extrase din lucrarea usor de iubit greu de disciplinat.pdf

36
1 Vi s-a întâmplat vreodată să vă gândiţi că aţi încercat tot ce e omeneşte posibil pentru a -I determina pe copilul dumneavoastră să se îmbrace (sau să-şi facă temele, sau să-şi facă ordine în cameră), apoi v-aţi spus: "Renunţ."? V-aţi pedepsit vreodată copilul şi mai târziu v -aţi simţit vinovat că v-aţi comportat într-un fel în care aţi jurat că n-o veţi face niciodată? V-aţi promis vreodată că veţi face gimnastică regulat, vă veţi îmbunătăţi dieta, sau veţi petrece mai mult timp cu cei dragi, dar aţi constatat că promisiunile pe care vi le -aţi tăcut sunt greu de respectat? Atunci când aţi renunţat, v-aţi simţit vinovat? Numai dacă vă veţi disciplina pe dumneavoastră înşivă veţi reuşi să îndreptaţi comportamentul copiilor. Prin autocontrol şi autodisciplină veţi şti exact ce trebuie făcut pentru a vă disciplina copiii. Nu puteţi învăţa pe cineva ceva ce nu ştiţi nici dumneavoastră. Totuşi de multe ori le cerem copiilor noştri să dobândească anumite competenţe care ne lipsesc nouă  înşine. Le cerem să facă ce le spunem, nu ce facem noi. Părinţii strigă: "Treci în camera ta şi stai acolo până te vei putea controla!" O mamă înşfacă o jucărie pentru care se încaieră doi preşcolari şi spune: "Ştii bine că nu poţi înhăţa jucării de la prietenii tăi. Acum e a mea". Soţii şi soţiile se războiesc, folosindu-se de metode de atac cum ar fi invectivele sau retragerea. Apoi le cer copiilor lor să rezolve conflictele cu calm, discutând despre ele. În cel mai bun caz, inteligenţa noastră emoţională este primitivă şi, fie că ne place să recunoaştem sau nu, transmitem stângăcia noastră emoţională copiilor. Pentru majoritatea oamenilor, a fi în mod consecvent stăpâni pe sine reprezintă o schimbare majoră . Odată ce veţi modela autocontrolul copiilor dumneavoastră, ei vor demonstra un autocontrol mult mai bun decât v-aţi imaginat vreodată că-I pot dobândi. Ce trebuie să faceţi pentru ca să depăşiţi condiţia de  jandarm, ameninţându-vă copiii cu reguli şi consecinţe …? VREMURILE S-AU SCHIMBAT ŞI NOI TREBUIE SĂ ŢINEM PASUL Dacă trebuie să descriem situaţia noastră socială, "vremurile s -au schimbat" este un adevăr spus numai pe jumătate. Au existat multe schimbări în societatea noastră, dar niciuna atât de profundă precum trecerea de la roluri la relaţii. Acumulând tensiune la sfârşitul anilor 1950, societatea a păşit îndrăzneţ pe teritorii încă neexplorate. În mod colectiv, am hotărât că rolurile trecutului erau prea limitate. Rolurile de soţ şi soţie au fost definite în mod explicit. Rolul copilului (de a fi văzut, nu ascultat) şi rolul părintelui (ca şef) au fost articulate foarte clar. Câtă vreme fiecare îşi îndeplinea sarcinile prestabilite, totul era bine. Cu toate acestea, în ciuda confortului şi siguranţei acestor roluri, am simţit că ceva lipsea, în special  în rândul celor surghiuniţi în rolurile subalternilor. Grupurile lipsite de autoritate (femeile, oamenii de culoare, cei cu dizabilităţi, copiii) s -au revoltat. Conştiinţele s-au dezvoltat, iar oamenii au cerut cu

Transcript of extrase din lucrarea usor de iubit greu de disciplinat.pdf

  • 1

    Vi s-a ntmplat vreodat s v gndii c ai ncercat tot ce e omenete posibil pentru a-I determina

    pe copilul dumneavoastr s se mbrace (sau s-i fac temele, sau s-i fac ordine n camer), apoi

    v-ai spus: "Renun."?

    V-ai pedepsit vreodat copilul i mai trziu v-ai simit vinovat c v-ai comportat ntr-un fel n care

    ai jurat c n-o vei face niciodat?

    V-ai promis vreodat c vei face gimnastic regulat, v vei mbunti dieta, sau vei petrece mai

    mult timp cu cei dragi, dar ai constatat c promisiunile pe care vi le-ai tcut sunt greu de

    respectat? Atunci cnd ai renunat, v-ai simit vinovat?

    Numai dac v vei disciplina pe dumneavoastr niv vei reui s ndreptai comportamentul

    copiilor. Prin autocontrol i autodisciplin vei ti exact ce trebuie fcut pentru a v disciplina copiii.

    Nu putei nva pe cineva ceva ce nu tii nici dumneavoastr.

    Totui de multe ori le cerem copiilor notri s dobndeasc anumite competene care ne lipsesc nou

    nine. Le cerem s fac ce le spunem, nu ce facem noi.

    Prinii strig: "Treci n camera ta i stai acolo pn te vei putea controla!" O mam nfac o jucrie

    pentru care se ncaier doi precolari i spune: "tii bine c nu poi nha jucrii de la prietenii ti. Acum

    e a mea". Soii i soiile se rzboiesc, folosindu-se de metode de atac cum ar fi invectivele sau

    retragerea. Apoi le cer copiilor lor s rezolve conflictele cu calm, discutnd despre ele. n cel mai bun

    caz, inteligena noastr emoional este primitiv i, fie c ne place s recunoatem sau nu, transmitem

    stngcia noastr emoional copiilor.

    Pentru majoritatea oamenilor, a fi n mod consecvent stpni pe sine reprezint o schimbare major.

    Odat ce vei modela autocontrolul copiilor dumneavoastr, ei vor demonstra un autocontrol mult mai

    bun dect v-ai imaginat vreodat c-I pot dobndi.

    Ce trebuie s facei pentru ca s depii condiia de jandarm, ameninndu-v copiii cu reguli i

    consecine ?

    VREMURILE S-AU SCHIMBAT I NOI TREBUIE S INEM PASUL

    Dac trebuie s descriem situaia noastr social, "vremurile s-au schimbat" este un adevr spus numai

    pe jumtate. Au existat multe schimbri n societatea noastr, dar niciuna att de profund precum

    trecerea de la roluri la relaii. Acumulnd tensiune la sfritul anilor 1950, societatea a pit ndrzne pe

    teritorii nc neexplorate. n mod colectiv, am hotrt c rolurile trecutului erau prea limitate. Rolurile

    de so i soie au fost definite n mod explicit. Rolul copilului (de a fi vzut, nu ascultat) i rolul printelui

    (ca ef) au fost articulate foarte clar. Ct vreme fiecare i ndeplinea sarcinile prestabilite, totul era

    bine. Cu toate acestea, n ciuda confortului i siguranei acestor roluri, am simit c ceva lipsea, n special

    n rndul celor surghiunii n rolurile subalternilor. Grupurile lipsite de autoritate (femeile, oamenii de

    culoare, cei cu dizabiliti, copiii) s-au revoltat. Contiinele s-au dezvoltat, iar oamenii au cerut cu

  • 2

    ndrzneal mai mult. Ne doream relaii, parteneri i apropierea bazat mai degrab pe egalitatea

    valorilor dect pe roluri ierarhizate, prescrise, care i delimiteaz pe cei puternici de cei slabi. Din pcate

    ns, nu am avut nici aptitudinile de comunicare, nici competenele sociale de care a fost nevoie pentru

    a face aceste relaii funcionale. Rata divorurilor a urcat fulgertor. Companiile au impus restructurri n

    cutare de angajai care s dea dovad de mai mult iniiativ i care s aib abilitile interpersonale

    necesare. Copiii au devenit dificili, iar prinii nu au mai tiut cum s rspund. Ne-am dus pe terenuri

    necunoscute. Pe msur ce continum s interacionm unii cu ceilali, trebuie s nvm s dobndim

    i aptitudinile necesare care promoveaz respectul. Trebuie s obinem unelte noi pentru vremuri noi.

    Uor de iubit, greu de disciplinat este o carte a aptitudinilor de baz, care vine n sprijinul prinilor i i

    ajut s construiasc relaii care se ntemeiaz pe respect fa de ei nii, unii fa de alii i de copiii lor.

    Toi prinii prezint sau induc un model de comportament i un sistem de valori. Acest lucru se

    realizeaz prin interaciunile lor zilnice cu ceilali. Pn nu vom contientiza existena acestor modele

    de interaciuni, nu vom reui s modelm moralitatea generaiei urmtoare. Majoritatea dintre noi

    induc respect cnd sunt calmi i viaa merge dup cum vrem noi. Totui, ce se ntmpl cu valorile

    noastre cnd suntem stresai, iar viaa devine complicat? Cum ne comportm cnd traficul este

    blocat, cnd copiii notri i uit permisele, cnd soii notri uit iari s se opreasc la bcnie sau

    cnd soacra noastr repet aceeai poveste legat de opiunile noastre parentale? Cum rmne cu

    respectul n cazuri de genul acesta?

    Fiecare dintre noi este uneori uor de iubit i cu toii suntem cteodat greu de suportat. Este uor s-i

    iubim pe copiii notri cnd fac ceea ce le cerem atunci cnd le-o cerem. Este uor s ne iubim partenerii

    atunci cnd cdem de acord n legtur cu modalitile n care ar trebui s ne cretem copiii. Este uor s

    ne iubim pe noi nine cnd ne mplinim propriile noastre ateptri. Aceast carte ns se ocup de

    celelalte situaii - de momentele n care viaa nu merge n direcia n care am plnuit-o noi. Atunci cnd

    ceilali nu se comport aa cum am sperat. i cnd aciunile noastre nu reprezint lucruri despre care am

    vrea s scriem acas.

    Uor de iubit, greu de disciplinat prezint un cadru de disciplin numit ndrumare cu dragoste. Acest

    cadru este construit pe premisa c felul n care percepem o situaie va determina aciunile pe care le

    vom ntreprinde. Pentru a ne schimba comportamentul, trebuie s ne axm pe percepiile, dar i pe

    aciunile noastre. ndrumarea cu dragoste imprim prinilor cele apte puteri ale autocontrolului.

    Aceste puteri sunt aptitudini de percepie care v permit s devenii proactiv, nu reactiv, n timpul

    conflictelor i care v ajut s v pstrai controlul i autoritatea asupra copiilor.

    Autocontrolul trebuie s fie prioritatea numrul unu a tuturor prinilor. Autocontrolul nu nseamn a

    v preface c suntei calm n momente dificile. El este abilitatea de a ntinde o mn i a-i nelege pe

    ceilali, de a accepta i de a scoate ce e mai bun din divergene, de a comunica sentimentele n mod

    direct, de a rezolva conflictele n moduri constructive i de a v bucura de senzaia de apropiere i de

    legtura cu oamenii. Este abilitatea de a primi conflictul ca pe o oportunitate de nvare i de a nu-l

    percepe ca pe o tulburare. Dac vom adopta aceste modaliti de a privi momentele dificile, vom

    rmne ndeajuns de autodisciplinai ca s putem ncepe procesul de disciplinare a altora.

  • 3

    Fiecrei puteri i corespunde un slogan care v ajut s folosii respectiva putere n vremuri de conflict

    Cele Sapte puteri ale autocontrolului i sloganurile care le susin sunt urmtoarele:

    1. Puterea percepiei: Nimeni nu te poate enerva fr permisiunea ta.

    2. Puterea ateniei: Pe ce te concentrezi mai mult, aceea i va oferi mai multe rezultate.

    3. Puterea liberului arbitru: Singura persoan pe care o poi schimba eti tu nsui.

    4. Puterea unitii: Concentreaz-te pe comunicare n loc s ncerci s fii special.

    5. Puterea iubirii: Vezi ce e mai bun n fiecare.

    6. Puterea de a accepta: Ia fiecare moment aa cum este.

    7. Puterea inteniei: Conflictul este o oportunitate de a nva.

    Din aceste apte puteri ale autocontrolului se nasc cele apte abiliti de disciplinare de baz. Acestea

    sunt singurele abiliti de care avei nevoie pentru a rspunde n mod constructiv oricrui moment

    dificil. Prinii care adopt cele apte puteri ale autocontrolului i folosesc cele apte abiliti de

    disciplinare de baz creeaz un cmin care ilustreaz cele apte valori ale existenei. Acest lucru se va

    ntmpla n mod automat. Pe msur ce prinii i schimb atitudinea i

    comportamentul, i copiii vor face acelai lucru. Fiecrei abiliti i corespunde cte un slogan care v va ajuta s v amintii Ia ce v putei atepta dac vei apela la acestea. n cele ce

    urmeaz, vei gsi sloganurile i valorile pe care le vei prezenta ca model i le vei insufla copiilor dvs.

    1. Stpnirea de sine: Adoptai n viaa proprie valorile pe care v dorii ca i copiii dumneavoastr

    s le dezvolte. Acest lucru contribuie la formarea integritii de caracter.

