In dorinta de a imortaliza sau comemora perioada tineretii din viata fiecarei persoane, numerosi scriitori au conceput opere literare cu caracter moralizator, memorialistic sau comic.Acest gen de lucrari urmaresc evolutia personajelor ,aflate la varsta noilor descoperiri, din diferite planuri: social, moral, intelectual, etc. Un bun exemplu ar fi Martin Eden, un personaj creeat de Jack London intr-un bildungsroman cu acelasi nume.Jack London, pe numele sau adevarat Jack Griffith Chaney provinde din clasa de jos a orasului San Francisco.Fiind copil din flori si nerecunoscut de tatal sau adoptiv, acesta este obligat sa munceasca din greu de la o varsta frageda pentru a-l intretine pe tatal sau adoptiv ramas invalid dupa un accident.Conditiile grele de trai din copilarie il vor face pe scriitorul de mai tarziu sa imbratiseze cu o foarte mare forta viziunile socialiste pe care le si promoveaza in scrierile sale. In romanul cu acelasi nume intalnim extrem de multe asemanari biografice intre persoana reala Jack London si personajul Martin Eden precum si puternice accente ideologice.Scris la nceput de secol 20, Martin Eden este un strigt de disperare. Un strigt de disperare prin care Jack London, autorul, i manifest dezgustul fa de lumea burghezo-capitalist a Americii de nceput de secol. n roman se cuprinde viaa i evoluia spiritual a unui simplu marinar pe nume Martin Eden, ce mpins de dragoste i mbtat de beia cunoaterii, ajunge s neleag meschinria i ipocrizia lumii n care triete i s-i piard dorina de a tri. In acest roman urmarim evolutia unui tanar marinar provenit dintr-o familie modesta din zona San Francisco, un personaj grosolan,necioplit,o bruta privata de repere educationale si mai ales culturale a carui identitate este supusa unui proces de metamorfoza influentat de puterea autodidacticismului.Contactul acestuia din inceputul romanului cu Ruth Morse,o fata ce apartinea unei familii burgheze din inalta societate, determina in acesta schimbari decisive in comportament dar si in propria constiinta.Impins de dragostea pentru ea si de setea pentru cultura, tanarul Eden decide sa se ridice la un nivel intelectual ridicat pentru a fi demn de ea.Ajutat si incurajat de tanara Ruth acesta reuseste sa faca toate acestea.Datorita unei mari puteri de invatare,Martin avanseaza foarte repede si isi propune sa devina un scriitor de succes,ba mai mult, reuseste sa ii castige dragostea tinerei Ruth.Singurul lucru care statea in calea iubirii lor platonice era situatia lui financiara instabila, lucru inacceptabil pentru parintii domnisoarei.Neavand succesul dorit, Martin este presat de logodnica si de familia acesteia sa isi gaseasca un loc de munca normal si sa duca o viata ca orice om al societatii.Cu cat studia mai mult cu atat realiza ca lumea spre care tindea el nu este ceea ce a crezut initial.Are mari dificultati financiare si este fortat sa duca o viata la limita subzistentei facand deseori foamea dar continuand sa scrie.Ruth il paraseste impreuna cu restul lumii ramanand singur si fara nici un sprijin.Martin Eden este un erou exceptional pentru care bucuria de a scrie si increderea in fortele proprii creative sunt mai presus de orice compromis.Viata lui se schimba in momentul in care il cunoaste pe Russ Briessenden, un scriitor batran, plictisit si foarte acid la adresa societatii epocii.Acesta il introduce in diferite cercuri launtrice ba chiar ii ofera si una din scrierile sale.Dupa moartea acestuia Martin publica acea lucrare.Acest lucru a fost rampa sa de lansare catre faima.Editurile si publicatiile il asaltau cu cereri si oferte pentru scrierile sale,scrieri care au fost respinse de nenumarate ori de aceleasi edituri.In acest punct el realizeaza meschinismul si consumismul revistelor si editurilor.Isi publica toate scrierile dar isi pierde impulsul vital pentru aces lucru si renunta la aceasta indeletnicire.Ajuns pe culmile gloriei, lumea incearca sa ii reintre in gratii ba chiar Ruth in cauta si ii marturiseste ca il vrea inapoi.Dezamagit de falsitatea si ipocrizia societatii isi pierde dorinta de a traii si sfarseste prin a se sinucide,nu inainte de ai rasplati pe cei care i-au fost aproape in momentele cele mai grele din viata sa. In concluzie Martin Eden il reflecta mai mult sau mai putin pe Jack London si experienta sa de viata.Martin impartaseste si crezurile filosofico-ideologice ale lui London.Recunoscut socialist, aceste se foloseste de romanul sau pentru a critica alte conceptii ideologice despre om precum cea a darwinismului social. De aceea Martin Eden poate fi considerat o descriere a unei societati moderne dintr-o lumea extrem de asemanatoare cu cea reala in care pentru a fi respectat si acceptat de societate trebuie sa te comporti in mod similar cu ceilalti membrii,sa devii una cu turma.Nonconformismul si cunoasterea nu sunt permise iar valorile reale spirituale s-au pierdut.

