7/24/2019 Strung Sn 400

1/20

INTRETINEREA SI EXPLOATAREA

STRUNGULUI SN400

1

7/24/2019 Strung Sn 400

2/20

ARGUMENT

Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesitacheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor cuinalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz aorganelor de masini au rezultate economice importante: micsoreaza opririle neproductive , marescperioada dintre reparatii si reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp,pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.

Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiiloreste uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteiadepind de proprietatile fizicomecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din caresunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea decontact dintre ele, precum si de unii factori e!terni, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritatisi calitatea prelucrarii suprafetelor respective.

Multe piese importante ale masinilor, utilajelor si instalatiilor au suprafete active insufficientprotejate "ghidajele batiurilor, meselor etc.#, fiind supuse in acest fel unei uzari abrazive intense.$estie ca ungerea micsoreaza considerabil uzarea suprafetelor in frecare ,totusi, in unele cazuri,ungerea nu micsoreaza ci, dimpotriva, mareste uzarea suprafetelor. De e!emplu, la degrosarea pestrung a pieselor turnate in fonta, suprafetele de ghidare nelubrifiate ale masiniiunelte se uzeaza maiputin decat cele unse. %ceasta se e!plica prin faptul ca pe suprafetele unse sunt retinute particulelemetalice si abrasive "aschii marunte,nisip etc.#,care distrug suprafetele ce se freaca. &entruprotejarea impotriva uzarii intense, ghidajele batiurilor trebuie aparate impotriva murdariei, princuratirea minutioasa de particule solide.

%deseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in procesulde frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asazisei oboseli astraturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze.In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, supratefetele se distrug de obiceica urmare a strivirii.%cest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet,pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative ,distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.

In cazul rularii fara alunecare se observa e!folierea particulelor de metal datorita oboseliistraturilor superficiale' in cazul unei duritati insuficiente a materialului si a unor presiuni mari, areloc in acelasi timp si strivirea.Dintre piesele care sunt distruse in urma oboselii straturilorsuperficiale ale metalului fac parte cuplajele cu gheare, rulmenti, etc.In cazul rostogolirii ,caracteristica angrenajelor, metalul se distruge datorita uzarii si oboselii stratului superficial, iar inunele cazuri din cauza strivirii.

(rganele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datoritacauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a reparariidefectuoase.%semenea defecte sunt:alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de e!ploatare apieselor'alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor'

)

7/24/2019 Strung Sn 400

3/20

utilizarii unei metode nerationale de imbinare a pieselor'datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare'alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de frecare'rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajuluisau instalatiei.

&revenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta, de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, utilajelor siinstalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzareapieselor,controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc.Durata de serviciu a piselor este determinata de marimea uzarii limita, care serveste drept criteriupentru deplasarea pieselor.

In cazul masinilorunelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directieideplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor. Reducerea precizieigeometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de e!ploatare alemasinilorunelte.

*

7/24/2019 Strung Sn 400

4/20

TEHNOLOGIA DE REPARARE A CUTIEI DE VITEZE A STRUNGULUI NORMAL SN

400

2.1 Strungul nr!"l SN#400

$trungurile normale sunt denumite +i strunguri universale, ca urmare a faptului c , pe astfel dema+ini -unelte, pe lng opera/iile de realizare a suprafe/elor de revolu/ie "cilindrice, conice# +iplane se pot realiza +i suprafe/e elicoidale " filete#.

Dimensiunile caracteristice ale strungurilor normale "parametrii strungurilor normale# sunt : diametrul ma!im de rotire peste batiu, diametrul ma!im de rotire peste crucior, distan/a ma!im 0ntre vrfuri.

n func/ie de aceste dimensiuni caracteristice, strungurile normale se pot clasifica 0n mai multegrupe :

strunguri mici -cu diametrul ma!im de rotire peste batiu mai mic de )23mm strunguri mijlocii ce permit prelucrarea unor piese cu diametre 0ntre )23433mm strunguri grelepentru piese de diametre mai mari de 433mm

n figur este prezentat forma constructiv +i principalele pr/i componente ale unui strungnormal

$%gur" 1

&e batiul 1 , prevzut cu ghidaje longitudinale, se deplaseaz cruciorul ) pe care se afl saniatransversal 5 +i sania portcu/it 2. &e batiul strungului se afl montat ppu+a fi! *, 0n care segsesc mecanismele cutiei de viteze +i arborele principal al strungului, la captul creia se aflplatoul 6, pe care se prinde semifabricatul de prelucrat. $ub cutia de viteze se afl cutia de avansuri+i filete a strungului care ac/ioneaz a!ul avansurilor 4 +i +urubul conductor 7 .

6

7/24/2019 Strung Sn 400

5/20

&pu+a mobil 8, care se poate deplasa pe ghidajele batiului , manual la strungurile mici +imijlocii +i mecanic la strungurile grele , serve+te pentru sprijinirea semifabricatelor lungi sau pentruopera/ia de burghiere , burghiul fiind montat 0n pinola 13.

Mi+carea principal I o e!ecut semifabricatul , iar mi+crile de avans longitudinal II +itransversal III le e!ecut scula " cu/itul de strung# montat 0n portcu/itul saniei portscul. Mi+carea

I9 este o mi+care de pozi/ionare a saniei portcu/it, iar mi+carea 9 este o mi+care de avans manual asaniei portcu/it.ipul

strunguluiCaracteristiciprincipale

uratia a!uluiprincipal,

rot;min

%vansullongitudinal,

mm;rot

%vansul transversal,mm;rot

1 ) * 6 2$=823 mm *3' *4' 65' 3,1)' 3,16' 3,15' 3,37)' 3,131' 3,11*'

>=1333 mm 24' 85' 75' 3,14' 3,)3' 3,))' 3,1)5' 3,123' 3,183'

>=1233 mm 1)3' 123' 142' 3,)6' 3,)4' 3,*)' 3,146' 3,)3*' 3,))5'

>=)333 mm )*3' *32' *43' 3,*5' 3,63' 3,66' 3,)2*' 3,*33' 3,*63'

