Proteso . B A S. LESCDELA UNIVERSITATEA DIN BUCUREVI

STUDIISOCIALE

Rolul Social al Ferneei Romane

EXTRASE DIN ZIARUL B

SERIA V

BUCURESTI

TIPOGRAHA ZIARULUI CRONICA", THOMA BASILESCU

89, STRADA CAZARMEI, 89

1905

C

rA vral:ctri.

i

Scurnpelor rule fate

Yargareta-Elisabeta

lydia-Roxandraatlele omului sunt ca edrnpului»,nimeni nu qtie cand soarta nemiloasa

vine sd und securea ei, la reiddcina bor.Durnnezeu nu a voit ca divina voastra

mama sd preside, ea ins4i, la educatiuneavoastrd,El a ldsat intreaga aceasta greasarcind pe slabii mei umeri.

Inspirdndu-me, insa, de Invateirnintelece eu an tras, din prea scurtul timp cdtDestinul ingeidui ca soarta noastrei sei lieunitd, qi fidel dorinfei ei de a ye da «o e-ducatiune solidä si 1iber6», am agernut,*Inca de azi, aci, normele, dupa care cucred ea, in general, o Femee remand tre-buie sci se conducei, pentru a fi cu adevei-rat folositoare,-0 Patriei-0 ei sinsaqi.

Fie ca aceste invdtdminte set nu fie per-dute, nici pentru voi, nici pentru surorilevoastre romdnce !

N. BasileseuBucuregtii-.Noui,-2 funie 1905.

florae

7

Si

Educaliunea plationala

EDUCATIUNEA NATIONALA

Educatiunea noastrd nationala este, de si-gur, una dintre cele mai gresite : Romanulnaste Mil ideal, trdeste fail ideal si moareMed ideal !

Totul se reduce, in viata noastrd, la ocursd nebung dupà o bucatä de paine a-mard,care, si aceasta, la cei mai multi,ce zic ? aproape la toti, -- le lipseste.

Treci, insd, granita, te duci la Brasov, in-tl. inleun cerc de Români, pentru a nuvorbi de cele alte Nationalitäti, superioarelor prin vechimea si cultura lor, si de in-data o schimbare adancti se face.

In locul indiferentismului, fata Iismului o-riental, ce caracterizeazd pdtura noasträcultd, in locul hiptei animale, la care pit-turele de jos sunt la noi condamnate, unorizont nou se deschide : viata social5. apare.

Aceea ce o vivified, aceea ce o intretine,si o inaltd este Idealul , Idealul national,

5

N. BASILESCU

care inctilze§te toate inimile, care calauze§tetoate min tile.

Lui inchind §i jertfesc,eitoate clipelevietei lor, lui subordona, ei chiar viatalor : aceasta nu are nici un pret far% su-fletul, care o anima, fAra Idealul national.

In cAntul lor ca §i printre suspinurilelor, Idealul national straluce§te ca rouadiminetei, el este Vivificatorul, el este Rede§teptatorul sperantelor adormite.

,5) ca altd data, la Roma, uncle paza .iintretinerea focului sacru, din Capitoliu,era incredintata vestalelor, fecioare ne-prihAnite, tot astfel, cultul, paza §i intre-tinerea Idealului national, este in grija Fe-meilor.

CAte mame nu au incAlzit,plAngAnd la-crAmi de bucurie, la pieptul lor, trupulimpietrit al flilor lor, cazuti in lupta pen-tru Idealul national !

Cate fecioare nu au trecut pragal ne-grelor temnite, purtAnd pe inima lor fru-mosul Tricolor, simbol al Idealului lor na-tional ! si

CAti barbati nu au jer fit anii cei mai fru-mo§i ai vietei lor, in temnitele reci si intu-necoase, ori au inalbit, cu osamintele lor,cAmpiile Turdei §i a altor locuri sfinte,pentru acest mare NevAzut !

6

--

EDUCATIONEA NATIONAL/

Acest caracter, particular fratilor nostri,de clincolo de Carpati, este datorit numaifemeei

Virtutile cele mai nobile, ca florile celemai delicate, trebuesc cultivate in sufletenobile, in inimi simtitoare si delicate, pen-tru ca ele sa poat6. princle raiddcini si sä sedezvolte.

Prin natura lui, prin obligatiunea lui dea fi necontenit in luptd, in lupta aprigapentru existenta,barbatul, afarä de rareexceptiuni, nu este apt pentru a rgsadi sicultiva virtutiile fine.

Acesta este rolul femeei.Femeea, prin firea ei dulce, prin fi pleca-

rea ei catre cultul frumosului si al subli-mului, femeea este mai apropriatä 0 maiaproape de acest Ideal.

Femeei române incumbd, ma dar, cultulIdealului national.

Femeea roma,* din Regat, nu s'a arätatla inAltimea datoriei sale civice ; ea nici nuconcepe un Ideal national !--- ea nu stie chiarca gall din viata sterilä, ce ea duce, se maipoate inchipui una fertild si inaltfitoare,--0pentru ea si pentru Tarb..

Femeea romang este atal de departe deIdealul, ce trebue O. incalzeascd sufletul sail,

7

N. BASILESCU

in cat ea nici nu'si iea osteneala de a facedin copiii ei, Romani.

Indatä ce sarmanii ! ajung in varsta de ainvata, ei sunt aruncati in pensionate, undocresc, neingrijiti, otraviti, -ca niste buruienesalbatice : mama lor nu ii vecle, nu ii aude

ea nu le graeste dulcea limba româneasca,ea nu le canta duioasele noastre doine, eanu le vorbeste de eroii nostri nationali, eanu rasadeste in inima lor planta Patriotis-mului,--pentru ca nici odatä aceasta n'a in-coltit in propria ei inima.

*i asa, din generatiune in generatiune,neamul nostru se rostogoleste, strain de tre-cutul lui, izolat de fratii sad din alte tari--si lipsit de orice ideal pentru viitor.

In inima Femeei romane, nu licareste celputin Ideea de caritate.

Afara de cateva societati de bin e-facere,cereetati individualinente inima Fe-

meei romane, si veti vedea cat este de ves-tecla, cat este de seaca !

Nu sunt oare cele mai multe dintr'inseleposesoare de intinse domenii, unele atatde mari in cat nu le poti cuprinde cu o-chiul ?

Intrebati-le, de cati ani nu au fost sä leviziteze ?

Intrebati-le, daca cunosc vitele cu doua pi-

- 8

EDUCATIUNEA NATIONALX

cioare, care ark seamand, i recoltd boga-tiile, pe care ele le joaca, cu atata usurinta!pe masa verde, la Nizza sau Monte-Carlo ?

Intrebati le, daca stiu cä anul acesta, a-cesti sarmani oropsiti de soarta, i urgisitide oameni, au cel putin un bulgare de ma-mäliga pentru a nu muri ?

Entrebati-le, cati Ora ni, tarance i copii,proprii lor iobagi, ar putea trai cu celecloud pietre stralucitoare, ce atarnd imperti-nent la urechile lor ?

A sosit i Inca de mult, timpul säschimbdm toate acestea, sa dam o fatilnoud societatei no.; stre sã sadim, i noi,in inimiie noastre, planta divina a Idealu-lui national.

Incumbd Femeei române, si in intaiulloc,o mare si sacra datorie.

Ea nu trebue sd uite, ca dad, barbatuleste dator sà alerge la fruntarii, pentru aface cu pieptul sau zid impotriva ndvalirilordusmanilor,ca daca el este dator sa co n-sacre viata sa, vietei publice i luptei ex-terne pentru existenta lui i a familiei lui,

femeea nu trebue sa fie, cum zicea Nietz-sche, o fiin(à astutloasa, care sa, nu se On-deasca de cat la mijlocul cum va putea tráimai bine din munca barbatului : ea are, si

9

N. BASILESCU

trebue 0.1 exercite, un mare i nobil rolsocial.

Ei, incumba cultul Idealului national.Ei, incumba cultul virtu tilor morale, prin-

tre care cea d'intai, acea a iubirei de aproa-pele i mai ales, de «clasele cele mai sä-race, care sunt i cele mai numeroase».

Ei, incumb6 pregätirea generatiunilor vii-toare, in acest incloit cult 1).

1;=zig@g=o

1. Din Cronicau din 24 Februaric 1905.

10

Educaliunea civica

Educaliunea civicA

Statul,societatea civild, --se compune dindouA jumAtAti, aproape egale : bArbati sifemei.

Fericirea lui, ca si durerea si suferintelelui sunt fericirea, durerea si suferinteletutulor cetatenilor : bArbati ca si femei.

Prosperitatea sau ruina lui sunt prospe-ritatea sau ruina tutulor locuitorilor siii,bdrbati si femei.

Intr'un cuvant, Statul nefiind altceva decat Totul ideal in care se confundä toateelementele Poporului saunu exista nici oratiune ca jumdtate din aceste elemente O.rAmana sträine de soarta lui,ca inima lorsä nu batA la durerile lui si sä nu parti-cipe la bucuria lui.

Pentru acest motiv, Platon credea, cudrept cuvant, cä femeile trebue sä pri-measca aceiasi educatiune civicA ca si bar-batii.

Noi am merge si mai departe : femeile

13

J. BASILESCIJ

trebue M. fie maestrele Educatiunei civice,iar bdrbatii, elevii lor.

Asa a fost alta data.La Sparta, mamele, ai cdror copii cdzu-

sera in rdzboiu, mergeau din templu intemplu, aducand ofrande zeilor,razandcantand de bucurie, eá zeii au ales ca eroipe copiii lor; iar mamele, ai cdror copii seintorceau teaferi dela rdzboi, se cerneauplangeau!

La Roma, Cornelia, mama Grachilor, su-porta fdrd o lacrimd stirea ucillerei 1111 Tibe-rius s1 sinuciderei lul Caius,fiT

In Romania, nu de mult,cand *tefaneel Mare, fuge invins inaintea o§tilor tar-

cere mamei sale refugiu,aceastanu'l respinge oare, zicAndu-I

Dute la ogtire, pentru pre-& mori Iva fi mormeintud coronat cu flori !?

Astazi, Femeea romand naste i crestesträinA, in propria ei patrie.

Aruncatti, intre zidurile reci ale unei tern-nite catolice sau protestante, sau chiar aleunei cazarme femenine romanesti, ea crescecleparte de valurile vietei, de luptele i su-ferintele parintilor i fratilor sal, lardaspiratiuni si fad. ideal.

14

gi

. gi

sAi.

cegtLgi

EINJCATIUNEA CWIGA

Fiinta sterild, ea nu vivified nici una dinflintele ce o inconjoard.

Sotul ei nu gdseste inteinsa tovardsul deluptd, care sal intäreasc d. si sd'l sustind inlupta grea si acerbd, ce el trebue :-5, duca,fie pe terenul politic, fie pe eel economic.

Copiii ei nu and, intr'insa sfdtuitoarea sicálduza primilor ani ai vietei lor,atuncicand suffetul primeste impresiunea senti-mentelornobile sau urdte care vor formacaracteristica vietei bor.

Fiin td. insipidd, care trdeste fdr d. ideal,fdrd aspiratiuni, a cdrei inima nu bate niciodatd pentru tot ce este mare si nobil,acdrei ambitiune nu intrece o searbaidà sa-tisfactiune de a fi observatdmai ales toa-letele ei,la un bal sau la un teatru.

*i cand jumdtate din locuitorii Patrieinoastre sunt astfel, când ei trdesc strdinide tot ceeace poate face viata si inältareaei,cum ne mai putem mira, ca virtutilecivice nu incoltesc si nu infloresc pe ma-lurile bdtrdnului Danubiu ?

Femeia romAnd trebue smulsa din apatiasi indiferentismul, din utiul oriental in careea vestejeste : trebue sd facem dintr'insa :sotie-cettitean qi marnd-cetdfean.

Acest inalt postulat nu se poate atinge

15

N. BASILESCII

decat prin educatiune, - educatiunea dataInca femeei-copil.

Educatiunea este ca aerul ambiant, - eapatrunde prin ochi, prin urechi, prin pori,in fiinta noastra, - ea fixeaza in sufletulnostru träsurile nesterse ale caracterului.

Prin educatiune se formeaza si se defer-meaza caracterele.

Dacd mediul este satiates, dacä omul res-pira un aer carat: sufletul lui va prospera.

Dacd mediul este corupt,-atunci sufletullui se strica si se alterd, omul degenera

Educatiunea este singurul instrument deactiune prin care Statul poate forma pe cetatenii sat

Iata pentru ce Platen, in Republica saideald, pune atata pret pe educatiune : eaeste baza intregului sau sistem.

Prin gimnastica.-la care el supune de opotrivä pe barbati ca si pe femei, el for-meaza corpul,-cetkteni,--barbati si femei,-robust.

Prin muzica, prin filozofie, el formeazdsufletul, el face ca fiecare om,- barbat sifemeie-sa 6tiseascd, dela sine, fail nici oconstrangere din alai* linia lui de con-duita in societate, - ca fiecare sd se pund-el insusi-la locul sdu.

Trebue sa dam o noua directiune educa-

- 16 -

EDUCATIUNEA CINTICA

tiunei Femeei romane: aceasta este un Im-perativ categoric i urgent.

In ce trebue ea sa consiste ?Riispunsul nu este greu de gäsit, el de

pinde de rolul social pe care Ferneea ro-inând are sä il indeplineasd in Stat.

Nu suntem de opiniunea Feminitilor,cari cer, pentru femei, clrepturi si datoriiegale cu bärbatii.

Natura a asemnat fied.rui sex rolul sdu,bárbatilor, curn zice Xenophon te, afard din

casä, in for sau pe dmpul de bdtailie, fe-meei, in casä, in mijlocul farniliei ei.

Aci, inaintea acestui altar, ea trebue sästie sa oficieze.

La flacdra focului sacru, ce ea va §ti sti.aprinda §i sä intretina pe altarul familiei,trebue sä se incalzeasd si sd se topeasdinteun I leal comun sufletele sotului §icopiilor ei.

Ea trebue sl. Vie sd fad dinteinsii cetd-teni integrali, liberi §i independenti,ce-tei(eni virtvo0.

Ea trebue sä sädeasd in inima lor sà-manta Patriotismului : iubirea färd marginide Patrie, devotamentul pentru Idealulnational, pe care ea sä il tind in totdeaunasus,ba chiar, din ce in ce mai sus !

17 2

IL BASILESCU

Ea trebue M. fie moralizatoarea luptelornoastre politice : ornul infam, sot sau co-pil, care s'a fäcut culpabil de turpituclini,care a uzat de arme mincinoase. de fraude,de violente, etc., in duelul politic pe careel '1-a purtat contra fratilor lui, sb. nu affela pieptul ei azil.

Asemeni oameni misei, cari spurrä sipangäresc virtutile civice, cari isi fac o faläde a fi invins pe adversari inselAridu-i, u-zand de coruptiune, fie prin favoruri, fieprin bani, - - trebue sd stie ca chiar dacà,gall din casa lor, ei nu vor afla judecatori,in casa lor, la caminul lor, std unul im-placabil, care va judeca si pedepsi nelegiui-rea lor, acesta trebue sä fie sotia simama.

Sotia trebue sä respingd demnita" tile siodoarele mânjite pe cari sotul ei le-a adunat inteo luptä marsav5,si injust5.,si.

Mama trebue sä inldture dela samul ei pecopilul perfid, care s'a discalificat.

and toate sotiile, cand toate mamelevor fi constii de acest mare rol social, pon-derator, luptele noastre politice vor pierdedin acerbia lor, ele nu vor mai fi decaldueluri oneste, concursuri de virtuti civice,al caror judecgtor suprem va fi Opiniunea

18

EDUCATIUNEA CIVICA

publica : formata Si condusa de opiniuneagenerala a Femeilor.

Mara din inva1m4ea1d, din iure§ul ade-sea salbatic, ce oamenii '§i dau unii altora,

femeile vor putea judeca §i distinge peacei ce vor bine m.,rita dela Patrie, ele vorinfiera insä, fie ei chiar sotii sau copiilor, pe acei ce se vor fi facut nedemnide ele.

Cine nu intelege ce schimbare adA 'Icas'ar face in moravurile noastre, cand Fe-meile romane ar tese, cu inima lor, cu fo, ullor, cu sentimentele lor, panza soartei Pii-triei noastre ?

Pentru a putea mäsura aceia ce ar fi,cat de sus ne-am urca, nu avem decatsa consideram, cat de jos am cazut prinabstentiunea, prin actiunea negativa i di-solvanta a Femeei romane de azi.

