CUPRINSUL

CUPRINS Argument ............................................................................... . 2Capitolul I Descrierea masinii ................................................................... 3Capitolul II Ungerea masinii ...................................................................... 7Capitolul III Intretinerea si reglarea strungului ....................................... 11Capitolul IV Instructiuni de securitate si sanatate in munca, la strung.... 19 Argument

Este foarte importanta o buna cunoastere a componentei strungului , inante de punerea lui in functiune , avandu se o deosebita grija pentru asigurarea unei ungeri corespunzatoare a tuturor organelor in miscare .

Daca se vor urma intocmai instructiunile date se va reusi prevenirea defectiunilor si prelucrarile efectuate vor avea calitate superioara.

Este necesara o studierea cu mare atentie a tuturor elementelor de comanda a masinii inainte de punerea in functiunii . Precizia de lucru a masinii a fost minutios verificata in cadrul uzinei cu aparate de masura de mare precizie .Pentru ca precizia de lucru a masinii sa nu fie compromisa , transportul , montarea si manipularea ei trebuie sa se faca cu deosebita atentie si cu respectarea intocmai a instructiunilor urmatoare.

Capitolul I DESCRIEREA MASINII

In general, strungul SNA 500 are o constructie clasica cu organele de comanda judicios amplasate, astfel ca permit manevrari simple si rapide.

Strungul, in componenta sa cuprinde:

batiu;

suport motor;

tava;

instalatia de ungere;

pompa de ungere;

bare de conducere;

suport bare;

instalatia de racire;

papusa fixa;

cutia de avansuri si filete;

roti de schimb;

sanii;

carucior;

papusa mobila;

ecran de protectie;

tablite;

instalatia electrica;

accesorii;

luneta mobila;

luneta fixa.

Batiul strungului este executat din fonta; are o constructie deosebit de rigida pentru ca peretele din fata, in afara de faptul ca este chesonat, mai e legat si de peretele posterior printr- o serie de nervuri transversale, puternice.

Papusa fixa este montata in partea stanga a batiului, pe o suprafata special amenajata, cu ajutorul a patru suruburi de fixare. In partea ei inferioara are montate niste suruburi cu filet metric fin ce tamponeaza suprafetele prelucrate special in acest scop pe batiu si permit reglarea axei papusii fata de axa batiului, in plan orizontal.

Mecanismele din papusa fixa permit marirea de 16 ori a raportului de transmitere dintre mecanismul din cutia de avansuri si filete si axul principal, pentru prelucrea filetelor cu pas marit in domeniul turatiilor de 16- 125 rot/min., respectiv 20-160 rot/ min.

Cutia de avansuri si filete este fixata rigid pe batiu cu ajutorul unor suruburi si primeste miscarea de la papusa fixa prin intermediul rotilor de schimb.

Din punct de vedere cinematic, realizarea diferitelor avansuri si filete se face prin intermediul unor roti dintate baladoare, comandate cu ajutorul unor came cilindrice. Prin intermediul surubului conducator, al carui pas este de 12 mm, cu ajutorul unei alte manete, fiind pe pozitia 1/1 (pas normal) se obtin urmatoarele filete:

metrice, cu pasul de la 0,5 la 10 mm;

Whitworth, cu 160 la 8 pasi pe tol;

Modul, cu pasul de 0,5 la5 mm;

Diametral Pitch, cu pasul diametral 160 pana la 16;

In toli, cu pasul de 1/32 la 5/8 toli.

Cu ajutorul mecanismului de multiplicare a pasului, la turatia axului principal de 16- 125 rot/min, sau 20 160 rot/min, se pot obtine filete cu pasul marit de 16 ori in raport cu pasul de baza.

Manipularea mecanismului din cutia de avansuri si filete se face numai in timpul rotirii axului principal cu turatii mici sau in cazul folosirii cuplajelor electromagnetice prin apasarea butonului de impuls.

Caruciorul este montat pe sania longitudinale cu ajutorul unor suruburi de fixare. El are o constructie completa si robusta .

Miscarile de avans longitudinal si transversal ale caruciorului si saniei transversale pot fi realizate prin trei metode:

- manual, cu ajutorul rotii de mana, pentru carucior si a unei manete pentru sanie;

- mecanic cu avans normal, cand miscarea de la cutia de avansuri si filete ajunge la carucior prin intermediul barei de avans. De la bara de avans, printr- un mecanism cu roti dintate si al unui cuplaj electromagnetic cu dantura frontala, miscarea ajunge la axul pe care se afla cupla cu gheare comandata de o maneta.