&=8,2 ?@ 643' 533' 852' 3,64' 3,25' 3,5*' 3,*54' 3,635' 3,62)'

722'1)33'1233 3,8)' 3,43' 3,44' 3,235' 3,533' 3,543'3,75' 1,1)' 1,)4' 3,875' 3,41)' 3,736'1,66' 1,53' 1,85' 1,31)' 1,)33' 1,*5'

),)6' ),44' *,2) 1,5)6' ),3)6' ),8)

T"&'l nr .1. C"r"(t'r%)t%(%l' *r%n(%*"l' "l' )trungulu% SN 400

$trungul normal se e!ecuta in trei variante constructive, ce se deosebesc intre ele numai prin

distanta dintre varfurile strungului, si anume 823, 1 333, 1 233mm.&atul strungului sustine celelalte subansambluri.Ahidajele patului strungului de forma prismatina si plana folosesc la ghidarea saniei

caruciorului si a papusii mobile.&atul srungului se e!ecuta din fonta cenusie si se rifidizeaza printro serie de nervuri in

forma de B.&apusa fi!a"cutia de viteze#este subansamblul care cuprinde mecanismele pentru prinderea si

actionarea semifabricatelor' ea consta intro carcasa din fonta, in interiorul careia este montat unsistem de roti dintate si cuplaje care transmit miscarea de rotatie de la motorul electric de actionarela arborele principal al strungului si la cutia de avansuri.

ransmiterea miscarii de la motorul electric de actionare la cutia de viteze se face prin

intermediul a patru curele trapezoidale.Cel mai important element al papusii fi!e il constitue arborele principal. l se e!ecuta

tubular, pentru a permite prelucrarea pieselor din semifabricate sub forma de bare. >a e!tremitateadin dreapta, arborele principal este prevazut la e!terior fie cu filet, fie cu o portiune conica, careserveste la montarea dispozitivelor de prindere a semifabricatelor "universal, platon etc.#.

Constructia si precizia de e!ecutie, de reparare si de montare ale arborelui principal sighidajelor au o influenta hotaratoare asupra preciziei dimensionale, a formei geometrice si a calitatiisuprafetelor prelucrate.

2

7/24/2019 Strung Sn 400

6/20

&apusa mobila se compune din corpul propriuzis, pinola si roata de mana. &inola sedeplaseaza a!ial, in vederea prinderii semifabricatului sau a realizarii avansului sculelor prinse inalezajul conic al pinolei, prin intermediul unui surub si al unei piulite, precum si al rotii de mana.&inola poate fi fi!ata in pozitia dorita cu ajutorul parghiei.

&apusa mobila se poate deplasa manual dea lungul ghidajelor strungului, fi!anduse in

pozitia dorita cu ajutorul unei bride si al suruburilor de fi!are.Corpul papusii mobile poate fi deplasat fata de placa suport in directie transversala, pentru strunjireaconica"inclinatie ma!ima 12#a pieselor lungi.

Cutia de avansuri si filete permite obtinerea diferitelor avansuri pentru aschiere si filetare.Cutiile de filetare si avansuri se proiecteaza in mod curent pentru gamafiletelor si a

avansurilor frecvent utilizate. &entru restul cazurilor se utilizeaza rotile de schimb.Cutia rotilor de schimb serveste pentru transmiterea miscarii de la cutia de viteze la cutia de

avansuri. Cutia cu lira rotilor de schimb contine un inversor si una, doua sau trei perechi de rotidintate de schimb, cu ajutorul carora se poate obtine aproape intreaga gama a filetelor standardizate"metrice, @hitEorth, modul si diametral &intch#.

Caruciorul strungului are rolul de a sustine scula aschietoare si de ai asigura miscarile deavans necesare. %cesta este format din cutia caruciorului, sania longitudinala, sania transversala,placa rotitoare, sania portcutit cu roata de mana si portcutitul.

Fara avansurilor sau bara de tractiune si surubul conductor servesc la transmiterea miscariide la cutia de avansuri si filete la carucior. Fara avansurilor se utilizeaza in cazul strunjirii, iarsurubul conductor in cazul filetarii.

Motorul electric de actionare a strungului este un motor trifazat cu turatia nereglabila.>egatura dintre motorul electric si cutia de viteze se face prin intermediul unei flanse.

Instalatia de racireungere este formata din motorul electric, avand pe acelasi arbore montatao pompa, un rezervor, un filtru, conductele prin care se aduce lichidul la racire in zona de aschiere siun robinet.

5

7/24/2019 Strung Sn 400

7/20

2.2 Cutia de viteze a strungului normal SN 400

Cutia de viteze este subansamblul care cuprinde mecanismele pentru prinderea si actionareasemifabricatelor' ea consta intro carcasa din fonta, in interiorul careia este montat un sistem de rotidintate si cuplaje care transmit miscarea de rotatie de la motorul electric de actionare la arboreleprincipal al strungului si la cutia de avansuri.

$%gur" 2

ransmiterea miscarii de la motorul electric de actionare la cutia de viteze se face prinintermediul a patru curele trapezoidale.

Cel mai important element al cutiei de viteze il constitue arborele principal. l se e!ecutatubular, pentru a permite prelucrarea pieselor din semifabricate sub forma de bare. >a e!tremitateadin dreapta, arborele principal este prevazut la e!terior fie cu filet, fie cu o portiune conica, careserveste la montarea dispozitivelor de prindere a semifabricatelor "universal, platon etc.#.

Constructia si precizia de e!ecutie, de reparare si de montare ale arborelui principal sighidajelor au o influenta hotaratoare asupra preciziei dimensionale, a formei geometrice si a calitatiisuprafetelor prelucrate.

8

7/24/2019 Strung Sn 400

8/20

2.+ T',nlg%% g'n'r"l' -' r'*"r" %%

Btilajele, oricat de bine ar fi e!ecutate, intretinute si e!ploatate, in timpul functionarii suferaun process continuu de uzura.

