Studiu de Caz - Internationalizarea Firmei SC Farmec SA

5/24/2018 Studiu de Caz - Internationalizarea Firmei SC Farmec SA

http:///reader/full/studiu-de-caz-internationalizarea-firmei-sc-farmec-sa-561e8a

Studeni

Grupa AI 22

2007

Cuprins



1.Descrierea companiei, a identitatii ei si a situatiei strategice

1.1.Domeniul de activitate, scurt istoric al firmei si pozitia ei actuala pe

piata interna si internationala 1.2.Misiunea firmei

1.3.Cifra de afaceri si principalele produse oferite

1.4..Strategia corporativa a S.C.Farmec S.. Clu!"#apoca$%conform

S&'()

1.*.Cultura organizationala

1.+.ustificarea gamei de produse pentru care s"a optat la e-port

2.Selectia pietelor internationale

2.1. ermania

2.2. Marea /ritanie

2.3. 'landa

2.4. 0ngaria

2.*. ustria

2.+. usia3.Piata tinta

3.1. otenialul produsului

3.2 Distriuia local5

.Alegerea metodei de intrare pe piata tinta si !usti"icarea ei

#.Conclu$ii

%i&liogra"ie



CAP.1. Descrierea companiei, a identitatii ei si a situatieistrategice

1.1.Domeniul de acti'itate, scurt istoric al "irmei si po$itia ei actuala pe

piata interna si internationala

Compania S.C.Farmec S.. Clu!"#apoca$ este un simol al produselor cosmeticein omania, dupa apro-imativ +6 de ani de e-istenta ramanand liderul pietei decosmetice romanesti si un !ucator$cu potential ridicat pe scena internationala. tenta preocupare vis"7"vis de frumos si respectarea traditiei, consolidata pe ani decercetare continua au facut ca din anul 184*"cand ia fiinta, la 1iunie, laoratorul$Mall"Moss$ producand doar apa de colonie si pudra pentru copii" si pana in prezent, companiasa"si e-tinda portofoliul la peste 466 de produse ,de notorietate fiind erovital 93,erovital lant, ver, Doina, slavital, (riumf. rin gri!a doamnei rof.Dr. na slan,

Farmec$ a devenit primul producator de creme si emulsii erovital 93 din omania,prima productie de serie realizandu"se in anul 18+:. Din dorinta de a realiza produse competitive, precum si de a acoperi cat mai inecererea de pe piata, compania lanseaza anul peste *6 de produse noi, originale, adaptateultimelor cerinte in domeniu e-istente pe piata internationala. tentia deoseita acordata calitatii produselor puse la dispozitia clientilor, cat sigri!a fata de prote!area mediului incon!urator au fost preocupari permanente alecompaniei, S.C.Farmec S.. Clu!"#apoca$ investind apro-imativ 3 milioane de dolari inac;izitionarea de utila!e noi, ultraperfomante pentru noua sectie de productie adeodorantelor ecologice si a lacurilor de par. /ucuresti, Clu!, /rasov, Constanta,loiesti, itesti, Siiu, Craiova, Focsani,



De asemenea, in anul 266* Farmec$ a dat o noua dovada a prestigiului incontestail decare se ucura, situandu"se pe primul loc in clasamentul companiilor pe domeniu deactivitate , in cadrul celei de"a A

produse de ellness Eproduse pentru fata si corp Eproduse pentru intretinerea parului Eproduse de mac;ia! Edeodorante Edermato"cosmetice Eproduse pentru pla!a Eproduse pentru igiena"dentara Eproduse pentru cainetele cosmetice Eproduse c;imico"casnice E

produse profesionale pentru curatenie Edezinfectante si materiale sanitare E insecticide Eproduse pentru protectia muncii .



erovital lanterovital lant Forteerovital Stop cnee

erovital Sun

erovital 93slavitalDoina

Farmec(riumf

daContur

slamed#ufar

Dermofarmt;os

Deo Favorit@ara



Despre la&oratoarele )*armec)



Puncte -ari

@ider pe piata cosmeticelor din omania si unul dintre cei mai importanti producatoride cosmetice din =uropa de Sud"=stECifra de afaceri considerailaE'ferta foarte variata de produse si o retea proprie de distriutie foarte ine dezvoltataESimol al produselor cosmetice romanesti, traditie indelungataE



'fensiva firmelor /eiersdorf %#ivea isage) precum si a @$'real aris, firma ceinvesteste sustantial in cercetare si dezvoltare, azandu"se pe o strategie foarte clara decomunicare a avanta!elor sale te;nologice competitive ESelectivitatea crescuta a pietei si accentul deoseit pus pe calitate%noi standardeimpuse de legislatia europeana) E

Sporirea ofertei producatorilor ulgari si polonezi prezenti de!a pe piata=-istenta ta-elor vamale variaile de la stat la stat pentru produsele de ingri!ire sicosmetice .

1..Strategia corporati'a a S.C.*armec S.A. Clu!/apoca)

vand in vedere analiza S&'(, se poate evidentia faptul ca S.C.Farmec S..Clu!"#apoca$ dispune de importante capacitati de productie, de e-perienta si consacrarein domeniul specific de activitate, detinand in acelasi timp o cota de piata semnificativa siconfruntata fiind cu o potentiala crestere viitoare a cererii de produse cosmetice o data cuintegrarea in 0niunea =uropeana. stfel, compania vizeaza e-tinderea activitatii si

patrunderea pe noi piete.Strategia corporati'aeste cea de crestere,in principal prin concentrare dar si

prin di'ersi"icare concentrica.Strategia de concentrare prin de$'oltarea pietei, !ustificata prin pozitia actuala

si competitivitatea ridicata a produselor vizeaza e-tinderea e-porturilor si in alte zonedecat cele e-istente%S0, =uropa) cum ar fi > merica @atina si sia. ceasta e-tindereva fi insotita evident de mari campanii pulicitate ine fundamentate de adaptare laspecificul socio"cultural al regiunilor carora li se adreseaza.

Strategia de concentrare prin de$'oltarea produsuluieste promovata de multtimp in cadrul Farmec S..$ asa cum s"a mentionat anterior compania alocandimportante fonduri pentru cercetare in vederea lansarii anuale pe piata a *6 de produse

noi. Di'ersi"icarea concentrica din planul de dezvoltare al organizatiei se refera lae-tinderea productiei de cosmaceuticals$%produse cosmetice si in acelasi timpterapeutice) si diversificarea gamei sortimentale a acestora.

1.#.Cultura organi$ationala Sistemul de 'alori dupa care se gidea$a compania

Ca orice alta mare orgnizatie cu o imagine de marca puternica, ce se ucura deconsacrare la nivel international, este de la sine inteles ca pozitia actuala a S.C. Farmec

S..Clu!"#apoca$, isi are radacinile, printre altele, in sistemul de valori ine consolidat alcompaniei romanesti. Sintetizand, valorile dupa care se g;ideaza firma sunt > integritate, promptitudine,preocupare continua pentru inovare. Mai mult, dat fiind faptul ca prin misiuneacompaniei este vizata apropierea de consumatori, satisfacerea nevoilor de infrumusetare aacestora prin oferirea de produse naturale de o calitate e-ceptionala, cu un amala!modern si original, respectarea standardelor etice in cadrul organizatiei este un oiectivde prim rang. stfel, fiecare anga!at este instruit in spiritul unei devotiuni totale vis"7"vis



de activitatea prestata, pentru a se asigura in primul rand calitatea ridicata a produselordar si ma-imul de eficienta care sa vina in intampinarea nevoilor de confort fizic si psi;ical utilizatorilor finali.

lementele culturii organi$ationale

ormeleaplicate in cadrul companiei se refera la >respectarea confidentialitatii comerciale si personale a informatiilor Ecorectitudine si onestitate in toate actiunile intreprinse Eevitarea conflictelor de interese si a practicilor frauduloase Eneacceptarea, su nicio forma a coruptieiErelatii de afaceri azate pe incredere,respect si dec;idere astfel incat toate partile sa aiade castigat Eoferirea consilierii in proleme etice sau situatii conflictuale E

respectarea principiilor sociale, etice si de protectie a mediului.

