori acestea vizeaza numei nevoile esentiale(normele minimului de existenta), alteori imbraca forma unor proiectii de viitor, cand toate nevoile de consum urmeaza sa fie satisfacute, cand vorbim de norme ideale de consum sau norme ale consumului optim.

Pentru produsele alimentare, nevoile optime de consum sunt reprezentate de normele fiziologice, care imbraca forma unor ratii alimentare.

Normele de consum alimentar sunt influentate de varsta, sex, ocupatie, mediu, traditie etc. si se pot exprima in calorii sau unitati de protide, lipide, glucide etc. necesare organismului uman.

In literatura de specialitate se arata ca nevoia zilnica de hrana

a unui om obisnuit este de 2400-3000 kcal, 70 grame proteine, 70 grame grasimi, 0.6-0.8 grame calciu, 50-100mg vit C.

ZAHAR

Cu o producţie autohtonă infimă, România se vede obligată să apeleze la importuri masive de zahăr brut pentru a asigura consumul intern. Ţara noastră a intrat în sistemul nou

de diminuare a cotelor abia în anul de comercializare 2008-2009, când a renunţat la numai 4.475,2 tone de zahăr. Conform cotelor europene alocate, în anul de comercializare 2009-2010 România va produce 104.688,8 tone de zahăr, dar va renunţa la 15.879 tone de izoglucoză pe care, după cunoştinţa noastră, nici nu le producem.

Peste 100 de ţări produc aproape 170 milioane de tone de zahăr pe an. Din totalul

producţiei, din trestie de zahăr se fabrică 78%, iar restul din sfeclă de zahăr. Cotele UE pentru anul 2009-2010 prevăd o producţie de 13.336.741,2 t de zahăr şi 690.440,8 t de izoglucoză.

În prezent, 69% din producţia mondială de zahăr se consumă în ţările de origine, iar restul este tranzacţionat pe pieţele internaţionale. Preţul pe piaţa liberă este unul dintre cele mai instabile, în raport cu alte produse.

Principalele cote de zahar UE pentru anul 2009-2010 - tone

Cehia – 372.459,3

Germania – 2.898.255,7

Spania – 498.480,2

Franţa – 2.956.786,7

Italia – 508.379

Olanda – 804.888 Polonia – 1.405.608,1

România – 104.688,8

Marea Britanie – 1.056.474

Industria zaharului traverseaza, in prezent, o etapa confuza in ceea ce priveste capacitatile acesteia de a se dezvolta, dar si de a se mentine la standardele europene. In acest context, falimentul fabricilor de zahar, lipsa unor masuri de sprijin pentru producatorii de sfecla de zahar, dar si cotele de productie impuse Romaniei de catre Uniunea Europeana, contribuie toate la scaderea productiei autohtone. Pe langa acestea, producatorii de zahar trebuie sa faca fata si scaderii rezervelor mondiale de zahar, care a generat o crestere a pretului de pana la 60%. Din cele aproximativ 33 de fabrici de

zahar ce functionau la inceputul anilor '90, la ora actuala mai sunt active doar opt. Este vorba despre: Agrana Romania - fabricile Roman si Buzau - Zaharul Calarasi, Zaharul Ludus , Marr Sugar Romania - fabrica de la Urziceni - Zaharul Corabia, Zaharul Oradea si Fabrica de zahar Bod. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a generat, in ultimii doi ani, o concentrare a productiei de zahar.In Romania zaharul se produce in regim de cote de productie, adica o cantitate care nu poate fi depasita. Cotele nationale de productie sunt obtinute prin negocierea Tratatului de Aderare si, ulterior, conform retsructurarii sectorului european al

zaharului. Astfel, tara noastra produce circa 100.000 tone de zahar din sfecla de zahar (autohtona) si circa 329.000 de tone de zahar din zahar brut (importuri de zahar brut din trestie de zahar). Asadar, productia romaneasca se ridica la circa 430.000 tone de zahar rafinat, in conditiile in care consumul anual national este de circa 550.000- 600.000 tone de zahar alb. Diferenta dintre ce se produce in tara si consumul anual, adica minimum 120.000 tone, reprezinta importuri de zahar alb din Uniunea Europeana, ne-a explicat Gheorghe Bejan, director executiv al Patronatului Zaharului. Potrivit acestuia, comparativ cu