Saniile . Ansamblul saniei se compune din mai multe parti:

sania longitudinala;

sania transversala;

sania port- cutit;

port- cutit rapid;

port- cutit normal;

port- cutit din spate.

Sania longitudinala constituie suportul de baza al caruciorului si al subansamblelor enumerate , ea putindu-se deplasa manual sau mecanic pe ghidajele batiului.Strangerea saniei pe ghidaje se face cu ajutorul unor contratalpi, care in fata sunt prinse cu niste suruburi de fixare, iar in spate cu suruburi prevazute cu piulite de reglaj, piulite ce permit eliminarea eventualelor jocuri mai mari decat cele admisibile, care apar din cauza uzurii.

Sania transversala poate fi deplasata atat cu avans manual cat si cu avans mecanic. Pentru deplasarea manuala a saniei transversale trebuie ca maneta sa se afle pe pozitie neutra .

Pe sania transversala pot fi montate diferite port- cutite, atat in fata cat si in spate. In acest scop, in fata a fost prevazut un canal circular cu sectiune T , care permite rotirea suportului intermediar sau unghiul dorit, iar in spate doua canale T, paralele.

Sania port- cutit se poate deplasa numai cu avans manual, si prin rotirea ei cu un anumit unghi pot fi realizate strunjiri conice.

Datorita miscarilor independente ale celor trei sanii, exista posibilitatea realizarii prin strunjire a unor piese cu suprafete de revolutie in orice profil.

Papusa mobila este o piesa de o mare rigiditate. Fixarea ei rapida pe batiu se face cu ajutorul unei manete, iar pentru o fixare mai sigura, de lunga durata, s- a prevazut un surub suplimentar de fixare .

Deplasarea pinolei se face numai manual, cu ajutorul rotii de mana.

Pentru a putea realiza strunjiri conice carcasa papusii mobile se deplaseaza transversa, cu ajutorul unor suruburi de reglare.

Blocarea pinolei intr-o anumita pozitie se face cu ajutorul unei manete. Scoaterea varfurilor sau a diverselor reductii din alezajul pinolei se realizeaza prin retragerea acesteia pana la capat de cursa.

Capitolul II

UNGEREA MASINII

Ungerea cutiei de viteze

Ungerea papusii fixe este realizata cu ajutorul pompei cu roti dintate montata pe suportul motor si antrenata cu ajutorul unei curele trapezoidale de la alta curea montata pe axul motorului electric .

De la pompa cu roti dintate , prin intermediul unui tub de nipolan, uleiul ajungae la filtrul de ulei si de aici in distribuitorul cu patru cai.

Acest distribuitor dispune de un drosel pentru reglarea debitului de intrare; de aici uleiul este derivat catre:

- vizorul dispus in capacul papusii fixe .La o functionare corecta , jetul de ulei ce se scurge prin vizor va trebui sa fie continuu, fara intreruperi si fara bule de aer, deoarece acestea provoaca imprimarea uleiului si coboara simtitor calitatile sale de ungere;

- rulmentul din fata al axului principal; pentru reglarea acestui debit , pe ramificatia aceasta este montat un drosel; se recomanda o ungere abundenta: la o turatie de 1000 rot./ min- 1,51 l/min;

- rulmentul din spate al axului principal , al carui debit are deasemenea posibilitatea de reglare; valoare recomandata- 1l/min;

distribuitorul central.

Distribuitorul central asigura ungerea urmatorilor rulmenti:

rulmentul NJ 2208 de pe axul V;

- rulmentul 6407 de pe axul III. Prin gaurile practicate in aceasta conducta se asigura si ungerea cuplajelor de pe axul I;

- rulmentul 6011 de pe axul III.

Curatirea sistemului de filtare se face periodic, prin rotirea manetei filtrului de cca. 5-6 ori, iar odata cu schimbarea uleiului, se va demonta si filtrul si se va curati.

Curatirea sistemului de filtrare a uleiului se face periodic, dar se recomanda ca prima schimbare sa se faca la 10 zile de la punerea strungului in functiune, a doua dupa alte 20zile de exploatare, urmand ca in continuare sa se procedeze conform prevederilor schemei de ungere. La fiecare schimbare de ulei se va spala bine carcasa papusii fixe cu petrol.

Pompa de ulei se va pune in functiune numai dupa umplerea bazinului cu ulei pana la vizor (25l), dupa uscarea petrolului cu care s- a facut spalarea carcasei.