Preocuparea "ata de clienti si anga!aticompania asigura anga!atilor un mediu de lucru sigur si sanatos Eincura!eaza anga!atii sa se dezvolte continuu pe plan profesional Epromoveaza un climat azat pe corectitudine, respect, incredere si siguranta in relatiilecu anga!atii sau colaoratorii Easigura confidentialitatea datelor personale ale anga!atilor Eofera conditii de aga!are corecte azate pe competenta Eofera calitate, valoare si servicii e-celente pentru toti clientii firmei >$m considerat

intreprinderea in care lucrez ca pe a doua familie si am incercat ca salariatii sa simta acestlucru$, afirma directorul general, @iviu (urdan.

Prote!area mediului incon!uratorFarmec S..$controleaza impactul activitatilor sale asupra mediului incon!urator Ese straduieste ca ec;ipamentele de munca sa indeplineasca standardele de sigurantaprevazute Edorind ozonarea mediului incon!urator ,si asa prea mult poluat,precum siamena!area unui spatiu modern de agrement, Farmec$ a demarat investitia$Comple-ularc Farmec$ care a devenit unul dintre cele mai apreciate locuri de recreere alemunicipiului Clu!"#apoca. Comple-ul de agrement cuprinde un gazon de fotal artificial,

un parc de !oaca dotat cu toate facilitatile si o terasa"restaurant E

Promo'area unui climat ino'ati'anga!atii sunt incura!ati sa isi dezvolte ideile, sa fie cat se poate de creativi si sa aiainitiativa. =forturile intregului personal al Farmec S..$ Clu!"#apoca sunt concentrate invederea otinerii unei calitati foarte ridicate a produselor furnizate.$Manualul Calitatii$



este fundamentul sistemului calitatii proiectat de catre organizatie.cest document a fostdezvoltat si va fi folosit de catre companie pentru urmatoarele scopuri, fara a se limitainsa la acestea >

comunica personalului si clientilor " politica si oiectivele in domeniul calitatiiE

serveste drept referinta pentru implementarea efectiva a sistemului calitatiiEdefineste structura organizatorica si responsailitatile diferitelor departamenteE prezinta tuturor anga!atilor elementele sistemului calitatii si ii face constienti deimpactul muncii lor asupra calitatii produsului furnizatEserveste la instruirea anga!atilor ce desfasoara activitati care influenteaza calitateaEreprezinta o aza documentata pentru auditarea sistemului calitatiiE demonstrarea conformitatii sistemului calitatii cu conditiile referitoare la calitate insituatii contractualeE GManualul CalitatiiHpoate fi oferit clientilor sau reprezentantilor acestora in scopuride ofertare.

roi

rof.Dr.na slan este un nume, legenda unei vieti dedicate oamenilor.=ste una dintre cele mai importante personalitati din lume, fiind considerataHparinteleH

geriatriei si gerontologiei. Si"a dedicat intreaga viata pentru a cerceta cauzeleimatranirii>Hsa fii vesnic tanar nu inseamna sa ai 26 de aniE inseamna sa fii optimist, saai un ideal in viata, pentru care treuie sa lupti si pe care sa"l cucerestiH. Su conducereanei slan se infiinteaza, in 18*2,



remiul H@eon /ernardH, prestigioasa distinctie acordata de 'rganizatiaMondiala a Sanatatii pentru contriutia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei,18L2.

1..4usti"icarea gamei de produse pentru care s/a optat la e5port

aspunzand cerintelor,devenite in timp osesii prioritare in lumea cosmeticii,deingri!ire a pielii,de protectie impotriva factorilor nocivi de mediu si de prevenire afenomenului de imatranire a tenului,$S.C.Farmec S.. Clu!"#apoca$ a creat linia deproduse cosmetice )Asla'ital),avand la aza o conceptie originala,ce valorificapotentialul de e-ceptie al argilei din Muntii adurea Craiului.



CAP. 2. Selectarea pieelor internionale

2.1. G6(AIA

n ermania cu toate c5 cererea pentru produsele de mac;iat este Nn sc5deredatorit5 Nngri!or5rii populaiei cu privire la prolemele de piele, tocmai din acest motivcererea pentru produsele de Nngr!ire a pielii a crescut Nn ultimii ani.

(ediul demogra"icnaturalermania are o populaie numeroas5 de L2,422,288 milioane locuitori %iulie

266+), situOndu"se pe locul 2 in =uropa, dup5 usia. opulaia nu este repartizat5uniform, fiind mai numeroas5 de"a lungul fluviilor Pi a estuarelor. ata de crePtere estenegativ5, inregistrOnd la nivelul anului 266+ o cot5 de "6.62? iar densitatea medie este de22L loc.QRm p5trat.

Dezvolatarea rapid5 a industriei a avut ca rezultat migrarea poulaiei rurale laorase, astfel incOt , L4? din total reprezint5 populaia uran5, aceasta reprezentOndpederent cererea potenial5 de produse cosmetice. ermania are o clim5 temperat5, cu otemperatur5 medie anual5 de 8 C, temperatura lunii iulie variind Nntre 1+ C Pi 26 C.DePi distana dintre ermania Pi omOnia este de 1:46 Rm, acest lucru nu reprezint5 unimpediment pentru importatorii germani atOt timp cOt unurile importante corespundnormelor de calitate pretinse. De regul5, intre cele dou5 5ri raporturile comerciale suntintense, ermania plasOndu"se pe locul doi in topul partenerilor la e-port a omOniei cuo pondere de 14?, in vOrful clasamentului aflOndu"se



format5 o coaliie a dou5 partide artidul Democrat Pi un partid de dreapta 0niuneaCrestin5 Democrat5.

Statul staileste conditiile cadru care determina desfasurarea activitatiieconomice, fara sa intervina direct in marimea productiei, preturi sau in sistemul desalarizare. Constitutia garanteaza manifestarea liera a personalitatii si promovarea

initiativei particulareE de asemenea, ea prevede prote!area si garantarea proprietatiiprivate.



1.8? datorita cresterii ( si gradului scazut al cererii e-terne insa se astepta ca acestasa atinga 2.4?pana la sfarsitul anului. e parcursul acestei perioade se asteapta ca cerereainterna sa contriuie mai mult la cresterea economica in comparatie cu anii precedenti, pemasura ce investitiile raman sustantiale iar consumul privat se accentueaza.

=conomia ermaniei este orientata spre e-porturi, acestea constituind mai mult

de o treime din output"ul national. Ca rezultat, e-porturile traditionale au fost elementulc;eie in e-pansiunea macroeconomica din ermania.



este de apro-imativ patru ori mai mic, si anume 46"*6 litri pe persoana. Cifra scazuta aconsumului de apa minerala din tara noastra este cauzata de faptul ca in mediul ruralconsumul este e-trem de scazut. Foarte multi locuitori din mediul rural au fantani iar ceicare traiesc in zonele de unde se e-ploateaza apa minerala se alimenteaza cu apa de lasursa.

Diferentele dintre estul si vestul tarii continua sa fie semnificative in ceea cepriveste situatia economica. Cu un nivel al venitului de peste 2L :66 pe cap de locuitor,ermania este dominata de clasa de mi!loc.

Accesul pe piataelaiile comerciale romOno"germane au cunoscut, din anul 1883, o dezvoltare

dinamic5. ermania este dup5



Comertul e-terior se mai supune si reglementarilor '#0 %in materie deemargou, interdictii de e-port, reglementari speciale pentru anumite marfuri si tari) siale 0niunii =uropene, care au precadere fata de legile si reglementarile nationale.

@a import se solicita certificat de origine %emis de organele competente) sau odeclaratie de origine pe factura %emisa de e-portatorQfurnizor), daca aceasta conditie este

prevazuta de lista de import ane-a la & sau de licenta de import.egimul vamal aplicat in ermania este cel armonizat la nivelul 0niunii=uropene, valail pentru toate tarile memre.partenenta ermaniei la institutii si organizatii internationale> '#0, 0=, 'MC, #(',/



Capitala " @ondra. lte orase importante> /irming;am, @iverpool, @eeds,Manc;ester, #ecastle, S;effield, Cardiff, =dinurg;, lasgo.