Urmatoarea opera in aceasta directie este "Amintiri din copilarie" scrisa ce unul dintre cei mai mari povestitori romani Ion Creanga. Scrisa in ultima parte a vietii, aceasta carte constituie retrairea timpului fericit si definitv pierdut.Amintirile lui Creanga nu sunt relatate cronologic ci asa cum memoria le retraieste cu mai multa pregnanta.Faptele selectate de autor compun imaginea copilariei universale si nu o autobiografie.n Amintiri din copilarie, Creang i recreeaz copilria, ctre care se ntoarce ca spre un spectacol al vrstei fericite. Prin amnuntele biografice, copilria reconstituita a aparinut lui Ion Creang, dar prin semnificaie este universala: Aa eram eu la vrsta cea fericita, i aa cred ca au fost toi copiii, de cnd ii lumea asta i pmntul; mcar s zic cine ce-a zice. Creanga nu se considera diferit de alti copii. Nu aspectele de diferentiere il intereseaza, ci stadiul de nediferentiere, de vesela inconstienta, de ignorare a necazurilor din copilarie.Autorul priveste aceasta opera din puncte de vedere al copilului dar si al povestitorului.Eroul central,Nica, apare infatisat de autor din copilarie pana in adolescenta.El este centrul acestui univers si in demersul narativ comentand initierea in legile vietii. Ca si personaj, Nica, este ipostaza copilului universal pus mereu pe pozne, caracterizat prin intamplarile pe care le provoaca sau la care ia parte.Uneori caracterizat si de alte personaje.Amintirile se structureaz pe doua planuri: unul urmrete procesul de formare al lui Nica i evoluia lui spirituala n contextul mediilor sociale pe care le strbate; celalalt plan surprinde universul vieii rneti i instituiile sociale ale vremii, asa cum putem observa evolutia dintr-un copil fricos si rusinos : o multime de baieti si fete intre care eram si eu, un baiet prizarit, rusinos si fricos si de umbra mea, pana mai tarziu cand va deveni cel mai bun de harjoana si slavit de lenes. Amintirile deschid prima pare cu o evocare a comunitatii humulestilor.Creanga se intoarce la copilul de altadata, evocand trecea prin scolile din Humulesti si Brosteni precum si parerile parintilor despre scoala. A doua partea este dominata de regretul pentru viata apusa, evocand atmosfera din casa parinteasca dominata de personalitatea Smarandei si reinvie hazliile intamplari ale copilariei.Daca prima partea a fost relatata cronologic,cea de a doua este recreata prin discontinuitatea selectiei memoriei involuntare. In cea de a treia parte este relatata viata de la la Scoala domneasca din Tg.Neamt si Scoala de catiheti din Falticeni.Aici este la varsta adolescentei si face cunostinta cu diferite persoane si moravurile acestora.Tot aici este initiat mai mult sau mai putin in tainele vietii.Pierde vremea cu prietenii sai prin crasme si intalneste prima sa dragoste,fata unui preot. Ultima partea incepe tot cu evocarea satului natal si relateaza drumul spre Seminarul de la scoala din Iasi.Creanga simte ca acesta calatorie echivaleaza cu despartirea definitiva de satul natal. Cel din urma roman este scris de Maksim Gorky, scriitor sovietic si formator al realismului socialist in literatura, si este intitulat ''Universitatile mele".Titlu oarecum ironic pentru ca singura scoala pe care a absolvit-o scriitorul a fost cea a vietii.Romanul a fost scris in ultima parte a vietii scriitorului si face parte dintr-un ciclu de 3 romane cu caracter autobiografic: ''Copilarie'', ''In lume'', ''Universitatile mele''.Romanul prezinta perioada anilor 1884-1888, ani petrecuti in orasul Kazan si satul Krasovidovo.Aici este prezentata perioada in care a studiat la Universitatea din Kazan.In realitate autorul a studiat