G=j1a

1. Din Cronica din 25 Februarie 1905.

19

--

3nstruc1iunea civica

Instructiunea civicaI

Pentru a putea cleveni maestra de Edu-catiune eivicA a copiilor sAi,pentru a pu-tea indeplini inaltul sail rol moderator siponderator in luptele politice dintre barba-tii lor,de care am vorbit in articolul meuprecedent, Femeea rornana trebue sA posede§i o Instructiune civicd, integrala.

Aceasta Instructiune civic& trebue sä co-prindd urmAtoarele cuno§tinte necesarii :

Femeea romanä trebue sä §tie, mai 11101de toate: Ce este .Patria ?Ce este Patriaromdnet ?

Dintre cele 3.500.000 de femei romane,ba ce zic O. dintre cei 3.500.000 de bar-bati romani, cate §i cati, sunt acei cari potraspunde la aceastA intrebare ?

14a de putine i aa de putini, in cat aceicare se impArtärsc in acest Crez nationalse innumArA printre noi.

23 --

N. BASILESCU

Noi, generatiunea de azi, barbati si femei,nu avem constiinta de Patrie,noi nu con-cepem Ideea de Patrie, noi nu hrdnim insufletul nostru iubirea de Patrie.

Pentru noi Patria este... Parisul, Nizza,Monte-Carlo moclele, plAcerile, viata flus-turatica: ,si sterna:.

Acestor idealuri, sacrificdm noi cel maiinalt sentiment omenesc si civic : iubireade Patrie.

Patria este nu numai coltul din Glob undeomul a va,zut lumina, dar este Poporul,acest complex de oameni, cari vorbesc a-ceiasi limbd, cari au aceleasi datine si aceasilege, cari au trecut impreund cu noi, sis'au contopit cu noi intr'un tot indivizibil,prin restristele vietei, addpostit pe acestcolt.

A iubi, dar, Patria inseamnd a iubi pa-mântul, din care ai esit si in care te vei in-toarce, impreuna cu Poporul ce conlo-cueste cu tine.

A iubi, insä, este a te jertfl : pentru md-rirea si siguranta Patriei tale, trebue sajertfesti tu toate patimele tale, toate intere-sele tale,ei 0, inchini tu toald viata ta,pAnd la moarte !

Salus patriae, suprerna lex 1Aceasta trebue sd fie deviza femeei ro-

- 24

INSTRUCTIUNIZA CIVIC/

mane,si primul principiu al Catechisinu-lui ei civic.

Dar aceasta 1111 este destul.Femeea romana trebue sä cunoasca Isto-

ria Patriei sale,--dela oharsia ei si OA azi.Ea trebue sa stie toate evenimentele mari,

care compun inelile lantului vietei noastreistorice,ea nu trebue sä uite, mai ales, pecele glorioase, ca si pe cele de restriste :cele dintai sa serve de idealuri pentru co-pii ei, cele de al douilea, de lectiuni pen-tru a le evita in viitor.

In momentele de recreatiune, cand copi-lul isi pleacä gingas capul pe sanul ei, sisoarbe, unul cate unull cuvintele ei,mamatrebue sä povesteascd copilului sail, Tstoriaascendentilor nostri, Istoria Rornanilor,dupd aceia, Descalicarealui Radu lyegru §i alui Dragq, si incetul cu incetul, amestecand.cu cantece si cu lacrimi duioasa ei poves-tire, sa ajungd pand in ziva de azi.

Cu chipul acesta, copilul roman va suge,odata cu laptele mamei sale, constiinta deNeam si de Patrie, va grava, in mintealui, destinata lui si 'si va fixa un Ideal na-tional, pe care omul matur,cetateanul nu'lva uita nici odata.

Cad, precurn zicea Renan, la unul dincongresele celebrei asociatiuni franceze, La

25

N, BASILESCU

Cigale: oaceea ce inveselqte inima omuluiameliorand'o este inseparabil de aceea ce iiaduce aminte de copilaria sa §i de tara undea fost mai intaiu §i mai intai fericit. Fie-care valoreazd in proportia bucuriilor ce ela gustat la inceputul vietei si a dozei debundtate ce el a gdsit in jurul lui.

«Limba pe care mai intdiu noi am ingd-nat'o, cantecul, in dialect local, pe care noi'1 am auzit cantandu-1, la cincisprezece ani,o mie de particularitati scumpe inimei, carene aduc aminte originile noastre, umile daroneste, fac din pämantul natal un fel demama catre sanul cdreia omul se intoarcein tot deauna. Suvenirul este pentru fie-care om o parte din moralitatea lui: ne-norocit acela care nu are nici un suve-nir lp.

Mid, va fi ajuns la ziva de azi, cu po-vestirea ei, mama va trebui sä fie in staresä zugräveascd, in ochii copilului säu, un ta-blou real al vietei noastre : publice O. pri-vate.

Pentru a fi. insd, in mdsurd sã perceapáea insa§i träsurile lui §i sd le fixeze, cuimpartialitate, in ochii viitorului cetatean,Femeea romanà trebue inca sd cunoascdOrganizatiunea politica a Statului roman.

26

INSTRUCTIUNEA MICA

Notiuni elementare, dar sigure, trebuesa fie bine intipärite in mintea ei, si maiales in inima ei ; ea trebue O. iubeasca.Forma si Fondul organizatiunei noastre po-litice.

Ea trebue sa stie ea Romania este aziun Stat independent.d. aceastä Indepen-denta a costat, pe multe femei române, si-roaie de lacrarni, varsate pe mormintele fii-lor lor morti in Razboiul Indepenclentei,caasa dar dreptul de a fi liberà si sotia unuicetatean liber a lost rascumpärat de femeileromane, din generatiunile precedente, cujertfe de viata.

Ea trebue sa. stie, Inca, Ca Romania esteun Stat monarchic constitutional.

Ca Poporul roman, dupa ce a ratacit se-cole indelungate in noaptea timpului, a in-credintat carma Destinului sau PrincipehtiCarol de Hohenzollern Sigmaringen i ur-masilor Sai, din barbat in barbat.

Ca acest tanar Principe, ales de natiunein A prilie 1860, a pus pentru intaia (Arapiciorul Sau pe p6mantu1 romanesc, la '19 Mai1860!

Cate evenimente de atunci si pang acumnu s'au indeplinit ?

Dinteo tara mica, sfasiata in launtru prinlupte intestine,iar in afard pusa inca sub

27

N. BASILESCU

suzeranitatea Turciei, Tanarul Principe afacut un Puternic Regat, liber 0 indepen-dent universal respectat.

Aceasta opera gigantica s'a indeplinit a-proape sub ochii noVri, de multe ori cuconcursul nostru,dar 0 de foarte adeseaori, in contra vointei noastre.

Adesea fluviul a voit sä lasa din mated,adesea furia lui a amenintat sa právaleasca.0 sa surpe tot, dar geniul, ce presida laintemeerea Casei noastre, a facut din pep-tul San stavila puhoiului deslantuit 0, in -cetul cu incetul, totul a reintrat in ordine.

liorndnia modernci este opera lui CarolI de Hohenzollern, cteeasta niment nutrebue sci o uite sau sci o ignore ! !

Femeea romana trebue sa Vie inca catrei sunt Puterile cdrora Constitutiunea,adica legea noastra fundamentala, mamatutulor legilor noastre le incredinteazaranduirea Statului roman :

Puterea executiva,Puterea legislativa 0Puterea judecatoreasca.

Ea trebue sa cunoasca masura puterilor fie-cdruia, dintre acqti trei factori constituanti.

Astfel, ea trebue sä ;,tie, cä de i M. SaRegele este in fruntea Puterei executive,*ef al Guvernului i al Armatei, cu toate

28 --

INSTRUCTIUNEA CIVICA

acestea, dapd Constitutiune, Majestatea So,personal, nu are nici un amestec in gu..vernul Tarei, cä actele fdcute de 141.

Sa, cä ordinele ce Majestatea Sa ar da fiefunctionarilor civili, fie armatei, fie cetdte..nilor, nu, legalmente, au putere executivd,dacd nu sunt contrasemnate de ministrii Sai;cd. NTajestatea Sa este deasupra noastrd atuturor: inviolabil i iresponsabil.

Ea trebue sá stie, cd de si Majestatea Sanumeste pe Ministrii, Majestatea Sa nu poatenumi decal Ministrii, cad sd fie expresiuneaVointei Natiunei, reprezintatd prin Adu-ndrile nationale.

Ea trebue sa, stie, deci, ca ultimul cu\rant, in Statul roman, apartine Natiunei,adicd noud tuturor, cä supremul Suve-ran, in Statul nostru, este Majestatea Sa Po-porul,acest Herr Otnnes, cum '1 numeaLuther,unul i indivizibil.

asa dar, tot ce se petrece in Statulroman, si binele ca i 11111 revine, in ultimaanalizd, Marelui Suveran,Poporului roman.

Ca Poporul roman insusi in mod expressad tacit, activ sad negativ tesepropria sa panza de viatA.

Ca lui revine onoarea dar lui revinerusinea i rdspundereaactelor mari sail

29

CA,

gi

N. BASILESCTJ

josnice care se petrec sub ochii lui, cu con-simtimantul lui expres, sag cu ingaduirea lui.

A sapa in inima copiluluicetatean sentimentul responsabilitatei lui civice, a-1 faceco»scig de rolul preponderant, ce el are säindeplineasca in Stat, este deja a pregatiun viitor demn si sigur Patriei.

Patria valoreazd atat cat si cetktenii ce ocompun ; ea nu este de cat reflexul aces-tora; lipsesc ei de demnitate, de moralitate,Patria insasi este nedemna si imorala ;sunt ei din contra cetateni integrali, con-scii de misiunea lor politica si sociald inStat,Statul insusi, va fi un Stat consciu derolul lui social si politic9.

1) Din Cronica din 26 Februarie 1905.

30

--31AlgiR-,

II

Constituind o jumatate din Poporul ro-man, avand aceleasi datorii 0 aceleasidrepturi poll tice, si avand inalta misiunede a forma sufletul si caracterul viitorilorcetateni romani,Femeia romang trebue sacunoasca, nu numai pe de rost, dar in chiarfundamentul lor filozofic, drepturile si da-toriile Romanilor.

Drepturile Romanilor, inscrise in TitlulII din Constitutiune, trebue sa fie sapateaclanc, in litere nesterse, in inima si inconstiinta ei.

Ea trebue so. stie c5, azi, Romanii sunttoti egali inaintea legilor,in drepturi si indatorii, ca distinctiunile bazate pe nastere,pe clase, sau pe avere, sunt pentru tot-dea-una, desfiintate in Statul roman.

Ca singura distinctiune, pe care Poporulroman o admite si o preamareste, este aceiaa meritului, a valoarei personale.

Ca Românul, nAscut in cdminul eel mai

31

N. BASILESCU

umil, poate urea, una dupA alta, treptelesociale cele mai inalte,fara ca nimem saaiba dreptul a'i irnputa obscura lui origind,sau far% ca aceasta sä poatä constitui o de-cadere de drepturi pentru el.

Ca Patria-mama imbratiseaza la sanul ei,cu egala iubire i recunostinta, pe toti aceice acluc prinosul muncei i devotamen-ului lor.

Ca intr'un cuvant copilul oricdrei Ro-mance, taraned sau aristocratä, poarta indäsaga lui portofoliul de ministru sau spa-cla de general : depinde de el, si numai deel, de a le cuceri.

Romanca trebue sä mai stie. Ca autoriiconstitutiunei noastre, pentru a pune capatunei vanitäti puerile, searbdde i faxa niciun folos, nici pentru tart nici chiar pentruei, au desfiintat i toate titlurile de nobleta,titluri pe care istoriceste noi nu le-am avut,caci nici mosii i strämosii nostril nu aumaimuldrit tarile feudale, in aceasta, pri-vinta; fideli traditiunilor romane, meritul aramas personal fiecarui cetatean, fapteleman i glorioase nu s'au reflectat asupraurmasilor, adesea nedemni, de autorii bor.

Ca asa dar, nu este legal, nu este con-form cu spiritul timpului nostru, O. mai

32 --

1NSTR1JCTIUNEA MICA

vedem azi femei romAne, care impodobesccalescele lor cu coroane 0 pompoane, carearbord Inca titluri de nobleta.

Femeia roman& mai trebue sA §tie, cAPatria noastra, inaintea tutulor celorlalteState din Europa, a admis la o egala in-dreptatire de drepturi,afard de cele poli-tice-0 pe toti strAinii antori pe teritoriulnostru;cd datoria noastrA este de a fi buni0 drepti cu ei, de a le inlesni traiul inmijlocul nostru, de al face sd iubeascAPatria noastra, 0 de a'i atrage 0 contopiintr'insa.

Femeia roman& trebue sA §tie incA, cdfideld spiritului liberal, care a animat peintemeetorii Statului roman, Constitutiuneanoastra a recunoscut §i garantat tuturorRomanilor, Fara cleosebire de clasa, de a-vere. de stare i.:Ii de sex, deci 0 femeilor,bucurarea de drepturile publice, adica dedrepturile inndscute in omul social, cu careel vine in lume, dar pe care obscurantis-mul timpului 0 rautatea oamenilor, adeseali le tagaduise.

CA astfel, orice Roman, de ambele sexe,se bucura de cea mai larga libertate deconstiinta: forul interior scapA oricArui con-

- 33 ---- 3

N. BASILESCIJ

trol, oricarei actiuni din gall, el poatecrede in Dumnezeul ce el 'si alege, fail canimeni sd'l poatá constrange a se inchinain cutare sau cutare religiune.

Ca libertatea chiar a cultului este garan-tatd, ca catolicii, protestantii, calvinii, e-vreii sau mahornedanii pot aclora, nesuparatide nimeni, pe Dumnezeul lor, in forma incare religiunea lor le ordond.

Femeia romand trebue sd stie, totusl, eä re-ligiunea de Stat a Romanilor este Reliyiu-nea creqtind ortodoxii de Rasdrit.

Ea trebue sa stie, insd, pentru ce Popo-rul roman a ales tocmai pe aceastasi nua ales o altä religiune pentru cultul sailpublic.

Ea trebue sd stie, cd primii crestini, cariau venit in tärile romane pentru a ne a-duce si propovddui lumina cea ales/rata,furd Mehtodiu si Cyril ; cd. acesti sfinti pa.-rinti veneau din Rdsarit, unde religiunea,ce ei ne aduceau, era dominant* cd a-ceasta religiune se deosebeste de Religiuneacatolicd de apus prin mai multe punctecapitale, atat in forma cat si in fond.

Ea trebue sa, cunoascd aceastd deosebirein toate amánuntimele ei, -- si sd stie sfiapere pe copii sai de gresala de a schimbalegea pdrintilor bor.

INSTRUCTIUNEA CWICA

Ea trebue, incd, sd mai stie cä aceastdpreotii ei, cä altarul bisericei ei

au fost azilul la care s'au adApostit, in vre-mile de restriste, Ideea nationald romand,limba i datinele noastre strAbune.

Ca färd de biserica noastrd nationald, cdfärd de marii preoti ce au stat in frunteael', Romania azi nu ar fi mai fost Patrianoastrd, o insull latind in mijlocul atAtorpopoare, de origind, de limbd si de carac-ter atAt de deosebit.

A face sa pAtrundd, in inima fragedd acopilului, iubirea i frica de Dumnezeu,deDuinnezeul petrinfilor lui,este partea ceamai nobild, i cea mai delicatA a roluluisocial al Femeei romdne.

Cad ce este un popor färä credintd, fàräreligiune ?

Este un popor färd sperante i WA ideal.Ateismul este Nihilismul, adied negatiu-

nea oricdrei ordine, oricdrei organizatiuni.Oamenii färä religiune sunt ca pdsdrile

cerului, färä legAturd intre ele, fru% nici ocohesiune, in trecut, in prezent sau in viitor.

In a fi uitat calea bisericei, in a fi uitatsfintele taine ale Religiunei strAmosilornostri,in a fi pus de oparte sublimele in-vätäminte ale Religiunei noastre, std cea

35

religie,cd

N. BASILESC1J

mai mare gresealà a Femeei romAne mo -derne.

Ea nu merge la biserica decal la nuntisi la inmormAntdri, ea nu se duce la bi-serica pen tru a giisi reculegerea morald pecare nurnai o credintä fermd, constientd inDumnezeu i-ar putea-o da.

CAnd compari pe mamele noastre de eri, carecunosteau, pe de rost, tainele subhmei filozofi ia lui Isus Christos, cu femeea de azi,--flustu-raticd, ignorantd, afectAnd chiar un dispretpentru tot ce este bisericA si pi eot, nupoti sA nu versi o lacrimä pe ruinele mo-numentului moral, pe care generatiuni deFemei romAne sfinte '1-au inAl tat, darcare azi se prAbuseste sub inconstienta Fe-meei romAne moderne,de rolul ei social !