!ploatarea rationala si deservirea corecta "curatirea si ungerea minutioasa# a utilajului nuopresc procesul de uzura, ci doar il incetinesc.

&e masura cresterii uzurii, scade precizia si calitatea suprafetelor prelucrate, iar consumul deenergie creste. De aceea, o deosebita impotanta o prezinta cunoasterea limitelor de serviciu apieselor "a limitelor de uzura#. &rin limita de uzura se intelege limita abaterii dimensionale a uneipiese de masina sau limita ma!ima a fost redusa intro masura inadmisibila.Daca in prima perioada de functionare defectiunile sunt mici, iar remedierea lor consta obisnuit dinsimple reglari, continuinduse insa e!ploatarea, uzurile pieselor cresc, iar defectiunile lor se e!tendsi asupra ansamblurilor, astfel incat remedierea acestora necesita un volum mare de munca.

Repararea utilajelor poate fi organizata dupa mai multe sisteme, si anume:reparatii e!ecutate in functie de necesitati'reparatii planificate'reparatii e!ecutate dupa constatare "revizie#'reparatii prevenite planificate'

Repararea utilajului dupa necesitati se face neplanificat, si anume la aparitia defectiunilor.$istemul de reparatii planificate prevede intrarea obligatorie a masinilor in reparatie la

intervale de timp bine precizate, indiferent de starea masinii.Reparatiile dupa revizie se fac atunci cand se constata aceste defectiuni, in urma reviziei

planificate. $istemul de reparatii preventive planificate este cel mai des folosit, datorita urmatoareloravantaje:preintampina defectiunile, pastrand permanent utilajul in stare normala de functionare'mareste durata de functionare intre reparatii.In functie de comple!itatea si importanta lor reparatiile pot fi:curentemijlociicapitale

R'*"r"t%%l' (ur'nt'sunt relative de mica importanta si se efectueaza atunci cand sa produsdefectarea uneia sau a mai multor piese ale masinii, fara scoaterea din serviciu a acesteia.

Reparatiile curente urmaresc inlaturarea defectelor sau inlocuirea pieselor a caror uzura numai asigura gradul de precizie cerut. In cadrul reparatiilor curente se e!ecuta urmatoarele operatii:curatarea, stergerea si ungerea masinii'spalarea pieselor provenite de la mecanismele demontate si inlaturarea defectelor de suprafata'schimbarea pieselor uzate'spalarea, verificarea si repararea dispozitivelor de ungere si de racire'schimbarea uleiului si a lichidului de racire'verificarea si repararea utilajului electric'vopsirea partiala a masinii.

R'*"r"t%%l' !%l(%% asigura pastrarea capacitatii normale de lucru a masinii pana candsubansamblurile principale si batiul masinii ajung la limitele de uzura admise, cand masina urmeaza

4

7/24/2019 Strung Sn 400

9/20

a fi pusa reparatiilor capitale. Reparatiile mijlocii cuprinde, in esenta, aleleasi operatii ca si laoperatiile curente, insa e!tinse asupra unui numar mai mare de piese si subansambluri de masini .

In mod obisnuit, reparatiile curente si mijlocii se repeta de ma multe ori in intervalul dintredoua reparatii capitale, putand sa vizeze pentru reconditionare, de fiecare data, unul sau ma multesubansambluri. In aceasta

perioada "ciclu de reparatii#, unele subansambluri pot suporta una sau maimulte reparatii, iar altele nici una, acesta depinzand de gradul de uzura la care au ajuns si care esteconditionat de solicitarile la care acestea sunt supuse in e!ploatare.

Ciclul de reparatie e!istent:R? =1 Rc1=5Rc)=) Rt =7

R? -reparatii capitale' Rc)-reparatie curenta' Rc)-reparatie curenta' Rt -revizie tehnica' ? -durataunui ciclu de reparatii capitale' c - intervalul dintre doua reparatii curente succesive.

In cadrul reparatiilor mijlocii, in afara operatiilor aplicate la reparatiile curente, se e!ecuta sioperatii de mai mare comple!itate, cum ar fi:repararea si inlocuirea rulmentilor si lagarelor uzate'repararea si inlocuirea aparatului de pornire si a pompei de racire'reglarea sau repararea sistemelor de comanda hidraulica si electrica'razuirea penelor mesei, a suportilor, a carucioarelor etc.'reglarea completa a masinii si inlaturarea jocurilor'reconditionarea sau inlocuirea tuturor pieselor uzate, pentru a asigura precizia prescrisa la masina'verificarea si repararea pieselor uzate la motorului electric.

Reparatiile mici si mijlocii pentru instalatiile fi!e se efectueaza pe loc, dupa care masina severifica la functionarea in sarcina si se preda cu procesverbal sefului de atelier.

R'*"r"t%%l' ("*%t"l'se efectueaza asupra masinilor, care , in timpul functionarii, au suferitun proces continuu si avansat de uzura. Reparatia se face prin scoaterea din serviciu a utilajuluipentru o perioada mai mare de timp.

In cursul reparatie capitale se e!ecuta toate lucrarile prevazute la reparatiile curente simijlocii si, in plus, urmatoarele operatii:demontarea completa a masinii si repararea batiului'refacerea suprefetelor ghidajelor prin razuire'reconditionarea sau inlocuirea tuturor pieselor uzate'verificarea preciziei de functionare a masinii la regim normal'

7

R? R?Rc

)Rc

)Rc

1Rc

1Rc

1Rc

1Rc

1Rc

1

RtRt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt

?

7/24/2019 Strung Sn 400

10/20

refacerea si inlocuirea partilor deteriorate ale aparatelor electrice si ale mecanismelor de actionareelectrica si hidraulica .

Reparatiile capitale se e!ecuta in atelierul mesaniculuisef sau in ateliere productive, de catrespecialistii din atelierul mecaniculuisef.

In cursul reparatiilor capitale se pot inlocui peste 23G din piesele componente ale unei

masini, care au suferit un proces continuu de uzuraIndiferent de felul si gradul reparatiei inainte de inceperea lucrului se impune studierea carti tehnicea masinii sau a instalatiei si determinarea ordinii de demontare, nedemontanduse nimic in plus inafara pieselor sau ansamblelor necesare.