Conducta de reintoarcere a uleiului in bazin este amplasata la o inaltime fata de fundul carcasei, in asa fel sa fie asigurata o baie de ulei permanenta in papusa fixa.

Golirea carcasei papusii fixe de ulei se face prin teava prevazuta in acest scop sub azul principal, la nivelul fundului carcasei papusii .

Ungerea cutiei de avansuri cu filete.

Pentru ungerea cutiei de avansuri cu filete este folosita o parte din uleiul debitat de pompa cu roti dintate. De la filtrul amplasat in papusa fixa, cu ajutorul unor conducte de otel si prin intermediul unor racorduri, uleiul ajunge la tubul de ungere ce trece pe deasupra axelor I, II, si III pe toata lungimea lor si care au prevazute gauri in dreptul elementelor ce necesita a fi unse.

Dupa intrarea in cutia de avansuri si filete, din conducta principala, printr-o teava, uleiul sub presiune este dirijat spre vizorul V, pentru a putea fi verificata buna functionare a ungerii. Schimbarea uleiului se va face periodic , dar se recomanda ca prima schimbare sa se faca la 10 zile de la pinerea in functiune a strungului, a doua dupa alte 20 de zile de exploatare, urmand ca in continuare sa se procedeze conform prevederilor din schema de ungere. Scurgerea uleiului din cutia de avansuri si filete este asigurata de un stut montat in partea inferioara a carcasei si prin care uleiul trece direct in bazin.

Ungerea caruciorului si a ghidajelor saniei longitudinale

Ungerea acestor sabansamble este asigurata de o pompa cu piston actionata de un rulment excentric pe axul XXI.

De la pompa uleiul ajunge la distribuitorul cu doua cai care asigura transmiterea lui spre carucior sau spre sania longitudinala, in functie de pozitia pe care o ocupa tija distribuitorului. In primul caz, cand sageata de pe tija distribuitorului e indreptata in sus, uleiul este dirijat spre sania longitudinala si asigura ungerea ghjidajelor pe care aceasta se misca pe batiu, iar in cazul al doilea, cand sageata respectiva este indreptata in jos, uleiul ajunge in tava din interiorul caruciorului, care-l dirijeaza spre urmatoarele locuri de ungere:

- capul de sus al axului ce comanda deplasarea cuplei cu dantura frontala, pentru a asigura ungerea bucsei de bronz in care se roteste axul si a rulmentului axial cu role;

deasupra furcii ce actioneaza cupla cu dantura frontala;

deasupra rotii duble, pentru ungerea bucsei pe care se roteste aceasta roata;

in bucsa incare se roteste capatul axuluiXXV;

la rulmentul 6005 x, de pe axul XXII;

la rulmentul 6004 x de pe axul XXII;

la rulmentul 30205 de pe axul XXI;

la vizorul V; aceasta va indica nivelul de ulei si functionarea pompei;

Evacuarea uleiului din carucior se face prin scoaterea dopului filetat, cu locas hexagonal, de pe capacul din partea inferioara, pe care este montata si pompa.Schimbarea uleiului se face tot la 4-60lun, ca si la papusa fixa, avand o grija deosebita la spalarea si curatirea atenta a interiorului carcasei. Se recomanda ca prima schimbare de ulei sa se faca la 10 zile de la punerea in functiune a strungului, iar o a doua dupa alte 20 zile de exploatare.

Pentru ungerea corecta a ghidajelor, se indreapta tija distribuitorului, astfel ca sageata sa fie in sus si se executa 4- 60deplasari ale ansamblului carucior- sanii intr-o parte si alta cu avans rapid. Aceasta operatie se face de 3-4 ori pe zi , in restul timpului uleiul va fi dirijat spre locurile de ungere din carucior. Cantitatea de ulei necesara in carucior este de cca. 2 l. Ungerea se va face conform schemei .

Ungerea organelor de pe lira rotilor de schimb.

Capetele arborilor care comporta fusuri de alunecare pentru rotile intermediare de legatura dintre cutia de viteze si cutia de avansuri si filete, sunt prevazute cu ungatoare pentru unsoare consistenta . Modul de ungere este obisnuit pentru asemenea ungatoare si se recomanda abundenta la alimentarea lor, pentru a se evita eventaulele gripari ce ar putea apare datorita unei frecari uscate.

Ungerea celorlalte elemente ale masinii.