Dacd ea a uitat azi drurnul bisericei,pecare mama ei i 1-a aratat eri, dacA ea nustie nici macar Tatul nostru i Crezul inlimba ei strAbunä, cum va putea ea facesä le invete copii ?

Aci stA tot 1%4 aci se ascunde vierinele,care roade la bud edificiul nostru social.

Matroana romAnil de eri, care nu stianici citi, nici scrie, dar care invätase pnintraditiune dela mama ei cultul patriei, alreligiei si al familiei, a dispArut,-0 in loculei a apdrut papusa modernd, scoasä din cu-

36

sdi

-

INSTRUCTIUNEA CIITICX

tiile maqandelor de mode rdsuflate de Pa-ris, Viena, sau din Ca lea Vdedre§ti.

*i voim ca aceastd pdpu0 sd facd oameni,sä creased Romani, sd formeze eetatenione§ti, harnici §i devotati Patriei ! 1)

---geird'iaTnn

Vezi Cronica dill 27 Februarie 1905.

37

Ferrleea Rorr Ad i Opiniunea publica

Femeea român i Opiniunea publicä

Printre eel() mai mari drepturi 0 liber-tati pe cars Constitutiunea noastra ni le-arecunoscut 0 sanctionat, de sigur, cele maiimportante sunt : libertatea ycindirei 0, aeuvcintului,§i libertatea asociotiunei.

Liber de a gandi i libel: de a exprimagandirea mea: nici un lant nu incatu.,,eazaEul meu,gandirea mea poate lua sborul ei,ea se poate inälta pand in regiunile celemai de sus, ea poate purta asupra oricaruiobject, ea se poate exprima asupra per-soanelor, ea poate decerne laude s.i clis-tribui critice, MA ca nimeni sa'mi poatäzice ca am e0t din sfera dreptului meu.

Liberi de a contopi i ntr'un Tel comungandirile 0 sfortarile noastre identice, dea ne asocia pe fata, de a urmdri impreunarealizarea Idealului nostru !

Nu ne dam bine seama de importantaconsiderabila pe care exercitiul acestor doua

41 ---

N. BASILESCU

drepturi ar avea-o, pentru o societate con-Oentä de ele.

Avand dreptul a lauda sau blama, avanddreptul a u ni, mai multi impreuna, laudelesau blamurile noastre, noi am isbutit saformam un curent puternic, in fata caruianimeni nu poate rezista.

Acesta este cur entul Opiniunei publice.Cad ce este Opiniunea publica decat con-

topirea la o lalta a mai multor opiniuni in-divicluale, liber exprimate ?

Dinaintea Tribunalului 0 piniunei publice,nimeni nu se poate sustrage: Imparati sauRegi, Popoare ca 0 Individe, toti, cat demari ,0 cat de mid, trebue sa apara la baralui, sä asculte acuzatiunea pe care VoceaOpiniunei publice o aduce impotriva lor;de asupra acestui Tribunal nu mai sta decat o Curte de Revizuire, este aceea aIstoriei, care, departe de valurile spumegande ale Lumei trainde, aduna una nateuna piesele procesului 0, cdte odatci, pro-nunta o absolutiune postuma.

Da,Napoleon I a invins Europa intreaga,a supus capriciului sau pe toti Imparatii 0Regii din Marele Continent, el 'i-a vazutpe toti ingenunchind la picioarele Tronuluisau,dar el nu a putut nici odata revizuisentinta pe care Tribunalul Opiniunei pu-

- 42

FEMEEA ROMANA SI OPINIUNEA PU9LICA.

blice contra lui pronuntase : Napoleon ardmas un asasin, cu premeditare, al Duceluid'Enghien !

Da, Bismark a invins pe Francia, asmuls acestei tdri cloud provincii, a incarcatfurgoanele sale cu miliardele economieifranceze, a devenit arbitrul Europei,--si atinut sceptrul hegemoniei in bdtránul Con-tinent dar nici odatä el nu a putut revi-zui sentinta pe care Tribunalul Opiniuneipublice a pronuntat in contra lui : el ardmas tot omul fatalei telegrame din Ems.

Da, Anglia a invins i supus, sub greu-tatea colosului OW, pe micul popor Bo6r,

a vazut curl:And grumazii, sub jugulpe generalii acestuia, cei mai bravi i ceimai inflacdrati, a vdzut trecând in patri-m ,niul sdu bogätiile imense, ce solul lorascunde, dar Anglia nu va putea niciodatä sd se justifice pe deplin inaintea Tri-bunalului Opiniunei publice de a fi fdcutun räzboiu nedrept !

Da, Rusia va putea ineca in sdnge, vaputea inndbusi in chinuri glasul martirilor,cari reclamd o legiuire mai dreaptd, res-pectul omului si al drepturilor lui naturale,al Drepturilor publice, dar Rusia nu seva putea apära inaintea Tribunalului Opi-

- 43

stu,

N. BASILESCU

niunei publice de tägada de justitie, ce in-capatanarea unor fosile politice opune Vre-mei si aspiratiunilor unui intreg popor :la libertate si la dreptate !

Da, etc.*i. trecand dela aceste exemple mari, si

vizibile, la altele mai mici si care adeseascapa perspicacitatei noastre, vom gdsi calo sectiune a Marelui Tribunal mondial alOpiniunei publice functioneaza, in fiecareStat, in fiecare comuna, ba chiar in fie-care catun.

Acest Tribunal se compune din Opiniu-nea publica a membrilor Statului, Comuneisau Catunului.

Inaintea lui yin, rand pe rand, persona-giile zilei, mari si mici, sa dea socoteala deactele lor: bune sau rele.

Acest Tribunal lipseste numai acolo undeinconscienta exista : unde cetatenii nu auconsciinta de Puterea Opiniunei lor colective.

A forma consciinta publica, a o preparapentru marele rol social, ce ea este chematasa joace ca judecator suprem, a pregati sicalduzi sentintele Opiniunei publice, iotarolul social al Femeei in general, si inspecial al Femeei române.

Sub ochii ei, in saloanele ei, opiniunele

44

FEMEEA ROMANI Bi OP1NIUNEA PUBLICA

individuale se intalnesc, se ciocnesc, se contopese, si se transforml in Opiniune publicA.

Pentru a ne da seamd de puterea ceOpiniunea publica, astfel formatii, cu con-cursul si sub egida ferneei, poseda, nu avemdeck O. no aducem arninte de celebrele sa-loane din Francia secoluluI XVII XVIII.

Unde, sunt, Ms.& saloanele Doamnelorromane, in care se fac si se desfac repu-tatiunile, so sacreazd talentele, se infiereazAimpostura, sa ridiculeaza pretentiunile ab-surde, etc, ?

Da.ferneele romane se adund spre a e-xercita picioarele lor,spre a bait pe veci-nele lor,spre a...., spre a infAtisa publiculuio papusa ricliculd, ridicula prin sterilitateaapropourilor ei, prin lipsa de spirit, de jude-cata si de seriositate.

La reuniunile lor, nici un bärbat serios numai merge : a merge la o reuniune de femeieste a te face ridicul, este a da dovadA, deusurintd,merg la aceste reuniuni numaiacei ce alearga dup. aventuri !

BArbatii seriosi, acei cari joacA un rol inStat, cari, prin urmare, ar putea aduce tribu-tul lor la formarea Opiniunei publice, preferasa petreacA orele, in care sotiile Ion suntla un five o oelok, la club, jucand carti !

Intre femea romand si barbatul roman

45

N. BASILESCU

nn exista acest contact zilnic, acest comer-ciu agreabil, acest concurs de spirit, dincare sar scanteilescantei divine, pe carenumai ferneea stie sa le produca,,ei traescisolati unii de altii.ba unii chiar ati femeeain oroare.

Femeea romand le oripileaza, inteatat, incat cei mai multi fug de casatorie, fug defarnilie.

Femeea romana nu le aduce nici un con-curs in lupta pentru viataea este crescutain otiii si in lux,--ea nu p ;ate fi pentruei de cat o sarcina : ea nu stie sä se facautild sotului ei luand, cu dansul irupreun5,parte la lupta pentru viatfa.

Inima ei nu bate la succesele sail insu-ceesele bärbatului sail,ea nu palpita decat inaintea unei toalete reusite, a unuielect de miragill datorit ferului sail pene-lului artistic al veri unei peruchier celebru !

Femeea romana trebue dar sa invete agandi si a vorbi : ea trebue sa cunoasca infond toate colturile mediului social in careea trdeste, afacerile publice sunt afacerileei private, ea nu se poate desinteresa desoarta Patriei ei.

Ei incumba inaltul rol de a preskla se-dintele Tribunalului Opiniuni i publice,de

46

VEMEEIA ROMiNA *I OPINIUMEA PUBLIC/

a aduna opiniunile individuale si de a ex-prima sentintele lui.

Ea trebue dar sä se inalle pAnd la acestmare Ideal,dacä ea voeste sä fie respec-tatá si ascultatä nu numai in familie, darsi in societate,sa, ocupe Tronul pe caresexul ei, i '1 desemnä : sä fie Regina Lurnei!

Vezi Cronica din 1 Martie 1905.

47

Fovea Romana i presa

4

Femeea romAra si Presa

Presa este organul Opiniunei publice,ea este tribuna de la care se aduc acuza-tiunile si de la care se fac intampinarile :Opiniunea publica este supremul Tribunalcare, prin organul ei, da sentintele sale.

S'a zis ca. Presa este a patra Putere in Stat.Aceasta nu este exact : Presa este intclia

Putere in Stat.Influenta Presei a crescut cu civilizatiu-

nea, -azi, ea a devenit preponderant& pen-tru ca ea nu este de cat organul Opiniuneipublice, -suprem arbitru al Regilor, Popoare -lor, Oamenilor de Stat.

*i cu toate acestea, Presa in Romania nuexercita nici macar a noua Putere in Stat,ea nu are nici o inräurire asupra Opini-unei publice, asupra mersului afacerilor pu -Nice : ea este chiar mai jos de cat cel dinurma politician de provincie.

Causa este starea ei de decadere moriild.Incaputa pe mama unor mercenari de me-

- 51

N. BASILMU

serie, cari laudd sail injurd pe rând,azi peunii, maine pe altdi, lumea stie ce pref.. poa-te pune pe judecata acestora.

0 Presd de scandal si de miniciuni corespunde propriei noastre naturi de scandal side minciuni : ea dar &este in noi mediulprielnic de viata.

Voiti o dovadd ?Acum doui ani, imi pare, un jurnal de

scandal inventd cea mai infamd porno-grafie : cu afise marl, el anunta Capitalei siprei Scandalul Doctoreselor ! si cu de-talii scabroase, el povestea o intreagd fabuld :cum femeile unor distinsi medici au fostprinse in flagrant delict de adulteriu, intr'ocasä de prostitutiune,cum politia a Meato descindere, cum etc. etc.

Aceasta era o miseleascd inventiune, cons-truità de sus pand jos

Efectul acestor afisuri a fost monstruos.Am vazut case in care nici odatd nu in-

tra un jurnal, alergand sä cumpere numd-rul cu aceastä poveste, femei onorabile,doamne din inalta societate sorbeau cu nese-tiu detnliurile obscene, cu care se zugräveaupretinsele destdinuiri ; tirajul acestui jurnals'a suit in ziva acea la mii si mii de exem-plare.

52

FEMEEA ROMAN). I PRESA

Lumea era avida de scandalsi acest ziarle servea unul !

dacd nu ar fl de cat atat ?Dar, in general, ea este o Presd de santagia

o presd revolver,prin care unii nemernici'ti pun in mama alegerea: onoarea saü punga !

Intrebarea, pe care cetdtenii conscii de im-portanta pe care Presa ar putea-o Si ar tre-bui sä o aibd in Stat o pun, fata de oas9rnenea stare de lucruri, este aceasta: Cumde poate tral o asemenea Presd ? Cine o intretine ?

Sunt unele animale inferioare, care nupot tali de cat in mocirld, intr'un mediuabject,acesta este medial lor de viatd,

Scoase dintr'insul ele dispar i mor !Tot astfel este si cu Presa romand.Ea este ndscutd i intretinutd prin medial

abject, in care ea se tdvaleste : acesta for-meazd medial sail de viata.

Nivelul nostru moral, nivelul nostru cul-tural este cauza eficientä Si determinantd. aPresei noastre de azi

0 Presd serioasd, o Presd cu o judecatdimpartiald, o Presd forinand cu adevdrat oPutere ponderatoare in Stat, o Presä inde-pendentä nu poate trdi in Romania.

Sunt, insä, multi, foarte multi ani de a-

- 53 --

'pi

N. BASILESCU

tunci, cand un fapt analog se intampla in-tr'un mic oras din Elvetia.

0 doarnnd, tanara, frumoasa si elegantadescinsese, intr'o zi, la unul din cele d'intaihotelurl din Veinet, pe marginele incantatorului lac de Geneva.

Peste cateva zile, ea primi vizita unuidomn gazetar : 0 stiii, 'i zise el, pentru ceati venit aici, aveti intalnire cu d-1 X., daca'ini dati 500 franci voi tacea, daca nu, oscurta notita va incunostiinta pe sotul d-v.

Doamna '1 congedia, indignata,A doua zi, insa, o mica notita o instiinta

cainfamul plan incepea sä OA o executiune.El anunta, inteadevar, lectorilor ca. o

doamnä misterioasa a descins in hotelul X,si cä in curand detalii picante vor deslusicauzele aflarei ei in aceastä frumoasa sta-tiune de iarna.

Lectorii, vazuril clar ca in dosul aces-tei notite se ascundea o incercare de santagiilsi togdu tori, inapoiara ziarul in-drasnetului cavaler al condeiului.

Ziarul sail traise !A doua zi, el nu mai exista din lipsa

de lectori.Ori cine poate vedea deosebirea intre cele

doul mediuri :Un media sanatos expulsa parazitul care

54

FEUEEA ROMANA SI PIMA

voeste sä so altoeascä pe dansul,un mediabolnav '1 cultivd si '1 inmulteste.

Cine compune acest media ?Barbatii ail foarte putin timp, chiar pentru

a ceti Presa politica cotidiand.Femeile sunt care citesc, care intretin cu

obolul lor aceastd Presd irnundd.Ele ar putea face selectiunea intre ziarele

care tree pragul casei lor, ele ar putea in-terzice accesul Presei de scandal, si sd nuadmitd la cdminul lor decal presa serioasd.

Ele nu \rad pericolul imens la careele expun pe copiii lor.

Presa este ca otrava: e t se infiltrd incetulcu incetul in organism ; zi cu zi omul, fe-meea sail copilul iad cdte o mica dozapanacand intregul organism este penetrat si co-rupt.

Hrdniti cu un asemenea aliment, bdiatulsad fata nu vor mai putea, cAnd vor fl ma-turi, träi Med dansul : el formeazd mediullor de viatd.

*i aci rolul social al Femeei române estehotdrator : ea trebue sà facä alegerea ne-ghinei din grad, ea nu trebue sä incurajeze,sail sd lase pe sotul ei sà incurajeze, cuobolul sda, gazetele imorale, care populeazdparterul Presei noastre. ')

1) Din Cronica din 8 Marfie. 1905

55

Educaliurlea Ziterard ,i "krtislied

Educatiunea literarà §i. artisticA

Educatiunea literara si artistica gereraida Femeei române este de sigur o simplaspoiald,Educatiunea ei literara si artisticanationald este absolut nuld.

Ca bagagia literar, cele ma! multe, vorbescde clasele superioare, aii cateva lecturi....copilaresti sat) triviale.

in varsta lor frageda, abia ajung la Tea-trul lui Scribe sail la cdteva poezii a luiAlfred de Musset,odata insâ maritate, elese precipith pe Demi- Vidr yes a lui MarcelPrevost, pe Nana a lui Zolla, etc. si celedin clasele de jos pe abjectiunile lui Paulde Kock.

Putine au avut curajul sd infrunte peLamartine, Victor Hugo, Schiller, Lessing,Goethe, etc., autorii clasici ai literatureifranceze sail germane.

*i. claca treceti la literatura nationala,afara de cdteva poezii pe care le invata silitein scoala, ele nu cunosc nimic din frumoa-sa noastra literatura: Aristia, Vacarescu, He-

59

---

N. BASILESCU

liade, Bolintineanu, Alexandri, Eminescu,chiar, le sunt complect necunoscute.

*i daca de la literatura trecem la arte,aci ignoranta Femeei romane se tradeazaprin crutele ce atarnd pe peretii ei i pecare ea le a pldtit, adesea ori, cu preturifabuloase ;ea se tradeaza prin amenaja-mentul interior al apartamentului ei.

Aci ar trebui sa prezide ezclusiv gustulfemeei,aci ar trebui O. se exercite talen-tul ei, ea ar putea, aci, da drumul inimei ei :de a pregäti un culcus dulce, in care bar-batul, obosit de lupta zilei, sä vina sti, afleodihna morala.