(ediul politic

Marea /ritanie este o monar;ie constituional5, puterea e-ecutiv5 fiinde-ercitat5, Nn numele monar;ului, de prim ministru Pi ali memri ai Cainetului, careconduc departamente %ministere). Cainetul, inclusiv prim ministrul Pi ali miniPtri,alc5tuiesc uvernul Ma!est5ii Sale. cePti miniPtri sunt alePi din cadrul Pi r5spund Nn faaarlamentului, organul legislativ, care este considerat, prin tradiie, GsupremH %poatelegifera Nn orice domeniu Pi nu este dependent de nici o decizie a NnaintaPilor). Marea/ritanie este una dintre puinele 5ri din lume care nu au o constituie codificat5 Nntr"undocument fundamental, azOndu"se, Nn sc;im, pe oiceiuri consacrate prin tradiie Pi peun num5r de legi constituionale separate. n timp ce monar;ul este Peful statului Pi,teoretic, deine puterea e-ecutiv5, prim ministrul este Peful guvernului. uvernul ester5spunz5tor, Nn principal, Nn faa Camerei Comunelor, din cadrul c5reia, potrivit tradiiei

constituionale, este ales prim ministrul. Ma!oritatea memrilor Cainetului provin dinCamera Comunelor, restul fiind memri ai Camerei @orzilor. #u este oligatoriu, dinpunct de vedere legal, ca miniPtrii s5 provin5 din arlament, dePi, Nn prezent, aceasta estepractica. Memrul arlamentului %M) care conduce ma!oritatea Nn Camera Comuneloreste, Nn mod normal, numit prim ministru W de oicei liderul partidului cu cea mai marereprezentare sau, dac5 nu e-ist5 o ma!oritate, liderul celei mai mari coaliii. uvernul ritanic apreciaza ca Marea /ritanie creaza cel mai favorail regimfiscal pentru



Marea /ritanie se afla pe poziia a : a in privina atragerii de capital str5in Pi pe pozitia a4 a in ceea ce privePte investiia in afara granielor.



Structura consumului > /unuri de folosinta indelungata 12,+? /unuri de scurta utilizare 3:,6? Servicii 4L,:?

componente auto, ec;ipamente si aparatura de irotica, diverse masini siec;ipamente de inalta te;nicitate %cca 26?)E produse petroliere, ec;ipamente energetice%cca L?). in nglia W Sf. ;eorg;e %23 prilie)E Scotia W Sf. ndrei %36#oiemrie)E (ara alilor W Sf. David %1 Martie)E



Accesul pe piataCa ar5 memr5 a 0niunii =uropene, Marea /ritanie aplic5 regimul vamal al

0niunii. ccizele se aplic5 la> comustiili, autove;icule, ig5ri, 5uturi, !ocuri de norocetc.

Comerul internaional Pi armament, droguri, e-plozivi, specii deplante Pi animale pe cale de dispariie Pi produse din acestea, materiale pornografice,unele produse alimentare, agricole Pi ;orticole.

2.3. 8ADA



n 'landa cererea pentru produse cosmetice la preuri rezonaile este Nn crePtereNns5, produsele de lu- din aceast5 categorie au Nnregistrat sc5deri Nn vOnz5ri.

(ediu demogra"icnaturalStat in =uropa de est, situat la 5rmul M5rii #ordului, intre ermania,@u-emurg Pi /elgia. =ste organizat in 12 provincii, cu un grad ridicat de uranizare.

#um5r locuitori> 1+,1* milioane, reprezint5 2,1+? din populaia =uropei %locul11), populaie activ5 :,1milioane %44,1?). cest lucru este favorail pentru importulproduselor cosmetice.

Densitatea populaiei> 4+2 locQRmp %locul Senatul %=ersteXamer), compus din :* de memri Pi Camera eprezentanilor %(eede Xamer),compus5 din 1*6 de memri. Capitala 'landei este orasul msterdam, dar sediul uvernului Pi rePedina

regal5 se afla la 9aga. (ot la 9aga se afl5 cea mai mare parte a misiunilor diplomaticestr5ine.

egatul (arilor de os %'landa) este stat fondator al 0niunii =uropene, ce seucur5 de o poziie geografic5 avanta!oas5, un climat politic stail, un mediu de afacerisigur Pi atractiv Pi relaii comerciale ine dezvoltate. 'landa face parte din 0niunea/enelu-, impreun5 cu /elgia Pi @u-emurg. Forma de guvern5mOnt este monar;iaconstituional5. Sistemul !udec5toresc se compune din triunale provinciale, regionale Pimunicipale. Din punct de vedere administrativ"teritorial, 'landa este organizata in 12provincii si 4+: de municipalit5i.

(ediul economicConform =conomist



un grad de desc;idere pronunat,, comerul e-terior constituind in prezent motoruldezvolt5rii sale.

Contriutia sectoarelor economiei la crearea ." industrie> 1:,*?

" sectorul pulic> 14,*?" comer, reparaii> 13,+?" transporturi, telecomunicatii> :,L?" agricultura> 2,8?" minerit> 2,6?" alte servicii> 42,2?



desfaPoar5 activitatea peste 4*? din num5rul total de companii. artea de sud a 5rii, deasemenea, ine dezvoltat5, este in prezent o zona industrial5 in crePtere, orientat5 inprincipal spre e-port Pi cu o pondere de circa 2*? in economia naional5. rovinciile dinestul 5rii, la grania cu ermania, au din punct de vedere economic o structur5 divers5,activit5ile principale desfaPurOndu"se in sectorul industriilor manufacturiere, in cel al

transporturilor Pi in sectorul comerului cu ridicata. Doar 16? din totalul firmelorolandeze s"au stailit in provinciile din nordul 5rii, activit5ile acestora fiind concentratein special in agricultura si mai putin in industrie.

Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor carefurnizeaza circa :4? din valoarea adaugata ruta. Serviciile comerciale reprezinta cuputin su !umatate din



Pi sunt organizate e-poziii de art5, carte etc.Dupa 1886 au fost semnate, succesiv, trei programe de sc;imuri culturale.

ntOlnirile trimestriale ale Fundaiei culturale 'landa"omOnia, precum Piaciunile de cooperare Nntre instituiile guvernamentale Pi neguvernamentale, asociaii Pifundaii au contriuit la apropierea cultural5 dintre cele doua 5ri.

' importana deoseita a fost acordat5 Pi relaiilor de cooperare Nn planacademic Pi Ptiinific, o colaorare strOnsa avOnd loc la nivelul instituiilor de Nnv55mOntsuperior.

Departamentele educaionale din cele doua 5ri dezvolt5 programe desc;imuri de studeni, cu acordarea de urse de studiu, astfel Nncat tot mai muli tineriromOni eneficiaza anual de urse la universit5i Pi institute de prestigiu olandeze, cum arfi @eiden, Clingendael"



poate determina economii la plata ta-elor vamale. entru anumite situatii, sunt prevazutee-ceptari de la plata ta-elor vamale>

stocare intr"un antrepozit vamalE prelucrare activaE prelucrare pasivaE prelucrare su control vamalE admisie temporaraE procedura de tranzit vamal.elatiile comerciale dintre Romania si Olanda se deruleaza in aza cordului

=uropean de sociere. Conform acestui acord, incepand din ianuarie 2662, produseleindustriale circula lier intre omania si 0niunea =uropeana, inclusiv 'landa, fara ta-evamale. oceanic, continental Pi mediteran. remea cOteodat5 este sc;im5toare, datorit5caracteristicilor Munilor Carpai Nncon!ur]tori, de multe ori tinde s5 fie secet5 mai ales Nnzona cOmpiei lf^ld.

Distana fizic5 dintre omOnia %/ucurePti) Pi 0ngaria %/udapesta) este de L24Rm.ceast5 distan5 este relativ mic5 Pi faciliteaz5 sc;imurile comerciale Nntre cele dou55ri.