    2. ncurajarea: Cinstii-v copiii pentru ca i ei s v cinsteasc. Acest lucru formeaz

    interdependena.

    3. Fermitatea: Spunei nu i facei-v auzit. Acest lucru nva respectul.

    4. Alegerile: Cldii respectul de sine i puterea voinei. Acest lucru formeaz angajamentul.

    5. Intenia pozitiv: Transformai mpotrivirea n cooperare. Acest lucru nva cooperarea.

    6. Empatia: Facei fa agitaiei i isteriei. Acest lucru contribuie la formarea compasiunii.

    7. Consecinele: i ajutai pe copii s nvee din greeli. Acest lucru nva responsabilitatea.

    VALORILE PE CARE ACESTEA LE TRANSMIT COPLLLOR I PE CARE LE NTRESC N NOI

    Tu decizi. Poi deveni persoana care vrei s fii.

    Puterea vine din interior.

    Eti responsabil pentru propriile sentimente, gnduri i aciuni. Alegerile tale au un impact

    asupra celorlali.

    Conflictele fac parte din via, iar greelile ne ofer oportunitatea de a nva.

    Dragostea este mai puternic dect frica, iar cooperarea este mai eficient dect constrngerea.

    A nva pe cineva ceva nseamn a demonstra prin exemplul propriu. !!! !!! !!! !!! !!!

  • 4

    A DISCIPLINA I A NVA SUNT ACElAI LUCRU

    Aceast carte trateaz modul n care prinii trebuie s-i nvee copiii s se poarte frumos i nu pe cel

    n care s controleze comportamentul copiilor lor. Momentele dificile de disciplin cu micuii apar

    atunci cnd exist nevoi conflictuale. Conflictul poate fi ntre aduli i copii sau ntre copii. De fapt, v

    nvai copilul s-i rezolve propriile conflicte cu instrumentele disciplinare corective pe care

    dumneavoastr niv le folosii. Instrumentele disciplinare pe care le avei la ndemn, se transform

    n aptitudini interpersonale pe care copiii le adopt i pe care mai trziu le vor duce cu ei n toate

    relaiile lor viitoare. Cnd privii disciplina n felul acesta, v putei da seama c sistemul de ndrumare

    folosit are implicaii mult mai largi dect necesitatea imediat de a v convinge copilul s-i duc

    sarcinile la bun sfrit sau s se culce devreme. Abordarea pe care o avei asupra disciplinei conduce la

    rezolvarea conflictelor pentru copiii dvs. i i nva cum s-i mplineasc nevoile tot restul vieii lor.

    Prin disciplin v nvai copilul cum s rezolve nevoile conflictuale ale altor oameni.

    NDRUMAREA CU DRAGOSTE: O CALE MAI BUN

    n trecut, cnd nevoile copiilor se ciocneu de cele ale adulilo, nevoile celor din urm aveau n mod

    evident prioritate. Prinii luau n considerare orice strategie care-l determina pe copil s renune la

    nevoile sale de succes. Ei menineau disciplina negnd necesitile copilului lor, de obicei printr-o

    form de constrngere. Pe scurt adulii puternici i dominau pe copui neputincioi.

    Recent, tendinele s-au schimbat. Copiii puternici, strideni, par s-i domine pe adulii neputincioi.

    Prinii tiu c nu vor s repete tiparele care le-au guvernat copilria, dar, n lipsa unei abordri mai

    bune, au ntors pur i simplu balana. Ei i-au neglijat propriile nevoi pentru a-i lsa pe copii s domine.

    Exist o soluie mai bun ns, care depete problema controlului sau a puterii. Cnd folosii

    ndrumarea cu dragoste, v nvai copilul s-i mplineasc trebuinele ntr-o maniera acceptabil din

    punct de vedere social, fr a fi defimat i fr a ncerca s-I domine pe ceilali. Acceptabil din punct

    de vedere sociaI nseamn c respectul de sine i sigurana tuturor celor implicai sunt aprate.

    ndrumarea cu dragoste v ofer putere, n loc s v nvrjbeasc unul mpotriva celuilalt. Ea v ntrete

    ntreaga familie.

    nvarea nseamn druire. Controlul nseamn dobndire.

    Pentru a-l nva pe copil s respecte limitele, avei nevoie de trei ingrediente eseniale:

    I. In primul rnd, avei nevoie de cele apte puteri ale autocontrolului, pentru a schimba modul n

    care percepei situaiile conflictule.

    II. n al doilea rnd, se impune prezena celor apte abiliti de disciplinare de baz, pentru a

    schimba modul n care vei rspunde strii conflictuale.

    III. n al treilea rnd, trebuie s nelegei felul n care se dezvolt copiii.

  • 5

    Dispunnd de aceste trei ingrediente, vei putea rspunde n linite oricror Provocri pe care vi le-ar

    putea oferi copiii dumneavoastr. nvarea dorete s druiasc, n timp ce controlul dorete s

    dobndeasc. Metodele mai vechi de disciplinare sufereau din pricina faptului c nu se punea accentul

    pe nvare. nvnd metodele de ndrumare cu dragoste, vei descoperi cum att dumneavoastr, ct

    i copilul v vei putea mplini trebuinele ntr-un mod acceptabil din punct de vedere social.

    Ne temeam c nu suntem destul de buni. ("Muncesc din greu ca s in casa curat. De ce nu poi s

    faci i tu ceva? Nu vreau dect puin ajutor. Cer chiar att de mult?") Cel mai mult ns ne temeam de

    abandon. ("Dac nu eti gata pn numr la trei, plec fr tine. Unu, doi ... vorbesc serios!")

    Crescuti ntr-un mediu dominat de fric, acum ne bazm pe intimidare pentru a ne disciplina la rndul

    nostru copiii.

    Cteva dintre aa-zisele abordri moderne de disciplinare se bazeaz nc pe intimidare. Una dintre

    abordri este folosirea recompenselor i a pedepselor. ("Dac te pori frumos, i cumpr o ciocolat"

    sau "Dac nu-i faci curat n camer, nu mergi la antrenament") Copiii se tem c vor fi privai de dulciuri

    sau de activitile preferate. Convingerea copiilor pe cale raional depinde de o alt metod "modern"

    de disciplinare care se bazeaz de fapt pe intimidare. Prinii i examineaz copiii cu ntrebri precum ar

    fi: "De ce ai lovit-o? E frumos din partea ta?" sau: "Cum te-ai simi dac eu te-a lovi pe tine?" Aceste

    ntrebri par s sugereze c acel copil este ru sau ntng i i pot induce impresia c este un ratat.

    Disciplina bazat pe fric v face att pe dumneavoastr, ct i pe copil s v concentrai pe ceea ce nu a

    fost fcut sau pe ceea ce nu a fost fcut cum trebuie.

    Cnd v concentrai tot timpul pe ceea ce copilul nu a fcut bine, i subliniai imperfeciunile, care vor

    cpta un loc exagerat n conceptul despre sine al acestuia. Drept urmare, copiii pot crete cu

    sentimentul c "nu sunt destul de buni".

    Toi adulii pe care i cunosc se lupt cu propria lor valoare ntr-un fel sau altul. Unii devin arogani,

    ncercnd s-i dovedeasc valoarea altora. Alii reuesc prea multe, pe cnd alii prea puine. Muli

    aduli mnnc sau beau n exces iar unii i oblig copiii s exceleze pentru a-i depi propriul

    sentiment de nereuit.

    Cnd contai pe disciplina bazat pe intimidare, declanai stresul fizic n copil, care afecteaz abilitatea

    lui de a nva de la dumneavoastr. Cnd copilul este stresat, se elibereaz honnonii afereni. Una

    dintre substanele chimice eliberate este cortizolul. Niveluri mari de cortizol pot distruge celulele

    creierului ntr-o zon numit hipocampus, care joac un rol nsemnat n procesul de memorare i

    nvare. Cnd v bazai pe intimidare, afectai activitatea hipocampusului i v sabotai scopurile

    disciplinare.

    Cercetrile au artat c disciplina bazat pe intimidare favorizeaz de fapt comportamentele pe care

    prinii ncearc s le elimine. Astfel de strategii i nva pe copii s se opun mai mult autoritii

  • 6

    parentale i pot afecta reaciile chimice de la nivelul creierului pe via. Natura ofer materialele de

    construcie care alctuiesc creierul uman, iar educaia este ca un arhitect care l proiecteaz.

    Interaciunea dintre dumneavoastr i copii le modeleaz acestora creierul.

    Trecerea de la fric la dragoste presupune schimbarea modului n care vorbim cu noi nine I cu micuii

    notri.

    POSIBILITATEA DE A ALEGE VS CONSTRNGERE

    Mi se pun tot timpul ntrebri care ncep cu: "Cum l determin pe copilul meu s ... ?" ... Aceast

    metod de disciplinare este fundamentat pe credina c adulii i pot "fora" pe copii s se poarte

    frumos. Cnd v ntrebai: "Cum l determin pe copilul meu s ... ?" avei un indiciu c suntei n

    cutarea unei strategii de control bazat pe fric, for sau manipulare. inei minte, dac vei folosi

    aceste metode, copiii dumneavoastr vor folosi aceleai aptitudini pentru a-i influena pe oamenii din

    viaa lor, inclusiv pe dumneavoastr!

    Dac dirijai comportamentul copilului prin metode care inspir team i l manipuleaz, acesta va

    nva s foloseasc aceleai strategii - chiar pe dumneavoastr.

    Disciplinarea bazat pe dragoste este construit pe credina c toi copiii ale dac vor s asculte sau

    nu. Intrebarea de baz pe care v-o punei atunci cnd folosii acest tip de disciplinare este: "Cum s-I

    ajut pe copilul meu s poat alege cu mai mult uurin s ... ?"

    CE GNDETI, ACEEA VEI OBINE

    Dac dorii dovezi c soul dumneavoastr este un ticlos, creierul va cuta n fiierele sale de date, va

    scoate la iveal toate exemplificrile de comportament "ticlos" i vi le va lista la imprimant n cteva

    secunde. Cu aceast list, v putei convinge c suntei cstorit cu cel mai mare idiot din lume. Dac

    ns vei cere creierului documentaie despre ct de minunat i iubitor este soul, lista care iese de la

    imprimanta va fi precum o od nchinat virtuilor lui. Ce vreau sa spun cu asta? Pentru a obine

    rspunsuri noi, trebuie s punei ntrebri noi. Surprindei-v cnd ncepei s gndii: "Cum l determin

    pe copilul meu s ... ?" Oprii-v chiar acolo i schimbai-v modul de abordare, ntrebnd n schimb:

    "Cum s-I ajut pe copilul meu s poat alege cu mat mult uurin s ... ?" Schimbarea

    DEPIREA DORINEI DE A CUTA SOLUII RAPIDE

    Trecerea de la fric la dragoste necesit un efort de a depi dorina de a v baza pe soluii rapide.

    Este de ajutor s nelegei c purtarea urt joac un rol n dezvoltarea copilului dvs. Nu e necesar s

    inbuii orice greeal, aa c ridicai piciorul de pe pedal i bucurai-v de cltorie. Dac vei

    promite un biscuit unui copil de trei ani pentru a sta cuminte ntr-un crucior de cumprturi, probabil

    vei avea un ngera printre raioane. Dac v ameninai copilul cu btaia, probabil i va nbui

    suspinele, i va reprima sentimentele i se va mbtoa, Dar copilul calmat de biscuii poate deveni obez

    cu timpul, pentru c se va consola cu mncare. Copilul ameninat cu btaia poate deveni att de chinuit

  • 7

    de emoii, nct va amenina c i va prsi soia de cte ori ea se enerveaz, pentru c o consider

    isteric.

    Prinii au fost sedui de ideea de soluii disciplinare rapide destul vreme. n societatea n care trim,

    oamenii ateapt soluii instant pentru tot soiul de probleme. Dac te doare capul, ia o pastil. Dac eti

    obosit dimineaa, bea mai mult cafea. Dac fiul tu pare c a pierdut controlul, normal c vei dori un

    truc sau o tehnic facil pentru a-l controla. Dar, cu maturitate, ajungem s recunoatem c nu exist

    "cartue magice". Dac eti obosit, sau te doare capul, sau simi c i-ai pierdut controlul, exist motive

    pentru asta. Presupunnd c nu sunt explicaii medicale pentru acestea, soluia lor poate implica

    schimbarea ctorva obiceiuri. Aceast carte vorbete despre o schimbare de durat n copil i n

    dumneavoastr. Astfel de schimbri necesit timp, efort i consecven.

    ROLUL COMPORTAMENTULUI GREIT IN DEZVOLTAREA COPILULUI

    Dac ai merge n Tibet, cum vei nva despre obiceiurile tibetane? Poate ai citi o Carte, ai vorbi cu

    persoane care au fost acolo sau i-ai analiza cu atenie pe oamenii ntlnii aici, spernd c vei

    interpreta corect comportamentul lor. Oricum ai alege s v pregtii, vei face greeli, iar cele mai

    bune lecii vor fi nvate din greeli.