In locul talentului Femeei, se exercitainsa talentul tapiterului,adica al unui omstrain, ordinar, lipsit de ori-ce gust estetic,§i neaducand in opera sa nici un sentiment.

Ori, rolul femeei, §i pe terenul literar ca§i. pa terenul artistic, este imens,este de-terminant chiar.

Ocupatiunile multiple §i urgente absorbtoate dipole timpului bärbatului, el nu poa-te nici citi, nici chiar privi.

El nu are timpul de a citi romanul zilei,poeziile zilei,el nu are timpul de a vi-zita §i cerceta expozitiunile artistice.

Astäzi, femeei revine vceasta datorie.Ea trebue O. ocupe orele, cand barbatul

60

EDUCATFUNEA LITERARA SI ARTISTICA

saii este in focul luptei pentru yield, cuspicuirea spiritului zilei ; ea trebuie sa ci-teased toate cartile zilei, straine sati roma-ne, ea trebue sa viziteze expozitlunile,ea trebue sa. ia, inteuri cuvant, sub ocro-tirea ei morala literile si artele.

Literile si artele nu trdesc de cat atuncicand gäsesc lectori si cumpdrätori.

In zadar un autor sail artist pune el totfocul sufletului sail in opera sa, in zadarface el sa treacâ intr'insa scanteia divina ageniului sai1,daca nimeni nu o citeste, dacänimeni nu o curnpära, opera sa se va aco-peri de praf, iar geniul sail artistic va periinnabusit, din lipsa de aer.

Trebue, dar, sa dam, si in acesta privintä onoua directiune Educatiunei Femeei romane.

Trebue, mai intaiti, sa o facem sa preferebucuriile spirituale, bucutiilor materiale, -o bung lectura, unei toalete izbutite.

Al douilea, trebue sa o deprindem, sä oi nv i tam sa vorbeasca, sä armam mintea eicu cunostiinte utile, care pot servi de fondconversatiunei ei, si inlocui babinagiul insi-pid la care ea se dedd astazi.

Trebue sa o facem sa iubeasca si A. sti-meze limba si literaturd romaneasca ; tre-bue ca, sub farmecul accentului ei melodios,«dulcea limba româneascdp, «ce noi cu drag

61

i. BASILESCU

grhim», sa se afineze, sa ajunga la acea per-fectiune armonioasa, la acea limpeziciunepe care am cunoscueo in gura mamelornoastre, nefrantuzite Inca.

Trebue ca ea sa iubeasch a ceti romane-ste,trebue ca autorul roman sa stie ca opera lui va Ii cititä i apreciata, de jaded.-tori drepti i inteligenti,ca marfa lui vagasi cumparatori.

Trebue ca artistul, pictor sad sculptor,sa stie ca expozitiunile sale vor fi vizitate,ca operile lui vor fi cumparate, de persoa-ne cunoscatoare, Ca inteun cuvant, silintelelui vor fi incoronate de succes, ca el vagasi in \TM ful daltei sad penelului säü, paineazilnicd, ea nu mizeria neagra va fi rdspla-ta devotamentului

Ca doamnele iron-lane vor preferi un tabloti modest. dar esit din pana unui Roman,unei crute sati chiar unei opere de valoarestrain A.

*i in aceasta privinta, Femeea românáar putea face mult,ar putea face tot, pen-.tru ridicarea nivelului moral si intelectualal Natiunei.

Aceea ce '1 trebue, aceea ce lipsesteeste sentimental rolului social ce ea estechemata sa joace in sanul Poporului roman 1)

I) Din Cronica din 2 Martie 1905.

62

sad.

Educatiunea econornica

Educatiunea economica

Omul naste nudus in nuda hurno: pentrua satistace trebuintele sale varii si din cein ce crescandein raport cu civilizatiunea,el nu are alt mijloc de cat munca.

Prin mulzed, el smulge, din Naturd, unulrate unul lucrurilP inanimate, el domes-ticeste pe cele animate, ele subordonk ca-priciului si vointei lui, fortele vegetative alesolului, cäderile de apd,pand si lumina sicalclura Soarelui.

Prin muncd, dar, el creazà toate utilitatile,el produce toate bunurile,de care el arenevoe spre a satiface trebuintele sale.

Obligatiunea de a produce aceste bunuricade in Rolul social al Barbatului.

Lui incumbd datoria de a intra in rAzboiiicu Natura, cum zice Karl Marx, de a cu-ceri din sAnul ei toate bogatiile, de care elare trebuintd.

A produce, insä, bunuri nu este scopul

65 5

N. BASILESCU

final al activitatei omului: ci a fi consumate,adic apticate la trebuintele noastre.

Consumatiunea bunurilor formeazd coroa-na arborelui economic, cum zice Walker,ale cdrui rdddcini sunt productiunea, iartrunchiul si crdcile, circalatiunea si distri-butiunea acestor avntii.

Fdrä consumatiune, nici productiunea nuar fi posibild: bunurile s' ar ingrdmddi unelepeste altele, nirneni nu le ar cere eleriu ar mai avea nici o valoare,- productiuneanu ar mai avea nici un scop.

Importanta dar a fenomenului consumati-unilor bunurilor este deterrninantd, pentruinsäsi viata economicd a omului.

Consumatiunea ordoneazd procluctiunea :ea ii indica si felul bunurilor ce ea are sdproducd si cantitatea lor.

Ea este ca o masind pneumaticd, care ab-soarbo mdrfurile procluse, care face vidul e-conomic, pe care productiunea trebue dinnod sd '1 ample.

Ei bine ! aceastd imensd functiune econo-mica este, prin natura si prin organizatiuneanoastrd sociald, intreaga deferitd Femeei.

Femeea presida exclusiv la exercitiulacestei functiuni.

Consumatiunea bunurilor, in general, esteindividuald : fiecare familie consumd in in-

- 66

EDUCATIUNEA ECONOMICA

teriorul casei ei bunurile pe care teal defamiliealbina producatoare le a cules dinafard ; femeea procede la orAnduirea casei,la distributiunea bunurilor 0 la consurna-tiunea lor.

Cine dar nu intelege cA, in aceastä func-liune, femeea joacd un rol hotdrAtor pentruprosperitatea sail ruina micei economii do-mestice ?

In zadar, bärbatul ar aduce din afarä bu-nuri, in zadar, el ar munci .i produce,dad. femeea risipege, el, särmanul, ca 0Sissiphe, nu ar face deck sä urce pe stalledpetrele, care din nod s'ar rostogoli pestecapul lui !

0 femee econoarnA, ordonatä in rolul ei,produce, efectiv, indeplinqte efectiv un roleconomic considerabil,caci zice un proverbitalian : molti pochi farrano un assai !

A face dar Femeea conscientA de rolulski economic,a'i arka cd prin diviziuneaocupatiunilor, care sta la baza ordinei sociale,societatea i-a deferit o mare ,0i nobilh misiu-ne de indeplinit,aceasta trebue sA fie Edu-ckiunea ce Femeea roma nd catà sd pri-meascA.

In locul dar al revendicatiunilor femeniste,al reveridicatiunilor de drepturi egale,adicI al confusiunei rolurilor intre cele

67

N. BASILESCU

(lona sexuri, trebue, din contra, sa asemanamfiecarui sex rolul sad, si sal facem conscientde datoria lui de al indeplini.

i de oarece nimic nu este nod sub soa-re, nu trebue sá credem ca aceasta ehes-tiune a revendicatunilor femeniste apartinenumai timpului nostru,ca noi am inventat'o!

Nu, caci femeile in toate timpurile, dinantichitate i pand azi, au fost impinse deorgohul de a dovedi omenirei ca i ele suntcapabile de a indeplini, chiar cu maimult succes de cat barbatii,--diversile func-tiuni sociale, economice i politice ce acestiaexercita, adese ori este adevaratfoarte rad, in Stat !

Pretentiunile lor ad fost combatute deunii, ca Aristophane, sub forma satirickdealtii- ca Xenophonte, sub forma judecatei fi-losofice.

As tfel,Aristophane, in Adunarea Femeilor,ne spune ca fenieile atheniane satule de modulde guvernare al barbatilor i neprevazandnici o amelioratiune Itt conditiunea lor, s'aticonjurat sa puna, ele, mama pe Putere.

Pentru acest scop, ele s'ad travestit, s'adimbracat cu mantiile sotilor lor, ad incaltatirnineii lor laocooniani, ad pus barbe false,

luand toiagul barbatilor lor, ele. s'ad

68

Si

EDUCATIUNEA ECONOMICA

furip.t, una cate una, pe Pnyx, uncle se tineaadundrile Areopagului,

Aci, cea mai dqteaptA din tre ele, capul con-juratiunei Proxagoras,luand cuvantul, lezise :

«Oh ! CetAteni Atheniani !«Afacerile acestei tali md intereseazA tot

atat cat si pe voi. MA intristez, mA indignezcand vdd cum total merge in RepublicA.In capul sad nu vAd de cat rAi cetAteni :dacA unul dintre ei este cinstit intr'o zi,el este neonest in zece zile.

«Daca recurgem la un altul, acesta va fi §imai rail. Cu ideia voastrA tristd va fi cuneputintA a vd da Liu consilirl. DacA cinevaeste bine dispus pentru voi, el nu vA inspirlde cat neincredere ; un altul vA vrea Au].'1 imbulziti cu rugdminte.

4 A fost un timp cand nu aveam nici oManure : Argyrius trecea de un om rail,(el fusese condarnnat la Lemnos) : dar avemunul azi §i acel care s'a vandut drept baninumai inceteazA cu elogrile lui, iar acela,care nu a primit incA nimic, declard demnde moarte pe ori cine traficA voturile lui !

«Tu popor, continuA ea, e§ti autorul rAului : in timp ce voi prelevati din tesaurulpublic salariul vostru i fiecare in particularnu are in vedere decal propriul lui in-

- 69

N. BASILESCU

teres, Statul tardste piciorul ca Eschinos (unschiop).

«Dar, dacd m'a credey pe mine, puteyInca sä fiti sctipati: abandonati ferneilor afa-cerile publice, precum le incredintati inten-denta si administratiunea caselor voastre.

«Ele valoreazd mai mult de cat noi (A, nuuitdm cd Proxagora este travestitd in bar-bat) si o dovedese :

«Nu este nici una, care sd nu spele lanacu apd caldd ! (ar trebui apa rece), dupdvechiul obiceiii.

«Nu le veti vedea incercand nici o inova-tiune.

«Dac'd dar Mhena ar avea intelepciuneade a le imita, in loc s'd se ingenieze in ste-rile inovatiuni, salutul ság nu ar fi oareasigurat ? :

(Ele fac fripturile seza.nd. ca altd data.«Ele poartd sarcinile pe cap,ca altd data.«Ele celebreaa. Thesmophoriile,ca altd

data.«Ele fac präjiturile,ca altd datd.« Ele necajesc pe barbatii lor, ca and data«Ele....«Ele si WI micele delicatese, in ascuns, ca

altd datd : le place vinul curat, ca alta.datd,etc.

70

EDUCATIUNEA ECONOMTCA

«Lor dar cethtent trebue sä le incralintam Republica, tard discutiuni zadarnice,Mrä s. ne intrebärn cum ele vor lucra .

aSa le lásAm, pur i simplu, Putereane gAndirn numai la aceasta : mai intai, elesunt mama si vor cruta viata soldatului,apoi cine mai bine de cAt mama va sti säaiM grip'. de proviziuni?

«Pentru a-si procura bani, nu ad ele re-surse infinite ?

«La Putere ele nu se vor läsa arndgite, c5ciele sunt experte in tot felul de inseldciuni!

aik§i mai avea maUe de zis, dar conchideProxagoras, urmati consiliile mele, i vetiavea multe zile fericite, !

Adunarea, ne spune A ristophane, a aprobat prin aclamatiune propunerea celebrei con-jurate si a incredintat Statul, conducerei lor.

*i care este forma de guvernámant pe careele aü inventat'o

Comunitatea bunurilor qi a femeilor !

Dar sä läsám pe Aristophane si sà trecemla Xenophonte,tabluul, ce el zugraveste, deaceea ce trebue sä fie viata conjugald, telfinal al femeei, este facut cu pan& de ma-estru : el trebue sä fie i azi vitt in minteasi in inima oricarei femei, ii dad de modelFemeei

-- 71

si sä

rornane.

si

-

?

N. JIASILESCU

«Cand sotia mea, povesti un oare careIschomacus lui Socrate, se mai familiari/asecu mine, 0 intimitatea ii daduse curagid dea-mi vorbi mai liber, ii facui cam urmatoarea intrebare :

«Spune-mi, femee ! inceput-ai tu O. inte-legi pentru ce te am ales ed 0 pentru cerudele tale te ad dat mie ?... Daca divinitateane va da copii, ne vom chibzui impreunaa'i cre§te, cat se va putea mai bine. Cad vafi pentru noi o bucurie comuna, cand vomgasi in ei sprijin 0 ajutor pentru batranetelenoastre.

0 Dar de astazi, deja, aceastä casa ne estecomuna. Ed tot ce am, '1 pun in comun,caci 0 tu ai pus deja in cumun tot aceea ceai adus. De azi inainte nu trebue sä maisocotim eine a adus mai mult de cat celalalt,dar trebue sd ne patrundem bine de aceasta:ca. acela clintre noi care va administra maibine bunul eurnun va aduce cel mai marecel mai precios aport.

«La aceste cuvinte, Socrate, (continua Is-comachus), femeea mea ma intreba : Cum tevoid putea ed ajuta ? De ce sunt ed capabila ?Totul nu repauza pe tine ? Mama mea 'ml-azis ca. misiunea mea este de a ma, purtabine.

«Da, in numele lul Jupiter I, ii zisei

72

EDUCATIUNEA ECONOMICi

§i mie tatál met 'mi-a spus acelmi lucru,dar, este de datoria unui om §i unei femei

cari se conduc bine, de a face astfel caaceea ce ei au sa-1 faca set prospere, cal seva putea mai bine, §i ca sä dobandeascei §ialte lucruri noui, prin mijloace oneste§i piste.

«Zeii 'mi par cA au cugetat bine, când auimperechiat pe bärbat §i pe femee pentru celmai inalt folos comun. Binele familiei §i alcasei cer ocupatiuni in afara §i. in launtruleasel.

«Or, divinitatea a apropriat deja naturafemeel pentru grijile §i ocupatiunile inte-Hoare si pe aceea a omului, pentru grijile§i ocupatiunile din afara. Frigul, cälduraräzboaele, corpul omului a fost pus in ma-sura de a le suporta ; pe de altd parte, di-vinitatea a dat femeei aplecarea §i. misiuneade a läpta pe nouii nascuti ; tot ea este in-särcinatä a veghea asupra promiunilor, pecAnd otnul este insdrcinat a respinge peacei ce ar voi MI vatäme.

«Cu toate acestea, este printre functiuniletale una, care socotesc cã null va placetocmai : acea de a ingriji pe unul dintresclavii tai, cand el va cddea bolnav; tu trebueprin ingrijirile tale datorite tuturor stiveghezi la instinato§irea lui.

73

N. BAS1LESCU

«In numele lui Jupiter, zise femeea meanimica nu'rni va fi. mai pläcut de oare

ce, insdnatosit prin ingrijirile mele, ei ausd-rni fie recunoscatori si 'mi vor dovedi unmai mare devotament ca in trecut.

a Acest raspuns ma incanta continuaIschomacus si 'I zisei : tu vei avea si altegriji si mai grele a indeplini : cand dinteosclava incapabila de a toarce, tu vei face obun& lucratoare, cAnd dintr'o intenclentasau dinteo lucrätoare incapabila, vei fi fAcutuna inteligentA, capabila, devotatA.

«Iar farmecul, cel mai dulce va fl canddevenitä mai perfectO decal mine, tu ma

vei fi facut sclavul tau, cAnd in loc sa tetemi cä cu varsta vei perde, in casa ta, dinconsideratiunea ce ai, tu vei avea incredin-tarea Ca imbAtranind, vei deveni pentru mineo sotie mai buna inca,pentru copiii tai omai bunA mama,o mai buna gospodindpentru casa ta,o stApand mai onorata. Cadfrumusetea si bunatatea nu depind nici decum de tinerete : virtutile nurnal le fac sase inalte in ochii oamenilor 1)9.

I Din Cronica din 6 Martie 1905.