0ngaria este s5rac5 Nn materii prime Pi surse de energie. e teritoriul 5rii se

g5sesc minereuri de iei, gaze naturale, au-it5, c5rune, caolin, zeolit, perlit, entonit,precum Pi materiale de construcii> andezit, riolit, tuf_, calcar, totuPi ara este nevoit5 s5importe materii prime.

COmpiile ocup5 apro-imativ trei sferturi din suprafaa 5rii, o cincime fiind dealuricare nu sunt mai Nnalte de 466 m, aproape *? sunt muni cu Nn5limea Nntre 466"1666m.unctul cel mai Nnalt al 5rii este vOrful GX`ResH %1614m) Nn munii M_tra.(ediul politic



0ngaria este o ar5 cu ritm susinut de dezvoltare, Nntr"o etap5 post"tranziie, cu oeconomie de pia5, ar5 memr5 a 0niunii =uropene NncepOnd cu 1 mai 2664. Forma deguvern5mOnt este repulica. rincipalele autorit5i administrative sunt uvernul,dunarea #aional5 %parlamentul), rePedinia. Sistemul !udec5toresc este administrat de!udec5torii " instane de gradul < Pi triunale " instane de gradul



de salariati a ramas nesc;imat, dar a crescut numarul somerilor inregistrati oficial.stfel rata Poma!ului a a!uns la :,2?. Deficitul ugetar a crescut, la fel si necesitatea definantare e-terna. n aceste condiii deficitul ugetar consolidat, procent din



ermania %24,*?),

a fost redus impozitul pe profit la 1+?E se pot deduce costurile de specializare si de cercetare"dezvoltareE e-ista o gama larga de suventii co"finantate de la fondurile structurale ale 0=.

Se estimeaza ca prin acordarea acestor facilitati, 0ngaria va atrage, in %perioada2664"266:), o valoare nu mai mare de 3 miliarde euro.

(oate formele de asociere inregistrate in 0ngaria %societati comerciale, sucursaleale companiilor straine) pot desfasura activitati de comert e-terior %care treuiementionate in statut) si pot detine un cont ancar in valuta, la o institutie financiara,



pentru operatiunile curente. entru activitatea de comert e-terior nu este necesar nici unpermis special, cu e-ceptia produselor care necesita licenta de distriutie sau o licentaseparata, acestea fiind stipulate in ane-ele nr.1 si 2 ale 9 112Q1886, actualizata anual.

SucursalaQfiliala este o unitate a unei companii straine, fara personalitate !uridica,care poate desfasura activitati cu caracter economic in 0ngaria. Firma straina treuie sa

asigure toate activele necesare functionarii si indeplinirii oligatiilor de catre sucursalasa.Sucursala treuie inregistrata la egistrul Comertului, dupa care poate incepe

activitatea. (otusi, este posiil ca persoanele care semneaza in numele sucursalei saactioneze imediat dupa completarea cererii de inregistrare, cu conditia sa termenul Bincurs de inregistrareB sa fie indicat pe documente si in timpul tranzactiilor inc;eiate. 'sucursala poate fi inscrisa in egistrul Firmelor numai daca e-ista un acord intre 0ngariasi statul sau organizatia internationala din care face parte firma straina

' sucursala poate fi inc;isa prin rezilierea sa din egistrul Comertului pe azaunei cereri. Cu o luna inainte de depunerea la registru a cererii de reziliere, sucursalatreuie sa pulice intentia sa de inc;idere a activitatii in azeta Firmelor %CegRozlonJ),

pentru a dovedi ca nu are datorii.ot reprezenta sucursala numai anga!atii si persoanele secondate filialei saupersoanele care au domiciliul stail in 0ngaria si au un acord permanent de servicii.Filiala este oligata sa numeasca un e-pert contail legal.

"istemul !e impo#ite $i tae



elaiile diplomatice romOno"ungare au fost stailite la nivel de legaie Nn anul1826. n anul 1844 au fost suspendate, fiind reluate Nn 184+ Pi ridicate la nivel deamasad5 Nn anul 18*4. (ratatul de Nnelegere, cooperare Pi un5 vecin5tate dintreomOnia Pi epulica 0ngar5 a fost semnat la (imiPoara, la 1+ septemrie 188+, Pi aintrat Nn vigoare la 2: septemrie 188+.

elaiile ilaterale au caracter de parteneriat strategic pentru =uropa secoluluiAA 2.*+2 Rm.opulaia> L.226.L66 locuitori. radul de uranizare este mare, ceea ce face ca

e-portul de produse cosmetice spre acea tara sa fie mare.Suprafa5> L4.666 Rm2

Densitatea populaiei> 8L locuitoriQRm2

Distanta fizica /ucuresti %omOnia) W iena %ustria) este de 16L6 Rm.Clima> de tip panonic"continental Nn est Pi sud"est, Nn vest de tip continental cu

ierni Pi veri umede, iar Nn sud cu influene mediteraneene.



populatiei si anumite surpluse ca produsele lactate sunt e-portate.ustria are mi!loacele de transport foarte dezvoltate.

Consiliul #aional %%ationalrat) format din 1L3 de memri alePi direct dec5tre populaia cu drept de vot.

Consiliul Federal %Bun!esrat) reprezint5 cele 8 landuri> ustria



/alana comercial5 la nivelul anului 266* a fost deficitar5 cu 1,48+ miliarde euro%e-porturi de 83,88+ miliarde euro, Nn crePtere cu 4,+ ? fa5 de 2664 Pi importuri de8*,482 miliarde euro, Nn crePtere cu 4,L ? fa5 de 2664). nul 266* s"a Nnscris Nnconstanta comerului e-terior austriac, numai Nn anul 2662 NnregistrOndu"se o alan5comercial5 e-cedentar5 de 366 milioane euro, astfel Nn 2664 a fost de "1,2* miliarde euro,

Nn 2663 a fost de "2,1 miliarde euro, Nn 2661 a fost de "4,4 miliarde euro, Nn 2666 de "*,2miliarde euro etc. n cadrul alimente Pi 5uturiE mecanic5 Pi inginerie

structural5E c;imieE automoile %Nn special motoare Pi transmisie)E produse electrice Pielectronice.(ediu cultural



Confesiuni religiose> :3,+? romano"catolici, 4,:? protestani"luterani, cca. 12?atei, 6,*? musulmani, 6,2? ortodocPi, 16.666 udiPti, :.366 mozaici Yiua naional5> 2+octomrie %18** " Declararea statutului de neutralitate)

rupuri etnice> austrieci 82?, la care se adaug5 226.666 de turci, 1:6.666 desOri, 126.666 de croai, *6.666 de sloveni, 4*.666 de unguri, 3*.666 de osniaci, 36.666

de polonezi, 1+.666 de slovaci, +.666 de romi.. @ima oficiala este germana, iar moneda in circulatie este =0'.

Accesul pe piata

Desf5Purarea unei activit5i comerciale Nn ustria necesit5 o licen5 comercial5%eereerec;tigung) conform @egii Comerului %eereordnung).

0n certificat de competen5 este solicitat de oicei pentru a dovedi c5 persoanacare va desf5Pura activitatea comercial5 NndeplinePte niPte criterii de preg5tire Pie-perien5 Nn domeniu. Se poate oine, de la caz la caz, o e-onerare de la prezentareaunui certificat de competen5.

vOnd Nndeplinite condiiile de mai sus Pi pe aza unei simple notific5ri, se poatetrece la Nnceperea activit5ii.