media anuala a Uniunii Europene de 38-39 kg zahar/cap de locuitor, Romania are un consum mai redus, in jur de 28-29 kg zahar/cap de locuitor. Potrivit Cosului minim, in anul 2000, in Romania o persoana consuma 1kg zahar intr-o luna.In opinia producatorilor romani, patrunderea pe piata europeana a unor cantitati de zahar la preturi mult mai mici decat costurile de productie a zaharului autohton a determinat acumularea de stocuri de zahar indigen care, in final, au fost vandute fortat la preturi ce nu acopereau costurile. Uniunea Europeana vrea, nedeclarat, dar prin masuri de reglementare si gesturi

clare, sa elimine fabricile de zahar din estul Europei in favoarea celor din Vest, noi ramanand doar piata de desfacere. In acet sens, 'liberalizarea' productiei de zahar din zahar brut, preconizata pentru octombrie 2009, este dublata de imposibilitatea de a cumpara zahar de la furnizorii de calitate, toate cantitatile de zahar posibile de a fi exportate catre Europa fiind deja, de ani buni, contractate pe termen lung (15 -20 de ani) de fabricile din Vest, a declarat reprezentantul Patronatului Zaharului. Sigur, se poate cumpara zahar si din alte tari, dar la preturi mai mari, de calitate mai slaba, cu transport nesigur si cu asigurari

mai mari. Orice procent in defavoarea noastra se regaseste in pret si, producand la un pret mai mare decat in Vest, iesim liberal din piata, a adaugat Bejan.El a precizat ca in conditii de competitie libera pe piata europeana, cu competitori mult mai puternici decat fabricile romanesti, adica fabrici care sa produca la un pret mai mic fata de cele autohtone, se va sesiza o tendinta de concentrare a productiei in jurul fabricilor puternice din Romania, concentrare insotita de falimentul celor care nu vor putea rezista pe piata.

Nu depasiti 60 de grame de zahar pe zi

http://www.ziare.com/lifeshow/sanatate/08-05-2008/nu-depasiti-60-de-grame-de-zahar-pe-zi-377886Zaharul, desi este un aliment natural, este unul dintre cele mai controversate alimente din ziua de azi din cauza efectelor negative pe care le are asupra sanatatii. Din acest motiv doctorii recomanda in unanimitate inlocuirea zaharului cu ciocolata neagra, fructe proaspete si mere de albine.Cantitatea de zahar din dieta zilnica nu trebuie sa depaseasca 10% din necesarul caloric. Acest lucru presupune consumul a 60 de grame de zahar pe zi in cazul barbatilor si 50 de grame in cazul femeilorNutritionistii sfatuiesc ca, in momentul in

care ne stabilim un plan alimentar, sa consultam in primul rand etichetele produselor pe care dorim sa le consumam.

Prin rafinare, zaharul pierde continutul de proteine si ajunge sa furnizeze un numar mare de calorii daunatoare organismului."Indiferent de starea de sanatate si de forma fizica in care ne aflam, zaharul este daunator. Indiferent daca este consumat in ciocolata sau in prajituri, in bomboane sau in sucuri dulci, zaharul este format din glucoza si fructoza care se absorb instantaneu si duc la cresterea glicemiei si la eliberarea de insulina in exces", a explicat medicul Lygia

Alexandrescu, nutritionist, consultant la clinica "Natural Silhouette", informeaza Adevarul in pagina electronica.Medicii explica efectul daunator al zaharului prin obosirea pancreasului, care nu mai pote elibera suficienta insulina pentru neutralizarea glucozei.