74

Educaliunea rrioralà a feruei

Educatiunea moralä a femeeiA iubi, a iubi pe sutul sdu,a iubi pe

copii sit si pe fratii sdi, a iubi pe parintiisdi,a iubi pe aproapele sau,a iubi Patriasi Neamul ssä,a iubi si suferi chiar pen-tru Popoare indepdrtate, in restriste, pentruoameni morti in rázboaie, in naufragiu, incataclisme, ca cel din Martinica, sau ininundatiunf, ca cele din Murcia, Iubirea

trebue sä formeze aerul ambiant al Fe-meei, oricine p6trunde, cu aceste deosebitetitluri, in atmosfera ei, trebue sa fie pa-truns, in grade diverse, de razele de cAldurdce vor emana din inima si din sufletul ei.

Ei bine ! acest sentiment. care face de-coral Femeei, care explicti existenta ei mo-ra1A,care determiná Rol ul el social, careface dinteinsa nu numai generatoarea sicon tinuoatoarea speciei, dar parghia moralä aridicarei societatei, acest sentiment atat deinalt si de sublim se pare, ca Femeea românäincepe sd'l uite sau chiar sal dispretuiasca

77

N. BASILESCU

Acest sentiment este atat de flresc, lucklegiuitoriipand acumnici nu s'au preo-cupat de el, el incepe inFd a deveni atatde rar, chiar aiurea, in cat acei ce se inte-resd la consolidarea familiei si a societateinu ezitä a sfatui pe legiuitor sà facä din-tr'insul---o obligaliune pozitivd.

zice inteadevdr art. 191 C. civ., 'sidatoresc unul altuia credinta, sprijinajutor».

Legiuitorul nu vorbeste asa dar de iubi-rea, care trebue sd fie cauza i imboklulcdsätoriei, cimentul ce va topi in came unope cei doui soti, pentru cd el presupunecá ea existä, Mil ea, casatoria nu s'arfi contractat.

Legiuitorul nu se preocupd de cat deobligatiunile care decurg din faptul cdsä-toriei, i printre ele, el nu ganctioneazddeck credinta, sprijinul i ajutorul, cesotii isi datoreazd.

lutä de ce Paul Hervieu ar voi ca legiui-torul sa oblige pe soti si a se iubi, sä'he'd din lipsa de iubire o cauzd de ruperea cdsatoriei !

Imperiul i actiunea legei expira, insd,la suprafata Sufletului individului, ele nupdtrund si nu pot opera asupra interioruluiInimei si Sufletului acestuia.

78

«Sotii,

ca

EDUCATIUNEA MORALA A FEMREI

Numai educatiunea poate influenta, inbine sau in rail, modifica, ameliora s;41scalcia aceasfä parte atat de impresionabilaa fiintei noastre.

Educatiunea joaca un rol determinant informarea omului de azi: sunt cute ascunse,colturi nevazute in Eul nostru, unde nupatrund razele legei,unde nu patrund decat razele convingerei intime.

0 privire asupra societatei noastre ne vadovedi absenta acestei educatiuni la Femeearomana.

Casatoriile, in general, se contracta la noifail ca iubirea sa le prezide : nici sotul nuaduce sotiei lui o scantee de iubire, darnici sotia nu'i va da o licarire macar dinaceasta fiacara clivind

.5i unul §i altul cantaresc §i masoara avan-tagiile materiale, ce ei vor culege din a-ceasta impreunare.

Sotul suputeazd influenta politica, veni-turile, capitalurile, intr'un cuvant profttul,ce el va trage din aceasta casätorie, iarsotia se gandes.te la train], la luxul, la echi-pagiile, la toaletele, la balurile, la voiajurile,etc., ce ea fie cu zestrea ei, fie cu venitu-rile barbatului sail, va putea sa guste inviitor

79

N. BASILESC1J

Nici unul, nici altul nu aduc acea lucre-dere in sine, in energia, in curajul lor deluptd : bärbatul in forul public, sotia inforul interior al casei.

Lai, §i unul §i altul, ei nu se reazimAdecal pe prevederea §i econorniila ce pA-rintii fetei au putut realiza, pentru a le a-sigura lor un tratu fdrA munca §i fdrAriscuri.

Ori, cesante causa, cessat effectus I CAndmicul tezaur adunat, picAturA cu picAturA,de sArmanii pArinti a dispdrut in jocul decArti al sotului §i in toaletele §i luxul des-frAnat al sotiei, atunci cAsAtoria se dissolvA,cei doui soti se despart, precum se des-parte fructul putred de arborele ce '1 a pur-tat, pAnA acum.

CopiT rAmAn pribegi, fArA tatd §i fArAmama, sotul devine stAlp de club sau decafenea, iar sotia oaspetea Mid PaOlor pier-duti 0 a Fonedor perdute l a Palatulul deJustitle, sau victima stradei i a caselor deprostitu tin ne.

Tata privelitea ce ne infatipaza societa-tea noastrd: de sus §i pAnA jos.

.5i jos, ca §i sus, divortul este Jot atAtde frecuent.

En contra acestei stAri de lucruri, caremineazd la baza sa societatea, care face din

80

EDUCATIUNEA MORALA A FEMEEI

violarea primei datorii morale si legaledin calcarea fidelitatei ce sotii 'si datoreaza

un obiceiu general al nostru nu seopera nici o reactiune.

Nici femeea care se cdsätoreste fard amor,nici femeea care divorteaza,-- na intam-pina in societate nici un frau : ea este totatk de bine primita azi la bratul unuinou bdrbat sail chiar al until amic !pre-cum ea era erl, la bratul primului MAIbarbat.

Aceasta impunitate, de care femeea imo-rald se bucura in societate, o incurajaza alega si deslega legaturile sale, cu cea maimare usurintä si Mt nici o reflectin ne.

Daca, din contra, femeea ar ,sti, ea dincolode calcarea obligatiunilor sale morale sicivile, exista nu numai inchisoarea, careacum nimeni nu o mai reclama dar dis-pretul societatei,ea ea de azi inainte vafi considerata si tratata ca un paria, ea ofiinta infectioasa, ce taraste dupa sine mi-crobul vitiului, atunci ea s'ar gandi dedona ori deck sa pacatuiasca odata.

Daca corpul nostru social ar fi sinatosdaca el, dela sine, ar expulza dintr'insul

toti fermentii cei rui, ce o disolva, dad, insocietate s'ar stabili o linie de demarcatiunesevera peste care femeea care a jonglat cu

81 6

N. BASILESCU

Iubirea, care a calcat in picioare sfintelesale datorii ar §ti ca nu mai poate trece,

atunci multe casatorii ca cele de azi nus'ar mai face si nici multe divortari, cacele de azi, nu ar mai avea loc.

Totul ar reintra in ordine,curentul so-cial ar reveni in vagniul sau, el §i-arurma mai departe cursul,linistit §i drept,

and astlel societatei o baza solidd, ofamilie cinstita si durabila.

La acest mare rezultat insd nu se poateajunge decat iard§i prin educatiune 1).

,

1. Din Cronica din 7 Maiu 1b0b.

82

Educatiuriea socialá

Educatiunea socialäCând Istoria va face inventariul gandi-

rilor, inventiunilor si rezultatelor obtinutein Secolul XIX, in fruntea lor, a tuturor,va apare ca cea mai stralucità, mai durabilási mai utilä cucerire a acestui secol, con-ceptul pe care omul a ajuns, in fine, 0. 'silfaca despre obligatiunile lui sociale.

ldeea «solidaritatei socialen, adica a uneiobligatiuni sociale, generale, si reciproceintre toti membri aceleasi societäti, esteastAzi definitiv dobanditä omenirei.

Nici un filosof nici un om politic nuo poate exclude din speculatiunile sau re-formele sale.

Ea constitue punctul de la care pleacas'l telul cAtre care tinde de azi inainte min-tea omeneascd.

Victoria nu a fost, ing., usoar4,desi so-lutia era atal, de aproape.

Gandirea omului, inteadevtir, a fost, indecursul timpului, scoasä din calea inte-

- 85

N. BASILESCU

leapta pe care Platon i o indicase §i atatde invälmäsitd de ideile false §i preconce-pute, ce veacuri peste veacuri au grAmdditin jurul ei, incat a trebuit ca amenintareaunei puternice zguduiri sd o de§tepte dinamortirea §i rdtacirea, in care ea se com-pldcea.

Teama numai de o noud revolutiune so-ciald, poate mai intensd si mai crud& decattoate eke au precedat'oa silit pe om WOscrute constiinta §i sd se intrebe, clack insdnul actualei societati totul este pentru celmai mare bine al tuturor.

Rdspunsul nu este greu de gäsit.in mijlocul unei civilizatiuni tot mereu

crescande-- tot mai mult strAlucitoare, plan-gerile, revendicatiunile devin, din ce in ce,mai intensive, mai asurzitoare.

Este oare aceasta, pentru CA starea cla-selor suferinde a devenit mai rea decAtinainte ?

Nutotul in jurul nostru o atestd.Dar, pentru cd conceptul nostru social

s'a schimbat inaltandu-se : cei ce suferdpot acum , face sd se auzd glasul lor iarcei cAtre call ei se adresd sunt mai binepregdtiti i mai bine dispu§i a le da as-cultare.

Din aceastd apropieredin acest examen

86

EDUCATIUNEA SOCIALi

de constiintä i ciocnire reciproca a tisnitnoua idee sociala : ideea solidariteitei sociale.

inainte de a vedea in ce ea consistdcari sunt metoadele i mijloaceleprin careea se poate realizasa ne dam bine seamade ideile ce au precedat'o.

Numai astfel vom putea insemna diferentace le sepal% si importanta acestei diferente.

Divinul Platon, pentru a stabili armoniagenerald in societate, a proclamat ca prin-cipiu suprem Principiul Unitafei sociale :adicä desfiintarea tutulor intereselor indivi-duale si a cauzelor ce le determind, pentrua nu lasa sa subsiste de cat unul singurInteresul comun, in care interesul flecaruiasa se confunde cu interesul tuturor, cacinumai astfel Binele public va fi binele lie-càruia,Bãvl public va fireiul fle-ceiruia,fericirea sau nenorocirea unui singur ce-tAtean va atinge pe fiecare, ca propria luifericire sau nenorocire.

MuncI, zice el, Statul va fi ca un singurern : cand degetul nostru a primit o randoarecare, masina intreaga a corpului si asufletului, - a carui Unitate este opera prin-cipiului suprem a sufletului insusi,incearcao sensatiune i intreaga suferd de rAul uneia

87

:

N. BASILESCU

din partile sale ; de aceia si zicem de unmu : «ca'l doare degetul».

Principiul Unitatei sociale, care formeazabaza filosofiei lui Platon, atat de sublima,nu a fost inteles de Aristot, discipulul luicare '1 a confundat, cu principiul Unifor-mitatei sociale, adica al cristalizatiunei so-cietAtei in clase sau caste, ca in India sauChina, principiu formal combatut si respinsde Platon in Republica sa ideala.

Christianismul a pus in Ideea de caritateidealul social :

«Ori cine va da la unul mai mic decat elnumai un pahar cu apa nu'si va asteptarasplata», si «sa nu stie stanga ce da dreap-ta» etc.

Dar, cine nu vede cd caritatea este insult-cientä a vindeca ranele sociale ? ea face,inteadevar, abstractiune de legatura intimace strange pe toti oamenii in societati si deobligatiunile lor respective ca membri aiacestor societAti. Christianismul abandondtotul in lumea aceasta unui sentimentalismfara nici o sanctiune; mai mult inca, constiude insuficienta lui el e silit sA laude mi-zeriasi sa recomande indurarea.

88

EDUCATIUNEA SOCIALA

Pasiunea, suferinta, este misterul supremal Crestinismului :

«Fericiti cei ce plAng».«Fericiti cei ce suferl persecutiunea pen-

tru justitie ; voi veti fi fericiti cAnd oa-menfi vd vor blestema si vA vor persecuta».

«Veniti la mine voi toti cati plecati gru-mazul sub jugsi vA voi insufletiD.

Bossuet, cel mai ilustru reprezentant alPoliticei crestine, nu &este alt corectiv almizeriei omenesti decdt bunAtatea, blAnde-tea si solicititudinea Regelui pentru cetateni,iar acestora el le recomandA, cu candoare--rAbdare, post si rugaciuni.

«Arareori, zico un distins critic, d. Denis(v Bayle et furieu, pag. 67) se vAzu maiputinA grijA de drept si de umanitate deckin secolul al XVII. Totul era sacrificat Sta-tului, gloriei Regelui sau mai stiu eu cAreiregule sau discipline..

Din contrA, flilosofia secolului XVIII estepAtrunsA de umanism, insA de un umanismunilateral, de individualism.

«FA altuia aceea ce tu ai vrea ca el sa-tifail tie. ialA, zice Vollaire, -singura legefundamentald si nestrArnutatä», «singuracare nu poate fi srnulsd din inima ome-neascd..

89

N BASILESCU

lnsd, Filosofia umanitard IT Filosofiadreptului natural», a secolului XVIII, nu s'aputut ridica peste conceptul dndividului».

Atat Voltaire cat ti Enciclopedittii, atatRousseau cat ti Kantatat Phisiocratii catti Economittii nu au putut se degajeze oridee socialdh, qo privire de a intregula societatei».

*i unii ti altii s'au multumit se proclamedrertul natural §i innascut al inclividuluila libertate, ca un drept inalienabil ti in-violabil.

Consecintele acestei tilosofil au fost incal-culabile.

Organisatiunea sociald feodala claditäcu atatea trucle, lacrimi ti injustitii, fn.din temelii, surpatä de marea Revolutiunefranceza.

Noaptea, din 4 August 1789, fu incoronareati apotheosarea Filosofiei din sec. XVIII.

a Aceastä noapte, zice Mignet, pe care uninimic al Revolutlunei a numit'o sfantaBarthelemy a proprietätilor, fu mai alessfanta Brathelemy a abuzurilor.

ffEa matura daramaturile feodalitätei, eaelibera persoanele de restul de servitudine,pamanturile de dependenta seniorilor, pro-prietatile roturiere de predaciunile vanatu-lui ti de exactiunea dijmelor.

90 --

EDUCATIUNEA SOCIALA

(DistrugAnd justitiile senioriale. resturileputerilor private, ea conduse la regimul pu-terilor publice.

«DistrugAnd venalitatea sarcinilor magis-traturei, ea deschise calea justitiei gratuite.

«Ea fu trecerea de la o ordine de lucruri,unde totul apartinea particularilor, la o altaunde totul trebuia sd apartind Natiunei.

«Aceastd noapte schimbd fata Regatului,ea fAcu pe toti Francezii egali; tot" puturdsd ajungd la functiunile publice, sd aspirela proprietate §i sd exercite orice industrii.

«In fine, aceasta, noapte fu o revolutiunetot atdt de important5, ca §i insurectiuneadela 14 Julie, a cdrei consecinta ea era.

«Ea fdcu pe popor stapan pe societate,precum cealaltd l'a fdcut stäpAn pe guvern,§i ea permise a prepara noua Constitutiunedistrugancl pe cea veche,.

alloaptea din 4 August 1789, scrie lardndul sau Camil Desmoulin in le VieuxCordelier, este acea care a suprimat me-trisele, jurandele §i privilegiile exclusive.

«Va merge sä facd negot in Indii cine vavoi. Va avea prdvalie eine va putea. Patro-nul croitorpatronul cisrnar, patronul bar -bier vor plange, dar calfele lor se vor bu-cura.

«In mansarde va fi iluminatie.

91

N. BASILESCU

aOh ! noapte fericita, pentru cornerciant acdrui libertate a cornerciului este asiguratAfericita pentru muncitor a cArui industrieeste liberau.

In locul ingrAdirilor elaborate de Evulmediu in jurul individului si al claselorsocialeintrA deci libertatea, sub toate for-mele ei: libertatea persoanei, libertatea Pro-prietatei, libertatea muncei, libertatea consti-intei, libertatea cuvanului etc.

Ori, vechia societate prezinta o adevAratAcohesiune : indiviclul era grupat in corpora-tiuni, jurande, metrise. sau in clase : nobili,clerici, burghesi.

Intre membrii fie cArui grup sau clasa,exista o intima legaturA o solidaritate deinterese si de clasa. : ei 'si clatorau si 'si dau,unii altora, sprijin si ajutor.

Cu abolitiunea lor, societatea se disolva,se fAramiteste intr'un furnicar de individe,WA nici o legAturA intre elefard nici uninteres sau ideal comun.

.5i aceea ee este si mai gray este CA pecand libertatea, in genere. isi ea avant subtoate formele, numele si nuantele posibile siimaginabile singura libertate interzisA,proscrisA chiar de noul spirit, fu libertateade asociatiune. (V. legea francezd din 1417 Iunie 1791).

92

EDUCATIUNEA SOCIALA

Spiritul Revolutiunei franceze se lati inlumea intreap i azi nu este natiune civili-zata, care se nu i fi modernizat sistemulsau politic si economic dupä datele si re-zultatele ei.