Dac5 activitatea comercial5 este condus5 de o corporaie, este necesar s5 senumeasc5 o persoan5 care NndeplinePte condiiile de competen5 ale tipului de afaceri caretreuiesc desf5Purate.

n cazul desf5Pur5rii activit5ii Nntr"o faric5, treuie oinut5 o licen5 industrial5.utoritatea Comerului care eliereaz5 aceast5 licen5 industrial5 impune reguli caretreuie respectate de proprietarul faricii. C;iar dup5 elierarea licenei industriale,autorit5ile pot impune condiii suplimentare, dac5 au ap5rut noi reglement5ri privindmediul Nncon!ur5tor Pi securitatea muncii. =-ist5 norme stricte privind poluarea fonic5, demediu, protecia anga!ailor, interferena cu vecinii faricii.

nc5lcarea prevederilor legii comerciale Pi industriale constituie contravenie Pi sepedepsePte de autorit5ile administrative. Mai mult, firmele competitoare pot acionapentru oprirea sau Nncetarea activit5ii altei firme Nn caz de nerespectare a prevederilorlegii comerciale, Nn aza @egii Concurenei #eloiale.

eglement5rile de comer e-terior ale 0= sunt aplicaile Pi ustriei.(otuPi, su incidena @egii Comerului =-terior %ussen;andelsgesetz 188*), pot

fi restricionate importurile Pi e-porturile din alte 5ri cu e-cepia celor din 0=. Ministerul=conomiei si Muncii poate emite reglement5ri care menioneaz5 c5 e-portul sau importulanumitor produse se va face cu oinerea unor licene. semenea restricion5ri pot aveaca aza motive economice sau legale. nc5lcarea unor astfel de reglement5ri poate aveaconsecina unor trimiteri Nn !udecat5.

revederile vamale ale 0niunii =uropene sunt Nn vigoare Nn ustria de la 1ianuarie 188*. n acelaPi timp, prevederile urm5toarelor legi au Nncetat s5 mai fie aplicate>" @egea 5milor din ustriaE" cordul de Comer @ier din 18:2 dintre ustria Pi ==CE" =F(E" (a-a pentru promovarea Comerului =-teriorE" cordurile vamale ilaterale Nnc;eiate cu teriE



(otodat5, ca memru al 0=, ustria treuie s5 aplice acordurile ilaterale Pimultilaterale Nnc;eiate de 0= cu tere 5ri %de e-. acordurile de comer lier). cordul==C r5mOne aplicail Nn relaiile cu 5ri ne"memre 0= %de e-emplu #orvegia).

otrivit principiului liert5ii de miPcare a produselor, nu se aplic5 ta-e vamaleasupra unurilor, atOt industriale cOt Pi agricole, Nntre statele memre 0=. Din raiuni pur

statistice se Nnregistreaz5 Nns5 operaiunile comerciale.n general, produsele care intr5 pe piaa 0= sunt supuse ta-elor vamale europenepotrivit tarifelor vamale comune Pi care fac parte din Sistemul (arifar rmonizat. @egeaamal5 =uropean5 prevede e-cept5ri de la plata ta-elor vamale Pi preferine Nn forme PiNn scopuri diferite %de e-emplu a!utor pentru 5rile Nn curs de dezvoltare).

n ceea ce privePte e-portul de produse, la anumite produse este necesar5oinerea unei licene de e-port.

Taa !e import pe +aloarea a!ugat ,-infu'rumsta#steuer) este perceput5 deautorit5ile vamale, la importul produselor, la un nivel egal cu cel al ta-ei normale pevaloarea ad5ugat5 %() Pi care Nn prezent este de 16 ? sau 26 ? Nn funcie de produs).ustria a adoptat de!a legislaia de aplicare a directivelor 0= privind folosirea ( Nn

piaa comun5. otrivit acestei legi, firmele austriece pot livra unuri Pi servicii c5treparteneri din alte 5ri memre 0= f5r5 a pl5ti ta-a ( din ustria, cu condiia caprimitorul produselor sau serviciilor s5 ai5 un num5r de identificare ( %0c5i ferate %partial electrificate), cele mai multe Nn partea europeana. De o mare importan5este linia transieriana %8.364Rm)de la SanRt"etesurg W Moscova W =caterinurgW



Federaia us5 este situat5 pe dou5 continente, =uropa Pi sia, avOnd urm5toriivecini>

la #"" #orvegia si Finlanda la " olonia, =stonia, @etonia, @ituania , /elarus la S"" 0craina la S" eorgia, zeraid!an, Xaza;stan la S"=" C;ina, Mongolia, ..D.Coreana.re o suprafa5 de 1:.6:*.466 Xm ocupOnd locul 1 Nn lume.. opulaia usiei a

sc5zut cu apro-imativ !um5tate de milion de oameni a!ungOnd la 142,2 milioane delocuitori %la 1 decemrie 266+) " locul + Nn lume. Densitatea medie este de L,* locQRm 2,iar Nn zona european5 de 2* locQRm2. Din totalul populaiei :3? tr5iesc Nn mediul uran.

Capitala usiei este Moscova, iar principalele oraPe sunt SanRt etersurg, #i!nii"#ovgorod, #ovosiirsR, =Raterinurg, Samara, 'msR, CeliainsR, 0fa, Xazan, erm Piostov pe Don.

usia are Nn principal un climat continental avOnd Nn vedere c5 centrul 5rii se situeaz5la 3.L46 Rm de mare. (emperaturile medii anuale sunt de "LC Nn St etersurg, "2:C Nnvestul COmpiei Sieriene Pi "43C la VaRutsR% Nn partea central"estic5 a Sieriei).(emperaturile vara sunt Nn medie de 4C Nn insulelele arctice Pi de 26C Nn zonele celemai sudice.

Sistemele de telecomunicaii din usia s"a Nmun5t5it seminifcativ din 18L6, ast5zie-istOnd peste 1666 de companii care ofer5 astfel de servicii. n 2662 e-istau 3*.*milioane de lini telefonice Pi peste + milioane de oameni utilizau internetul.

Federaia us5, Nn ansamlul ei, poate fi considerat5 ara cu cele mai variate Pi ogateresurse naturale de pe glo.

rincipalele resurse naturale sunt> petrolul %zona olga"0ral, Campia recaspica siCampia Sieriei 'ccidentale, gazele naturale, c5runii %azinele eciora, @ena Pi =nisei,minereurile de fier %0ral, odiPul aldai), minereurile neferoase %0ral Pi Sieria),diamantele ,aurul Pi uraniul %odiPul Sieriei Centrale, Munii ltari).

(ediul politic

usia este o federaie, compus5 din L8 suieci federali. Forma de guvern5mOnt esterepulica prezidenial5. arlamentul, icameral, este compus din> camera superioar5 "Consiliul Federaiei %cuprinde cOte 2 reprezentani din fiecare suiect al Federaiei use)Pi camera inferioar5 " Duma de Stat %4*6 deputai). mp5rirea administrativ"teritorial5 aFederaiei use cuprinde> 21 repulici, + inuturi, 48 regiuni, 16 districte autonome, 1regiune autonom5 %/iroidz;an), 2 oraPe cu statut de suieci ai Federaiei %Moscova,SanRt"etersurg), 1L+: raioane, 1682 oraPe, 328 raioane Pi districte or5PenePti, 1L:* satede tip uran.

st5zi prePedintele usiei este ladimir utin, iar prim ministru este MiR;ailFradRov. enit la putere Nn 2666, prePedintele rus utin a acionat prompt ca s5 curmerevoluia Nnceput5 de predecesorul s5u, /oris =ltin. utin a considerat c5 decada 1886"2666 nu a reprezentat o perioad5 de tranziie de la dictatura comunist5 spre democraie, ci



o epoca aerant5 de instailitate politic5, de anar;ie economic5 Pi de destr5mareprogresiv5 a autorit5ii statului rus. ntreat de corespondenii str5ini despre m5suriledrastice impuse de el Nmpotriva structurilor democrate din usia, utin a r5spuns c5 Bdac5democraia Nnseamn5 uzurparea statului, atunci noi nu avem nevoie de asemeneademocraieB. ntr"adev5r, utin a demolat sistematic instituiile autonome, a su!ugat

mass"media Pi a eliminat centrele de putere care i"ar fi putut ingr5di autoritatea. =l aintimidat, a fragmentat Pi a emasculat opoziia. Su utin, alegerile din usia au fostmanipulate prin dezinformarea, NnPelarea Pi descura!area electoratului. ustiia a fostsuordonat5 Xremlinului. utin a decretat c5 guvernatorii celor L8 de provincii aleFederaiei use nu vor mai fi alePi de cet5enii respectivi, ci vor fi numii de prePedinte.Forele de securitate, Nnesate cu foPti colegi din X/, au redevenit atOt de puternice,NncOt populaia se simte din nou infricoPat5.