    Comportamentul greit slujete multor scopuri mree n cadrul dezvoltrii copilului dvs. Este o

    greeal s ncerci s stopezi acest tip de comportament. Scopul ar fi mai potrivit dac ai ncerca s

    prevenii posibilitatea ca acest comportament s se repete i s se transforme ntr-un obicei. Putei

    face acest lucru rspunznd cu nelepciune la acest tip de comportament atunci cnd l depistai.

    Copiii pesc n lume fr s tie s citeasc sau s vorbeasc cu aceia care au mai mult experien

    dect ei i beneficiaz doar de puine abiliti cu ajutorul crora s interpreteze ceea ce vd. Copiii

    nva foarte mult din greeli. Adulii numesc adeseori aceste greeli "comportare urt", ns ele

    slujesc unei funcii vitale pentru copil. Copiii nva sensul cuvntului "da" spunnd ,,nu". nva ce

    nseamn "al tu" spunnd "al meu". n acelai mod, ei nva conceptul de dreptate percepnd aciunile

    nedrepte i conceptul de rbdare pe msur ce ridic permanent pretenii. Comportamentul greit

    servete copiilor ca un sistem de comunicare. Adulii trebuie s nvee s citeasc semnele copiilor.! ...

    Pe msur ce ncercam s fac trecerea de la folosirea intimidrii la dragoste pentru a-mi ghida

    propriul comportament i pe cel al copiilor, am fost adesea descurajat de ct de multe ori reveneam la

    folosirea tacticilor bazate pe team. Deveneam reactiv, o nebun care ip (dei jurasem c nu voi face

    aa ceva niciodat), i asta se ntmpla de cele mai multe ori, spre dezamgirea mea. Am realizat totui

    c trebuie s fi pstrat nite idei se baz care mi alimentau nebunia. Cnd eram calm i aveam linite,

    mi ddeam seama c ipatul la vnztori n magazine nu-i va motiva pe acetia s rezolve problema. Mi-

    am dat seama c, dac i fac pe copii s se simt prost, nu-i voi strni s coopereze. Care erau aceste

    puteri greite care m stpneau? Cum a fi putut s le transform n ceva mai iubitor i eficient?

  • 8

    Dintotdeauna am auzit c pentru a disciplina copiii, trebuie "s fii ferm, dar corect, mai mult nclinat spre

    pozitivism dect spre negativism, s-i tratezi cu respect, s-i consideri rspunztori pentru

    comportamentul lor, s fii consecvent i predictibil, s fii un exemplu de autocontrol". ns eu nu am

    nvat niciodat cum s fac aceste lucruri fine. Cum s manifeti aceste caliti deosebite n prezena

    unor copii care se poart ca nite slbatici, obraznici i iresponsabili? Cum poate un adult s rmn

    calm cnd un copil strig: "Te ursc!" sau are un acces de furie pentru c pizza nu se afl n meniu sau

    sufer pentru c nu poate s se uite la o emisiune TV pentru c e trimis la culcare?

    Aflndu-m n cutare de alternative, am descoperit n cele din urm cele apte puteri ale

    autocontrolului. Acestea pot determina autocontrolul att n aduli, ct i n copii.

    Prinii care au obinut autocontrolul sunt capabili s fac urmtoarele:

    S se axeze pe ceea ce vor ca fiul lor s realizeze.

    S se bucure de succesele i alegerile copilului.

    S vad situaiile att din perspectiva copilului, ct i din a lor.

    S-I nvee pe copil n mod creativ cum s-i comunice dorinele i frustrrile prin cuvinte, ntr-o

    manier acceptabil.

    S-I considere pe copil rspunztor pentru comportamentul su.

    Un adult care nu se poate controla nu poate face niciunul din aceste lucruri. Adulii care au pierdut

    controlul se axeaz pe ceea ce ei nu vor s se ntmple. ("Oprete-te chiar n clipa asta!") Ei vd lucrurile

    doar din punctul lor de vedere. (,,M nnebuneti. ") Ei pedepsesc, nu nva. (,,Du-te n camera ta!")

    Cnd pierzi controlul, pierzi abilitatea de a te disciplina pe tine nsui i pe copiii ti. Din acest motiv,

    autocontrolul - stpnirea de sine care vine prin contientizarea propriilor gnduri i sentimente -

    trebuie s fie prioritatea dvs. numrul unu ca printe. Numai cnd deii controlul poi oferi ndrumare

    cu dragoste. Pentru a opri sindromul "F-cum-spun-eu-nu-cum-fac-eu", pe care cu toii l-am detestat n

    copilrie, avei nevoie de autocontrol.

    Autocontrolul trebuie s fie prioritatea dumneavoastr numrul unu ca printe. !!!

    CELE APTE PUTERI ALE AUTOCONTROLULUI

    Cele apte puteri ale autocontrolului transfer concentrarea dvs. de la vin la soluii, de Ia pedeaps la

    nvare i de Ia discuii argumentate la rezultate. Ele sunt urmtoarele:

    1. Puterea ateniei: Pe ce te concentrezi mai mult, aceea i va oferi mai multe rezultate.

    2. Puterea iubirii: Vezi ce e mai bun n fiecare.

    3. Puterea de a accepta: Ia fiecare moment aa cum este.

    4. Puterea percepiei: Nimeni nu te poate enerva fr permisiunea ta.

    5. Puterea inteniei: Conflictul este o oportunitate de a nva.

    6. Puterea liberului arbitru: Singura persoan pe care o poi schimba eti tu nsui.

    7. Puterea unitii: Concentreaz-te pe comunicare n loc s ncerci s fii "special".

  • 9

    Cele apte puteri i vor permite s priveti viaa prin lentilele iubirii dect prin cele ale fricii. Cnd vei

    putea face acest lucru, vei putea exercita adevratul autocontroI. Dup cum putei observa, fiecrei

    puteri i corespunde un motto pe care l putei folosi ca un memento. Repetarea motto-ului n gnd v

    duce gndurile de la fric i ur la iubire. Odat ce vei ncepe s gndii cu dragoste,

    Exersai Puterea ateniei prin urmtorii pai:

    Pstrai-v n mod contient atenia asupra punctului central. V concentrai pe ce dorii s se

    ntmple sau pe ce dorii s nu se ntmple?

    Cnd suntei suprat, pivotai. Spunei-v: "Foarte bine, sunt suprat. Dac sunt suprat, m

    axez pe ce nu doresc. Vreau s continue lucrul acesta n viaa mea?". Dac rspunsul este nu,

    respirai adnc. Apoi spunei-i copilului ce anume dorii s fac i de ce.

    Amintii-v cel puin de cinci ori pe zi: "Pe ce m concentrez mai mult, aceea mi va oferi mai

    multe rezultate". Amintii-va acest lucru cnd v trezii, la mas, nainte s dormii i oricnd

    suntei suprat.

    Exersai Puterea iubirii prin urmtorii pai:

    Dorii-le oamenilor numai binele. Facei acest lucru n lite, n inima dvs., n timp ce conducei,

    stai la cozi sau trecei pe lng oameni pe strad. Observai cum v simii cnd facei acest

    lucru.

    Cnd facei o greeal, sau cnd alii o fac, atribuii o intenie pozitiv. n loc s v apostrofai

    spunndu-v: "Nu-mi vine s cred c am uitat s iau rufele de la spltorie!", revizuii-v gndul.

    Zicei: "Am vrut s ajung acas la timp s-mi ntmpin copiii cnd coboar din autobuzul cu care

    vin de la coal, aa c am uitat rufele. O s le iau mine". Cnd o main v taie calea, rezistai

    impulsului de a striga: "Idiotule!" Reformulai. Spunei: "Mam, ce se mai grbete". Exersai

    abilitatea de a vedea ce e mial bun n oameni.

    Spunei-v: "Ce le ofer altora mi dau mie". Facei acest lucru de cinci ori pe zi cel puin o

    sptmn. Aezai acest motto pe frigider ca memento.

    Exersati Puterea de a accepta prin urmtorii pasi:

    Exersai starea de prezen a dvs. n acel moment observnd lucrurile. Realizai aceasta

    descriind n sinea dvs. ce vedei. Nu judecati.

    Adugai "ritualul de noapte bun" rutinei dvs. de culcare.

    Dac ncepei s v suprai cnd lucrurile nu merg aa cum considerai c ar trebui s mearg,

    respirai adnc i spunei: "Momentul acesta este cum este, iar eu pot s m relaxez".

    Exersai Puterea percepiei prin urmtorii pai:

    Observai c felul n care gndii genereaz sentimente. Dac v simii furios, trist sau

    nerbdtor, verificai s vedei ce anume gndii i spre ce este direcionat mintea dvs.

    Ascultai ct de des vi se ntmpl s i nvinuii pe ceilali. Notai cu grij orice fel de limbaj de

    genul "m faci s". Observai ct de des v lipsii singur de puterea dvs. spunnd: "Nu m face s

  • 10

    ... " sau "Tu m-ai fcut s ... " nlocuii afirmaiile de genul: "Nu m face s ... " cu O s". De

    exemplu, n loc s spunei: "Nu m face s opresc maina.", zicei: ,,0 s opresc maina pn

    cnd voi doi v punei centura de siguran".

    Cnd suntei suprat, spunei-v n sinea dvs.: "Sunt nervos ,i e OK" sau "Sunt nerbdtor i e

    OK".

    Afirmai n sinea dvs.: "Cnd arunc responsabilitatea sentimentelor mele altei persoane, o fac

    responsabil pentru mine" i recuperai-v puterea. Intrebai-v frecvent: "Unde este puterea

    mea?"

    Puterea inteniei: Conflictul este o oportunitate de a nva

    Dvs. vedei conflictul ca pe ceva negativ? Majoritatea oamenilor aa l percep. Ei vd conflictul ca fiind

    distrugtor, ca pe o problem ce trebuie evitat. Muli prini asociaz, de asemenea, neascultarea cu

    lipsa de respect. Astfel de prini consider c un copil care nu le urmeaz dorinele este obraznic. Ei

    privesc o camer dezordonat ca fiind rezultatul neascultrii copilului, i nu vd un copil care a fost

    distras de prieteni sau de jucrii. Astfel de prini ar putea aprecia refuzul copilului s fac baie ca un

    act de sfidare, n loc s recunoasc faptul c fiul lor prefer pur i simplu s se joace.

    Ca printe, cnd asociezi neascultarea cu lipsa de respect, creezi o legtur ntre comportamentul

    copilului i propria ta competen. !!! Dei aceast conexiune nu are un fundament real, convingerea

    dvs. c acest lucru este adevrat v face s v pierdei cu uurin controlul, mai ales dac

    neascultarea copilului se petrece n public. Copilul dumneavoastr a fcut vreodat o criz de nervi ntr-

    un magazin cnd ai refuzat s-i cumprai o jucrie? Ai reaciona ntr-un fel dac ai considera c

    accesul de furie al copilului dvs. are scopul de a v umili. Dar reacia dvs. ar fi foarte diferit dac ai

    vedea c fiul dvs. este copleit de numeroasele ispite. Adulii care asociaz obrznicia cu neascultarea

    uit c fiii lor nu au toate capacitile i aptitudinile intelectuale ale adulilor. Copiii care abia nva s

    mearg spun nu dintr-un anumit motiv. Ei ncep s se defineasc ca fiind entiti separate de dvs.

    Copiii de apte ani par surzi la cererile adulilor de a raiona. Ei se axeaz total pe interior, cci se

    concentreaz s neleag viaa. Este uor s lum personal egocentrismul copiilor, dar de fapt acesta

    este pur i simplu o etap necesar n dezvoltarea lor.

    Cu toate acestea, noi ne legm de credina c, dac am fi perfeci, cminul nostru ar fi lipsit de conflicte,

    iar copiii notri ar fi modele de supunere - ar face ce le spunem noi s fac, cnd le spunem s fac, iar ei

    ar zmbi fcnd ce le zicem noi. Dar v-ai dori ntr-adevr un copil care este complet supus celorlali?

    Unui astfel de copil i-ar lipsi creativitatea, ar fi incapabil s gndeasc singur i ar spune "da" la toate.

    Imaginai-v c este un adolescent singur pe strzi.

    Dac percepei conflictul ca fiind un lucru ru, atunci cnd se declaneaz dvs. v pornii s-I punei la

    punct pe "rufctor". ("Cine a nceput asta?") Cutai un vinovat ca s decidei apoi cine trebuie fcut

    s se simt ru pentru c v-a suprat. Nu ai dori niciodat s-I pedepsii pe nevinovat, dect dac ai

    obosi att de tare din pricina glcevii, nct ai renuna s-I identificai pe "infractor". n astfel de cazuri,

  • 11

    i-ai trata pe ambii copii la fel pentru c sunt scitori. "M-am sturat!" ai putea striga. ,,Mergei

    amndoi n camerele voastre! Nu m intereseaz cine ce a nceput."