Pentru ungerea celorlalte elemente ale masinii se vor respecta toate indicatiile prezentate in planul de ungere.

Dupa modul in care aceste indicatii se vor respecta, uzurile ce apar vor fi normale sau exagerate, masina pastrindu-si caracteristicile un timp mai mult sau mai putin indelungat.

Capitolul III

INTRETINEREA SI REGLAREA STRUNGULUI

In timpul exploatarii strungului trebuie respectate urmatoarele reguli:

- nu se admit schimbarea turatiilor in timpul procesului de aschiere sau la viteze mari. Inainte de orice pornire, se va verifica daca manetele pentru schimbarea turatiilor sunt in pozitie corecta si daca maneta de comanda este in pozitia zero, pentru a evita orice degradari in lantul cinematic al masinii;

- uleiul care trece prin tubul ce leaga pompa de papusa fixa sa nu fie cu bule de aer, pentru a asigura o ungere corespunzatoare. In caz ca apar astfel de bule de aer se strang suruburile racordurilor ce ies din pompa si daca persista se completeaza uleiul din bazin. La carucior nivelul uleiului trebuie sa ajunga pana in dreptul vizorului;

- sa fie respectate intocmai prescriptiile din planul de ungere;

- filtrul de ulei trebuie spalat in mod periodic;

- rezervorul pentru lichidul de racire se ca curate periodic de murdarie si aschii;

- se va verifica intinderea corecta a curelelor de transmitere a miscarii;

- este interzisa folosirea surubului conducator in alte scopuri decat pentru taierea filetelor;

- la prelucrarea intre varfuri a barelor lungi, se vor unge cepurile sau rulmentii de sprijin ai lunetelor;

- folosirea avansului rapid se va face cu deosebita atentie pentru a nu lovi papusa mobile, cu port- cutit universal, sau in piesa si cu curuciorul sau cu indicatorul de filetare in suportul barelor.

Organele strungului care necesita reglaje periodice sunt

1) Lagarul din fata al axului principal; Intrucat strungul popate fi echipat cu rulment de tip Gamet sau cu rulment radial cu doua randuri de role cilindrice vom prezenta metoda de reglare pentru ambele variante.

a) Rulmentul tip Gamet

Acest rulment se monteaza pe o suprafata cilindrica a axului principal si are intre inelele conice interioare un inel de distantare care asigura astfel mentinerea unei reglari corecte a jocului din rulment; acest rulment dupa incalzirea rulmentului, duce la anularea completa a jocului, oferind astfel conditii optime de functionare.Odata montat, acest rulment nu mai necesita reglari ulterioare, decat in cazul unor reparatii capitale, cand el este scos depe ax. Pentru aceste situatii, pentru a permite beneficiarului sa-l monteze cat mai corect se prezinta in continuare succesiunea operatiilor de montaj:

- se aseaza axul principal, in pozitie verticala, cu flansa pe un suport de lemn, la o inaltime convenabila pentru lucru;

- se introduce saiba de tip baioneta, care se utilizeaza la fixarea universalului;

- se introduce pe ax capacul din fata;

- se monteaza, presat, discul;

- se ia inelul interior si colivia cu numar mai mare de role, se scufunda in ulei mineral curat , incalzit la 80(C si se lasa un timp suficient penru a-i permite sa atinga o temperatura uniforma. Se scot repede si se introduc pe axul principal cu gulerul rulmentului in jos, pana ce acesta atinge umarul axului. Se roteste de cateva ori inelul pentru a evacua uleiul ce a ramas intre el si ax, mentinindu- se in aceasta pozitie pana ce se va raci liber, cand se strange puternic pe ax;

- se introduce inelul de distantare;

- se ia inelul exterior si se sterge cu atentie atat in interior cat si in exterior cu o carpa ce nu se destrama si se introduce cu gulerul in jos pana ce se aseaza peste rolele din colivie, deja montate . Se roteste cu mana intr-o parte si cealalta , pentru a asigura un contact corect intre calea de rulare si role;

Cu inelul interior si colivia sa se procedeaza ca si in cazul precedent, iar cand s-au incalzit uniform, se introduc pe ax, rotindu-se intr- o parte si in alta, pentru a elimina uleiul ramas intre diverse piese precum si pentru a asigura un contact corect intre calea de rulare si role;

- se aseaza carcasa papusii fixe pe doua bucati mai inalte de lemn, in asa fel incat sa poata fi introdus axul principal. Acesta se introduce prin presarea usoara a rulmentului in carcasa pana ce umarul inelului exterior atinge carcasa.