ULEI

Calitatile nutritive ale uleiurilor.Acestea ar trebui sa constituie 30% din aporturile

energetice zilnice. Constituite din acizi grasi (Omega 3 si Omega 6), uleiurile sunt surse de energie indispensabile functionarii corpului. De fapt, ele contin toti acizii grasi (saturati, mononesaturati si polisaturati) in proportii diferite in functie de fiecare tip de ulei. Odata absorbiti, acesti acizi grasi esentiali asigura membranelor celulelor nutrientii necesari pentru functionarea eficienta a unui creier sanatos. Altii sunt necesari formarii

moleculelor pentru activitatile de tip hormonal sau asigura functii precum coagularea sangelui. Desi sunt compuse 99% din materii grase, uleiurile detin si vitamine importante pentru sanatatea organismului, precum Vitamina E si D, dar si polifenoli (antioxidanti foarte puternici).Nu trebuie sa suprimam uleiul din alimentatie, de teama ca este un produs foarte gras, insa trebuie sa avem grija sa consumam o cantitate limitata. Cantitatea necesara

care poate acoperi nevoile zilnice este de 2 linguri de ulei.

Literaratura de specialitate evidentiaza cantitatile minime de produse alimentare necesare unei persoane pentru asigurarea unui nivel minim de trai in raport cu standardul general de viata realizat in conditiile social-economice din Romania.

Conform Cosului minim de consum lunar al populatiei Romaniei pentru produsele agroalimentare, o persoana consuma lunar 1 kg ulei

comestibil, iar o familie de marime medie (2.8 persoane) consuma 2.8 kg ulei.

5 AUTOCONSUMUL LA PRODUSELE ZAHAR SI

ULEI

Consumul de produse agricole si agroalimentare reprezinta modalitatea concreta de satisfacere a nevoilor de consum, insa nu a tuturor, intre nevoi si consum existand permanent un decalaj evident.

Consumul de produse agricole si agroalimentare poate avea drept sursa de aprovizionare:

- piata(consum de marfuri)

- gospodaria individuala (autoconsum)

- alte surse

In Romania, marimea autoconsumului de produse agroalimentare, este semnificativa, datorita ponderii ridicate a populatiei rurale (circa 45,5%) cat si a efectelor Legii nr18/1991- Legea

fondului funciar, prin care o pondere mare a populatiei urbane a primit in propritate teren agricol. Astfel in structura cheltuielilor de consum alimentar si bauturi, autoconsumul reprezinta circa 33.5% pentru familiile de salariati, 81,4% pt familiile de tarani si 33.9% pt familiile de pensionari de asigurari sociale de stat.

Formarea, ritmul si directiile de evolutie a consumului de produse agricole si

agroalimentare constituie o rezultanta a interactiunii factorilor care influenteaza nevoile de consum, cat si a posibilitatilor material de satisfacere a acestora. Consumul poate fi analizat atat ca marime globala, cat si individuala sau medie.

Cel mai important factor, care constituie punctual de plecare in actul consumului, este reprezentat de nivelul nevoilor fiziologice ale consumatorilor.

De asemenea, o influenta deosebita o au si condtiile de munca si de viata ale populatiei. Consumul de produse agricole si agroalimentare difera de la un an la altul, atat ca volum, cat si ca structura.

Nivelul veniturilor, forma de incasare a acestora, respective, puterea de cumparare a populatiei, constituie factori determinanti ai formarii consumului.

Un loc important il ocupa si volulmul, structura si calitatea

produselor agricole si agroalimnetare, stiindu-se faptul ca nu se poate consuma decat ceea ce s-a produs in prealabil.

Consumul mediu pe locuitor la principalele produse agricole si agroalimentare in cadrul tarilor dezvoltate, se detaseaza evident fata de nivelurile realizate in tarile sarce, intre care se inscribe si Romania.

Astfel la produsele de origine animala, zahar, cartofi si fructe consumul mediu pe locuitor a fost net superior fata de cel

realizat in Romania, iar in unele tari din uniunea europena, a fost de cateva ori mai mare.

La nivel moondial comparative cu anul 1988, in anul 2000 consumul alimentar pe locuitor a sporit cu 4,4% , in timp ce, in Romania s-a redus cu 5.1%.