    Cnd vedei conflictul ca pe un lucru ru, cutai un "cartu magic" - vreo tehnic disciplinar

    atotputernic - care l va alunga din casa dvs. pentru totdeauna. Poate c v vei mitui copiii s se

    poarte frumos sau poate i vei ruga i vei negocia cu ei. n alte momente mai stresante, poate vei ipa

    ca s v mai descrcai nervii sau vei purta o discuie cu cei mici i ai ncerca s fii nelegtori. La un

    moment dat, majoritatea prinilor revoc privilegii. Pentru a evita msuri mai drastice, poate c v-ai

    dat i dvs. time-out.

    Ne prefacem c putem s eliminm conflictul, dar el face parte din natur. Natura accept conflictul. Un

    vierme iese dintr-o gaur doar ca s fie ciugulit de o pasre. Pentru vierme, a fost o zi proast. ns

    privind mai n ansamblu, viermele a jucat un rol necesar n funcionarea sistemului natural.

    Conflictul joac, de asemenea, un rol pozitiv n relaiile umane. Prin conflict, nvm s stabilim granie

    sntoase ntre noi nine i alii. Conflictul slujete unui astfel de conflict vital; se cuvine s-I acceptm,

    nu s cutm modaliti de a-l elimina.

    Orice conflict ofer o oportunitate de a nva.

    Din acest moment, schimbai-v punctul de vedere asupra conflictului i relaia dvs. cu el. n momente

    conflictuale, respirai adnc i spunei: "Aici este o oportunitate de a nva i de a fi nvat". Apoi

    ncepei procesul de a v nva copiii. Dac ei v ignora i conflictul persist, spunei-v: "Aici exist o

    alt oportunitate de a nva" i ncercai din nou. Dac nici cele mai mari etorturi ale dvs. nu rezolv

    conflictul, sugerez s v retragei cu totul din mijlocul evenimentelor. Respirai adnc, plecai-v capul i

    spunei: ,,Mulumesc pentru toate oportuniti le de a nva pe care le-am avut azi". Dup ce ai inut

    acest moment de plecciune, putei reintra n scen cu un nou sentiment de apreciere pentru multiplele

    complexiti ale vieii.

    Fiecare conflict v las puterea de a decide. Putei alege s vedei conflictul ca pe o posibilitate de a

    nva i o oportunitate de a nvinui i pedepsi pe cineva. Dac v pornii s-I pedepsii pe

    "rufctor", v vei distruge propriul respect de sine i pe cel al copiilor dvs. Dac, n schimb, vei

    folosi momentele de conflict ca pe oportuniti de nvare, v vei spori propriul respect de sine i

    vei permite copiilor dvs. s-i menin simul propriei lor valori. Vei spori, de asemenea, i ansele

    ca, pe viitor, cnd va izbucni conflictul, copiii s-I poat rezolva i fr dvs.

    Exersai Puterea inteniei prin urmtorii pai:

    De cte ori se isc un conflict, respirai adnc i spunei: "Conflictul este o oportunitate de a

    nva i de a fi nvat".

    ntrebai-v: "Care este intenia mea n aceast situaie?" Intenionai s v facei copilul s se

    simt prost sau s l ajutai s treac peste el?

  • 12

    Concentrai-v pe rspunsul dvs. n timpul unui conflict, nu pe ncercarea de a-l elimina.

    ntrebai-v: "Caut s dau vina pe cineva sau vreau s gsesc soluii?" nvinuirea ncearc s

    mpiedice viitoarele conflicte; soluiile caut s nvee rspunsuri n cazul conflictelor urmtoare.

    Puterea liberului arbitru: Singura persoan pe care o poi schimba eti tu nsuti

    Cred c este dificil s recunosc liberul arbitru n mine i n ceilali. Repet ntruna dou greeli. Mai nti

    de toate, continui s cred c alii m pot influena s aleg anumite lucruri n viaa mea. Putei auzi

    acest lucru n ceea ce spun. M surprind zicnd: "Trebuie s fac gimnastic" sau "Ar trebui s o sun pe

    Sarah". Dar nu trebuie. Acestea sunt alegeri. A fi putut la fel de bine s spun: "Voi face gimnastic" sau

    O voi suna pe Sarah". A doua mea greeal este s cred c-i pot face pe alii s se poarte cum vreau

    eu.

    Aceste greeli sunt cele dou fee ale aceleiai monede. Dac sunt de prere c oamenii m pot

    determina s m port ntr-un anumit fel, atunci este rezonabil s cred c i eu i pot face pe alii s se

    poarte ntr-un anume mod. Ambele concepii sunt false. Cu toate acestea, ele sunt foarte populare i

    cauzeaz mari probleme n relaii i n felul cum abordm noi disciplina.

    Credina c adulii i pot determina pe copii s asculte i i pot face s se schimbe este atotprezent ca i

    aerul. Mai mult, majoritatea oamenilor consider c este responsabilitatea prinilor de a-i determina

    pe copii s se poarte frumos. Aceti oameni mai cred i c prinii au euat n activitatea lor atunci

    cnd copiii se poart urt i c n acest caz prinii trebuie s fie nepricepui. Aceste ipoteze au ajuns

    pn la noi de generaii ntregi. Se pare c nimeni nu pune la ndoial aceste supoziii false i

    duntoare.

    Trebuie s revizuim aceste concepii. Putem fora un copil s asculte sau s se poarte ntr-un anumit fel?

    Poate oricine s oblige pe altcineva, indiferent de vrsta acelei persoane, s fac ceva ce nu vrea s

    fac? Este posibil s-I determini pe un copil care refuz s-i fac tema s termine lucrul? Pare imposibil

    s-i facem pe alii s fac ce nu vor. De fapt, singura posibilitate ar fi s te bazezi pe for. Tacticile

    noastre bazate pe violen fizic i nva pe copii c este acceptabil s utilizezi fora pentru a-i

    influena pe ceilali. Prin for, ncercm s revocm deciziile altora. Lundu-le dreptul de a alege, le

    revocm respectul de sine i abilitatea lor de a-i lua angajamente.

    Exersai Puterea liberului arbitru devenind contient ct de des vi se ntmpl s considerai c alii v

    provoac s facei anumite lucruri. iptul copilului nou-nscut v face s v trezii noaptea sau dvs. ai

    ales s natei? Observai ct de des folosii cuvintele "trebuie" i "ar trebui". Exersai schimbarea

    cuvintelor "ar trebui s" cu "a putea s". Dac v surprinde i zicnd: ,..Ar trebui s cumpr nite

    lapte", schimbai-v felul cum abordai lucrurile i zicei: ,,A putea s cumpr nite lapte". Apoi decidei

    dac o vei face sau nu. Odat ce vei schimba ar trebui s" cu a putea s", vei fi mai dispui s-I

    ajutai pe copilul dvs. s ia deciziile care sunt acceptabile pentru amndoi.

  • 13

    Exersai Puterea liberului arbitru prin urmtorii pal:

    Dac v surprindei zicnd: "Cum l pot determina pe copilul meu s ... ?", schimbai ntrebarea

    cu: "Cum pot s-I ajut pe copilul meu s poat mai uor s ... ?"

    Schimbai "ar trebui s" cu "a putea s". Apoi luai o decizie.

    Exersai permindu-Ie celorlali s aib propriile gnduri i sentimente. Rezistai tentaiei de a-i

    face pe ceilali fericii cu fora sau s-i convingei c dvs. deine i toate rspunsurile.

    Exersai Puterea unitii prin urmtorii pai:

    Zilnic, timp de cinci minute sau mai mult, stai pur i simplu cu fiecare dintre copiii dvs. Pentru a

    realiza acest lucru, trebuie s v eliberai de nvlmeala din capul dvs. n legtur cu ce trebuie

    fcut. Renunai la orice rezultate preconcepute pe care le-ai putea avea n legtur cu timpul

    petrecut mpreun. Cnd facei acest lucru, vei fi cu adevrat prezent. Cititul, mbriarea

    copiilor sau jocul sunt activiti secundare prezenei dvs. totale la faa locului.

    n situaii stresante, ntrebai-v: "Vreau s fiu special sau vreau s relaionez cu aceast

    persoan?" Un alt mod de a spune acest lucru este: "Vreau s am dreptate sau vreau s fiu

    fericit?"

    Bucurai-v de succese schimbndu-v comportamentul. Hotri-v asupra dou lucruri pe care

    dorii s le realizai ntr-o zi (doar dou). Dup ce le realizai, apreciai-v propriul efort spunnd:

    "Am reuit.! Apoi descriei (nu evaluai) ceea ce ai fcut.

    Sopul ultim este s ne controlom pe noi nine i apoi

    s organizm situaiile n care copiii pot avea success.

    Abilitatea stpnirii de sine: Adoptati n via proprie valorile pe care v dorii ca fiii dvs. s le

    dezvolte

    Majoritatea oamenilor au crescut auzind urmtorul lucru: ,,F ce-i spun, nu ce fac eu". Exist cteva

    motive pentru care trebuie s evitai abordarea aceasta cu micuii dvs. n primul rnd, copiii nva de la

    modele i a crede c ei pot nva ceva fr un model pozitiv precis este o nebunie. n al doilea rnd,

    muli dintre noi am respins ipocrizia frazei: "F ce-i spun ... " i nu vrem s ne purtm precum prinii

    notri. Uneori ns, n ciuda bunelor noastre intenii, cdem n tiparele pe care le-am experimentat pe

    vremea cnd eram copii. Stpnirea de sine i are rdcinile n Puterea percepiei. Aceasta spune:

    "Nimeni nu te poate enerva fr permisiunea ta". Cnd alegei s v revendicai puterea avnd

    contiina c nimeni nu v poate supra, putei deveni proactiv n loc s fii reactiv cu copiii dvs. V

    putei pstra stpnirea de sine cnd ei i-o pierd pe a lor.

    Cnd reacionai, se petrec dou lucruri la nivel fizic.

    n primul rnd, glandele suprarenale trimit un mesaj urgent de "lupt sau fugi" ctre fiecare celul din

    corpul dvs. n aceste momente, vrei s v certai cu copiii care se ceart sau s cedai la cererea lor (o

    form de fug). Dac alegei s luptai, exemplificai nsui comportamentul pe care dorii s-I

  • 14

    eliminai. Dac cedai, i nvai pe copii c acele comportamente nesuferite sunt eficiente. Nu v

    simii prost - cu toii o facem. Este o reacie fiziologic.

    Majoritatea oamenilor reacioneaz la conflicte cu impulsuri tip "lupt sau fugi", Ambele sunt

    neproductive.

    Un al doilea eveniment pe plan fizic care se petrece n timpul unui conflict este un decalaj n creierul

    dvs. Controlul se mut din cortexul cerebral, regiunea contient i raional a creierului dvs., n

    sistemul limbic, regiunea care se ocup cu emoiile i memoria. Sistemul limbic a pstrat toate

    mesajele pe care le-ai primit de la prinii dvs., ambalate n emoiile n care au fost livrate. Cnd n

    creierul dvs. se petrece decalajul, gura se deschide i din ea ies cuvintele mamei i tatlui dvs. n

    momentul n care se ntmpl acest lucru, funcionai pe pilot automat, folosind programe care au

    fost instalate In interiorul dvs. cu ani n urm. n esen, devenii mama sau tatl dvs., rostind aceleai

    cuvinte, cu aceleai intonaii, pe care ai jurat c nu le vei folosi niciodat.

    Pentru a ntrerupe stpnirea acelei programri reactive din vechime, trebuie s v deconectai de la

    sistemul limbic. Trebuie s v asumai propria suprare. Putei realiza acest lucru respirnd adnc i

    lund o decizie contient pentru a vedea situaia ntr-un mod diferit. Apelai la Puterea percepiei

    pentru a accesa abilitatea stpnirii de sine. Un printe reactiv ar putea spune: "Uite ce m-ai

    determinat s fac. Ai stricat vacana aceasta. Eti fericit acum?" Un printe cu stpnire de sine i-ar

    asuma suprarea spunnd: "M simt copleit de vacarmul din main. Am ratat ieirea de pe autostrad.

    O s trag pe margine i o s respir adnc s m calmez". Printele reactiv a exemplificat valoarea

    nvinuirii. Printele panic, care i-a asumat suprarea, a exemplificat valoarea integritii. Alegerea v

    aparine.

    Abilitatea de a fi ferm: Spunei nu i facei-v auzit

    Imaginai-v camera fiului dvs. de opt ani mpnzit de haine murdare. Dac v adresai copilului cu

    scopul de a-l controla, s-ar putea s v axai pe ce anume nu este n regul i s ntrebai: "De ce sunt

    toate hainele astea pe podea?". Folosind Puterea ateniei (pe ce te concen-trezi mai mult, aceea i va

    oferi mai multe rezultate), ai putea scoate n eviden partea pozitiv: "Jumtate din hainele tale

    murdare sunt n coul de rufe! Adun i celelalte haine i sunt gata s fie bgate la splat". Frica se

    concentreaz pe ceea ce nu dorii; dragostea se axeaz pe ceea ce vrei.