Federaia us5 nu pare totuPi s5 ai5 condiiile prerevoluionare din eorgia, 0crainasau Xirg;istan. rePedintele nu este detestat de populaie, veniturile din e-porturile depetrol Pi gaze au stimulat crePterea economic5 Pi opoziia este firav5. Ca urmare a

propagandei Xremlinului, o mare parte din populaia usiei consider5 c5 termenii dereform5, revoluie Pi democraie sunt sinonimi cu s5r5cie, ;aos Pi suferin5, nu culiertate. Ma!oritatea pulicului rus pare sa fie de acord cu utin, care pretinde c5 estepreferail ca usia sa fie Bdiri!ataB de un conducator autoritar decOt s5 se zat5 Nntr"odemocraie ;aotic5.

(ediul economic

Dezvoltarea social"economic5 a usiei, a Nnregistrat crePteri Nn anul266+. Conform datelor Serviciului Federal de Statistic5 Nn anul 266+>



importurile Nn valoare de 36 miliarde 0SD, reprezint5 46? din importul total alFederaiei use Pi au crescut Nn prima !um5tate a anului de * ori fa5 de nivelulNnregistrat la sfOrPitul anului 266*E

investiiile str5ine Nn valoare de 2* miliarde 0SD, reprezint5 4L? din totalulinvestiiilor straine din prima !umatate a anului, din Federaia us5.



Aluminiu, mii tone 3+38,8 T1*,2nergie electrica, miliarde B+ 18,2 "+,+

onderea comustiililor Pi a produselor energetice Nn structura e-portului dem5rfuri a sc5zut Nn noimerie 266+ la +6,2? fa5 de +*,3? cOt a fost Nn noiemrie 266*,dar a crescut cea a produselor metalurgice, Nmpreun5 cu metalele feroase Pi neferoase,

pana la 14,1? comparativ cu 8,3? Nn 266*.Principalele produse importate de 6usiaIanuarie/noiem&rie200

2000#;=

Carne ;e5clusi' carne de pas:re=,mii tone 1263,* T3,+Carne de pas:re, mii tone 1146,8 "2,+(o&ila, milioane 9SD 88:,1 T34,:-igari si tigarete, milioane 9SD 162,: T*4,3a:rrut, mii tone 233+,+ "1+,L%:uturi alcoolice i nealcoolice, milioane 0SD 12+6,1 "4,3

(edicamente, milioane 0SD 4+21,8 T3+?-e5tile i tricota!e, milioane 0SD 1*3*,4 T:4,4Enc:l:minte din piele, milioane perec;i 43,1L T366(asini, ecipamente si mi!loace de transport, milioane0SD

*+L32,: T48,3

Autoturisme, mii &ucati 83*,1+ T34,1Autocamioane, mii &ucati *+,:+ T2L,L

n perioada ianuarie"noiemrie 266+, se remarca o crePtere semnificativ5 aimporturilor rusePti de maPini Pi utila!e %T48,3? fa5 de perioada similar5 din anulprecedent), Nmr5c5minte %T:4,4?), Nnc5l5minte %s"a triplat volumul importat) Pi

autove;icule.

SCFI(%96I8 C(6CIA8 %I8A-6A8 6(IA H *D6A>IA 69S?

n perioada 2662"266+, s"a inregistrat o crestere constanta a sc;imurilorcomerciale totale dintre omOnia Pi Federaia us5, Nn anul 266+, acestea NnregistrOndcifra record de 4,38 miliarde 0SD.

5porturile romneti au Nnregistrat o uPoara crePtere Nn 2663 comparativ cu2662, pentru ca apoi s5 se duleze practic de la an la an.



-otal 2633,+ 23*6,4 3*+L,L 3J,15port *2,18 121,6 236,+ 37,1Import 18L1,4 2228,4 333L,2 022,0Sold "1828,2* "216L,* "316:,+ /37,J



Taxe vamaleM5rfurile importate sunt clasificate Nn concordan5 cu #omenclatorul m5rfurilor

pentru ctivitatea de Comer =-terior al Federaiei use, care se azeaz5 pe Sistemulrmonizat de Descriere Pi Codificare a M5rfurilor %9S).

ncepOnd cu 1 ianuarie 2661, guvernul usiei a unificat ta-ele vamale de import

aplicate m5rfurilor, Nn aza ;ot5rOrii nr. LL+ din 1 decemrie 2666. #oua structur5 atarifului vamal de import standardizeaz5 Pi unific5 ta-ele vamale de import aplicatem5rfurilor Nn patru trepte, Pi anume> *?, 16?, 1*? Pi 26?%cu unele e-ceptii pentruanumite categorii de marfuri). ceste ta-e vamale de import se aplic5 la valoarea Nn vam5a m5rfurilor importate %incluzOnd Pi ta-ele de transport Pi asigurare). /unurile importatereprezentOnd contriuia Nn natur5 la capitalul social al unei noi Nntreprinderi Nnfiinate departenerii comerciali ai usiei sunt e-ceptate de la ta-ele vamale Nn anumite condiii Pi peo perioad5 specificat5 Nn documentele constitutive ale firmei. n plus, la importulanumitor produse se aplic5 ta-e vamale sezoniere Pi contingente.

M5rfurilor importate li se mai aplic5, pe lOng5 ta-ele vamale de import, ( Piaccize %pentru produsele supuse acciz5rii).

Evaluarea n vamaloarea Nn vam5 a m5rfurilor este, Nn general, determinat5 pe aza preului C1. nregistrarea la Comitetul amal %cu completarea documentelor de Nnregistrare)E2. " adresa legal5 a participantului la activitatea de comer e-teriorE" specimen de Ptampil5 cu semn5tura managerului companiei participante la activitatea decomer e-teriorE" numerele de telefon ale tuturor managerilor Pi a Pefului contail al companieiparticipante la activitatea de comer e-terior.



2. ' copie a statutului companiei %cu amendamentele Pi certificatele de Nnregistrare emisede egistrul Comerului), autentificat5 la notariatE3. Certificatul de Nnregistrare sau e-trasul de la egistrul ComeruluiE4. eferine date de Comitetul de Stat al Statisticii, cu indicarea codurilor ancare\'X'H Pi \C'('E

*. Certificat sau notificare %copie sau original) de Nnregistrare la Ministerul (a-elor Pi



cest document este solicitat de autorit5ile vamale. =-ist5 dou5 tipuri decertificate de origine> tip \H Pi tip \C("1H. Certificatul de origine tip , emis, Nn modoiPnuit, pentru acele m5rfuri produse Nn 5rile Nn curs de dezvoltare, d5 dreptul aplic5riide ta-e vamale reduse la m5rfurile importate. Certificatul de origine de tip C("1 esteemis pentru m5rfurile produse Nn statele memre ale CS cereale, fasole Pi plante oleaginoase,porum, f5in5, fura!e cominate pentru ;rana animalelor, aditivi vitamino"proteici, turteoleaginoase, t5rOe Pi carne. Certi"icatul de carantin: (oate m5rfurile de origine animal5 sau vegetal5 necesit5 certificatul de carantin5%sanitar sau fito"sanitar corespunz5tor), prin care s5 se precizeze c5 sunt liere de oriceoli. Ma!oritatea plantelor, seminelor, animalelor, p5s5rilor treuie s5 fie e-aminate lafrontier5 Nnainte de a fi admise Nn usia. cest tip de certificat treuie prezentat

autorit5ilor vamale pentru elierarea din vam5 a unurilor importate, conform legiiprivind protecia consumatorilor.Cerine de etichetare i marcare a produselor