In cazul in care seful echipei sau muncitorii care urmeaza sa faca reparatiile nu cunoscmasina sau instalatia pe care trebuie sa o repare, trebuiecerute consultatii tehnice maistrului sau a unui specialist. &e baza studierii e!perientei e!istente inintreprinderile din diverse tari, sau putut stabili anumite reguli universal valabile pentru reparatii, acaror prezentare sintetica este urmatoarea:sa nu se intrebuinteze niciodata forta de munca in e!ces pentru demontarea pieselor'rulmentii cu bile, cu role sau cu ace trebuie manipulati cu grija, netrebuind fortati la demontare, iarla inelele rulmentilor trebuie verificate daca nu sunt deteriorate sau uzate suprafetele active'nu se vor rupe la demotare jentile sau bordurile garniturilor de etansare'nu trebuie fortate piesele masinilor care au fost sranse inegal in suruburi sau buloane'rulmentii nu se vor incalzi e!cesiv in vederea montarii'toate piesele demontate trebuie manipulate cu grija, pentru a nu le produce lovituri sau fisuri'sa se asigure o curatire foarte buna, ca o operatie esentiala in procesul de reparatii'sa nu se lase niciodata o masina demontata fara sa fie acoperita cu o cuvertura de protectie dinprelata panzata sau material plastic'sa nu se intrebuinteze aerul comprimat pentru curatirea pieselor asamblate,deoarece prin aceasta se fi!eaza impuritatile si se uzeaza piesele'in cazuri deosebite, cand este necesar sa se loveasca piesele cu ciocanul pentru demontare, se vorfolosi numai ciocane din material plastic, cunoscand ca ciocanele din alama sau plumb lasa urme pepiese'pentru ungerea pieselor sa se intrebuinteze numai ulei curat'sa nu se foloseasca deseuri de bumbac pentru stergerea pieselor sau a mainilor, deoarece acestealasa scame care pot deveni depozite de material abraziv care sa uzeze piesele, folosinduse hartia sautifonul care nu permit destramarea fibrelor'dupa indoirea la cald, conductele trebuie curatate in interior de zgura care ar putea perturbainstalatia hidraulica in functionare'inainte de a se desena o piesa, aceasta trebuie stearsa si curatata de rugina, ulei si murdarie,deoarece acestea pot denatura cotele de reparatii'piesele demontate trebuie asezate in ordinea montajului si daca este posibil, sa se faca schema demontaj'reparatia trebuie sa fie de calitate inalta'dupa reparatie trebuie sa se asigure echilibrarea masinilor' sa se respecte tolerantele si ajustajele prevazute, o suma de erori miciputand duce la rebuturi sau la functionarea defectuoasa a masinilor'ghidajele masinilorunelte trebuie protejate impotriva prafului abraziv'suprafetele de ghidare trebuie polozate la cotele optime pentru asigurarea ungerii si, deci, afunctionarii cu uzuri minime pe durata normala de serviciu a masinilor'

13

7/24/2019 Strung Sn 400

11/20

materialele pentru confectionarea pieselor trebuie intrebuintate dupa analiza de laborator careconfirma calitatea lor'sa se repare, modernizeze si, eventual, completeze dispozitivele de curatire si de protectie alemasinilor' sa se profite de momentul reparatiei pentru intelegerea conceptiei masinii , desenarea pieselor cu

anduranta mica si aflarea cauzelor defectarii utilajelor'dupa e!aminarea tuturor pieselor componente ale masinii sau instalatiei trebuie facute propuneripentru modernizarea acelor piese care se uzeaza rapid'pe parcusul repararii unei masini sau instalatii trebuie discutat cu reparatorii pentru a afla parerealor despre e!ploatarea masinii despre starea si anduranta unor piese si, eventual, despre operatiilecare vor fi necesare pentru reparatiile ulterioare.

Inainte de a considera reparatia terminata trebuie sa se verifice daca masina este binereparata si daca functioneaza normal, sa se controleze precizia masinii, inclusiv piesa de proba,urmarinduse daca realizarea piesei dintrun lot este corespunzatoare calitativ si se incadreaza catimp de prelucrare in randamentul stabilit.

Reparatia trebuie intotdeauna incheiata cu inregistrarea lucrarii sau reparatiei in cartea deevidenta tehnica a masinii, in care se vor specifica atat piesele care au fost inlocuite cat si cauzelecare au condus la defectarea lor.

2.+.1 Cu*r%n)ul *r(')ulu% -' r'*"r"t%%

!ecutarea reparatiilor de calitate superioara, cu productivitate mare si cost redus, se obtineprin aplicarea pe scara cat mai larga a proceselor tehnologice moderne in lucrarile de reparatie.

In acesta directie, tipizarea lucrarilor de reparatie are un rol deosebit. $e e!perimenteaza maimulte procese tehnologice la repararea pieselor si a subansamblurilor, dupa care se alege ca procestehnologic tip acela care a dat cele mai bune rezultate. %cest proces tehnologic se aplica ulterior larepararea tuturor pieselor asemanatoare. ipizarea lucrarilor de reparatii are si avantajul ca se potfolosi disozitive de control, de reparatie, au!iliare sidiverse, ceea ce contribuie la reducerea duratei reparatiilor.

&rocesul tehnologic este diferit pentru fiecare fel de reparatie "curenta, capitala# si seintocmeste un raport cu volumul lucrarilor de e!ecutat,procesul aplicat si conditiile de e!ecutie.

&rocesul tehnologic aplicat la utilaje si instalatii poate fi de doua feluri:proces tehnologic de reparatie individual'proces tehnologic de reparatie pe subansambluri.

In functie de numarul masinilor, utilajelor sau instalatiilor se alege procesul tehnologic celmai potrivit.