    Cnd folosii Puterea ateniei pentru a v concentra pe ceea ce dorii, abilitatea de a fi ferm se

    manifest natural. n caz contrar, este posibil s-i permitei sistemului limbic din creier s preia

    conducerea i s fii pasiv (sau agresiv) n stabilirea limitelor. Un printe hotrt spune: "Dac vrei s

    sari, d-te jos de pe canapea i du-te s sari afar". Dac acel copil ar continua s sar pe canapea,

    printele ar spune hotrt: ,,0 s-i art ce vreau s faci?" i ar ajuta copilul s coboare de pe canapea,

    ndrumndu-l spre u. Un printe pasiv ar putea s se roage: "Nu mai sri, dragule, bine? Ajunge! Nu

    mai sri". n cazul n care copilul ar continua s sar, printele ar continua s-I roage s nceteze. Un

    printe agresiv ar putea ipa: ,,Nu mai sri, c m superi! Ai neles?" Dac suntei pasiv n stabilirea

    limitelor (n sperana c-l vei face pe copilul dvs. fericit cu fora sau pentru a evita suprarea), cedai

    n faa copilului sau stabilii limite care sunt nclcate cu uurin. Permindu-le copiilor s ncalce

  • 15

    limitele stabilite, i nvai pe acetia s le permit altora s le ncalce pe ale lor. Putei, de fapt, s

    creai o mentalitate de victim fiind prea permisiv! Dac suntei agresiv n stabilirea limitelor (spernd

    s-I facei pe copilul dvs. s asculte), i nvai pe copii s-i rneasc pe cei care depesc limita cu ei.

    Ai putea crea un btu. n schimb, caracterul hotrt nva valoarea respectului, i nva pe copii

    cum s stabileasc limite fr s-i denigreze pe alii sau pe ei nii.

    Fermitatea. Scopul abilitii de a fi ferm este comunicarea explicit. Cnd comunicai cu fermitate,

    facei afirmaii deschise despre sentimentele, gndurile i dorinele dvs. Este o afirmaie ferm dac

    spunei: "Vreau s ieim la pizza". Nu este o form de comunicare ferm dac i ntrebai pe alii ("Unde

    ar trebui s mergem la mas?") sau dac ncercai s-i controlai ("Tuturor le place pizza. ie de ce nu-i

    place?"). Nu se poate s comunicai cu fermitate dac v gndii mult la ce cred alii despre dvs. i nici

    dac v frmntai n privina reaciilor altora cu privire la aciunile sau cuvintele dvs. Pentru a fi ferm,

    trebuie s v concentrai pe propriile dvs. aciuni n loc s v axai pe ce ar putea crede cineva despre

    ele. Concentrndu-v asupra dvs. niv, exersai Puterea ateniei.

    Fermitatea este generat de Puterea ateniei: axai-v pe ce vrei s se ntmple.

    Pentru a fi un printe ferm, trebuie s facei aceste lucruri:

    S v afirmai dorinele, nevoile i ateptrile n mod clar i simplu. ("D-mi foarfeca. Aceasta

    este prea ascuit. Te-ai putea tia. O s-i iau una de plastic. ")

    Armonizai-v comunicarea nonverbal cu cea verbal. Dac replicile dvs. nonverbale sunt prea

    familiare, este foarte probabil ca fiul dvs. s nu se conformeze. Dac replicile dvs. nonverbale

    sunt prea deranjante, copilul dvs. se va mpotrivi i va aborda o atitudine defensiv. Cnd

    comunicarea nonverbal i verbal se armonizeaz, l ntiinai pe copilul dvs. c vorbii serios.

    nainte ca fiul dvs. s decid dac dorete s se conformeze unei comenzi, el v va citi expresia

    facial, tonul vocii i gesturile. Putei crete ansele ca el s asculte dac prei ncreztor i la

    crma situaiei, dac demonstrai siguran de sine i folosii gesturi pentru a oferi informaii.

    Dai-le copiilor de ales numai cnd ei au ntr-adevr de ales. "Eti gata s mergi la culcare?"

    sugereaz c fiul dvs. poate decide dac este pregtit sau nu. Dac spunei: "E timpul s te culci,

    aa c urc-te n pat ca s te odihneti", nu-i dai copilului de ales. Ai spus foarte clar ce se va

    ntmpla.

    Dai comenzi care conin informaii stabile, folositoare i evitai s punei ntrebri retorice. Nu

    uitai: concepte precum buntatea, rutatea i a fi politicos i ncurc pe copii. Dac spunei:

    Jason, nu-mi mai pune porecle! Nu-mi plac", facei o afirmaie ferm. Dac l ntrebai pe un

    copil: "Este frumos din partea ta?", nu se ntmpl acest lucru.

    Asumai-v i exprimai-v sentimentele fa de copiii dvs. Cndspunei: "M supr cnd m

    ntrerupi", facei o afirmaie ferm. Dac spunei: "Uite ce m-ai determinat s fac!", nu se

    ntmpl acest lucru.

    Artai-le respect copiilor i aplicai regulile fr s-i tachinai, s-i facei s se simt jenai sau

    s-i intimidai. A fi respectuos nseamn c v concentrai pe mbuntirea comportamentului,

    nu pe pedepsire. Ai putea spune: "Loviturile dor; nu ai voie s loveti. Cnd te mpinge cineva,

  • 16

    spune-i: Stop! Nu-mi place s fiu mpins". Dac dorii s fii ferm, nu putei ntreba: "De ce ai

    lovit? Aa tratm noi oamenii?"

    Abilitatea opiunilor: Cldii respectul de sine i puterea voinei

    Poate considerai c i dai copilului de ales cnd spunei: "Ori i termini acum tema, ori nu mai mergi la

    fotbal smbt". Aceasta nu este o alegere real. Este o manipulare subtil. Dvs. ncercai s-I obligai

    pe copil s-i fac tema. Dac dvs. controlai voia copilului dvs., el va crete fr a dezvolta "voin"

    proprie. Mai mult, dac el crede c vi s-a supus, n loc s aleag de bunvoie, se va simi abuzat. Frica

    controleaz, dragostea educ. Folosind Puterea liberului arbitru (singura persoan pe care o poi

    schimba eti tu nsui), putei renuna la noiunea c este posibil s-I determinai pe copilul dvs. s se

    poarte frumos. n loc s ntrebai: "Cum pot s-I determin pe copilul meu s-i termine tema?",

    reformulai ntrebarea. ntrebai-v: "Ce l-ar putea ajuta pe copilul meu s poat alege cu mai mult

    uurin s i termine tema?" n acest cadru, ai putea spune: ,,Poi s termini tema n camera ta sau

    n buctrie. Unde i-ar conveni mai mult?" Aici ai organizat situaia pentru a-l ajuta pe copilul dvs.

    s-i fac tema. Oricare dintre variante este acceptabil, iar copilul dvs, i va exercita voina proprie

    n siguran. Ajutndu-l pe copilul dvs. s aleag i s fie responsabil pentru alegerile sale, i-ai insuflat

    valoarea responsabilitii.

    Doar atunci cnd recunoatei liberul arbitru al copilului dvs. acesta l va exercita pentru binele tuturor.

    Abilitatea ncurajrii: Cinstii-v copiii pentru ca i ei s v cinsteasc

    ncurajarea cu dragoste provine din Puterea unitii. Aceasta este puterea care spune: "Concentreaz-te

    pe comunicare n loc s ncerci s fii special". Utiliznd acest tip de putere, ai putea spune: "Ia te uit! i-

    ai fcut patul fr s-i aminteasc nimeni. Faptul c i aduci contribuia ajut ntreaga familie".

    ncurajndu-l pe copil n felul acesta, ai observat realizarea sa i l-ai ajutat s-i contientizeze

    propria valoare. Aceast contientizare ntrete lobii frontali ai creierului su i, dac aceast zon a

    creierului este ntrit, ea poate struni izbucnirile emoionale. De asemenea, l-ai informat pe copil n

    ce mod comportamentul lui adecvat a contribuit la bunstarea familiei. Acest lucru nva valoarea

    interdependenei. Fr a folosi Puterea unitii, ai fi putut spune: "Mulumesc c ai fcut patul. Eti un

    biat foarte bun. Uite aici banii ti de buzunar". Dac i mulumii copilului c i-a fcut datoria l

    nvai s fac acest lucru pentru a v satisface pe dvs., n loc s-i artai c trebuie s fac aceasta

    pentru c este un membru util al familiei, care i aduce contribuia. Lauda detaliat este mult mai

    eficient dect expresia sentenioas: ,,Bravo!" sau dect o rsplat material, cum ar fi banii. Frica

    judec, dragostea observ. Mai mult dect att, recompensele materiale adeseori au uneori un efect

    nedorit. Adeseori copiii nva s atepte "buntile" pentru purtarea frumoas i s caute mai mult

    aprobarea n loc de nelepciune.

    Recompensele materiale adeseori au un efect nedorit.

    Cnd energia unei persoane este canalizat spre efortul de a deveni special, aceasta lucreaz din

    dorina de a atrage atenia asupra propriei sale persoane, nu de dragul de a contribui la bunstarea

  • 17

    familiei sau grupului su. Sentimentul c fac parte dintr-un grup i elibereaz pe copii, care primesc

    dragostea fr teama c nu sunt "destul de buni".

    Abilitatea atribuirii inteniilor pozitive: Transformai mpotrivirea n cooperare

    Tocmai v-ai surprins fiul de apte ani mpingnd-o pe sora lui. Atribuind o motivaie negativ acestui

    fapt, ai putea spune: ,,E frumos din partea ta? i-ar plcea s te mping i eu?" Mesajul fundamental pe

    care l aude fiul dvs. este: "Eti nesocotit i ru". n acest moment, ar putea deveni reactiv i defensiv,

    ceea ce ar nruti situaia. Dac, dimpotriv, dvs. i-ai fi atribuit o intenie pozitiv, ai fi putut spune:

    "Ai vrut ca sora ta s se dea mai ncolo. Nu ai voie s mpingi; acest lucru doare. Cnd vrei ca ea s se

    mute, spune-i: D-te mai ncolo, te rog". Fiul dvs. ar auzi urmtorul lucru: "Eti om, ai fcut o greeal.

    Poi nva din ea". Folosind Puterea iubirii ("Vezi ce e mai bun n fiecare"), se creeaz o situaie n care

    fiul dvs. are mai multe anse de a deveni cooperant.

    Felul n care abordai greelile copilul dvs. va decide cum vor aborda ei greelile tot restul vieii lor.

    Dac v nvinuii sau acuzai copilul (atribuind motive negative comportamentului su urt), l nvai c

    greelile sale arat c este ru. n schimb, v putei nva copilul c greelile sunt doar att, greeli.

    Abilitatea atribuirii motivelor pozitive reiese din Puterea iubirii, care ne amintete s vedem ce este mai

    bun n fiecare. De asemenea, ea ne mai nva c ceea ce oferim celorlali, aceea ntrim i n noi nine.

    Astfel, pe msur ce i nvai pe copiii dvs. c: ,,A grei e omenesc, a ierta e dumnezeiesc", vei nva,

    de asemenea, s v vedei i propriile greeli cu mai mult ngduin. Cnd atribuii intenii pozitive

    celorlali, exemplificai n faa copiilor dvs. valoarea cooperrii. i nvai c negativitatea nate

    mpotrivire, iar optimismul genereaz cooperare.

    Abilitatea empatiei: Facei fa agitaiei i isteriei

    Empatia este abilitatea care trebuie folosit pentru a v ajuta copiii s dezvolte maturitatea emoional.

    S zicem c fiul dvs. are o limit zilnic de vizionat programe TV. Pentru c l vedei uitndu-se la TV

    dup ce a expirat ora, i spunei s-I nchid. "Dar, tat, este o emisiune special! Te rog, pot s m uit?"

    Primul dvs. rspuns ar putea fi s respectai limitarea stabilit i s spunei: "Nu, e timpul s mergi la

    culcare". Copilul ar putea s-i exprime dezamgirea prin cea mai bun posibilitate pe care o cunoate i

    s zic: "Nu m lai niciodat s m uit la nimic. Nu e drept". Folosind empatia, ai putea rspunde: "Pari

    foarte dezamgit c pierzi emisiunea. Ai o nfiare foarte abtut". n loc s reacioneze cu mpotrivire,

    fiul dvs. ar putea s continue: "Este vorba despre balene. mi plac foarte mult balenele!" Apoi, ai putea

    rspunde: "Este greu s pierzi lucruri care sunt importante pentru tine i care i plac. Eu te iubesc foarte

    mult i o s m asigur c te odihneti ndeajuns. Haide acum". n timp ce mergei mpreun spre

    dormitor, ai putea spune: "Nu am tiut c te intereseaz balenele. Ai putea s te nscrii la Greenpeace".

    Empatia v permite s-I ascultai pe copil fr s i schimbai sentimentele. Totui este foarte important

    s simii empatie n spiritul Puterii de a accepta. Copilul dvs. trebuie s se culce i probabil n-o s-i plac

    acest lucru.