la o universitate, dupa cum o numeste chiar el "o celula in care cainii vagabonzi traiesc si mor" si se refera la diferitele situatii si personje intalnite care au avut caracter formator. A dus o viata mizera in care se straduia sa isi castige traiul zilnic.Gorky trece prin viata orasului fara un scop anume si intalneste o multime de personaje care in secret faceau parte din societati revolutionare si detineau documente interzise de regimul tarist.Acesta le impartasea convingerile revolutionarilor dar observa ca populatia rurala in special nu era deschisa la noile idei reformatoare.Acesta incearca sa se sinucida impuscandu-se in piept dar reuseste doar sa se raneasca.Mai tarziu il intalneste pe Roman,un negustor abia venit din exil si se stabileste cu acesta in satul Krasnovidovo.Aici realizeaza lipsa vointei din partea taranilor si datorita suspiciunii acestora este nevoit sa plece spre marea Caspica. Cartea are un stil abrupt si realist,ba chiar grotesc cand vine vorba de descrierea persoanelor cu care are contact.In special perioada in care a locuit cu tanarul Pletnyov intr-o camaruta sub scari,inconjurat de prostituate si un profesor de matematica nebun si extrem ciudat si cu aparenta extrem de infricosatoare. Romanul impartaseste diferite similaritati cu operele altor scriitori precum Geroge Orwell sau Jack London constand in descrierea detaliata a societatii si punand accent pe mizeria si coruptia din societate.

"Martin Eden" ,''Amintiri din copilarie'' cat si ''Universitatile mele" detin numeroase punecte comune, in ciuda faptului ca autorii provin din medii sociale diferite precum si din diferite parti ale Pamantului: america, romania respectiv rusia. Primul punct comun ar putea fi lipsa de experienta a tinerilor protagonisti.Acestia descopera pe parcursul actiunii tainele vietii si incep sa isi formeze diferite conceptii despre viata.Toti trei ajung la concluzia ca societatea este falsa si denaturata si nu promoveaza realele valori.Martin Eden descopera lipsa de interes pentru ceea ce este cu adevarat important a burghezilor, Nica realizeaza superficialitatea ''fabricii de popi'' iar Gorky coruptia regimului si lipsa de curaj a oamenilor de rand pentru a face ceva. Al doilea punct comun dupa parerea mea este lipsa dorintei de viata,lucru neintalnit la Nica.Atat Martin cat si Gorky incearca sa isi puna capatzilelor dupa ce au constientizat realitatea cruda din jurul lor,cel de-al doilea fara succes insa.Atat Martin cat si Gorky au idei reformatoare ce nu sunt in concordanta cu actualitatea epocii lor.Martin se axeaza pe plan cultural pe cand Gorky merge pe cel politic.Ambii sunt determinati de saracia si nedreptatea care ii inconjoara. Un al treilea punct comun este constituit de ruperea mai mult sau mai putin fortata de familie si obligarea de a incepe viata pe cont propriu.Martin si Gorky sunt impinsi spre acest lucru de conditiile materiale iar Nica pentru a continua studiile la Iasi. In antiteza cu ceilalti doi,Nica priveste nostalgic spre societatea arhaica pe care o paraseste iar Creanga are grija sa o elogizeze in lucrarea sa de cate ori are ocazia,pe cand London si Gorky o pun intr-o lumina nefasta si bolnava.Desi realitatea pentu Nica era mai mult sau mai putin similara cu a celorlalti doi, Humulestiul fiind un sat de oameni nevoiasi,acesta vede comunitatea sa ca una instarita cu flacai zdraveni si fete mandre. Spre deosebire de Ion Creanga, London si Gorky sunt privati de privilegiul de a fi trait intr-o familie omogena.Dupa parerea mea acesta a fost factorul decisiv pentru care Operele celor doi impartasesc mai multe similaritati decat cea a lui Creanga.