In intreprinderile unde numarul masinilor, utilajelor si instalatiilor de acelasi fel este restrins,se prefera procesul tehnologic de reparatie individual. &entru reparatiile capitale, cind e!ista unnumar suficient de mare de utilaje de acelasi fel, devinde eficienta reparatia pe subansambluri.

&rocesul tehnologic de reparatie a unui utilaj sau instalatie cuprinde urmatoarele operatii:primirea utilajului sau instalatiei in reparatie si spalarea sa la e!terior'demontarea in piese componente'

11

7/24/2019 Strung Sn 400

12/20

spalarea pieselor'constatarea defectelor si sortarea pieselor'intocmirea documentatiei de reparatie'repararea pieselor si a echipamentului electric'montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor'

asamblarea utilajului sau instalatiei'rodajul, controlul si receptia utilajului sau instalatiei'vopsirea'predarea utilajului sau instalatiei la beneficiar.

2.+.2Pr'g"t%r'" !")%n%lr )% %n)t"l"t%%lr *'ntru %ntr"r'" %n r'*"r"t%'

&rimirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic al atelieruluide reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecanoenergetice. In prealabil, trebuie sa see!ecute curatirea si spalarea e!terioara a masinii. Controlul tehnic al atelierului de reparatii supunemasina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie se urmareste daca masina este completa si care sunt

defectiunile la functionarea in gol si in sarcina. %ceste constatari servesc ulterior la intregireaactivitatii de constatare a defectelor.

2.+.+D'!nt"r'" ut%l"'lr )% %n)t"l"t%%lr

Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din cadrulprocesului tehnologic de reparatie. %ceasta operatie trebuie sa fie precedata de:studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective'stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fi!are al pieselor.

Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate, ceea cepermite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta mai mare piesele nu vor

fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. &entru stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste maiintii directia de demontare.%rborii lungi trebuie sa se sprijine pe mai multe puncte spre a evita deformarea lor la

depozitare. Fatiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare. le setransfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si atunci daca sunt conditii.

Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt asezate pe stelaje,iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafetele finisate sa nu se deterioreze.

&entru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se inscriptioneaza cuvopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau patrata,avind imprimat un numar carearata ordinea demontarii.

%samblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea fiecarui organ de

masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.Demontrea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda atentia cuvenita.$e vor folosi numai chei in perfecta stare "nedecalibrate#, de preferinta tubulare. Cind demonatrea seface greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearcastringerea si desfacerea surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca nicide aceasta data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a fostincalzita. Bneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea surubului prin taiere.&rezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie fi!a sau cu dispozitive speciale. $tifturile se scot

1)

7/24/2019 Strung Sn 400

13/20

cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt prevazute cu tija filetata sau gaura filetata.Celelalte stifturi se scot cu ajutorul dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora.

&entru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi "cupru, aluminiu,bronz etc.#.

Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spintecate sunt

rupte, pentru e!tragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul cu 3,2 mm mai mic decitdiametrul gaurii cuiului.Demontarea penelor din canalul lor se e!ecuta cu o bara de otel avind forma unei dalti.

&enele prevazute cu gauri de e!tragere se scot cu ajutorul suruburilor. &enele cu calcai se e!trag dinlocas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surubpiulita.

Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile inelelor suntrupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubelnitelor.

Demontarea lagarelor si bucselor se e!ecuta in functie de tipul acestora. %stfel, demontarealagarelor din doua bucati se e!ecuta cu scule obisnuite. >agarele si bucsele montate prin presare sedemonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.

Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul, arborele sau chiarrulmentul. >ipsa dispozitivelor de e!tras rulmenti nu duce la ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieliinutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar inlocuirea rulmentilor. $coaterea rulmentilor prinlovituri de ciocan nu este permisa decat la rulmentii cu alezaj conic. >a acesti rulmenti loviturile deciocan se aplica prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partilefi!e. Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si e!tractoare. Demontarearulmentilor cu doua randuri de bile se e!ecuta fara a se prinde ghiarele dispozitivului de marginileinelului interior, pentru a nul deteriora. !tragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici see!ecuta numai prin transmiterea presiunii pe inelui e!terior. Rulmaneti montati cu strangere sedemonteaza dupa ce in prealabil au fost incalziti cu ulei mineral la 73133. Incalzirea se face printurnarea uleiului fierbinte pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu asbest.

Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dispozitivului sie!tractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la demontarea rulmentilor. Incazul in care depresarea se face greu se procedeaza la incalzirea rotii pana la temperaturi de 133)33. Incalzirea trebuie sa se faca repede pentru a nu se incalzi si arborele.

Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand fiecare conductasau aparat. %colo unde este cazul trebuie intocmita si schema instalatiei electrice, daca aceasta nu seafla in cartea masini.

Curatirea si spalarea pieselor

Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol, detergenti sau diferitesolutii, ca de e!emplu: soda calcinata *2G dizolvata in apa, avand temperatura de 5343, in care semai adauga *13 gr. sapun la litru de solutie, pentru dizolvarea grasimilor .

&rocesul de spalare are patru faze:indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al maturilor'spalarea pieselor in solutie incalzita'spalarea in apa calda'uscare cu aer cald.

$palarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. $palarea mecanizata se face cuajutorul unei masini.

1*

7/24/2019 Strung Sn 400

14/20

( particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau ulei mineral fierbinte.$palarea rulmentilor in benzina se face astfel: intrun vas curat se toarna benzina pana ce se acoperarulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea *32 in procent de 54G din volumul de benzina.In timpul spalarii, inelele rulmentului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente securata complet. Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. >a ultima faza se foloseste

benzina curata. $palarea in ulei fierbinte se face intro baie incalzita electric pana la temperatura de43. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are pete de coroziuni, se indeparteaza acestea cupanza de emerH "smirghel nr.333# uzata sau cu o pasta formata din o!id de crom si ulei mineral,aplicata pe o bucata de pasla sau postav curat. $uprafata corodata se freaca pana cand petele dispar,dupa care rulmentul se spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat sise unge cu ulei *32. Bngerea rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de ulei.

$ortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare

$ortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura defectelor,numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si masurile necesare pentrueliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in timpul e!ploatarii. In timpul sortarii, pieselese verifica din punct de vedere dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor demasura si control corespunzatoare. ( atentie deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a carordefectare poate conduce la accidente. %cestea se controleaza la feroflu!, ultrasunete, etc., in vedereadescoperirii aventualelor fisuri.

&rin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de inlocuit.In categoriapieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in documentatia tehnica a utilajului sau ainstalatiei. In categoria pieselor de reparat se trec piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintatde uzura, este economic sa fie reparate. Bltima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limitama!ima a uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se inlocuiesc cu altelenoi.

&entru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa seintocmeasca o schita care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau reproduceriilor. $tabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se asambleaza cele care serepara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele ce se repara, locul ce trebuie reparat vafi indicat prin linii groase.

Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se e!ecuta ulterior desene, deoarece nu serecomanda reconditionarea pieselor sau e!ecutarea lor din nou sa se faca numai dupa model. (datacu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de constatare.

oaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de rezolvare,numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul reparatiei.

Constatarea defectelor

In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de desenele dee!ecutie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza defectarii survenite.

Cauzele defectarii pieselor pot fi:de e!ploatare'de fabricatie'de constructie "proiectare#.

16

7/24/2019 Strung Sn 400

15/20

Defectele de e!ploatare sunt cele mai frecvente.Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de productie

sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile fata de dimensiunile,tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de e!ecutie, precum si la e!ecutie saumontaj.

Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca dimensiunile,calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite gresit, piesele se uzeaza prematur.&iesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus, urmand ca

fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite pentru reconditionarea lorsi pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din aceleasi cauze.

>a operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii.$uruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire sau lovire. %cestedefecte se admit numai daca dispar prin refiletare. iletul nu trebuie sa fie rupt mai mult de 1,2 spiresaustrivit pe o jumatate de spira la 13 spire. Aaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupatesau deformate. usurile arborilor si ale a!elor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara urme de loviresi fara rizuri. Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.>a rotile dintate,dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. $e admit numai defectele care, intimpul reparatiei, pot fi eliminate. Bzura dintilor nu trebuie sa fie mai mare de 3,) din modulul rotii.

$uprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar generatoarelesuprafetelor rectilinii. $uprafetele conice se considera bune daca la controlul cu vopsea aceastaacopera J din suprafata conului.

>a lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte ciupituri sau urmede coroziune. >agarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara urme de gripare, iar daca acestia aucaptuseala din compozitie se controleaza si aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata,sunetul emis trebuind sa fie cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot infundat.( metoda precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasunete.

2.4 P"rt%(ul"r%t"t% t',nlg%('

Repararea cutiei de viteze. Cele mai numeroase si importante lucrari de reparatii seefectueaza la cutia de viteza a strungului.

1# U/"r'" *%')'lr (!*n'nt' "l' (ut%'% -' %t'/'. Diferitele piese ce intra in componentacutiei de vitze se uzeaza in mod diferential, in functie de gradul de solicitare e!istent in timpulfunctionarii strungului. &rincipalele piese care se uzeaza sunt urmatoarele:

%!ul ambreajului si piesele montate pe el, si anume:&iulita de la capatul a!ului pre!inta o uzura ma!ima dupa apro!imativ 1* 233 ore defunctionare a strungului. Cauza care provoaca aceasta uzura este presiunea a!iala e!ercitata de a!ulambreajului, care se transmite direct piulitei, astfel ca filetul piulitei se uzeaza mai repede decat a!ul"piulita fiind e!ecutata dintrun material mai moale ca cel al a!ului#.

Canelurile de la flansa rotii de curea. In timpul functionarii, canelurile fiind solicitate im moddeosebit, se produce o uzura a flancurilor, care poate capata valori de la 3,41 mm, pe canelura.

Datorita acestei uzuri, flansa poate fi scoasa din functiune, ceea ce impiedica repararea sauinlocuirea ei.

Rulmentii din saiba. Constructiv, rulmentii sunt asezati in interior, astfel ca numai doua cureleactioneaza direct, celalalte doua actionand in consola. Din aceasta cauza apare o bataie frontala in

12

7/24/2019 Strung Sn 400

16/20

rulmeti, care impreuna cu ungerea nerospunzatoare a acestora face durata de functionare arulmentiilor sa nu depaseasca )3 333 ore.

>amelele ambreajului. Din cauza reglarii defectuoase, precum si din cauza solicitarilorinsemnate, la turatii mari, uneori se intampla ca fetele frontale ale lamelelor sa se arda, si ca rezultatgrosimea acestora sa se reduca de la ) mm la 1,) 1,6 mm in aprozimativ 4 3337 333 ore.

rotile dintate cu bucsele respective. Bzuri accentuate inregistreaza, in general, la niveluldintilor rotilor dintate, precum si la cel al bucselor respective. Cauzele sunt:e!ecutianecospunzatoare a dintilor, ceea ce face ca angrenarea sa fie incorecta, si repetatele schimari deviteza in timpul mersului, fara decuplarea ambreajului.

Clichetul de schimabre a sensului. Bzura cea mai accentuata se produce la varful clichetului,provocata de presiunea e!ercitata la pornirea si oprirea masiniiulente. impul ma!im de utilizareeste de 4 2337 333 ore.

urca se uzeaza lateral pe zonele de contact cu mansonul. Din cauza frecarii, grosimea furciise micsoreaza de la )3 mm la 1518 mm, ceea ce face ca la fiecare reparatie mijlocie sau capitalaaceasta sa se repare, prin incarcare cu sudura.

%!ul canelat. Bzuri frecvente se semnalizeaza la rotile dintate, care din cauza cuplarilorrepetate, fara debreiarea ambreajului, capetele rotunjite ale dintilor se fragmenteaza "dintii fiindcementati#. In cazul unei e!ploatari rationale durabilitatea acestora se mentine de la o reparatiecapitala la alta.