  • 18

    n exemplul de mai sus, dac ai fi folosit empatia pentru a manipula copilul, ai fi putut spune: "A trecut

    ora permis. tiu c este greu, dar data viitoare citete programul TV i plnuiete mai bine timpul de

    vizionare". Aceste mesaj spune: "neleg c nu eti fericit, dar este vina ta. Dac nu ai fi att de prost,

    sentimentele tale de dezamgire nu ar exista". Dac nu acceptai momentul, vei ncerca n mod

    incontient s ajustai sentimentele copilului sau s le oprii, sau ai ncerca s-I facei din nou fericit.

    Adevrata empatie ar spune: "Dezamgirea face parte din via. Te voi ajuta s treci peste ea".

    Aceasta nva valoarea compasiunii. Empatia manifest acceptarea i nva compasiunea.

    Abilitatea implementrii consecinelor: i ajutai pe copii s nvee din greeli

    Ca n cazul tuturor abilitilor de disciplinare, consecinele pot fi folosite pentru a inspira fric sau

    dragoste. Folosite pentru a insufla frica, ele pedepsesc. Folosite n spiritul iubirii, ele nva. V voi da un

    exemplu care arat diferena. Dac vrei s-I facei pe copilul dvs. s se simt ruinat, ai putea spune:

    "tii c nu ai voie s-I loveti pe fratele tu. Nu-mi vine s cred ce ai fcut. n seara asta nu te uii la

    televizor". Dac intenia dvs. este s-I nvai, cu dragoste, ai putea spune: "Ai de ales. l poi lovi pe

    fratele tu ca s obii ceea ce vrei sau poi s-i spui: A vrea s-mi vin i mie rndul. Dac l loveti din

    nou n loc s-i vorbeti, te trimit n camera ta. Atunci amndoi o s fii n siguran. nelegi ce se va

    ntmpla cu tine dac l loveti din nou? Spune-mi".

    Consecinele se bazeaz pe Puterea inteniei: orice conflict este o oportunitate de a nva. Conflictul

    poate fi perceput ca ceva negativ sau ca un prilej de a nva. Intenia dvs. va dicta dac copiii vor

    nva din greeli sau doar se vor simi prost pentru c le-au fcut. Cnd nvm din greeli devenim

    experi n alegerea rspunsurilor eficiente la schimbrile de situaie pe care viaa ni le ofer. Prin

    urmare, consecinele ne insufl valoarea responsabilitii, abilitatea de a rspunde situaiilor.

    ANATOMIA UNEI NTLNIRI DISCIPLINARE

    O "ntlnire disciplinar" poate fi declanat ntr-unul sau dou moduri. Ea poate fi iniiat dintr-o

    necesitate a printelui sau a copilului. De obicei, necesitatea printelui este o form de supunere, cum

    ar fi: "Urc n main"; "mbrieaz-o pe bunica"; "Du gunoiul". Printele vrea ca fiul su s fac

    altceva dect a fcut pn atunci. Un copil poate declana o ntlnire disciplinar prin lipsa sa de

    informaii despre cum se poate comunica ntr-un mod acceptabil din punct de vedere social. El are

    probabil nevoie s nvee cum s fac pe cineva s nceteze s-I tachineze fr s recurg la njurturi

    sau lovituri. Copiii trebuie s nvee s obin ceea ce vor fr s se plng, cum s fie un prieten bun

    fr s manipuleze, cum s dobndeasc ajutor fr s aib o criz de nervi i cum s-i stpneasc

    sentimentele. Indicii pe care le-ai putea auzi care pot sugera c au nevoie de ajutor includ: "El m-a

    mpins"; "Vreau bomboane"; sau "Nimeni nu m place".

  • 19

    Deseori confundm dorinele unui copil cu nevoile lui. Copilul poate dori bomboane; dar poate c

    ceea ce are nevoie este s nvee cum s amne recompensele i s fac fa dezamgirilor. Prinii

    trebuie s se adreseze nevoilor copiilor, nu dorinelor acestora.

    Dintre aceste dou tipuri de ntlniri disciplinare, una este o situaie de conformare n care dvs. avei o

    nevoie; cealalt este o ntlnire cu scop educativ n care copilul dvs. are o necesitate. Ambele ntlniri

    solicit cele apte abiliti de baz, dar ordinea n care le vei folosi se poate schimba de la situaie la

    situaie. Situaiile de conformare cu copiii se desfoar n general n patru stadii de baz.

    1. n primul stadiu, ori dvs. dorii ca fiul dvs. s fac ceva ce el nu face, ori comportamentul su

    depete msura. n acest moment, este posibil s v simii foarte frustrat. Dac suntei suprat,

    folosii cele apte puteri ale autocontrolului pentru a v regsi calmul, apoi ntrebuinai Puterea

    ateniei - axai-v pe ce dorii dvs. s se ntmple - i accesai Puterea liberului arbitru. Abandonai

    ideea c l putei determina pe copil s se poarte frumos i concentrai-v pe ncercarea de a-l ajuta

    pe acesta s poat alege cu mai mult uurin s coopereze.

    2. n al doilea stadiu al oricrei ntlniri de conformare, dvs. stabilii limitele, iar copilul rspunde.

    Trebuie s specificai care sunt opiunile acceptabile i care nu. Realizai aceasta folosind abilitatea

    de a fi ferm i abilitatea opiunilor. Copilul dvs. va rspunde ntr-unul din trei moduri:

    Se va conforma, fcnd ce i-ai spus atunci cnd ai stabilit limita.

    Se va mpotrivi i va spune nu limitei, verbal sau nonverbal. mpotrivirea copilului dvs. poate fi

    subtil sau ostentativ. Oricum ar fi, este tot un refuz.

    Va face o criz pentru a-i exprima frustrarea peste msur.

    3. Al treilea stadiu al unei ntlniri de conformare este reacia dvs. la rspunsul copilului. Dac reacia

    sa iniial este de a nu se conforma, abilitile pe care le folosii cnd reacionai l vor nva pe

    copil cum s rspund atunci cnd alii se mpotrivesc sugestii lor lui.

    4. Al patrulea i ultimul stadiu al unei ntlniri de conformare se petrece atunci cnd copilul dvs. alege

    n sfrit s se supun (dac nu a fcut acest lucru nc de la nceput). Deseori, folosind abilitile

    inteniei pozitive i empatiei, putei evita disputele pentru putere. Uneori ns copiii pur i simplu

    nu vor face cum le cerei. Ei vor rmne, n ciuda inteniilor dvs. iubitoare, lipsii de motivaia de a

    se conforma. n acel caz, consecinele impuse cu o intenie iubitoare sunt folositoare.

    V prezint un sumar al celor patru stadii ale unei ntlniri de conformare i abilitile de care avei nevoie

    pentru a le administra:

    Stadiul 1: Comportamentul copilului ntrece orice msur. Dorii ca fiul dvs. s fac altceva dect face.

    Abilitatea de care avei nevoie este stpnirea de sine. Facei exerciii folosind cele apte puteri ale

    autocontrolului cu prudent.

  • 20

    Stadiul 2: Stabilii o limit, iar copilul reacioneaz. Dvs. stabilii limita. Avei nevoie de abilitatea de a fi

    ferm i abilitatea opiunilor. Copilul va rspunde limitrilor pe care le stabilii ntr-unul din trei moduri:

    se conformeaz, spune nu sau face o criz.

    Stadiul 3: Reacionai. Dvs. reacionai la rspunsul copilului. Dac el se supune, folosii ncurajarea.

    Dac nu spune, putei s atribuii o intenie pozitiv. Atribuirea inteniilor pozitive este abilitatea de care

    avei nevoie pentru a-l ajuta s transforme mpotrivirea n cooperare. Dac face o criz, va fi nevoie s

    folosii empatia.

    Stadiul 4: Rezultatul. Copilul se conformeaz n cele din urm cererii dvs. sau nu. Dac se conformeaz,

    ncurajai-l. Dac nc se mpotrivete, folosii abilitatea implementrii consecinelor. Consecinele i

    motiveaz pe copii s foloseasc abilitile pe care deja le dein. Desigur, conformarea nu se realizeaz

    neaprat n cei patru pai bine stabilii. ntregul proces poate s degenereze atunci cnd copilul dvs.

    ntrece din ce n ce mai mult limita. Dac se ntmpl acest lucru ns, acelai proces n patru pai se

    desfoar din nou. Scopul dvs. este s ncercai s domolii situaia, nu s-i permitei s degenereze.

    Dac vei folosi n mod consecvent cele apte puteri ale autocontrolului, vei reui cu siguran s

    restabilii situaia n timp. Dac pierdei autocontrolul, degenerarea este garantat.

    Situaiile disciplinare difer doar n detalii. Toate au o anatomie fundamental comun .

    Copiii vor experimenta toate tipurile de comportament i este responsabilitatea dvs. s facei diferena

    clar ntre acele comportamente pe care le gsii acceptabile i cele care vi se par neacceptabile. Acest

    proces este asemntor procesului n care copilul dvs. nva s vorbeasc. Cnd copilul se nate, el are

    capacitatea s rosteasc orice sunet care face parte din vocabularul uman. Auzind adulii vorbind, copilul

    nva s dezvolte sunetele folosite n limba matern (s zicem, englez), n timp ce sunetele folosite n

    alte limbi (cum ar fi limba japonez) rmn nedezvoltate.

    n mod asemntor, copilul dvs. se nate cu un potenial nelimitat din punct de vedere comportamental.

    El dorete s bage toate obiectele n gur, s ating toate mrfurile din magazin i s ncerce n toate

    modalitile posibile s-i influeneze pe alii s-i mplineasc dorinele. Prin felul n care v comportai i

    prin abilitatea de disciplinare pe care o folosii, stabilii limite n privina comportamentelor pe care le

    considerai sigure i acceptabile. Dvs. stabilii limitele. Comportamentele pe care le exemplificai i le

    ncurajai vor supravieui, n timp ce altele vor disprea.

    Rezolvarea conflictului educaional: Cum s rspundei necesitilor copilului dvs.

    Situaiile educaionale care se nasc din nevoia copilului dvs. de a rezolva conflictul trec, de asemenea,

    prin patru stadii.

    1) n primul stadiu, copilul dvs. vrea ce nu are sau vrea ca ceilali s se comporte altfel dect o fac. Ce

    se ntmpl nu este acceptabil pentru el. Nemulumirea copilului dvs. iese la suprafa de obicei sub

    forma certurilor, smiorcielii, vaietelor sau agitaiei generale.

  • 21

    2) n al doilea stadiu, datoria dvs. este de a transforma aceast "zpceal" n cooperare. Trebuie s v

    strduii s transformai mpotrivirea n cooperare. Putei realiza cel mai bine acest lucru folosind

    abilitatea empatiei i atribuirii inteniilor pozitive. Cu aceste dou abiliti putei trece de la

    preteniile concrete ale copilului dvs. referitor la ce i dorete, i cnd i dorete, la necesitile sale

    mai spirituale, precum rbdarea, buntatea. ncrederea i dragostea. Pentru a privi lucrurile din

    perspectiva copilului dvs. i a-i oferi nelegere, trebuie s folosii cele apte puteri ale

    autocontrolului. Trebuie ca dvs. s exemplificai aceste puteri ale autocontrolului, pe care n cele din

    urm copilul le va asimila i le va folosi toat viaa.

    Efortul dumneavoastr de a crea un climat plin de cooperare i un moment educativ va genera de

    obicei urmtoarele trei rspunsuri din partea copilului:

    Va deveni dispus s nvee o abilitate nou sau o strategie de rezolvare a problemelor pentru a

    aborda conflictul ntr-o manier social acceptabil.

    Se va mpotrivi ncercrilor dvs. de a crea un moment educativ i va avea nevoie s se

    rcoreasc" mai mult nainte s poat rezolva problema.

    Se va preface c este dispus s coopereze pentru a v face pe plac, dar nu v va pune n aplicare

    nvturile.

    3) Cel de-al treilea stadiu al unei ntlniri educative este reacia dvs. la rspunsul copilului. Dac fiul

    dvs. este dispus s nvee, trebuie s-i artai foarte clar cum i poate mplini nevoile ntr-un mod

    adecvat. Dac, de exemplu, dorii ca el s vorbeasc cu prietenul su, nu s-I loveasc, trebuie s-i

    spunei pur i simplu ce cuvinte anume s foloseasc. Realizai acest lucru folosind abilitatea de a fi

    ferm sau a opiunilor. Cnd copilul alege s foloseasc acele cuvinte, trebuie s-I ncurajai n

    alegerea sa. Experimentarea noilor abiliti este nfricotoare. Copiii au nevoie de sprijinul nostru

    pentru a se schimba. Dac se mpotrivete n continuare, o perioad de calmare poate ajuta.

    Spunei: "Vd c nu eti pregtit s rezolvi problema asta acum. Spune-mi cnd eti pregtit s

    primeti ajutorul meu". Copiilor mici, va trebui s le indicai un loc special n care s se calmeze.