In timpul intoducerii axului principal in carcasa, pe ax se vor introduce si cele doua roti care se monteaza pe pana si se strang cu ajutorul piulitelor cu caneluri . In timpul stangerii se roteste cu mana inelul exterior, penru ca rolele sa se aseze corect pe caile de rulare . Daca in rotirea carcasei se intampina o rezistenta, piulitele se desurubeaza. Se verifica daca operatiunile de montaj au fost efectuate corect si in special daca inelul de distantare a fost bine asezat. Daca totul este in ordine , se reia insurubarea piulitelor de blocare, continuindu-se rotirea inelului exterior.

- cand piulitele de blocare sunt insurubate complet se aplica doua- trei lovituri usoare de ciocan pe cheie , continuind sa rotim inelul exterior. Se lasa axul principal si rulmentul sa se raceasca complet si apoi se repeta operatia.

- se verifica daca jocul axial al rulmentului este conform specificatiilor.

b ) Rulmentul radial cu doua randuri de role cilindrice este un rulment cu joc reglabil si care se monteaza pe o suprafata conica axului principal. In vederea stabilirii jocului necesar se desurubeaza contrapiulita, iar cu ajutorul piulitei cu caneluri , se strange inelul interior al rulmentului. Cand se considera ca reglarea este corecta , se strange din nou contrapiulita.

Pentru scoaterea axului principal se desurubeaza piulitele cu caneluri , se scot rotile dintate si bucsa , rulmentul putand ramane in carcasa . La montaj se procedeaza invers, reglarea facandu-se cum am aratat mai sus.

2) Lagarul din spate al axului principal. Si pentru acest tip de lagar pot fi utilizate doua tipuri de rulmenti, un rulment tip Gamet sau doi rulmenti radiali axiali cu bile.

a ) Rulmentul de tip Gamet.

Acest tip de rulment prezinta o particularitate constructiva constructiva si anume, aceea ca inelul axterior este foarte lat si are prevazute in partea frontala niste locasuri in care se introduc arcuri de pretensionare, arcuri care asigura inca de la montaj o forta axiala in rulment si care permit astfel eliminarea oricarui joc precum si preluarea deformatiilor pricinuite de incalzirea axului principal in timpul functionarii. Forta de pretensionare , se realizeaza prin incercari , introducand la inceput un numar mai mic de arcuri , iar cu timpul, cand se constata o scadere a fortei de pretensionare, se vor introduce, repartizate simetric, inca un numar de arcuri, care sa-i asigure conditii optime de functionare. Pentru a permite inelului exterior sa se deplaseza sub actiunea fortei de pretensionare, in vederea eliminarii jocului creat prin dilatarea axului principal in timpul functionarii, el este introdus in carcasa cu un joc de 5-20 microni.

In cazul reparatiilor capitale, cand se scoate axul principal , nu se demonteaza decat inelul interior si colivia cu role conice; inelul exterior se scoate numai cand arcurile nu mai asigura forta de pretensionare si trebuie inlocuite sau completate. Se va avea grija intotdeauna ca dupa ce este din nou montat rulmentul, intre fata frontala a inelului exterior si inel sa existe o distanta de minimum 2 mm.

Acest rulment se monteaza numai dupa ce a fost montat si reglat rulmentul din fata .

b) Rulmentii radiali axiali cu bile pe un rand.Efortul axial rezultat din procesul de aschiere, este preluat de acesti doi rulmenti.Reglarea jocului din rulmenti se face cu ajutorul unei piulite , iar mentinerea in stare reglata este asigurata de o alta piulita.

Pentru reglarea inelului exterior este folosita o piulita care este asigurata pentru a nu se desface cu un surub. La demontare axului principal, aceasta piulita nu se desface.

3)Ambreiajul si frana.

Buna functionare in exploatarea strungului depinde in mare masura de reglarea corecta a ambreiajului si franei. Daca ambreiajul este lasat liber, discurile aluneca usor unul fata de altul aceasta ducind la incalziri anormale, precum si la uzura prematura a discurilor. Deasemanea , puterea motorului nu este transmisa integral la axul principal. Daca discurile sunt prea stranse atunci , pe langa ca nu poate fi oprit repede axul principal, vor exista frecari intre lamele chiar si cand acestea sunt in pozitie libera, lucru ce din nou provoaca incalzire discurilor. Ambreiajele si franele folosite la strunguri pot fi de tipul cu cuplaje mecanice sau cu cuplaje electromagnetice, motiv pentru care si metoda de reglaj este diferita la cele doua cazuri.Cuplajele sunt de tipul cu functionare in ulei , ale caror lamele nu sunt traversate de fluxul magnetic. Intre lamele exista un intrefier. Uzura lamelelor reclama efectuarea unor reglaje in timpul exploatarii. Pentru a regla acest intrefier se roteste un inel spre dreapta si spre stanga.