Cantitaile de produse agricole si agroalimentare cumparate de familiile de salariati di Romania a avut o evolutie fluctuanta, cu tendinta generala de scadere, exceptie facnd grupa de produse “fasole si alte leguminoase”.

Cele mai evidente scaderi au avut loc la cereale si produse din cereale, carne si preparate din carne, lapte , branzeturi, oua, cartofi si bauturi alcoolice.

La familiile de tarani, cantitatile de produse agricole si agroalimentare cumparate in ultimii ani au scazut in mod considerabil, mai ales sub influenta cresterii autoconsumului si mai putin datorita cresterii preturilor si a reducerii veniturilor reale banesti.

Dupa anul 1990, in Romania, in cadrul familiilor de salariati au avut loc modificari esentiale in dinamica cheltuielilor destinate consumului de produse agricole si agroalimentare, determinate in principal de reducerea veniturilor reale ale acestora.

Autoconsumul la zahar si produse zaharoase in localitatea Tibanesti este foarte redus, din cauza faptului ca acest produs nu se poate obtine in gospodaria proprie. Zaharul este insa

inlocuit cu mierea de albine, dar in proportii foarte mici, care nu pot fi luate in calcul, dupa cum reiese din chestionarul efectuat in perioada 20-22 noiembrie pe un esantion reprezentativ pentru populatia localitatii Tibanesti.

La produsul ulei autoconsumul se incadreaza in limite care pot fi luate in consideratie in calculele noastre. Datorita faptului ca ne aflam intr-un mediu rural, o alta

sursa de ulei alimentar decat piata agroalimentara o reprezinta arenda primita de pe suprafetele de teren incluse intr-o asociatie agricola. Se stie faptul ca unii fermieri le ofera proprietarilor de pamant posibilitatea de a alege modul in care sa li se plateasca arenda. Astfel dintre a primi o cantitate de 500-600 kg de grau, echivalentul in bani, respectiv 200 lei, sau 35-40 litri de ulei

alimentar din floarea-soarelui pentru un hectar de teren arendat unii locuitori prefera varianta cu uleiul. Cantitatile de ulei procurate din aceasta sursa sunt evidente in chestionarul efectuat cu acest scop pe un esantion reprezentativ pentru populatia localitatii Tibanesti in perioada 20-22 noiembrie 2009.

6 POPULATIA LOCALITATII TIBANESTI JUDETUL IASI

SI

STRUCTURA ACESTEIA PE GRUPE DE VARSTA, GRUPE

DE SEX,

GRUPE DE VENITURI, GRUPE SOCIO-

PROFESIONALE

In activitatile de marketing cunoasterea numarului de locuitori ai unui areal prezinta o foarte mare importanta, pentru

dimesionarea pietei si pentru satisfacerea nevoilor de consum.

NUMĂRUL TOTAL DE LOCUITORI IN COMUNA TIBANESTI: 8003

Tibanesti - 2349Glodenii   Gândului -2417Grieşti - 275Jigoreni - 716Răsboieni - 847Recea - 216Tungujei - 742Văleni - 441

Structura populaţiei pe grupe de vârstă in comuna Tibanesti: - 0 - 14 ani 1796 (21,72%) - 15 - 64 ani 4582 (55,39%) - 65 ani si peste 1625 (22,89%)

Structura populaţiei pe sexe in comuna Tibanesti: - de sex feminin 4057 (49,05%)

- de sex masculin 3946 (50,95%)

Structura populatiei pe sexe in satul Tibanesti:- de sex feminin

1007- de sex masculin

1342

RESURSELE DE MUNCĂ, OCUPAREA ŞI ŞOMAJUL:

1. ponderea resurselor de muncă în populaţia totală la sfârşitul anului 20008 60%

2. structura populaţiei ocupate în: - agricultură şi silvicultură 1900 - industrie şi construcţii 280 - servicii 138