#oile reglement5ri privind etic;etarea produselor nealimentare au intrat Nnvigoare la 1 iulie 188L. Companiile str5ine Pi importatorii ruPi sunt sf5tuii s5 controlezeconformitatea produselor cu aceste reglement5ri Nnainte de livrarea m5rfurilor.=tic;etarea produselor treuie s5 includ5 numele produsului, numele Pi adresafaricantului, greutatea net5, volumul, cantitatea, ingredientele, valoarea nutritiv5,condiiile de depozitare, data e-pir5rii. =tic;etarea se va face Nn lima rus5, folosindalfaetul c;irilic.tandarde

uvernul usiei nu recunoaPte multe dintre standardele internaionale, cum ar fide e-emplu sistemul



internaionale. Dac5 o marf5 importat5 intr5 pe teritoriul rus f5r5 certificat, sau cu uncertificat nerecunoscut de osstandard, funcionarii vamali locali treuie s5 contactezeComitetul local al acestei instituii pentru ca acesta s5 declanPeze procedura decertificare, care uzual dureaz5 Nntre 36 Pi +6 de zile. Comitetul teritorial are dreptul s5evalueze produsul pe aza documentelor furnizate de importator, sau poate lua o mostr5

din produs, s5 organizeze testarea Pi s5 emit5 certificatul, dac5 produsul a trecut de teste.Dac5 pentru anumite mostre, Comitetul teritorial al osstandard nu poate asiguratestarea, se poate accepta Nn acest caz declaraia de conformitate a importatorului. Daraceast5 procedur5 nu se aplic5 Nn cazul alimentelor, produselor veterinare Pi grOului, caresunt acoperite de certific5ri speciale Pi separate Pi cerine de carantin5. Dac5 un produsNndeplinePte cerinele osstandard, el primePte un certificat 'S(".

usia este memr5 a cinci organizaii internaionale de certificare, respectiv>



" s5 se Nnregistreze la urm5toarele fonduri> Fondul de ensii, Fondul pentru nga!ai,Fondul Federal pentru sigurare Medical5, Fondul pe sigur5ri Sociale.

Dup5 parcurgerea acestor etape, se poate solicita Nnregistrarea permanent5 afirmei

istemul !uridic

' frOn5 Nn dezvoltarea economiei rusePti o constituie lipsa cadrului legislativadecvat. Cu toate c5 un oarecare progres a fost realizat, t-ele Pi legislaia afacerilor nusunt foarte previzile, iar mai ales Nn afara Moscovei Pi a St etersurg"ului legilee-istenete nu prea se aplic5. eprezentanii locali intervin Nntr"o anumit5 m5sur5 Nnafaceri iar deciziile guvernului Nn aceast5 privin5 sunt de multe ori aritrare Piinconsistente, corupia r5mOnOnd o prolem5 importanat5.

CAP.3. Selecia pieei int:

3.1 otenialul produsului



Dup5 studiul am5nunit al celor + piee de interes usia, 0ngaria, ermania,ustria, 'landa Pi Marea /ritanie Pi a tuturor factorilor analizai, firma Farmec a decis capiaa pe care urmeaz5 s5 introduc5 gama de produse sla ital, s5 fie usia. rincipalelemotive pentru care piaa int5$ va fi reprezentat5 de usia sunt > cererea mare pentruprodusele cosmetice, concurena redus5, similitudinile dintre naiuni, ine-istena unor

supra"ta-e de import la produsele cosmetice.iaa de cosmetice din usia este una dintre pieele cu cea mai rapid5 crePtere dinlume. Dac5 media european5 de crePtere este de +? pe an, Nn usia crePterea a fost 1*?Nn 2664 Pi 12? Nn 266+. SpecialiPtii estimeaz5 c5 potenialul pieei este de apro-imativ1*"1L ilioane pe an, Nn timp ce acum volumul pieei este de : ilioane . Cea mai marecrePtere s"a Nnregistrat la produsele de Nngri!ire a tenului W 36?, produsele pe care noidorim s5 le introducem pe piaa usiei aparinOnd Nn principal acestei categorii.

Moscova, St. etesurg , #ovosiirsR, olgograd, Xazan.



Conform studiului realizat de grupul XomCon mai mult de 36? din femeile dinusia cu venituri ridicate si medii vor cump5ra produse cosmetice din magazinespecializate Pi doar : ? din acest grup de consumatori cump5 produse cosmetice dinsupermarRet"uri. vOnd Nn vedere c5 firma Farmec se adreseaz5 acestui segment deconsumatori, rodusle din gama sla ital se vor vinde Nn acest tip de magazine.

st5zi Pase retail"eri de succes dein peste +*? din totalul pieei rusePti decosmetice> @$=toile %companie ruseasc5 deinut5 de Xurs roup)E rat restige%fuzionat5 cu Marionnaud %France)E ive os;e %deinut5 de arfum"Standart din St.etersurg)E



'dat5 prospectate pieele poteniale Pi stailit5 piaa final5 c5reia produselecompaniei se adreseaz5, se impune optarea pentru o anumit5 metod5 de intrare pe aceastapia5. n cadrul companiilor multinaionale Pi transnaionale, care practic5 gloalizarea

produciei Pi al c5ror motor principal de e-tindere sunt investiiile str5ine directe, esteposiil5 alegerea oric5rei metode de aordare a noilor piee dintre cele e-istente, acestlucru datorOndu"se Nnaltelor capailit5i organizaionale de care aceste firme dispun. Maimult, o alt5 particularitate a multinaionalelor o reprezint5 faptul c5 acePti \giganiH pot;ot5rN e-tinderea, adoptOnd Nn prealail o anumit5 strategie Pi aia apoi selectandu"Pipieele int5 pe care vor activa efectiv. n vederea fundament5rii metodei de intrare pe piaa internaional5 a companiei\S.C.Farmec S..Clu!"#apocaH, se impune, dintru Nnceput, luarea Nn calcul a unor limit5riinsurmaontaile pe care NnsuPi mediul naional Pi actualul stadiu de dezvoltare le impun.stfel, nu se poate vori, Nn cazul \S.C.Farmec S..Clu!"#apocaH de aran!amentecontractuale, aliante strategice internaionale, !oint"ventures, fuziuni internaionale sau

greenfield investements.(oate formele de afaceri internaionale amintite mai sus suntprofund irealiste nu doar pentru cazul distinct al companiei produc5toare de cosmetice,cOt Pi pentru multe alte companii care funcioneaza actualmente Nn omOnia Pi care, Nnciuda faptului c5 Nnregistreaz5 un trend ascendent al cifrei de afaceri, nu dispun Nnc5 deresursele Pi competenele necesare spre a atinge ultimul nivel de internaionalizare%internaionalizarea firmelor NnsePi> a produciei, a cercet5rii"dezvolt5rii, a marRetinguluietc).



(eoretic, Nn fundamentarea deciziei de intrare pe piaa int5 firma ar treui s5calculeze sistematic, Nn detaliu, eventual conform tuturor metodelor de calculstandardizate pree-istente, toate costurile Pi oportunit5ile pe care le implica fiecare tip detranzacii comerciale, impuse fiind restriciile de ma-imizare a rezultatelor Pi minimizarea riscurilor. 'r, Nn practic5, acest lucru nu este posiil. Dac5 firma ar realiza toate

calculele descrise mai sus, ar a!unge, mai devreme sau mai tarziu, la puternicecontradicii a c5ror surs5 o reprezint5 NnsePi metodele de calcul "#Cine cere unui la$irintmai mult decat a-l prsi%vartci ntotdeauna prin el&'(

De aceea, decizia se impune a fi luat5 Nn funcie de o singur5 metod5 de calcul Pi, Nnmare parte, ine de unul"sim, cultura Pi perspicacitatea personalului direct implicat Nnelaorarea ei. n definitiv, Nntregul proces de internaionalizare, care se desf5Poar5gradual, Nntr"o matrice spaio"temporal5 dat5, nu e altceva decOt un process Hlearning JdoingH. =liminOnd formele de afaceri internaionale pe care le"am catalogat anterior canefiind realiste Pi, deci, !ustificate, firma are de ales Nntre e-port indirect, e-port direct Piliceniere.