&inionul dublu. Dantura pinionului nu se uzeaza, deoarece angrenarea este discontinua, iarsolicitarile sunt mici "pinionul se cupleaza numai in mersul inapoi#.

Bzura pronuntata se produce insa la nivelul bucsei, care dupa apro!imativ 4 3337 333 ore defunctionare trebuie schimabata.

%!ul canelat. Arupul de roti, din cauza cuplarilor repetate, se uzeaza frontal, necesitandajustarea dintilor sau, uneori, chiar schimbarea rotii. Rotile dintate, fiind agrenate continuu, nuprezinta uzura accentuata, ele putand functiona apro!imativ 23 333 ore.

%!ul principal si piesele montate pe el, si anume:Rotile dintate nu prezinta o uzura accentuata a danturii. $e uzeaza insa mult mai rapid

ghearele de cuplare, care se rotunjesc, cuplarea devenind astfel defectuoasa.%!ul propriuzis prezinta uzura in zona de contact cu bucsele rotilor dintate, ceea ce face ca la

fiecare reparatie capitala sa se rectifice arborele in zonele respective. &e locurile de contact cubucsele, uzura ajunge la 3,41,2 mm.%!ul principal poate prezenta uzuri importante in doua zone, si anume:

in zona locurilor de alunecare a rotilor dintate'la alezajul conic de centrare al a!ului principal, prin modificarea formei geomatrice a

acestuia.In zona locurilor de alunecare a rotilor dintate, a!ul principal se uzeaza intre 3,4 si 1,2 mm

pe diamentru, ceea ce face ca arborele principal sa aiba o functionare defectoasa.

)#R'*"r"r'" (ut%'% -' %t'/'. &rincipalele lucrari de reparatii sunt urmatoarele:Repararea a!ului principal. liminarea jocurilor din portiunile de alunecare a rotilor, in

timpul reparatiilor mijlocii sau capitale, se realizeaza prin rectificarea a!ului pe portiunile mijlociisau capitale, se realizeaza prin rectificarea a!ului pe portiunile respective sau prin confectionareaunor bucse noi, avand ca diametru interior, diametrul e!terior al a!ului rezultat dupa rectificare.

%lezajul conic al a!ului principal se repara prin rectificare direct pe strung, dupa ce a!ulprincipal a fost fi!at definitiv in cutia de viteze.

15

7/24/2019 Strung Sn 400

17/20

&artile uzate ale a!ului pot fi reconditionate prin cromare. (peratia de cromare se bazeaza peproprietatile cromului de a se depune din solutiile sarurilor lui, sub actiunea curentului electriccontinuu, pe piesele introduse in electrolit.

>a cromare, catodul este chiar piesa pe care se depune cromul, iar anodul este constituitdintro placa de crom. Cromarea se aplica, in special, la capetele a!ului unde se monteaza rulmentii

cu role conice. %ceasta operatie reduce foarte mult pretul de cost al reparatiei, deoarececonfectionarea din nou a a!ului ar costa mult mai mult.Arosimea stratului de crom depus este de 3,123,)3 mm, astfel incat, dupa inlaturarea

adaosului de prelucrare prin rectificare, sa ramana un strat de crom cu grosimea de 3,3*3,13 mm.Reconditionarea prin metalizare a a!ului principal al strungului se face prin depunerea unui

strat de metal antifrictiune, prin pulverizare. In acest caz, cuzinetul din fata, din bronz, se inlocuiestecu un cuzinet din otel.

Repararea arborilor si a bucselor. &artile cilindrice uzate ale arborilor se repara prin:strunjire sau rectificare, daca este posibila modificarea alezajului bucsei sau montarea unei

bucse noi'restabilirea dimensiunilor arborelui prin cromare sau incarcare prin sudare electrica,

metalizare etc.%rborilor reparati li se verifica bataia radiala cu ajutorul comparatoarelor cu cadran, prin

asezarea lor pe prisme sau intre varfuri. %baterea admisibila la bataia radiala este de 3,32 mm la olungime de 233mm.

Imbinarile dintre arbori si piese montate pe el sunt tolerate in sistem arbore clasa 5 deprecizie.

Repararea rotilor dintate se face la aparitia urmatoarelor defecte: uzura, ruperea sausfaramarea dintilor. Daca uzura dintilor este mare, repararea lor nu mai este posibila, deci rotiletrebuie sa fie inlocuite.

Daca uzura in grosime a dintilor nu depaseste limitele admise "pentru roti de micaimportanta cel mult 3,) mm pentru module 1*mm#,adica, daca profilul dintelui se pastreaza, atunciroata dintata respectiva poate asigura o e!ploatare normala a strungului si deci poate fi lasata infunctiune.

$e admite o uzura a varfurilor dintilor rotilor dintate in limitele de 1)12G din lungimeadintelui.

Ruperea si sfaramarea dintilor sunt provocate de corpurile straine intrate intamplator intredinti sau de schimbarea neatenta a angrenarii.

( roata dintata care are un dinte rupt sau partial sfaramat nu poate fi lasata in functiune.Daca este necesara schimbarea unei roti dintate din cauza uzurii sau a ruperii unui dinte,

atunci este mai rational sa se schimbe ambele roti dintate in agrenarea "pereche de roti#, dinurmatoarele motive:

inlocuirea perechii de roti dintate asigura o mai buna angrenare, deoarece, de obicei, rotiledintate ale aceleiasi transmisii se confectioneaza cu aceleasi scule si pe aceeasi masinaunealta'

este foarte greu sa se e!ecute o singura roata dintata de schimb, tinand seama de gradul deuzura al rotii dintate cu care angreneaza.

Rotile dintate noi, montate in timpul reparatiei, se vor e!ecuta cu respectarea tuturorconditiilor tehnice impuse la proiectarea masiniiunelte.

Rotile dintate solidare cu simicuplele cu gheare se inlocuiesc la fiecare reparatie capitala dincauza uzarii suprafetelor de contact ale ghearelor. Daca semicupla este piesa separata presata deroata, se preseaza ghearele semicuplelor se reconditioneaza prin incarcare cu sudura si prelucraremecanica ulterioara.