3. rata şomajului la nivelul comunei la sfârşitul anului 2008 38%

4. ponderea şomerilor care nu beneficiază de ajutor de şomaj 54%

Structura populatiei in functie de venit, in satul Tibanesti:

Fara venit 357

Sezonieri 149

Someri 281

Pensionari 423

Angajati 264

Patroni 5

Structura populatiei in functie de etnie in satul Tibanesti:

Romani 1987

Rromi 358

Evrei 4

7 PROIECTAREA CANTITATILOR TOTALE

ANUALE DE APROVIZIONARE

CU PRODUSELE ZAHAR SI ULEI A POPULATIEI DIN

LOCALITATEA TIBANESTI

JUDETUL IASI SI CHELTUIELILE TOTALE

ANUALE CU

ACHIZITIONAREA PRODUSELOR

In localitatea Tibanesti aprovizionarea cu aceste doua

produse agroalimentare se face in raport cu marimea familei si nivelul veniturilor populatiei. Satenii achizitioneaza zahar si ulei de pe piata de produse, respectiv din targurile si magazinele din localitate. Intreaga cantitate de zahar consumata in localitate este cumparata, pentru ca nu se poate obtine in gospodaria proprie. Cantitatea de ulei consumata, insa provine din

doua directii. Unii sateni, proprietari de teren agricol inclus intr-o asociatie compenseaza nevoia de consum pentru ulei cu acei 35-40 litri primiti drept arenda. Ceilalti achizitioneaza uleiul comestibil doar de pe piata.

Cantitatile anuale de aprovizionare cu ulei comestibil, pentru cei 1859 de locuitori ai satului Tibanesti:

Autoconsum

1. 40 litri/an, pentru o familie de 4 membri, rezulta deci 10 litri/cap/an.

2. 10 litri : 12 luni = 0.8 litri/cap/luna.

3. 15% din locuitori se aprovizioneaza cu ulei din aceasta sursa, respectiv 278 persoane.

4. 278 x 0.8 = 223 litri lunar, proveniti din alta sursa decat piata agroalimentelor

5. 223 x 12 = 2.676 litri anual, proveniti din alta sursa decat piata agroalimentelor.

Cantitatile necesare pentru optim de consum

1. 1 litru/cap/luna x 12 luni = 12 litri consuma o persoana anual

2. 1 1itru/cap/luna x 1859 = 1859 litri se consuma lunar in localitate

3. 1859 litri x 12 luni = 22.308 litri se consuma anual in localitate

Scazand cantitatile provenite din autoconsum vor rezulta cheltuielile efectuate pentru aprovizionarea cu acest produs, la pretul mediu de 4.8 lei pentru un litru:

1. 12 litri x 4.8 lei/litru = 57.6 lei/persoana/an reprezentand cererea de consum

2. 22.308 litri – 2.676 = 19.632 litri cantitate cumparata de pe piata de produse.

3. 19.632 litri x 4.8 = 94.233 lei se cheltuie anual in localitatea Tibanesti pentru aprovizionarea cu produsul ulei.

Cantitatile anuale de aprovizionare cu zahar, pentru

cei 1859 de locuitori ai satului Tibanesti:

1. 1.5. kg/luna/pers x 12 luni = 18 kg/an/pers.

2. 1.5 kg/luna x 1859 pers = 2.788 kg/luna

3. 18 kg/an x 1859 pers. = 33.462 kg se consuma anual in localitatea Tibanesti

Cheltuielile efectuate pentru aprovizionarea cu zahar a

localitatii Tibanesti, la pretul de 3.2 lei/kg:

1. 1.5 x 3.6 lei/kg = 5.4 lei, cheltuie o persoana lunar

2. 5.4 lei x 12 luni = 64.8 lei, cheltuie o persoana anual

3. 2.788 kg x 3.6 lei/kg = 10.036 lei, se cheltuie lunar in localitatea Tibanesti

4. 33.462 kg x 3.6 lei/kg = 120.463 lei se cheltuie anual in localitatea Tibanesti

7.1.Calculul cererii de consum mediu lunar si anual (cantitativ) a populatiei din localitatea Tibanesti, pentru produsele zahar si ulei.