n cele ce urmeaza, Nn funcie de specificitatea produsului %grad mare de noutatepentru piaa int5, difereniere Nn funcie de pia5, posiilitatea ca firmele concurente s5propun5 produse sustituiile) Pi de factorii pieei %potenial ridicat, distana cultural5mic5, consumatori dispersai, lipsa unor restricii de ordin tarifar, netarifar, politice sauideologice), Nn taelul urm5tor sunt surprinse avanta!ele Pi dezavanta!ele pe care lepresupun fiecare dintre cele 3 metode de intrare pe piaa int5, astfel>

(etoda de intrare A'anta!ele presupuse De$a'anta!ele presupuse

5port indirect

Costuri de distriuie relativsc5zuteE

Deciziile privindmanagementul Pi marRetingulsunt l5sate Nn gri!a agenilordistriuitori care acioneaz5direct pe piaa int5E



5port direct

impune propriile politici dedistriuie Pi promovareE

Consumatorii finali intr5 Nncontact cu identitatea firmei

produc5toareE educe riscul financiar %Nn

cazul iroului de reprezentan5Nn str5in5tate)E ermite apelul la reprezentani

voia!ori ai companieiE Faciliteaz5 depozitarea

produselor mai aproape delocul de consum %Nn cazulsucursalelor Nn str5in5tate)E

department separat de e-port, afilialelor de e-port sau asucursalelor Nn str5in5tateE

8icentiere

#u implica investiii de capitalpe piaa int5E

=limin5 riscurileE C;eltuieli mici cu marRetingul

Pi distriuia Nn raport cu

veniturile realizate%\roJaltiesH"redevene)E

CrePterea activit5ii decercetare"dezvoltareE



#apocaH va opta pentru localizarea tot Nn Clu!"#apoca, Nn vederea realiz5rii operativit5iitransmiterii informaiilor. De asemenea, compania va apela la distriuitori Pi agentie-terni, care vor dispune de clauze de e-clusivitate Nn realizarea tranzaciilor.Clauza dee-clusivitate Ni determin5 pe reprezentani s5"Pi sporeasc5 eforturile pentru a promovavOnz5rile,ceea ce nu poate fi decat Nn interesul producatorului.



CAP. #. Conclu$ii

@a o prima vedere, internaionalizarea companiilor din omOnia apare ca operspectiv5 mai mult sau mai puin iluzorie Pi f5r5 Panse reale de succes pe termen lung.5d5cinile acestei concepii, pe care ne permitem s5 o catalog5m drept superficial5 Pineeconomic5, sunt de reg5sit Nntr"un ansamlu de factori determinani pe care l"am puteanumi \;andicapul de ar5H. omOnii nu au fost educai Nn direcia unui spiritantreprenorial veritail> de asemenea, nu s"a putut vori Nn ara noastr5 de o \cultur5economic5H %din nefericire Pi unele firme ce populeaz5 actualmente peisa!ul auto;tonsunt mai Nnclinate spre acordarea de dividende decOt spre investiii Nn capital, inclusiv Nncapitalul uman, nemaivorind de perspectiva unor investiii str5ine directe generate de ofirma romOneasc5). rodusele romOnePti, c;iar cele competitive, sunt Nnc5 privite cureticen5 de c5tre consumatorii str5ini, de aici un impediment considerail Nn caleainternaionaliz5rii.

Firma pentru care am optat Nn elaorarea acestui proiect, \S.C.Farmec S..Clu!"#apocaH, este o companie cu tradiie Pi e-perien5 pe piaa romOneasc5 Pi nu numai. De"alungul timpului, compania a realizat veritaile progrese pe linia cercet5rii"dezvolt5rii,concretizate Nn produse inovative nu doar pe plan national, ci Pi pe plan internaional.Decizia de e-tindere este astfel una enefic5 Pi raional5. rin internaionalizare,\S.C.Farmec S..Clu!"#apocaH nu doar NPi va face cunoscut5 identitatea la nivel gloal,dar va realiza urm5torii paPi Nn vederea accederii spre standardele unei veritaileorganizaii multinaionale.CrePterea economic5 a sa va antrena crePterea economic5 lanivel naional,va genera noi locuri de munca Pi ,mai presus de orice, ar putea duce lapromovarea unei culturi organizaionale Pi Nn cadrul celorlalate firme romOnePti, prinputerea e-emplului.

ama de produse aleas5 spre lansare se !ustific5 prin calitatea Pi inovaia pe care leaduc potenialilor consumatori e-terni. De asemenea, piaa int5 a fost selectat5 Nn urmaunui Nndelungat proces decizional,care a avut Nn vedere cercetarea ;olistica a pieelorselectate preliminar. S"a a!uns la concluzia c5 usia reprezint5 locaia cea mai indicat5,NntrucOt ma-imizeaza rezultatele datorit5 capacit5ii mari de asorie, distanei psi;icemici vis"7"vis de omOnia Pi a lipsei unor reglementari dure de natur5 comercial5,politic5 sau legislativ5.



'rice rezultat de proporii are la az5 un sacrificiu prealail Pi, Nntr"o mare masur5,cu cOt este mai consistent sacrificiul, cu atOt este mai mare satisfacia final5. #u Nnultimul rOnd, orice proces evolutiv din istorie este declanPat de o revoluie care, simolicvorind, nu reprezint5 altceva decOt ruptura de o mentalitate desueta, neorientat5 spreeficien5 Pi Nmr5iParea unei mentalit5i noi, fundamentate pe crearea Pi promovarea

valorii. rin alegerea e-portului direct ca forma de intrare pe piata int5, \S.C.FarmecS..Clu!"#apocaH va fi constrOns5 s5 traverseze o asemenea revoluie ideologica, faptcare va duce,Nn mod cert, la crePterea competitivit5ii companiei pe viitor.



%i&liogra"ie

1.



n!icatori fi#ico1geografici2 recia se Nntinde pe o suprafa5 total5 de 131.846 Rm 2 %din care136.L66 Rm2 de uscat Pi 1.146 Rm2Nntindere de ap5)E se situeaz5 la vOrful eninsulei /alcanice, Nn sud"estul =uropei. @ungimea total5 a granielor m5soar5 1.22L Rm, NnvecinOndu"se cu (urcia la est, culania, /ulgaria Pi Macedonia la nord, fiind Nncon!urat5 de Marea 6"14 ani> 14,3?E1*"+4 ani> ++,:?E peste +* ani> 18?. ata de crePtere a populaiei a fost Nn 266+ de apro-imativ6,1L?, cu o rat5 a natalit5ii de 8,+L de naPteriQ1666 locuitori Pi a mortalit5ii de 16,24 deceseQ1666locuitori. n 266+ rata de imigrare a fost de 2,34 imigraniQ1666 locuitori. Sperana de via5 este de L1ani W femei Pi :8 ani W 5rai. Din totalul populaiei, dou5 treimi locuiesc Nn oraPe, cele maiimportante fiind tena, Salonic, atra, 23.*1L )E (otalul forei de munc5 Nn 266*> 4,:2 milioane,din care 12? lucreaz5 Nn agricultur5, 26? Nn industrie Pi +L? Nn serviciiE oma!ul r5mOne destul deridicat, cu un nivel de 8,8? Nn 266* %estimat la L,L? Nn 266+), ca urmare a gradului relativ sc5zut de

folosire a anga!5rii part"time. n 266* rata inflaiei a fost de 3,*? .Datoria e-tern5 a 5rii se ridic5 la:*,1L mld. %266*). rincipalele activit5i economice din structura turismul, industrianaval5, sectorul financiar"ancar, industria construciilor. recia reprezint5 un punct de atracieprincipal pentru marile companii transnaionale. Standardul de via5 este foarte ridicat, plasOndu"se Nn266*, Nn funcie de



multe niveluri> Pcoal5 primar5 %266 ca num5r), Pcoal5 gimnazial5 %1.L66), Pcoal5 profesional5, liceu%1266), facultate %1L universit5i) Pi postuniversitar5.

Studiu de Caz - Internationalizarea Firmei SC Farmec SA

Documents

Transcript of Studiu de Caz - Internationalizarea Firmei SC Farmec SA