Ideea dominanta k4i fonclamentald a acestuinou sistem este coprinsa in urmatoareapropozitiune formulatd de Kant :

Dreptul unic, original, pe care fiecare iiposedd numai prin faptul cd el este om,este acela de a se ai artine lui insu§i, dea ft prorriul salt domn : libertatea Inteunouvãnt.

Libertatea este fundamentul Dreptului§i al Moralei, Dreptul reguleaza usagiulei extern, iar morala pe acel intern, deunde, singura misiune pe care societatea

organele ei o au este de a asigura exer-citiul acestei libertdti : die Rechtssicherheit.

Rezultatul aplicatiunei acestui sistem afost deslantuirea unui crancen razboill intreoameni: bellum omnium in omnes, o luptapentru existenta, struggle for existencefärã scrupu i OA seaman strugglefor life.

1nteadevgr, Filosophia individualisatä asecolului XVIII a gasit un ecou imediat, atatin theorie cat si in practica.

93

gi

N. BASILESCU

Pe de o parte, Economistii, incepand cuPhisiocratii Si cu Adam Smith, Ricardo, J. B.Say, Bastiat etc., s'au proclamat partisani ainouei doctrine, iar oamenii de Stat si toateinstitutiunile, in primele trei cuarturi a se-colului XIX, au fost pAtrunse de cel maipur individualism ; excesele noului sistemnu intarziard a da roaderoade amare.

Rand pe rand, Simonde de Sismondi inFrancia,I. G. Fichte, Adam Muller, Bern-hardi, List, in Germania,James Lawderdalein Anglia,H. C. Carey, in America, au de-nuntat noua filosofie ca un agent disolvantsi morbid al societätei.

Acela, insA, care s'a ridicat pand la ade-vAratul concept social la idealul moraleisociale, a lost St. Simon.

Deja in Sistemul sau industrial, St. Simonpune ca tel societatei «amelioratiunea catmai curand posibild a soar tel clasei care nuare alte mijloace de existenid decal muncabrateloru.

In eNoul sau Christianismh, insA, preocu-pat a pune bazele unei noui Religuniunuinou Christianism, St. Simon proclamA cägReligiunea insAsi trebue sA conducA socie-tatea cAtre marele scop al amelioratiunei celei

94

EDUCAT1UNEA SOCIAL A

mai repezi a soartei clasei celei mai nume-roase si celei mai sarace».

In aceastd stare erau spiritele, deja inds-prite contra durei doctrine individualiste,and, atre a doua jumdtate a secolului XIX,apt-1m celebra teorie a cr Selectiunei natu-rale)); cu dânsa Individualismul dobAndesteo noud strdlucire.

Dupd aceastä teorie, om, animal sauplant& in virtutea numai a propriei salelegi de conservare si de desvoltare, tindea'si lua un loc sub Soare si a si'l pästra.

La ospd(ul cornun ne find, insd, loc pen-tru toti, de oarece dupd. Malthus mijloacelede existentd se inmultesc in proportie arit-metia pe and, oameni, animale sau plante,in proportie geometria, trebue fatalmentesd isbucneasa intre ei un räzboiu, un pro-ces de eliminatiune s'i de exterminatiune.

In aceastá luptd, acele individe vor triumfa,care vor fi prevdzute cu calitati speciale cele lac mai apte, le armeazd mai bine pentrufelul de luptd, ce ele au de dat.

Rezultatul rázboiului va fi : pdstrarea a-cestora si suprimarea individelor inferioare.

Acesta este fenomenul selectiunei natu-

- 95

-

-

N. BASILESCU

rale, din care s'a declus faimoasa Teorie aSupravieNitorului.

Dacä dar ne aflam in fata unui fenomennatural ale earth consecinte sant ineluc-tabilecea mai buna politica de urmat estetot : laissez faire, laissez passer, le mondeva de luiméme, inventata de Fisiocrati ,.;:iprofesata de intreaga Filosofie a secoluluiXVIII si de primii economisti.

Omul, intervenind, nu va putea &cat saturbure ordinea naturala a lucrurilor.

Gratie selectiunei pe care natura o face,in mod fatal, printre noi, societatea se epu-reaza : pe zi ce trece elementele, ce ocompun, prezinta din ce in ce mai multegarantii de durata si de a melioratiune, deoarece numai cele tari pot supravietui.

Razboiul civil,darsi moartea auxiliaraluisunt adevaratele parghii ale progresuluisocial.

Cat de inumana este o atare fllosofle,este usor de vazut.

Acea ce, trig, este mai delicat si mai greude doveditsi acesta este meritul neperitoral secolului XIX, este cä ea este si ero-natd, in chiar principiul ei.

Fara a discuta meritul theoriei lui Linné,Buffon, Lamark, Wallace ori Darwin, cu

96

EDUCATIUNEA SOCIALA

aplicatiune la animale §i la plante, o stavilAde neintrecut se opune, dupa noi, la exten-siunea ei la oameni, la societatea umanä.

Sä lasam ca dintre toate animalele §iplantele, träind pe coaja globului, omul sin-gur subordonl vointa sa ratiunei.

Sä làsgm ca omul singur are conOintade responsabilitatea, ce decurge din faptelesale :

Dar ornul este singurul animal per fectibilprin impreuna convietuire cu semenii scii.

a Omul, zice cu drept cuvânt d. Th. FunkBrentano (v L'homme et Sa Destinée pag.IX) este o fiintä sau dacd voiti un animalperfectibil prin acordul cu alti oameni».

«Nu tinem la expresiunea de animal, a-daoga d-1 Brentano, pentru ca nici o specieanimald träind in societate, vetebre, insectesau molusce, nu se perfectioneaza prin fap-tul vie Wirei in comunitate. Acesta este pro-priu ornului. El se dezvoltä intelectual-mente, moralmente si. chiar fizicamente pemásura, ce cresce acordul gm cu semeniisdi ; el depere si se degrada pe mäsurti ceaceasth intelegere diminud : 'i lipse§te ea cudesavArsire, el redevine o bestie».

«Da, zisese deja Aristote, omul este unanimal social zoon politicon prin exce-lenta, el este mai sociabil decat albina, de

97 7

N. BASILESCU

cat toate celelalte animalecari trdesc im-preund. Insä Natura nu a tacut nimic inzadar, singur intre animale, omul are usulcuvantului.. . pentru a exprima binele sirdul moral si prin urmare, justul si injustul;ea 'i'a fdcut numai lui acest dar prepspentru cd el exclusiv are sentimentul bine-lui si rdului, justului si injustului si al tu-tulor afectiunilor cari decurg dinteansulD.

Nu prin instinct, ca animalele, omul tit-este in societatea altor oameni ci subimperiul naturei lui reflexe, omul cautdsocietatea semenilor sdi, caci el stie cd eaeste pentru el unicul sau mijloc de conser-vare si de per fectionare.

eAcela care prin natura lui, zice tot Aris-tote, nu apartine la nici un Stat la nici osocietate, färä ca pentru aceasta el se poatdacuza soarta, sau este mai mult decat unom sau este o fiintd depravatd, cdreia 'i sepoate aplica acest vers din Homer lr fardfamilie, fard legi, fard cdmin.

oUn atare om este rebel jugului, ca o pa-sdre de pradd; el este in r dzboill cu nnturax

Toate aceste theorii, fondate pe analogiimai mult aparente de cat reale, nu au Maltdecat sä invälmdseascä spiritul omenescrätdcindu-1 din calea dreaptd, adevdratä sisingurd conformä naturei si menirei lui.

98

EDUCATIUNEA SOCIALA

Un examen serios si adanc, insä, al orga-nizatiunei sociale, al felului de convietuireal oamenilor in salmi ei,al mobilurilor §iaspiratiunilor lor, a permis, cercetátoruluiatentiv, M. descopere aceea ce era atat deaproape de dânsul :

Ca din faptul impreunei lor vietuiri, oa-menfi con tracta, unii fata de altii adevärateobligatiuni obligatiuni sociale §i pozitive,susceptibile de a fi prevazute cu o sane-tiune , iar nu numai simple obligatiunimorale.

In acest nou concept al vietei sociale stäazi, eldeea sociald»: ea este rezultanta uneilegi universale care guvernä toate corpu-rile si toate fiintele, in spatiu §i in timp :legea solidaritdtei.

alch bin fiir mich da«Die Welt ist Mr mich da«Du bist fiir mich da!

dIata, zice Jehring (Der Zweck im Recht,I p. 67), cele trei propozitiuni lapidare pecare repauzd intreaga ordine a Dreptului,§i nu numai a Dreptului, dar intreaga ordinemorald a lumei : viata noasträ privatä, viatanoastrà in familie, comerciul, societatea,Statul, comerciul international, raporturile

99

N. BASILESCU

dintre popoare,-0 nu numai cu cele exis-tente dar i cu cele ce au disparut,.

Un fenomen social universal este acesta :nirneni nu poate trai numai prin sine §ipentru sine. Nu exista om pe fata Oman-tuluiori cat de mic §i de inutil s'ar 'Areael, care sa nu fie de un oare care folos o-menirei.

Prin faptul numai ea el vorbe§te, 0 totii face un serviciu : el conserva limba Siideile primite i le transmite urmmilor lui.

Nu odatä insa leagänul celui mai mareom a fost in caminurile cele mai umile cicele mai grace ;

Femeea care a dat naVere unui atareom, care l'a laptat i l'a ingrijit, a tacut o-menirei, zice Iehring, (op. cit. pag. 78), unmai mare serviciu cleat multi Regi pe tro-nul bon%

kitci titlul de creditor al omului, trtiinclin societate, dar el nu este nionai creditorci §i debitor.

Obligatiunea lui este pretul, equivalentultutulor avantagielor ce el culege prin faptulconvietuirei lui cu semenii sai.

eDin momentul and, a zis d-1 LeonBourgeois v . De la Solidarité pag. 119 dupaalaptare copilul se desparte definitiv demama sa i devine o fiinta distincta, pri_

100

EDUCATIUNEA SOCIA LA

mind alimentele necesarii existentei lui dinafarA, el este un debitor social, el nu vaface un pas, un gest, nu-si va procura sa-tisfactiunea unei trebuinte, nu va exercitauna din facultAtile lui ascande, fall a seimpArtäsi din irnensul rezervoriu de utilitAtigrAmädite de omenire.

«Datorie, hrana lui : fiecare aliment coel va consuma este fructul unei lungi cul-turi, care de secole a reprodus, multiplicat,ameliorat, speciele vegetale sau aniinale, dincari el va forma carnea i sangele lui.

sDatorie, limbagiul lui inca nehotdrat,fiecare cuvant care va naste pe buzele lui,el '1 va culege dupà buzele pArintilor saumaestrilor, cari ca si el '1 au invAtat, si fie-care din aceste cuvinte contine o sumd deidei pe care nenumaratii strAbuni le-au acu-mulat si fixat».

atunci, cand el va voi insusi sA pro-ducA, datoria lui va creste Inca, si mai mult:

«Datoriesi incA de o mare valoarecar-tea si instrumentul pe care scoala sau ate-lierul i le oferA ; el nu va putea nici odatAsti cate sfortari anterioare aceste douA ob-jecte atdt de simple si de maleabile aucostat. etc. etc.

cu cat & va inainta in viatA, cu atat

101

'si

.,5i

.0

5.i

N. BASILESCU

datoria lui va creste : datorie dire acei ceau construit si pavat strada au construitdrumuri de fer. poduri, sosele, corähii etc.etc.

«Datorie cAtre cei morti, cari ne au lasatmostenirea lor, datorie cdtre savanti, in-ventatori...B. etc. etc.

Dar care cine vom achita noi aceasteidatorie ?

Omenirea nu a muncit §i suferit pentrua leisa patrimoniul sau nici unui individ,nici unui grup de invidenici chiar uneisau mai multor generatiuni.

Ea s'a streidit §i a econornisit pentru totiacei ce vor fi chemati la viata.

Prin urmare, ne vom achita datoria noas-trä cAtre contimporanii si Care urmasiinostri.

Fiecare generatiune primes te patrinioniulstrabunilor MI cu ohligatiune de a '1 Os-tra si a '1 spori.

In m Ana. noastrá, el nu este decAt undepozit sacrupe care fiecare generatiune'1 a sporit achitând datoriile ce o grevau fatade antecessorii el.

g Aceastä lege a cresterei continui a bu-nului comun al asociatiunei formeaz5, ziced. Leon Bourgeois, legea contractului intregeneratin nile succesive, precum legea schim-bului de servicii si repartitiunea sarcinelor

-- 102

EDUCATIUNEA SOCIALA

si profitelor este aceia a contractului intreoamenii aceleasi generatiuni».

Prin faptul dar, al prezentei si vietuireiomului in societate, acesta contractd obliga-tiunea pozitivd, nu numai de a conservacivilizatiunea din care el face parte, darInca de a contribui la dezvoltarea ei ulte-rioard.

Inteaclevár de a fi degajat acest nouelement, meritul revine intreg acestui dis-tins filosof si om politic 'francez, d-lui LeonBourgeois, obligatiunile pozitive se for-meazd nu numai prin contracte, ci si prinquusi-contracte.

Acceptand sd trdesc in societate si sdparticip la toate binefacerile vietei sociale,sant, ipso jure, presupus cd am acceptat siaceastä indoitd obligatiune.

De indatd, insà, ce recunoastem existenta0 legitimitatea obligatiunei sociale. ce pefiecare dintre noi ne greveazd, si. admitemprincipiul repartitiunei ei intre cetdteni,este evident. cd legea pozitivd, care ar pre-vede-o cu o sanctiune. nu ar comite nici oviolatiune a libertdtei individuale.

In aceasta stä eroarea si exageratiuneasistemului individualist : in a fi denuntatorice incercare de a face sd triumfe si sddomneascd justitia intre oameni, ca atenta

103 - --

N. BASILESCU

toare la sacro-sanctul principiu al liberta-tei individuale.

In ce masurd, insd, se vor impeirti intreindivide aceste sarcini §i avantauii ?

1)-1 Bourgeois crede ca repartitiunea nu-mai atunci va fi equitabila and toti asociatiivor fl considerati ca fäcand parte din so-cietate, cu titlu eual, adica cu titlul de oa-meni, avand dreptul de a cliscuta §i de aconsimti ; cand nici un motiv de preferintasau de defavoare particulara nu va fi invo-cat, pen tru sau contra nici unuia dinteirliipentru a mari sau diminua calitatea lorprimitiva, titlul lor de contractanti.

Acest criteriu nu este, insä, suficient :Nu se poate, inteadevar, determina a priori

O. in mod matematic. cota parte pozitiva aflecdruia in datoria §i avutul social ; sepoate, insa, in mod negativ i pe cale dedeductiune, ti exact, cand un individ sau oclasa au fost neindreptatiti i asupriti, atatin repartitiunea sarcinilor cat §i in aceeaa profitelor sociale : aceasta ar fi cand elsau ea nu au putut obtine, la masa comund,nici macar aceea ce, redus la cea mai simplaexpresie, constitue, in starea unei civiliza-tiuni date, un minimum de existentä, deex. : 1) instructiunea complectä pentru a'§iputea dezvolta toate facultatile sale, 2) in-

104 --

t

-

ED'UCATIUNEA SOCIALA

tretinerea vietei : locuintA, alimente, imbrA-cAminte, incAlzit, ingrijiri in caz de boalA,3) siguranta prin asigurAri in contra riscu-rilor sociale: accidente, suspensiune de la-cru, etc.

Gratie noulai spirit, legislatiunea socialAdin ultimul pätrar al secolului XIX, respirApretutindeni un aer mai uman.

Munca si muncitorul au gäsit deja un pro-tector in legislator :

Legi de asigurare obligatorie, pentru cazde accidente, de boald, de suspensiune delucru, de bAtrAnete, etc.

Legi de politie sanitarA pentru uzine §iateliere.

Legi de ocrotire a femeei, copiilor §i chiarlucrAtorilor adulti.

Legi, reglementAnd repauzul dominical o-bligatoriu, etc. etc. etc.

In toate, ideia datoriei sociale, ideia soli-daritatei sociale, formeaza principiul fun-damental.

Aceasta, insd, nu este destul pentru rea-lisarea ei desavAritA,intreaga legislatiunesociald, care guvernd proprietatea, succesiu-nile, impositele, contractele de muncA, etc.,ar trebui supuse unei revisuiri fundamen-tale, in sens de a face O. pAtrundä in fie-

- 105

N. BASILESCU

care din ele principiul dublei datorii sociale,ce am constatat.

Atunci numai justitia va guverna, fardcontest, societatea omeneascd.

Ori, un asemenea Malt ideal nu este nicide odatd, nici upr de a tins.