Cererea de consum pt produsele agricole si agroalimentare este influentata de o multitudine de factori. Evaluarea tendintei cererii de consum pt produsele agricole si agroalimentare se realizeaza cu ajutorul coeficientilor de elasticitate. Coeficientii de

elasticitate sunt indicatori cifrici, care exprima modificarile procentuale ale cererii de consum in functie de modificarile procentuale ale pretului produslui sau ale veniturilor consumatorilor.

In functie de marimea coeficientului intalnim:

- Cerere elastica, cand coeficientul de elasticitate esta supraunitar;

- Cerere inelastica, cand coeficientul de elasticitate este subunitar;

- Cerere unitara, cand coeficientul este egal cu 1;

- Cerere neschimbata, cand coeficentul de elasticitate este egal cu zero.

Studiul cererii de consum pentru produsele agroalimentare

cu ajutorul datelor din bugetele de familie pentru

produsul zahar

Grupa de familii în funcţie de

venitul mediu pe

o persoană

Ponderea grupelor în

totalul persoanelor

-%-

Venitul mediu pe o

persoană-lei-

Cumpărături medii pe o persoană

-kg-

Fara venit 24.1 200 0.8Sezonieri 10 400 1.0Someri 19 450 1.5

Pensionari 28.6 560 2.0Angajati 17.8 650 2.5

Patroni 0.5 850 2.8

Coeficient mediu al elasticităţii totale a cererii de consum funcţie de venit 2.806

Coeficient mediu al elasticităţii cererii de consum pentru cantitate în funcţie de 2.362 Coeficientul de elasticitate pentru calitate în

funcţie de venit 0.444 Cantitatea medie cumpărată de o persoană

1.609

Preţul mediu unitar 3.681

Volumul cheltuielilor pentru satisfacrea nevoilor de consum la produsul zahar va inregistra o modificare de 2.806, atunci cand venit se majoreaza cu

1%.potrivit coeficientului pentru cantitate cererea de consum pentru cantitate este elastica. Cererea de consum pentru calitate este inelastica, potrivit marimii coeficientului.

Studiul cererii de consum pentru produsele agroalimentare

cu ajutorul datelor din bugetele de familie pentru

produsul ulei

Grupa de familii în

Ponderea grupelor în

Venitul mediu

Cumpărături medii pe o

funcţie de venitul

mediu pe o

persoană

totalul persoanelor

-%-

pe o persoană

-lei-

persoană-litri-

Fara venit 24.1 200 0.5Sezonieri 10 400 0.8Someri 19 450 1.0

Pensionari 28.6 560 1.2Angajati 17.8 650 1.5Patroni 0.5 850 2.0

Coeficient mediu al elasticităţii totale a cererii de consum

funcţie de venit 1.440

Coeficient mediu al elasticităţii cererii de consum pentru cantitate în funcţie de venit 1.260

Coeficientul de elasticitate pentru calitate în funcţie de venit 0.180

Cantitatea medie cumpărată de o persoană 1.011

Preţul mediu unitar 4.545

Cheltuielile cu produsul ulei vor suferi o modificare superioara cu 1.440, daca venitul se majoreaza cu 1%. Cererea de consum pentru cantitate, in functie de venit este elastica. Inelastica este cererea de consum pentru calitate, in functie de venit.

7.2 Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea

produselor zahar si ulei pentru localitatea Tibanesti.

Cererea de consum pt produsele agricole si agroalimentare este influentata atat de nivelul veniturilor, cat si de marimea familiei. Din studiile efectuate rezulta ca intre marimea medie anuala a cheltuielilor pe o persoana pentru un produs sau pentru o grupa de produse (Y), venitul mediu anual pe membru de famile (X1) si marimea familiei (X2) exista o legatura de tip

linaiar. Pentru fundamentarea stiintifica a cererii de consum pe baza celor doi factori de influenta (X1 si X2) se vor folosi observatiile privind evolutia cererii de consum, a venitului mediu annual pe o persoana si a marimii familiei din arealul analizat, in functie de grupe de familii

Estimarea cererii de consum pentru produsul lapte,

in functie de venit si marimea familiei la orizontul anului

2010.

zahar

Grupa de

familii

Cererea de consum in lei (Y)

Venitul

mediu anual pe o

persoana

(X1)-lei

Marimea

medie a

familiei (X2)

nr. Pers.