18

7/24/2019 Strung Sn 400

18/20

Reglarea jocului la lagare si rulmenti. Rulmentul din fata al a!ului principal se regleaza cuajutotul piulitei. $labinduse stiftul de blocare al piulitei, prin rotirea piulitei se realizeaza deplasareaa!iala a inelului conic interior al rulmentului. Dupa reglare se strange stiftul de blocare al piulitei.&rin rotirea piulitei la dreapta, se obtine strangerea rulmentului, iar prin rotirea la stanga, se slabesterulmentul.

Rulmentul din spate al a!ului principal se regleaza in acelasi fel ca si cel din fata, cu ajutorulpiulitei.Reglarea jocului la a!ele prevazute cu rulmenti cu role conice. &entru aceasta este necesar

sa muncitorul care regleaza jocul la rulmenti sa cunoasca bine constructia strungului si locurile undese afla montati rulmentii respectivi, deoarece reglarea se face cu mentinerea subansamblului in stareasamblata.

Reglarea se face numai pentru eliminarea jocului longitudinal al a!ului, nicidecum pentrueliminarea jocului radial al rulmentului, deoarece atunci cand rulmentul are joc radial insemana caeste uzat, deci trebuie schimbat.

$e ia ca e!emplu a!ul prevazut cu doi rulmenti cu role conice la cele doua e!tremitati.Reglarea se face prin slabirea piulitei, care fi!eaza surubul, si prin rotirea surubului la drapta, panacand a!ul prezinta o functiomare normala, dupa care se fi!eaza din nou surubul cu piulita.

&rin functionarea normala a a!ului se intelege ca a!ul nu are joc longitudinal, nu are bataieradiala si se rostogoleste usor pe rulmenti. %ceasta incercare se face usor, cu mana, de catremuncitorul care efectueaza reglarea.

2. C"l%t"t'" )% 'r%%("r'" ("l%t"t%%. Cn-%t%% -' ("l%t"t'

Durabilitatea organelor de masini este influentata de rigurozitate suprafetelor de contact , care ,in timpul functionarii, au o deplasare relativa una fata de cealalta . Comportarea in functionare a organelor de masini depinde de rezistenta acestora , care poate fi :rezistenta la uzura a suprafetelor in contact 'rezistenta suprafetelor la coroziune 'rezistenta la oboseala a pieselor in miscare 'anduranta ajustajului realizat la fabricatie intre piesele in miscare . &rin masuratorile facute asupra unor bucse si a!e sectionate dupa ce au fost imbinate , saobservat ca la acestea contactul nu este pe toata suprafata ci numai pe varful asperitatilor. Deci,suprafata efectiva de contact este maimica decat suprafata numinala , fapt de care trebuie tinut cont la calculul presiunilor specifice si arezistentelor la uzura a suprafetelor . In cazul cand posesorii de utilaje nu au in dotare mijloace pentru realizarea superfinisariipieselor , care vor lucra prin contat in miscare , este necesar sasi organizeze rodajul subansamblelormontate dupa reparare in vederea ruducerii asperitatilor din prelucrari si, deci , marirea rezistenteiorganelor de masini la uzura. In timpul rodarii , se efectueaza reglarea lagarelor , a mecanismelor de comutare, amecanismelor pentru opririle automate , a sistemului de ungere.$e verifica , de asemenea functionarea transmisiilor cu roti dintate , a cutiilor de viteze si avansuri inceea ce priveste temperatura pe care o dezvolta in lagare si zgomotul pe care il dezvolta in timpulrodajului.

14

7/24/2019 Strung Sn 400

19/20

Rodajul subansamblurilor este practicat in majoritatea intreprinderilor detinatoare si reparatoarede masiniulete. Metoda rodarii subansamblurilor este eficienta fata de metoda rodarii masinii inansamblul general, deoarece :in cazul cand in timpul rodajului se observa defectiuni se demonteaza si se repara numai in zonadefectului' celelalte subansambluri ale masinii fiind pe bancuri diferite, pot continua rodajul'

productivitatea muncii la rodaj este mai mare'calitatea rodajului este superioara. Dezavantajul metodei subansamblurilor este acela ca echipa de rodaj trebuie sa fie mainumeroasa. Rodajul cutiei de viteze se face cu ajutorul unui sistem de franare actionat hidraulic.

Momentul de franare este asigurat prin presarea placilor de te!tolit pe a! de catre pistoane.&istoanele primesc fluidul de forta prin ventilul cu trei cai, iar presiunea se controleaza prin

manometru.ste recomandat ca in timpul rodajului efortul sa creasca in trepte de la zero la o valoare

ma!ima.9ibratiile a!ului principal si ale intregii cutii de viteze se masoara ci stretoscopul'

temperatura din lagare se constata cu termocuplul traductor.$e cupleaza treptele de turatii care se obtin prin angrenaje reparate sau inlocuite. Dupa o

functiune a cutiei de viteze in regim de rodaj, timp de 54 ore, in cazul ca vibratiile si temperaturilemasurate sunt in limitele admisibile, rodajul se declara terminat.

2.3 Nr!' -' t',n%(" " )'(ur%t"t%% !un(%%

In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate comple!a datorita carui fapt si normelede tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca .$e vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere aincendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilorunelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau sefde echipa'uneltele si dispozitivele de ridicat "vinciuri, macarale, poduri rulante etc.#utilizate de echipa dereparatii trebuie sa fie in buna stare'inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful de echipa seva asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in miscare, iar pentru oriceeventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: K%I $ >BCR%L%Kla masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luatemasuri de sprijinire a acestora'dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiuneinainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie'inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite lareparatie au fost inlaturate de pe masina'darea masinii in functiune nu se va face decat dupa e!ecutarea receptiei'in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis fumatul sauaccesul cu foc deschis'la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt to!ici si inflamabili, se vor folosi bai cu capacede inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor'

17

7/24/2019 Strung Sn 400

20/20