Pentru aceasta ar trebui ca con§tiintapublicdcon§tiinta fiecdruia §i a tuturor sdfie pdtrung de acest adevdr primordial §imoral : cä omul nu are numai drepturi,cum credeau filosofii din secolul XVII!, dar§.1 datorii, cdtre societate §i. cdtre semenii lui.

Pand, insa, ce legea pozitivd va insuflaacongiinta acelora ce nu o au)), educatiu-nea dupd cum ne invata deja Platon, estesingurul mijloc de a rdspandi notiunea eiin masele sociale.

Vocea con§tiintei trebue, in fie care dinnoi sd ne ordone indeplinirea datoriilornoastre sociale.

Trebue sd cream in jurul individului oatare atmosferd incat notiunea solidaritateisociale sà pdtruncld prin ochii, urechile §iporii individului. intocmai ca aerul ambiant.

lath. de ce socotesc cd printre numeroa-sele congrese, tinute in 1900 la Expozitiadin Paris, cel mai important, acela care valdsa urme mai durabile prin adevdrurile

106

EDUCATIUNEA SOCIALA

proclamate de el, este acela al tEducatiu-nei socialeh sub presidentia d-lui LeonBourgeois.

«Solidaritatea natural& este un fapt, a zisacest Congres.

«Justitia nu va fi realisat& in societate,atal cat fiecare dintre oameni nu va recu-nomte datoria care, din faptul solidaritätei,greveaz& pe toti in grade diverse. Aceast&datorie, este sarcina prealabild a libertateiurnane. Numai la liberatiunea de datoriasocial& incepe libertatea.

«Schimbul de servicii, care formeaz& nodalori cdrei societäti §i objectul quasi-contrac-tului social nu poate fi equitabil, (lac& a-masa datorie nu este aquitatä de fiecaredintre contractanti dap& facultMile lui,dacA, nu cAtre fiecare in particular, cel putincatre toti.

«Legile trebue sä excludä orice inegalitatede valoare social& intre contractanti ; eletrebuesc asemeni, in mdsura posibilului, sädea sfortdrei fie caruia ajutorul fortei co-mune i sä garanteze pe fiecare contra ris-curilor vietei comune.

«Dar nici o dispositiune legislativa nueste indestuldtoare pentru a stabili comptul§i a asigura plata exact& a datoriei sociale.

«Trebue, deci, in toate actele vietei con-simtamantul fiecgruia dintre noi.

107

N. BASILESCU

trA fi gata sd consimti in toate acteletale, achitarea, obligatiunei sociale este a fiun adevdrat asociat al societdtei umane,a fi o fiintd sociald.

orObjectul Educatiunei sociale este o.a dar,de a crea in noi fiinta socialdp.

Gratie unei atari educatiuni, omul va gäsidela sine, cum cu drept cuvânt credea Pla-ton, regula sa de conduitA in societate ; §inumai atunci cAnd fiecare va fi pAtruns demisiu flea .i datoria sa socialA când rAulunuia va fi rAul tuturor,cand rani tuturorva fi rail flecAruia, fericirea unuia, fericirea tutulor i vice-versa societatea va fica un singur om.

lntr'un cuvánt, principiul Unitatei socialeva fi devenit principiul fondamental al or-ganizatiunei sociale, Idealul platonician vaputea fi realizat.

A face dar, din copiii vqtri oh ! FemeiromAne, Fiinte sociale, este prima voastrAdatorie, cAtre copiii vWri, cdtre Patria §icAtre Neamul vostru, este a vä in deplini cuadevArat sit pe deplinRolul vostru social!

1. Din Cronica din 25, 26, 27 §i 28 Noembrie 1904.

108

Femeea românä i Caritatea

Femeea romemä qi CaritateaSocietatea modernd este stApanitä de un

mare si nobil ideal : Ideia Solidarit'atei so-ciale,care topeste intr'un tot indivizibilindisolubil toate clasele sociale,care a fäcutsä patrunda in toate mintile idealul social sisà bt g. toate inimele la suferintele celor maiputin impartäsiti de soartd.

Acestui nobil ideal datoreaa. omenireaatatea i atatea opere de bine-facere, in caresaracii gásese alinarea suf erintelor lor,acestui nobil ideal sacridcá pe fiecare zi fi-losoful, omul de Stat, publicistul, tot ceea ceel are mai bun in el, pentru Ca el esteconvins Ca un organism social, in ale cdruicute se ascunde mizeria, nu poate crainui,cä o societate in care unii au prea mult su-perflu i altii nu au nici cu ce sà trdiascl,este fatal expusä la teribile si dureroasezguduituri.

Acestui nobil ideal jertfescdoamnele din

111

ti

N. BASILESCU

inalta societate romAneascA momentele lorcele mai bune, el le conduce in vizuinasdracului, el le deschide mama din carecade alinarea suferintelor lui.

ExistA, de sigur, un sims nou in sufletuloamenilor de azi, pe care strabunii nostriRomani, de ex., pe care oamenii din evulmecliu, pe care chiar oamenii din intAia ju-mAtate a secolului trecut nu 1-au poseclat :Simtul Solidaritatei sociale.

*i cu toate acestea, un punct negru seridicA inca in acest orizont atAt de surAzA-tor : acest simt este unilateral.

Da, doamnele din inalta noasträ societatevAd si alind mizeria insä mizeria orAsA-neascA mizeria, care in mare parte estedatoritA incuriei sau gresalei acelui ce oindurA.

Dar, dincolo de bariera oraselor, in bor-deiele infecte, pa vastele domenii a acelorce cu obolul Mr sustin aceste institutiunlde bine-facere, cAte mii si mii de nenoro-citi nu rabdA de foame, nu indurA mizeria,nu lipsesc de vesminte si locuintA, ai cdrorcopii mor de malarie, värsat sad alte ma-ladii infectioase, fArd ingrijire, fart ajutor,fArA macar un cuvAnt de mAngAere ?

CAtre acestia nimeni nu'si indreaptA ochii

112

FEMEEA ROMANA 1 CARITATEA

nici o mand nu se intinde, nici unbanut nu cade pentru a alina suferintele lor !

*i, acesti miser*, pdrintii si fratii lor,cu sudoarea fruntei lor a gonisesc traiul,umplu hambarele, inlesnese luxul cel som-ptuos al bogatilor din orase, cu sdngele lor,ei ingrasd pdindutul istovit de risipa lor ne-bund, de voiajurile lor, de jocurile lor decarti, prin cluburile de farniente, ori prinsaloanele Parisului, Nizzei sau la ruleta dinMonte-Carlo.

.5i pentru ce aceastd distin ctiune ?Pentru ce,pentru parasitii, pentru fetele

pberdute, pentru fructul pro stitutiunei lor,doamnele romdne stint m ame, mame bune

si devotate, si pentru desmostenitii dome-niilor lor, pentru fructul legitim al iobagilor,ce rostogolesc brazdele intinselor lor pro-prietatI, ele stint ciumd ?

Pentru cd caritatea imbracã si aci haina fd-tdrnicieipentru cd ei insdsi ii place a se asezain ochii publicului, la rdspantii,pentru cdsub masca ei se ascunde incd egoizmul frivol:MI, nu pentru a da,dar pentru a fi Outal dail!..

Uncle sant, inteadevdr, leagänurile infiin-tate de proprietarT pe mosiile lor. pentruiobagii lor, pentru acei din a cdror muncl

3113

N. BASILESCU

ei iau partea leului, din a caror s udoare eiscot dobAnzi usurare ?

Unde sunt colile model, ce ei au infiintatpentru aceste vita cu doul picioare, corvéa-bles et taillables a mergi ?

Unde sunt bisericile, in care ei ii chiamäpentru a le spune cel putin un cuvânt demângiere, in soarta nemiloasä ce-i bantue ?

Unde sunt societatile de ajutor mutual,de asigurare, ce ei au infiin tat pentru a leu§ura traiul, cand bratele lor, azi vanjoase,vor fi istovite de munca Meà preget, ce eidepun acum pentru segniorii lor ?

Ei da 1 am luat din civilizatiunea moderndpospaiul, coaja, ne-am imbracat cu hainasolidaritátii sociale, nu am luat insä mie-zul, nu am descins panä in adancul pa-turilor sociale a poporului nostru, pentru avedea acolo pe adevaratii creatori ai bog-tiilor noastre §i. pe aclevaratii misero§i, vic-time a politicei noastre.

Purtati acolo, departe, in satul diva:domeniile voastre, acolo de unde es diaman-tele voastre strAlucitoare, ca soarele si dan-telele voastre fine ca nourii diminetii, pur-tati acolo mAngaierea voastra, o ! nobiledoamne, cad acolo este mizeria cea mailarga §i cea mai adanca ; aceasta cere o

114 --

FEMEEA ROMANA V CARITATEA

mai grabnicl. inclreptare. Dela Talpei se res-taurd edificiile. Incepeti, dela Talpa Teirii,prefacerea, dacd voiti s6 puneti o teme-lie durabild edificiului social, ce voi voitisä cl5diti, pe marea Wee sociald : pe IdeeaSolidariteitei 1).

1. Din Cronica din 10 Februarie 1904.

115 --

Zuceafkul României

LUCEAFARUL ROMANIEI 1

Marea sdrbdtoare, ce avu loc cu concur-sul si sub auspiciile Augustei Principese aRomaniei la Cotroceni, a fost incoronareasi ca apotheosa adancului sentiment de mildsi de commiseratiune pe care Poporul ro-man,in toate straturile lui sociale,-1 hrã-neste pentru cei desmosteniti.

Mii si mii de oameni au alergat sa cluedobolul lor,sa'l dea cu toatã inima, pentruusurarea suferintelor sau pentru inlesnireatraiului micilor Romani, adapostiti sub ari-pele Maternei.

Se vedea pe toate fetele o multumire su-fleteasca inaltatoare : toti se intreceau a dacu drag, a da chiar mai malt decat li secerea,pentru ca toti stiau a aceste pica-turi de roud vor merge sä i nvioreze tine-rile vldstare ale trunchiului de jos al Nea-mului romanesc.

Acei, insd, care au fost mai presus de orice

119

N. BASILESCU

laude, sunt actorii cari au dat SerbArei con-cursul lor.

Saptg.mâni intregi, ei s'au jertfit pentrua §i invata rolul, pentru pregáti costu-mele ; nici un sacrificiu, nici de bani, nicide mund., nici de timp, nu le-a fost preamare, pentru a da acestei sArbâtori, strälu -cirea regeascd, pe care ea cu atata brio adobandit'o.

ca in totdeauna, deasupra tuturor a-cestor ndzuinte, gratioasa noasträ Princi-peg a strAlucit ca un Luceafär, ale cäruiraze puternice vor merge sA ducã paná incele mai indepdrtate colturi ale pamAntuluiromânesc, ideea sublimä de caritate, de iu-bire i de devotament pentru aproapele ;pretutindeni, in toate unghiurile României,exemplul Sãu i al distinselor doamne sidomni, ce au inconjurat'o in aceastã maresolemnitate, va servi de pilda §i de imbold;pretutindeni, doamnele române se vor in-trece, suntem siguri, sà fad, in cercul lor,aceea ce Principesa Romaniei a fäcut inCapitala Regatului.

«Regina Elisabeta», 00bo1u1», aLeagänul»,«Materna», «Sprijinul» i alte multe socie-tati de binefacere, pe care initiative gene-roase §i devotamente sublime le-au presa-

120

LUCEAFARUL ROMANIEI

rat pe pAmantul romAnesc, nu sunt suit-ciente pentru a alina toate suferintele, pentrua duce mai ales acolo la obAr§ia chiar acursului national, la Talpa Tarei, mAng&e-rile de care cei cu adevArat misero§i aunevoie.

In Capita IA chiar, faptul izolärei lor, ac-tiunea singuratica ce ele duc, de multe ori,injumAtilteste ori zAdArnice§te sfortdrile lor.

De aceea credem, cA o reform& trebueindeplinitä.

FArti a atenta la autonomia acestor socie-tAti, noi socotim, cA in interesul chiar alunei bune distributiuni a muncei lor, eletrebue s& se inteleagA.

Un comitet inter-societar trebue sä existein mainile cdruia sA se concentre actianeacolectivA a tuturor acestor societAti.

Numai ap se poate evita faptul Ca uniimisero§i primesc sprijin dela dotiä sau maimulte societati, pe cAnd altii dela nici una.

Aceeace, insà, ne preocupd mai presus detoate, este faptul c& mai toate societatile debinefacere sunt concentrate in Capitalä ; asubsidiile, asemeni, nu sunt distribuite dealintre sdracii din Capitalä ; di pentru cei dinora§ele din provincie mai nu exist& nici unajutor ;cd, in fine, mai ales, pentru Ora-

-121

N. BASILESCII

nul roman, pentru acel ce cu sudoarea frun-tei lui produce toate bogdtiile din care in-tregul Popor românesc trdeste, pentru des-mostenitii falnicului Curcan dela Grivita,Opanez, etc., nimeni nu se gandeste.

Deasupra dar a tutulor acestor societatiregionale, credem ea ar trebui sti se infiin-teze o mare si vastd societate nationald deasistenta, care sä coprindä tot Poporul ro-man-0 activ si pasiv.

Din aceastä societate ar trebui sä facdparte toti Romanii cu dare de mAnd, totisä aducd concursul si obolul lor. iar roa-dole ei sá se imprästie pe toatd fata Oman-tului romanesc ;aceasta societate ar consti-tui o adevdratd asistenta publicagenerald.

Atunci numai, Ideea de binefacere, Ideeade caritate, de iubire pentru Neam si deravnä pentru propdsirea Poporului roma-nesc va putea pdtrunde in toate inimile siin toate unghiurile, pand chiar si in celemai departate.

Aceasta Idee trebue cultivata cu ardoare,pentru cd ea constitue insusi fondul lega-turei sociale, ce topesto la olaltd pe mem-brii unei natiuni.

Cei vechi adunau pe toti cetdtenil lor : sipe cei bogati, ca si pe cei sdraci, la ospdturi

122

LUCEAFARTIL ROMANIET

comune, pentru a intdri 0 mai mult intreei lepturile de solidaritate.

Cei moderni 'i intrunesc in asociatiuni debinefacere, in care cei ce au mai mult, daudin prisosul lor acelor ce nu au.

Avantul generos ce am vdzut deundzi laCotroceni va face, speram, sd nasal §i a-aceastd Institutiune, din inimele calde alesublimelor noastre Romance,in capul cd-rora strdluce§te scanteetor Luceafarul Ro-mdniei2).

1) Din Cronica° din 25 Main 1904.

- 123

Regina Elisabeta

Regina Elisabeta«SA presupu nem, zice Platon, cd persoane,

ce, avAnd vederea scurtA, ar fl silite sd citeascAun lucru scris in caractere micr, ar afla cAacelql lucru este scris aiurea, in caracteremarl i visibile,nu ar preferiele, oare, sä-1citeascA mai intAT ad §i pe urmä acolo ?»

Tot astfel §i nol.AvAnd a cerceta s.i descoperi träsurile

Femeei romAne ideale,pentru ce nu ne-amrAdicaV nofdinteodatä ochii asupra Mo-delulul perfect, in care toate aceste trAsurisunt desinate, in caractere mari §i visibile,atAt de mari si atAt de strAlucitoare, in catLumea intreagA, dela un pol la celalt al glo-bulul, le vede i le admird ?

Regina Elisabeta intrune,ste, inteadevAr,in cel mai inalt grad, toate insuOrile Pemeeiper fecte :

LásAnd, de o parte, genial SAII literar §iartistic,cu care Dumnezeil in mod atAt deexeeptional a dAruit'O, lAsAnd, de o parte

127

N. BASILESCU

ined, intelepciunea i majestatea cu care Eaindeplinqte inalta Sa functiune politica deRegind, caractere particulare A ugusteiSale persoane,-- sd nu cercetdm §i sä nu re-levdm, ad, decat trdsurile specifice Femei,ca Sotie §i. ca Marna, trdsurT care trebuesa se intalneascd in toate Ferneile, in general

i. in special, in Femeea romand.

Viata scumpeT noastre Regine este o Hinedreaptk dela un capdt pa nä la altul.

Din momentul ce Ea a pus mane. Sa in mdriaSotului, pe care Destinul 1 '1 a trdmis, Ea afost acea ce Ea trebuia sä fie: o Sotie ide; 15O. o Mama duioasä, vecinic inconsolabila.

Sunt treT-zeci i §ase de anT aproape, decAnd Principele Carol, urtnând consiliulceluI maT bun §i inalterabil al Sdii arnic,PrincipeluT Friederich de Hohenzollern,maltarziil Imparatul Fricderich III, se hotdri SAceard mama frumoaseT Principese, EliFabetade Wied.