Fara venit

30 2.400 4.2

Sezonieri

42 4.800 4.0

Someri 66 5.400 3.5Pension 96 6.720 3.2

ariAngajati 120 7.800 3.0Patroni 168 10.200 2.8

Estimand un venit mediu annual de 7000lei si o marime medie a familiai de 4.5 persoane, observam ca cererea de consum pentru produsul zahar va fi de 88.11 lei/persoana/an. Fata de cererea de consum din intervalul anterior se constata o crestere a cheltuielilor in valoare de 23.31 lei/peroana/an.

-20.03002 + 0.02108 x 7000 + - 8.76440 x 4.5 = 88.11 lei/an/pers

Estimarea cererii de consum pentru produsul lapte,

in functie de venit si marimea familiei la orizontul anului

2010.ulei

Grupa de

familii

Cererea de consum in lei

Venitul

mediu anual pe o

Marimea

medie a

familie

(Y) persoana

(X1)-lei

i (X2) nr.

Pers.

Fara venit

24 2.400 4.5

Sezonieri

42 4.800 4.2

Someri 54 5.400 4.0Pension

ari72 6.720 3.8

Angajati 84 7.800 3.5Patroni 132 10.200 3.2

Daca estimam un venit mediu anual de 7000 lei/persoana si marimea familiei ca find de 4.5 persoane atunci cererea de consum pentru produsul ulei va fi de 75.00 lei/persoana/an. Se observa o crestere a cererii de consum pentru produsul ulei de la 57.6 lei/persoana/an la 75.00 lei/persoana/an.

6.25487 + 0.01303 x 7000 + - 498587 x 4.50 = 75.00 lei /persoana/an.

8 CALCULUL DIMENSIUNILOR PIETEI

EFECTIVE

SI A PIETEI POTENTIALE LA ORIZONTUL ANULUI

2010

PENTRU LOCALITATEA TIBANESTI JUDET IASI

Piata unui produs agricol si/sau agroalimentar isi modifica

dimensiunile in timp, sub influenta a numerosi factori.

Pentru firma agricola, cunosatrea volumului global al modificarii,desi importanta, este insuficienta. Mult mai important este sa se cunoasca caile prin care are loca aceasta modificare si proportiile cu care participa fiecare.

Cunoscand dimensiunile pietei efective si potentiale si elementele de calcul ale

acestora se ppoate determina largirea pietei (Lt) si proportia extinderii acesteia pe cele doua cai: intensiva si extensiva.

9 PROMOVAREA PRODUSELOR ZAHAR SI ULEI IN LOCALITATEA

TIBANESTI

Promovarea produselor agricole presupune utilizarea

unui ansamblu de actiuni si mijloace de informare a consumatorilor, atat in vederea satisfacerii cat mai complete a nevoilor de consum, prin cumpararea produselor, cat si prin cresterea vanzarilor si a profitului firmelor.

Referirile conceptuale traditionale evidentiaza faptul ca „ promovarea vanzarilor este un demers care asociaza un ansamblu de tehnici si metode

ce permit dezvoltarea rapida si rentabila a vanzarilor unui produs, u unei intreprinderi sau a unui serviciu, fara a-i altera imaginea.”

Conceptele moderne arata ca „ promovarea vanzarilor este un demers care asociaza un ansamblu de tehnici si mijloace de comunicare puse in miscare in cadrul unui plan de actiune comerciala a firmei, pentru a determina la tintele vizate

crearea sau schimbarea unui comportament de consum pe termen swcurt, mediu sau lung.”