    Dac nu coopereaz, ci se preface, lipsete ncrederea. Copilul dvs. se teme att de pierderea

    aprecierii dvs., ct i de schimbare. Schimbarea se petrece mai uor atunci cnd dragostea este

    necondiionat. Petrecei mai mult timp pentru a ntri legtura cu copilul dvs. Verificai i

    asigurai-v c numele copilului dvs. se afl n capul listei cu lucrurile pe care le avei de fcut.

    Folosii Puterea unitii pentru a construi i ntri relaiile n familia dvs.

    4) n cel de-al patrulea i ultimul stadiu al rezolvrii unui conflict educaional, copilul va avea nevoie

    s exerseze mai mult abilitatea pe care dorii s-I nvai; va ncepe s foloseasc abilitatea; se va

    mpotrivi i nu o va nva. Dac dvs. n mod repetat l-ai nvat pe copil o abilitate i pare

    nemotivat s-o foloseasc, implementarea consecinelor poate ajuta. Orice s-ar ntmpla, procesul

    continu. Exist o mulime de abiliti noi de nvat. Un copil care nva s spun: "Pot s m joc cu

    mainua ta?" n loc s nhae jucria trebuie s nvee apoi ce abilitate acceptabil din punct de

    vedere social trebuie s foloseasc dac cellalt copil spune nu. Fiecare conflict prezint o nou

    oportunitate de a nva.

  • 22

    V prezint un sumar al celor patru stadii ale resurselor educaionale pentru rezolvarea confli ctul ui:

    Stadiul 1: Copilul dvs. vrea ceva ce nu are sau vrea ca ceilali s fac ceva diferit. El se supr de

    obicei sau se comport urt. Folosii cele apte puteri ale autocontrolului pentru a rmne calm i

    fii un exemplu de stpnire de sine pentru copil.

    Stadiul 2: Creai un moment educaional, dezvluind necesitatea copilului dvs. (nu dorina acestuia)

    folosind abilitatea empatiei i a atribuirii inteniilor pozitive. Copilul dvs. reacioneaz la climatul de

    nvare ntr-una din trei modaliti: vrea s nvee, se mpotrivete nvrii sau se preface c

    nva.

    Stadiul 3: Reacionai la rspunsul copilului dvs. Dac acesta este dispus, nvai-l cu fermitate ce

    trebuie s fac folosind abilitatea de a fi ferm i a opiunilor. Dac se mpotrivete n continuare,

    nvai-l cum i n ce loc s se calmeze. Dac fiul dvs. se preface doar c este dispus s coopereze,

    reconstruii-v relaia cu acesta.

    Stadiul 4: Copilul rspunde la eforturile dvs. de educare nvnd noua abilitate sau "uitnd" s o

    foloseasc. Dac are tendina de a o "uita", implementarea consecinelor l poate ajuta s-i aduc

    aminte.

    Copiii i dezvolt abilitile dup o rutin destul de ordonat De asemenea, ei se comport urt n

    maniere destul de predictibile. Exist momente n viaa lor cnd lovesc, i jignesc prietenii, par a fi surzi,

    sunt obraznici, mint i nu respect interdiciile. Comportamentul urt, dei este enervant, face parte din

    procesul normal de dezvoltare prin care trec copiii. Din nou, rspunsul dvs. la aceste comportamente

    inevitabile, dar necesare, i nva pe copii cum s se vad pe ei nii i lumea ntreag i cum s

    pstreze relaiile.

    ***

    Acest capitol subliniaz comportamentele care reprezint stadii ale dezvoltrii copiilor i care pot

    duce la anumite tipuri conflict. Aceste comportamente graviteaz n jurul nivelului opoziie pe care

    copilul dvs. l prezint atunci cnd adulii emit pretenii; se mai refer i la felul n care copilul

    interacioneaz cu fraii si i cu ali copii; la cum rspunde copilul la frustrri; i la abilitatea sa de a

    face fa de unul singur activitilor din viaa de zi cu (s se mbrace, s mnnce, s fac baie, s-i

    fac temele, s culce la ora potrivit .a.m.d.). n principal, acest capitol prezint dezvoltarea

    comportamentului urt.

    DE CE CUNOATEREA NSEAMN PUTERE

    n cele din urm, mama a realizat c aciunile fiicei sale i declanau propriul ei sentiment de

    inadecvare i frustrare i c asta era cea mai mare problem. Agitaia sa o mpiedica pe mam s-i

  • 23

    nvee fiica s nvee i s se maturizeze. ... Rspunsul dvs. n cazul conflictului poate avea efecte

    constructive, care s favorizeze creterea, sau efecte distructive, care, dimpotriv, v amoresc i v

    prind pe dvs. i pe copil n eterne lupte pentru putere.

    Conflictele se vor isca tot timpul i ele servesc unui scop, iar prinii trebuie s accepte acest lucru. Cu

    Puterea de a accepta, v vei putea apoi folosi energia cu nelepciune. n loc s ncercai nebunete s

    prevenii conflictele, v putei mobiliza forele pentru a rspunde cu eficien acestora.

    N SPATELE COMPORTAMENTULUI SE AFL DEZVOLTAREA

    Momentele pe care muli prini le percep a fi drgue reflect mai mult dect inocenta drgla a

    copiilor. Comportamentele "drgue" reflect, de asemenea, felul n care copiii percep i neleg mediul

    nconjurtor. Orict de drglae ar fi aceste comportamente n unele cazuri, ele reprezint anumite

    probleme de dezvoltare care pot cauza conflicte n alte contexte.

    Copiii i folosesc propriile experiene de via ca s dea sens noilor experiene. i adulii dau un

    neles personal percepiilor lor, dar ei au mult mai multe experiene la care s recurg, astfel este mult

    mai probabil ca nelesul pe care l dau s fie asemntor cu cel pe care l dau ali aduli. Copiii sunt, de

    asemenea, foarte prozaici. creierul nostru caut tipare. Clasificrile sunt foarte utile - ele ne ajut s

    nelegem mediul nconjurtor. De exemplu, mprim regnul animal pe categorii (mamifere, reptile,

    insecte etc.) i apoi submprim fiecare dintre acele grupuri n categorii mai mici.

    Copiii mici examineaz atent fiecare aciune verbal i non-verbal, cutnd toate tiparele posibile

    pentru a crea categorii. ... Copiii nu nva s clasifice pe deplin pn n jurul vrstei de nou sau zece

    ani. nainte de aceast vrst, ei parcurg un proces de setare a unui sistem de arhivare, ns adulii

    adeseori vor ca ei s foloseasc sistemul nainte ca acesta s fie finalizat. Le spunem copiilor mici "s se

    poarte frumos" cu vizitatorii cnd ceea ce ar trebuie s facem este s le explicm ce trebuie s fac

    pentru a a se purta frumos - "Salut-i pe prietenii notri la u"; .Arat-le camera ta"; ,,ntreab-i ce ar

    dori s joace".

    Cnd vorbii cu micuul dvs. n termeni pe care nu-i neleg, i creai anxietate. Inabilitatea lui de a

    rspunde n mod adecvat duce la sentimentul c ,,nu este destul de bun". Astfel de sentimente de

    nevrednicie creeaz o schem de relaii de tip mai ru dect/mai bun dect. Acest lucru afecteaz

    abilitatea de a se conecta unii cu alii. Cnd copiii se simt deconectai, ei aleg s fie defensivi, nu

    cooperani. n felul acesta, se promoveaz comportamentul urt.

    Adulii trebuie s neleag dezvoltarea copilului pentru a oferi copiilor ndrumare cu dragoste, i nu

    oportuniti de a se deconecta i de a se apra. !!!

    ORGANIZAREA I HAOSUL: PROCESUL DE DEZVOLTARE

    Putei compara dezvoltarea unui copil cu dezvoltarea unei afaceri pe care ai putea s o ncepei. Toate

    afacerile au nevoie de anumite sisteme de baz - un sistem de computere, un sistem de contabilitate i

    unul de telefonie. Pe msur ce afacerea dvs. se dezvolt, vei fi nevoit s promovai aceste sisteme

    pn cnd ntr-o zi va trebui s le nlocuii. Atunci, ai putea afia un anun care zice: "V rugm s fii

  • 24

    ngduitori cu noi: n prezent, nlocuim sistemele pentru a ne mbunti serviciile". n perioada de

    tranziie, va domni dezorganizarea ct vreme i supunei pe angajaii companiei unui training pentru a

    folosi noul sistem. Acetia se vor mpotrivi, procesul de nvare va solicita mult efort, serviciul cu clienii

    va scdea n eficien i s-ar putea ca i profiturile s scad. Odat ce noile sisteme vor fi n sfrit

    integrate i vor funciona cu uurin ns, afacerea dvs. va fi mai eficient i va avea un serviciu, pentru

    clieni mai bun. Cu timpul, ciclul va trebui repetat dac va continua creterea.

    Un proces similar se petrece i n cazul copiilor. Stadiile de haos preced stadiile de organizare. ntr-un

    anumit stadiu, copilul dvs. ar putea face pai importani (promovri). El i-ar putea dezvolta anumite

    abiliti i apoi va avea nevoie de un "sistem nou". n timpul "instalrii" sale, ar putea domni haosul,

    iar comportamentul copilului dvs. ar putea fi dezastruos. Abilitile pe care prea s le stpneasc

    devin dintr-odat indisponibile. Va trebui s amuii vocea din mintea dvs. care zice: "tiu c poate

    mai mult de att". Starea sa de dezorganizare va fi urmat de un comportament relativ calm,

    organizat, n timpul cruia el va dezvolta abiliti noi sau mai avansate.

    Ciclurile de organizare-haos-reorganizare ale copiilor se petrec aproximativ o dat la ase luni,

    ncepnd de la vrsta de un an i trei luni (cnd primul tur de haos se petrece). Copiii de doi ani sunt

    chiar ncnttori comparativ cu cei de un an i jumtate. ns copiii de doi ani i jumtate sunt cu

    adevrat o provocare pentru prini. Copiii de trei ani par ncnttori i istei, apoi sosete temuta piatr

    de hotar de la trei ani i jumtate de opoziie total.

    Reflectai asupra propriei viei i vei observa aceleai cicluri. Nu au fost momente n care ai simit c

    avei controlul asupra lucru-rilor pe care le fceai, decideai unde mergei i ce anume doreai,

    presrate cu perioade cnd ,,nu aveai nicio idee"? Cu toii avem momente cnd ncrederea i simul c

    suntem la crma propriei viei sunt clare i cnd nu sunt.

    Dei tim c stadiile de dezorganizare trebuie s se petreac nainte ca un copil s poat trece la stadii

    mai nalte de organizare, nimeni nu poate spune cu precizie cnd vor avea loc n cazul unui copil

    anume. Nici nu se poate prezice gradul n care copilul dvs. se va "dezintegra" n timpul stadiilor de

    dezorganizare sau ct de uoar va fi perioada reorganizrii. Unii copii par c triesc permanent puin

    cam haotic. Chiar i n stadiile lor de calm, ei se provoac pe ei nii i pe oamenii din jurul lor. Alti copii

    par s se bucure din plin de via i de obicei sunt cooperani. In momentele lor haotice". Ei pur i

    simplu par ntori pe dos. Aceste variaii reflect aspecte ale temperamentului nnscut al copilului. O

    mam i amintea c atunci cnd s-a nscut al treilea copil al su i sora medical i l-a aezat pe burt, el

    i-a ridicat capul i braele, s-a uitat la ea i a ipat. i n copilrie a fost ntotdeauna glgios i dificil.

    Acum, c este un tnr adult, trsturile sale caracteristice s-au manifestat sub forma hotrrii i a

    aptitudinilor de lider.

    n general, momentele de dezorganizare arat c se ntmpl multe lucruri la nivel intern. Acest lucru

    este valabil i n cazul unei afaceri n tranziie - sau n cazul unui copil. Oamenii se lupt cu noile

    concepte i informaii. Ei ncearc s nvete rapid i s foloseasc unelte noi n avantajul lor. Un copil

    n mijlocul unei transformri la nivel de dezvoltare poate prea refractar i uneori chiar ru. Luptele

    sale interioare i reduc abilitatea de a coopera. Cu ct e mai mare lupta, cu att exist mai puin

  • 25

    cooperare. Probabil ai observat acelai fenomen la dvs. Cu ct avei mai multe probleme, cu att

    avei mai multe anse s devenii mai irascibil i fnos.

    "PUNCTELE NEVRALGICE"

    Numesc anumite tipuri de comportament care reflect procesele normale de dezvoltare "puncte

    nevralgice". Ai putea s le mai numii i "butonul rou" al prinilor. Prinii nu se nasc cu aceste

    butoane; ei le instaleaz de fapt singuri prin faptul c dezvolt anumite concepte. Cnd prinii

    confund purtarea urt cu obrznicia, ei desigur c se seteaz pe iritare din pricina unor probleme de

    dezvoltare normale. Dac suntei de prere c: ,,Fiul meu ar trebui s aib mai mult minte de-acum",

    ai creat butoane cu neon care insist s fie apsate. Cum tii dac cineva v apas butoanele? Uitai

    complet de cele apte puteri ale autocontrolului. Mai jos, vei gsi semnalele de alarm:

    V purtai ca un nebun. ipai, urlai, ameninai, v trguii, struii, implorai, lovii, mituii sau

    plngei.