In tAlnirea celor douT TinerT avu loc subcastaniT secularl ai Villei Flora, din Colonia,

Dela primul moment, tândrul Principe fusubjugat de farmecul iresistibil al gratioaseTPrincipese.

Sub impulsiunea natureI Sale hotdrAtePrincipele Carol sd i decide a cere mAna ET:

128

REGINA ELISABETA

In aceaV zi chiar, Principe le Carol ar fiputut scrie Parintelul sati: veni, vidi,-victus!cad El cazu dintr'o data sub farmecultinerel Principese.

Nicl Aceasta nu esi, insa, indemnd din a-ceasta. ciocnire: Ea o dovedi, cAnd intre-bath de Mama Sa a supra propunereI Prin-cipeluI Carol, Ea dada, fara esitatiune,consimtamAntal Safi.

La 4/16 Octombrie 1868, avu loc in CastelulMontrepos, din Neuwied, logodna tinerilorPrincipI,aceasta era prima legtitura indi-solubila, ce se innoda intre cloud inimi, fa-cute una pentru alta .

aubirea este rasplatitei prin iubire! scrisea doua zi Principele Carol, in AlbumulPrincipeseI Elisabeta, Vino inaintea Po-porulul tail, cu aceia§I iubire, cu aceemIincredere, cu care tu al venit inaintea mea:atuncl, nu o inima singura va bate fidelpentru tine, dar milioane de iniml se voruni cu aceasta, Una,Iar Eft Tn6 voiu simtifericit, cad tu nu qtl numal a mea, unPopor intreg dobAndqte un drept asuprata, un Popor intreg prive§te cu incredere§1 siguranta asupra ta §i 'ti va rasplati,iubirea prin iubire !» (cr. Aus dem LebenKonigs Karl von Rumanien 1'. II, pag. 22).

La rAndul Sam Principesa Elisabeta, in

129 9

--

N. BASILESCU

scrisoarea ce adreseazd Principe lul Antonde Ilohenzollern, tatal principelul Carol,declara solemn :

olgarirea datoriei, ce di sunt chemata saindeplinesc, nu ma inspaimantd, find ala-turi de un om atat de tare si atat de cu-ragios» afirmatiune pe care nici in cele malgrele si in cele mai negre zile ale lunge!Lor convietuiri, nimic nu a desmintit'o.

0 hula dupa aceasta logodna,la 3/15 No-embrie 1869,casatoria tinerei perechl avuloc, tot in Neuwied, iar la 10/22 Noembrie,pentru prima oara, Principesa Elisabeta calcapamantul none! Sale patrii, tot la Turnu-Severin, unde cu patru an! mai inainte des-calicase si tangrul El sot.

Dar, abia se stinsesera focurile de bucurie,aprinse pentru primirea perechei princiare,ca se aprinse, din nod si mai vehement,focul paqiunel politice, ce atunci devora ta-berile oamenilor nostri politici.

Zile negre trecura, peste capul Augustului nostru Suveran.

Un Cabinet slabanog, o Camera anarhica,seditiuni, certurl si mai ales ban ueli ne-drepte, toate acestea se incrucisead pesteCapul Safi, si nu era nimenl, nu se gaseaun singur om, in toata tara, care sa 'L in-teleaga si sa 'L ajute in realizarea maretului

130

REGINA ELISABETA

MA plan,de restaurare a noueI Sale patriI!0 singurd inimd bätea fidel land. a Sa,

un singur cuget se topea in propria Sa cu-getare, o singurd vointa se intrupa in VointaSa,o otelea 0 o fdcea 0 maY resistentd :aceasta fu acea a PrincipeseI Elisabeta !

Acel, earl gustd azi deliciile Wel, unelvietl publics linktite, unel evolu tiunI nor-male, sa-s1 repurteze amintirea lor chtre acelevremurI triste 0 furtunoase, in care de-lirul nebuniel se 'Area cd cuprinsese toatecapetele, in care existenta Patriel noastrefu de atatea orl pusA in primejdie, in carenicI Tron, nici Constitutiune, in care nimicnu mal era slant.

NurnaI mdsurand distan la parcursd 0 a-dancimea abisulul peste care Tara noastraa trecut, mAnatä de acest Om providential,vom putea sä ne dam seama de aceea ce Ela fäcut pentru noI !

Aceasta Opera, insk justitia cere sd oproclamdm, nu este a Sa exclusivd, Eaeste opera comund a Regelul §i a ReginelRomaniel.

aDificultätile situatiunei noastre, scrisese la5 Octombrie 1869 Principesa Elisabeta, Prin.cipelui Anton, 0 izolarea pe care ea o aducecu sine, ne va inlantui cu atAt mai tare u-nul de altul §i pacea casei noastre va tre-

- 131

N. BASILESCU

bui sà opund tuturor uraganelor dinafard 0stavild soliddo.

A.cestei pdci interioare, acestei stavile so-lide, datoreste Principe le Carol energia sistatornicia ce El a ardtat in desfäsurarea e-venimentelor ulterioare.

CAnd uraganul sufla sAlbatic atard, candpasiunile deslantuite se urcau pand la pi-cioarele Tronului, cand el ameninta de adistruge si surpa tot,Principele Carol tre-cea pragul Casei Sale, se punea la addpos-tul Inimei, ce veghea necontenit asupra Luisi sorbea din nou forte de energie si derezistenta, increzdtor cd ziva de maine vardspldti ffiubirea,ce El o da Poporului Sdu,prin iubireh.

Dumnezeu nu a lipsit de crude incer-call pe acesti Oameni supraomenesti.

El a voit WI inlantuiasca pe viata si pemoarte, de solul nouei Lor Patrii,--si ca siin sfdsiitoarea legendd a mesterului Ma-nole,E1 Le a impus-- si Loro jertfd, u-mankcea mai scumpd si cea mai grea.

La 27 August 1870, veni in lume uniculcopil al familiei princiare : Principesa Maria.

Nu se poate descri bucuria ce Ei simtira :ndscutd in solul Romdniei, vdzdnd luminazilei in noua Sa Patrie,Ea era un gagiu,

132

REGINA ELISABETA

mai mult de statornicie si de legdmant in-tre Dinastie si Tarn : nasterea micei principese fäcu sà tacà pentru cdtva timp urele sipasiunile, ce mugeau imprejurul Tronului.

Acestea erau atat de ingrozitoare, incatinsusi Principele Carol perdu rdbdarea : Else hotdri sd. abdice.

Culmea exasperatiunei o atinse, insd, candla 10 Martie 1871, populatia din Bucuresti,cu complicitatea tacit& a politiei, sparse gea-murile salei Slätineanu, unde agentul diplo-matic german, cu colonia germand, sdrbd-torea victoriile Germanilor asupra France-zilor.

La 11 Martie, Principele Carol chemd, laPalat, pe vechea Locotenentd domneascd, din1866, compusd din Lascar Catargi, Radu Go-lescu si general Haralambie spre a le restituio coroand, pe care amärdciunea nu-I maiputea ingAdui sà o poarte.

Ambit General Haralambie era absentdin Capitald 'L sidtuesc sd renunte laaceastd hotärdre, care ar arunca Tara inanarhie si. da pradd invaziunei Turcilor, cedeja se pregdteau sä tread Dundrea, asi-gurându-L de iubirea nestrdmutatd a Po-porului, eel real §i adevarat.

Pentru a se convinge,Principele Carolsi Principesa Elisabetaintreprind, chiar in

133

N. BASILESCU

acea zi, o preumblare in träsurd in mijloculmultimei, ce furnica, agitatà pe strade.

Pretutindeni, Poporul ti "primi cu acla-matiuni !

Cine dintre cei doui Principi subjugasemai mult Poporul, imblanzise Leul, rAnitla Sedan, prin ramile primite de fratiisäi de sange ?

Nu se poate ti,aceea ce toti stim, inskeste ca nu existA inimä care sà reziste far-mecului fascinator al scumpei noastre Regine.

HotArarea Principelui fu defmitiv luatkorice idee de abdicatiune fu inlAturata.

Principele Carol rdmase acolo unde dato-ria Sa il tintuia.

Pentru a consolida 0 mai mult legAturilede inimA dintre Dinastie 0 Tara, PrincipeleCarol intreprinse o calatorie in Moldova,cu Principesa Elisabeta.

Dela un capdt la cel-alt al TArei, un fiorun fior de iubiretrecu, pretutindeni,unde frumoasa principesa apäreainimeleerau subjugate : aceastä calatorie fu un a-devärat triumf pentru Ea.

Inca din primul moment al descindereiSale in Romania, Principesa Elisabeta '0aduse aminte, cd totul in lumea aceasta nueste spre cel mai mare bine al tuturor,

134

REGINA ELISABETA

cä sunt multi desmosteniti de soartl, ca-rora le lipseste paná i panea zi1nic'5.

Ea fonda solida societate de ajutor : Re-gina Elisabeta, i aduna in jurul Sau, unaate una, pe doamnele romane, ridiandu-ledin apatia i indiferentismul oriental, incare ele lancezeau, pentru a le da ca tel,usurarea suferintelor celor miserosi.

asa, rezemati unul pe altul, se scur-sera anii, I:dna and Destinul implacabilb5tu si la usa Lor,ca la usa tuturor sim-plilor muritori.

La 21. Martie 1874, cdzu bolnavd Princi-pesa Maria, -la 28 Martie Ea 'si dada star-

- la 29 ea fu impámantatä la MIAs-tirea Cotrocenl.

Printeansa se stabili aceastä legaturd in-disolubila intre Dinastie i pamantul Ro-maniei : din acest moment inainte se poatezice, ca acest pdmant a devenit sacru si pen-tru Ea,nici o putere omeneasca nu va maiputea desrädacina arborele Dinastiei Hohen-zollern din pamantul romanesc, unde doarmevecinic fructul amoruluT Fondatorilor

A descrie durerea ce sfasi5. inimele Au-gustilor Parinti, cine ar putea-o face ?

«Adana, este rana, scria Principele CarolTatdlui Safi, i nici odata nu se va vindeca

135

situl,

el.

N. BASILESCU

total», «zilnic vizitgm mormantul, care esteo frumoasg grading, si'l udgm cu lacrtimilenoastre». a Cu noi plang mii, Tara intreaga,impartaseste durerea noastrg».

Da, de la o margine pang la cealaltg aTare!, inteadevar, Poporul roman plangecruda perdere : acesta fu un semn si malde netäggduit al iubirel adancl si nestrgmu-tate pe care un Popor intreg o inchinase Di-nastiel sale.

Dumnezeii, a Tot-Puternicul, in insonda-bilele sale hotararl, culege tot victime alese:un intreg Popor V pusese naclejdea in ta-nara odraslg, incoltitg in solul saii,el cld-dea pe dansa sperante marl, si de odatgtotul se prefacu in pulbere !

Anl s'ail rostogolit peste anl, parul blond,ca spicul de grail, al frumoasel Principese Eli-sabeta s'a acoperit de zapada varstel sisi azlpicura lacrirnl pe mormantul veclnicverde al plgpandel FlorI, cositd Inca in boboc,de nemilosul Destin.

«Care dintre noi, a zis insg sententiosSocrate amicilor sal, car! '1-ail asistat canda bdut paharul cu otravg, va avea soartacea mai bunt:I? Vol car! ramanetl, sag ellcare ma due?

trNimeni nu o §tie, afard de D-zeit» !Ce marl, grave 0 emotionante evenimente

nu aii urmat de atuncl pana acum ?

136

REGINA ELISABETA

Incetul cu incetul unda Rdzboiulul, ce demult clocotea, se apropia, pe zi ce trecea,nouril se adunaa tot mal negri §i mal ame-nintatorT, asupra Ca pulul Principelul Carol,

cand inteo zi uraganul izbucni, Ru§iltrecurd Prutul,Razboiul incepu.

Principele Carol pleca la granita, iar tanaraPrincipesa ramose a Casa., spre a ingriji peeroil, ce dideail pe campul de lupta.

Nu este un oficer, nu este un soldat ranit,care sa nu fi primit cel putin o vorba buna,un suits, o incurajare din partea El !

Ea nu uita, insa, pe sotul Sati, care departe,sub gloante si ghiulele, curnpara, cu pretulvietel Lui, onoarea de a fi invidiat.

a Rdzboiul se va fini, in orIce mod, scriala 14 Octomvrie 1878, Principesa Elisabeta,Sotulul Sdii, (ib. id. T. HI pag. 315) 1 si-tuatiunea ta in Furopa se va inalta consi-clerabil. VeT fi invidiat, o dulce senzatiune !dupd ce unsprezece anT al fost plans !

«Ea stet pe veranda inaintea baracel curanitl--0 md bucur de splendida seard, fru-moasa iluminatie a BucureVilor, dulcele aer,amelioratiunea starei ranitilor mel, earl 'mlail dat atatea grijl ! Dacã asl ti numal Ca-rora dintr'in0 sa le dail medalii ! di le cercu atata staruinta,si le-ar face atat bine !

eSunt foarte malt ocupatä si adesea do-

137

N. BA SILEscti

resc repausul, acesta va fi de sigur pldcutdupá bAtglil cAstigate !

«Sunt foarte mandrá de marele Comando,ce tu a ; spune-i luT Todleben, ca, ard deimpacienta de a'l cunoaste, cd intre el simine s'a format o legaturä inruptibilà, prinforta si increderea cu care el sta. MAIO U-nicul §i. Totul map), Generalul Todlebenera Adlatus Principelul Carol, care comanda,ca sef-suprem - armata unitä de investipunea Plevnel.

Asa vorbeste si asa iubesteRegina Elisabeta!GAndul El, inima El sunt acolo si pretu-

tindeni, uncle este solul Ei.Nu numaI la onorurI, nu numal in orele

de triumf. dar in orele de luptà si de res-triste, ea este necontenit langd Unicul siTotul Safi, pentru a'l imbarbata si a'lsustine.

«Erl, II scrie Ea din nog, la 47 Octomvrie,sosi scrisoarea Ta: m'am bucurat de ea, cacalatorul in pustie, când, dupà o noapte in-tunecoasä, vede roseata diminetel».

Reintoarcerea triumfald a armatei românein Capitalä, proclamarea Independentel, pro-clamarea Regatului,incoronarea Principe-lul Carol si Principesei Elisabeta, ca Rege siRegina a miculul popor latin dela Dundre,se urmeazd unele dupa altele, ca scânteele e-

- 138

REGINA ELISABETA

lectrice, ele sunt apoteoza unel vieti in-tree de luptd, de rtibciare, de devotamentsi de iubire, din partea Perechei regale.

Secretul succesulul Lor neintrecut '1 gd-sim desvälit in urmátoarele frumoase ver-suri ce Principesa Elisabeta dedicd SotuluiSan incd la prima aniversare a Uniunei Lor:

ffIn unseren stillen, heirgen Stunden,a Da Wdchst mir meine Kraft,aEin Gltick, wie ich's noch nicht empfunclena Hast du in mir geschafft.

«Ein Jubellied aus frohem Munde«Schwingt sich zum Himmelszelt«Und tragt, wie Lerchensang, die Kunde :a Wie schön ist doch die Welt !».

In viata noastrá sunt cloud párti : una pecare publicul o vedesi alta intimd, ascungcare scapä ochiului lul : aceasta este de celemai multe orl cea mai importantd, ea estecauza si sorgintea celel d'antAl.

Dad. regele Carol nu ar fi avut, aldturI deEl, o Femee inzestratd cu atAtea si atat demarl calitdti, conscie de inalta Sa misiunesi de dificultdtile sarcinei Sale,dacd Ea nul'ar fi imbdrbdtat in orele grele, in momen-tele de restriste, dacd Ea nu I-ar fi prezen-

- 139

N. BASILESCU

tat cupa fericirei in momentele de bucurie,daca Ea nu ar fi patruns in sufletul Lig 0nu s'ar fi identificat cu El, nu se Vie carear fi fost astazI soarta Lor 0 a noastra !Regina Elisabeta a schimbat, de sigur, cursul

evenimentelor,Ei datore§te Romania totatatcat 0 Regelui CarolRena§terea §i In-temeerea ei.

Aceasta, mare misiune, Ea nu a putut säo indeplineasca de cat facandu-se consciede ea,inaltandu-se 'Ana la ea, 0 jertfin-du-se ei.

Iatä modelul vostru ! Femeei romane !

4

140

TABLA DE MATERII

Pagina

Educatiunea nationa15 . 5

Educatiunea civica 13

1nstructiunea civics . 23

Femeea romAna gi Opiniunea publica 41

Femeea românS §1 Presa 51

Educatiunea literar §1 artistia 59

Educatiunea economica 65

Educatiunea morala a Femeei 77

Educatiunea sociall 85

Femeea romAna i Caritatea 111

LuceaRirul RomAniei 119

Regina Elisabeta 127

- 141 -

.

. .