Specialistii in domeniu sunt de acord ca activitatea promotionala reprezinta o combinare structurala a diferitelor actiuni utilizand tehnici promotionale si mijloace de comunicare specifice, cu scopul modificarii comportamentului diferitelor tinte care intervin in procesul de

comercializare a unui produs pe termenscurt, mediu sau lung.

In mediul rural din Romanaia firmele nu au o orientare catre marketing asa cum este necesar, din aceasta cauza nici rezultatele nu sunt multumitoare. Perioada comunista a lasat amprenta asupra activitatii de marketing in firmele romanesti, in acest moment elel aflnadu-se mult in

urma firmelor din tarile dezvoltate.

In localitatea tibanesti promovarea produselor agricole si agroalimentare este foarte deficitara, si empirica. Inca mai exista comercianti care vand produsele din carute sau autoturisme, mai nou, laundand produsul cu o foarte mare pricepere. Cateva afise pe usile magazinelor si sfaturile acordate cumparatorilor

indecisi, reprezinta promovarea facuta de agentii economici produselor din rafturi.. Importante sunt insa, pentru influentarea cumparatorilor, spoturile din mass-media. Publicitatea prin intermediul televizorului este foarte imprortanta, locuitorii mediului rural fiind mai usor de influentat cu o reclama buna.

ÎNTREBAREA NR.1 ÎNLOCUIŢI ADESEA ZAHĂRUL CU MIEREA DE ALBINE?

ÎNTREBAREA NR.2 CE CANTITATE DE MIERE DE ALBINE CONSUMAŢI LUNAR?

RĂSPUNS

Nr. Crt.

NUMEPRENUM

E

SEMNĂTURA

Întrebarea nr.1

Întrebarea nr.2-Kg-D

ANU

1234567891

011121314151617

181920212223242

526272829303132

333435363738394

041424344454647

484950515253545

556575859606162

636465666768697

071727374757677

787980818283848

586878889909192

939495969798991

00

CHESTIONAR EFECTUAT PE UN EŞANTION REPREZENTATIV PENTRU POPULAŢIA LOCALITĂŢII ŢIBĂNEŞTI ÎN PERIOADA 20-22 NOIEMBRIE 2009.

STUDENT

ÎNTREBAREA NR. 1 CÂŢI LITRI DE ULEI CONSUMAŢI LUNAR?

ÎNTREBAREA NR.2 CE CANTITATE CUMPĂRAŢI DE PE PIAŢA AGROALIMENTARĂ ŞI CE CANTITATE PROCURAŢI DIN ALTE SURSE?

Nr.

NUMEPRENUM

RĂSPUNSSEMÎntreb Între

Crt.

E area nr.1

-Litri/pers-

barea nr.2

NĂTUR

APIAŢĂ

ALTE

SURSE

1234567

891011121314151

617181920212223

242526272829303

132333435363738

394041424344454

647484950515253

545556575859606

162636465666768

697071727374757

677787980818283

848586878889909

192939495969798

99100

CHESTIONAR EFECTUAT PE UN EŞANTION REPREZENTATIV PENTRU POPULAŢIA LOCALITĂŢII ŢIBĂNEŞTI ÎN PERIOADA 20-22 NOIEMBRIE 2009.

STUDENT

9 PROMOVAREA PRODUSELOR ZAHAR SI ULEI IN LOCALITATEA TIBANESTI

Zahar

Politica de promovare şi comunicare:

- publicitate prin toate mijloacele de informare în masă;- atragerea de sponsori, stabilirea bugetului de reclamă;- promovarea vânzărilor;

- promovarea şi folosirea relaţiilor publice;- organizarea, colectarea, pregătirea şi controlul aparatului de vânzare la diverse verigi ale reţelei de distribuţie;- alte acţiuni promoţionale (târguri, expoziţii, magazine de prezentare şi desfacere etc.).

Politica de distribuţie:

- alegerea canalelor de distribuţie,- alegerea zonelor de cumpărare

şi de amenajare a magazinelor;- alegerea mijloacelor şi metodelor de sortare, conservare, stocare, ambalare, transport;- livrarea produsului în reţeaua comercială de desfacere.