    V axai pe ceea ce este greit i pe ceea ce copilul dvs. nu face, pierznd Puterea ateniei.

    i atribuii intenii negative copilului dvs.: ,,Face asta ca s se rzbune pe mine". Atunci cnd i

    atribuii astfel de intenii negative copilului, concentrarea dvs. se mut de la copil i cltoria sa

    de dezvoltare la dvs. niv i la presupusul mod n care acesta ncearc s v supere. Uitai de

    Puterea iubirii.

    l nvinuii pe copil pentru suprarea dvs. i ncercai s-I facei s se simt prost prin

    sentimentul de vin, fric sau prin folosirea forei, refuzai s v asumai propria suprare i s

    folosii Puterea percepiei.

    Uitai de Puterea de a accepta (luai momentul acesta aa cum este) i avei unul dintre

    urmtoarele gnduri: "Copilul acesta ar trebui s aib mai mult minte." ,,Nu ar trebui s fiu

    nevoit() s i amintesc ncontinuu ce trebuie s fac. Ar trebuie s fie n stare s se trezeasc i

    s se mbrace la vrsta ei." "Nu ar trebui s fiu nevoit s-i repet. Ar trebui s fac ce spun atunci

    cnd o spun."

    V alarmai i v mirai: "Ce s-a ntmplat? Cu ce am greit pentru ca fiul meu s se poarte aa

    (uitnd de Puterea liberului arbitru)? Cum poate un copil s se comporte nemaipomenit timp de

    o lun, iar luna care urmeaz s se transforme ntr-un monstru? Dac este att de ru acum,

    cum va fi n adolescen?" Prin faptul c proiectai frica n viitor, ncercai s v simii "special"

    prin suferin, pierznd Puterea unitii, care le conecteaz pe toate.

    Pe msur ce oamenii se dezvolt, comportamentul lor trece de la organizare la haos, apoi la un nivel

    mai nalt de organizare. Acest proces este ciclic, nu liniar.

    patru stadii ale dezvoltrii copiilor: frageda pruncie; copilria de la 1 la 2 ani, perioada precolar i

    vrsta colar

    Frageda pruncie: Primii ani de via

  • 26

    Primul comportament iritant cu care se confrunt prinii este plnsul. Pentru a-i asigura

    supravieuirea, pruncul se nate programat s dea semnal c are nevoie de ngrijire. Sarcina printelui

    este s perceap semnalul i s rspund. Atunci cnd prinii rspund cu fiabilitate la plnsul

    copilului, ei construiesc fundaia pentru propriul sim de responsabilitate al copilului. Din pcate,

    prinii adesea iriterpreteaz greit plnsul. Unii prini atribuie un motiv negativ: ,,El plnge doar

    pentru c tie c m impresioneaz uor" sau "Se agit cnd sunt la telefon pentru c vrea s-i druiesc

    ntreaga mea atenie". Toat lumea are de ctigat atunci cnd printele atribuie o intenie pozitiv:

    ,,ncearc s-mi comunice ceva". Printele se simte mai bine n privina copilului su i n privina

    propriei sale persoane i i ofer copilului ngrijirea de care are nevoie.

    Copiii mici sunt pur i simplu incapabili s pun ceva la cale.

    n primele trei luni, ei nu au capacitate pentru comportament intenionat contient. Pruncii nu pot

    reaciona dect n mod incontient la sentimentele interne (cum ar fi durerea sau foamea) i la

    senzaiile externe (ceea ce vd, aud, gust sau miros). ntre trei i zece luni, copiii ncep s comunice

    intenionat. Ca printe, putei ncuraja acest proces de dezvoltare dac vei nva s descifrai

    semnalele copilului dvs.

    Atunci cnd citii i rspundei la semnalele copilului dvs., el nva c mediul nconjurtor

    reacioneaz la aciunile i sentimentele pe care le transmite. Aceast experien creeaz un tipar care

    este fundaia pentru nvtura despre cauz i efect. Mai trziu n via, acest tipar l va ajuta pe

    copilul dvs. s neleag regulile i consecinele sau s fac legtura dintre lovitur i durere.

    Sarcinile de dezvoltare principale ale copilului dvs. sunt acestea de a trimite semnale, de a accepta grija

    purtat, de a se lega de un adult, de a nva c mediul nconjurtor i rspunde i de a dezvolta

    sentimentul de ncredere. Pe scurt, el se va agita, va plnge, se va dezmierda, va scoate sunete, va imita

    i se va uita - i va rspunde - la chipuri, n special la ochi.

    Punctele nevralgice ale pruncilor

    Comunicarea euat. Copilul trimite semnale prinilor plngnd, rznd i agitndu-se. Dac

    primele semnale ale acestuia nu sunt auzite sau sunt interpretate greit, el de obicei va crete

    intensitatea manifestrilor. Agitaia i plnsul pot fi puncte nevralgice pentru prinii obosii,

    copleii sau care nu reuesc s discearn semnalele copilului sau s l mpace.

    Explorarea chipului. ntre opt i zece luni, pruncii ncep exploreze atent chipurile prinilor. n

    acest timp, ei ar s trag de pr, s ciupeasc, s-i bage degetele n nasul sau s v apuce de

    cercei sau de barb. Pentru a-l nva copil, trebuie s spunei: ,,Au!" (s-i artai foarte clar c

    acea aciune a durut) i: ,,Nu-mi place cnd m ciupeti". Apoi, atribuind o intenie pozitiv

    copilului dvs., l putei nva un alt mod de a se comporta. Ai putea spune: ,,Ai vrut s o atingi

    mami. Atinge-m aa" (i luai mna copilului i artai-i cum). Dac copilul continu s fie

    suprtor, punei-l jos ca s nu v rneasc.

    Mucatul sau ciupitul. n jurul vrstei de un an, copilul dvs. ar putea s v mute sau s v

    ciupeasc. El exploreaz experiena mucatului ca s vad cum reacionai. Artai-i copilului c

    mucatul doare i punei-l jos. Cnd l luai din nou n brae, spunei-i c vei accepta o

  • 27

    mbriare, dar mucatul. Dac va continua s mute, ndeprtai-l cu termitat de dvs. i spunei

    cu hotrre: "Uit-te la faa mea (exprimai durerea). Mucatul doare. Poi s m atingi uor".

    Luai mna copilului i artai-i exact ce vrei s spunei. Folosii ateniei i abilitatea de a fi ferm.

    Copiii de la 1 la 2 ani: AI doilea an de via

    Copiii care abia nva s mearg sunt o for redutabil. n celui de-al doilea an de via, cei mai muli

    copii spun nu degrab dect s spun da, arunc lucrurile mai degrab dect s ridice i fug de dvs. mai

    degrab dect s rspund afirmativ cnd spunei: "Vino aici, dragul meu". Lsnd pruncia n urm,

    aceti copii fac un salt cognitiv uria n abilitatea lor de a memora lucruri i de a face manipulri mentale

    brute. Copiii de la 1 la 2 ani au cteva sarcini de dezvoltare de ndeplinit. Ei sporesc dezvoltarea gndirii

    cauz-efect explornd activiti de tip: "Ce se ntmpl dac ... ". n consecin, ei ador

    ntreruptoarele de lumin, uile sertarelor, butoanele de la telecomand i toate celelalte obiecte pe

    care le pot manipula. Curiozitatea lor nermurit i impulsul nestvilit de a explora testeaz rbdarea

    oricrui printe. n plus, copiii de aceast vrst trebuie s investigheze, s testeze realitatea, s

    mping graniele stabilite de ali oameni i s nvee modaliti n care i pot exprima mnia i alte

    sentimente. Ei ncep s urmeze comenzi simple, dar, pentru c ncep de asemenea s se separe de

    prini i s-i dezvolte simul autonomiei, adeseori spun nu. Pe scurt, copiii de la 1 la 2 ani se agit din

    orice motiv, de multe ori sunt cuprini de frustrare i fac crize de nervi.

    Adulii au tendina s se supere din pricina copiilor de aceast vrst care sunt nervoi. Acest lucru este

    contraproductiv i de obicei provoac lupte pentru putere. Fiecare moment de nervozitate pentru un

    copila este pentru un adult o oportunitate de a-l nva pe acesta. Ca printe, putei eticheta mnia

    ("Pari foarte mnios.") i apoi o putei redireciona oferind alegeri pozitive (,,Poi s te joci cu blocu-rile

    de construit sau cu ppua. Ce alegi?").

    Punctele nevralgice ale copiilor de la 1 la 2 ani

    Mnia i frustrarea. Copiii de aceast vrst trec de la dependena total din stadiul prunciei la

    o stare de independen relativ. Aceast cltorie este punctat de situaii pline de frustrare

    i mnie. Copiii mici se enerveaz atunci cnd: Li se interzic micri independente, de la joac

    sau explorare . Li se interzice s declare totul: "Al meu". Sunt frustrai de propriile lor limite

    fizice sau cognitive n timp ce ncearc ceva nou. Cnd aud n mod repetat comenzile: ,,Nu!" sau

    "nceteaz!" Cnd cer insistent atenia, dar sunt ignorai sau prost nelei.

    Crizele de nervi. Dac putei rmne calm n timpul unei crize de nervi a unui copil de 1 pn la

    2 ani, ai rezolvat jumtate din problema dvs.

    Comportamentul opoziional negativ. n jurul vrstei de 1 an i 3 luni, copiii intr cu adevrat

    ntr-o perioad de negativism ferm. Ei trebuie s-i fac voia, indiferent de cost. Frustrarea

    unui copil atunci cnd nu obine ceea ce dorete adeseori strnete o criz de nervi. Crizele de

    nervi rspund la empatie. Nu uitai s oglindii ceea ce vedei (,,Braele tale fac aa."); s

    oglindii ce simii ("Pari foarte suprat."); s oglindii ceea ce auzii ("Corpul tu mi spune c

    doreti s te joci mai mult.").

  • 28

    Comportamente impulsive. Copiii trebuie s fie proteji de propriile impulsuri. Ei se vor npusti

    n strad i vor smulge lucrurile de pe rafuri, neinnd seama de avertismentele dvs.

    Supravegherea atent, amenajarea mediului pentru a devein sigur pentru copii i

    redirecionarea sunt msuri de siguran vitale. Pentru un copil, semnale vizuale care

    declaneaz aciunea (vederea obiectului dorit) de obicei l determin s in cont de sistemul

    lor auditiv (faptul c v aude spunnd nu). Aceast situaie se menine cam pn la vrsta de

    patru ani.

    Posesivitatea. ,,Al meu", "tatl meu", "eu am nevoie", fac" - toate acestea sunt exclamaiile

    favorite ale copii lor. Lucrurile par s fie mai importante dect oamenii pe msur ce copilul

    continu s exploreze concepte de "eu" i al meu comparativ cu "nu eu" i ,,nu al meu". Atunci

    cnd copilul dvs. spune "al meu", putei s-I ajutai s neleag cuvnt spunnd: "Tu ii coul cu

    gunoi. El este al familiei. Cu toii l ducem din cnd n cnd". Dac fiul dvs. v apuc haina i

    spune: ,,A mea", putei s-i spunei: "Tu ii haina tticului. Haina ta este lng u". Copilul ar

    putea s continue spun: "A mea", dar dvs. deja i-ai oferit informaii utilizabile pe care copilul

    dvs. n cele din urm le va integra n conceptul su despre "al meu" i "nu al meu".

    Comportamente agresive. Copiii ntre 1 i 2 ani adeseori prezint nevoia s controleze orice

    jucrie, chiar toate jucriile pe care le vede. Aceast tendin intr n conflict cu ncercarea dvs.

    de a promova cooperarea i conceptul de mprire. Unele acte de agresivitate din partea

    copiilor par s fie neprovocate. Un copil ar putea s-I mping pe altul la pmnt fr niciun

    motiv aparent. Copilul care a mpins se va uita apoi nspre adult ca s vad ce se va ntmpla n

    continuare, de parc ar dori s ntrebe: "E bine ce am fcut?" Cnd printele declar c un astfel

    de comportament este inacceptabil, copilul ar putea n continuare s ncerce s loveasc un alt

    copil cu un b, ntrebnd, n principiu: "Dar aste a bine?" Nu uitai, n aceast situaie i nvai

    pe ambii copii abiliti noi. Ducei-v la prima victim i spunei: "i-a plcut cnd te-a lovit?

    Spune-i: Stop! Nu!". Apoi educai-I pe agresor folosind Puterea iubirii i abilitatea atribuirii

    inteniei pozitive. Spunei: Ai vrut ca ea s se joace cu tine, de aceea ai mpins-o. Nu ai voie s

    impingi. Dac mpingi, doare. Cnd