Reglarea franei se face prin deplasarea unei came intr-o parte sau in alta,pentru a lungi cursa de lucru si pentru a tensiona arcul cu ajutorul unui surub , si pentru marirea sau micsorarea fortei de apasare a furcii pe placa de presiune . Un reglaj prea strans duce atat la uzuri premature ale lamelelor si la incalziri cat si la un consum suplimentar, inutil, de putere.

4) Surubul saniei transversale

Din cauza uzurii celor doua piulite de bronz, dupa in anumit timp surubul saniei transversale incepe sa aiba un joc axial ce influenteaza negativ asupra preciziei de prelucrare. Pentru inlaturarea acestui joc, se utilizeaza pana de reglaj introdusa intre cele doua piulite.

5)Coaxialitatea pinolei cu axul principal .

Reglarea coaxialitatii pinolei cu axul principal se face folosind doua suruburi cu piulite. Desfacand unul din suruburi si strangandu-l pe celalalt, deplasam papusa mobila intr-o parte sau alta, dupa cum este cazul.

6) Intinderea curelelor de transmisie.

a) Transmiterea miscarii la papusa fixa.

Pentru intinderea curelelor ce transmit miscarea la papusa fixa se desurubeaza piulitele si suruburile , dupa care alte suruburi , in sens invers acelor de ceasornic, se rotesc simultan, pana ce curelele sunt intinse corect.

b) Transmiterea miscarii la pompa cu roti dintate.

Pentru intinderea curelei ce transmite miscarea la pompa cu roti dintate ,se actioneaza,in sensul slabirii unui suruburi, concomitent cu strangerea altui surub, pana ce cureaua este intinsa corespunzator.Apoi, surubul care a faost slabit se strange , asigurand astfel stabilitate intinderii.

Ca o regula generala , curelele trebuie tensionate pana ce transmit puterea maxima fara sa alunece pe saibe, La o tensionare corecta a curelelor, trebuie ca , cureaua sa prezinte o alunecare de maximum 2- 2,5(.

7). Jocul axial al surubului conducator. Reglarea jocului axial al surubului conducator este asigurata de opiulita si un stift filetat. Se desface stiftul si cu ajutorul piulitei se stabileste jocul axial minim necesar pentru o corecta functionare a rulmentului. Pentru mentinerea acestui reglaj se va strange bine stiftul filetat.

8). Mecanismul de siguranta al caruciorului .

Pentru a evita incarcarea caruciorului cu forte mecanice accidentale, care ar putea duce la deteriorarea pieselor, transmiterea miscarii intre bara de tractiune si carucior se face prin intermediul unui mecanism de suprasarcina reglabil, care decupleaza avansul mecanic al caruciorului sau al saniei tansversale, in cazul cand efortul ce trebuie transmis depaseste valoarea prescrisa.

Reglarea acestui mecanism, stabilirea efortului la care el trebuie sa intrerupa transmiterea miscarii spre carucior, se face cu ajutorul a trei stifturi filetate, care tensioneaza mai mult sau mai putin arcurile ce mentin bilele in locasurile din disc. Posibilitatile de reglaj ale acestui mecanism asigura transmiterea oricarui efort. In momentul cand se depaseste efortul pentru care este reglat mecanismul , bilele sunt impinse afara din locasurile respective si discul de cuplare nu se va mai roti pana in momentul cand dispare cauza ce a generat aceasta crestere de efort.

Prin folosirea acestui mecanism sunt asigurate conditiile pentru a utiliza caruciorul in lucru la tampon, fara ca anumite organe ale masinii sa se deterioreze.

9) Dispozitivul pentru oprire la tampon.

La prelucrari de serie mijlocie sau mare, pentru piese ce necesita mai multe operatii de strunjire longitudinala se foloseste cu mai multa eficienta dispozitivul de oprire la tampon, montat pe batiu, sub carucior. Acest dispozitiv ofera posibilitatea reglarii la maximum a sase cote. Sistemul de decuplare fiind de natura mecanica se foloseste mai mult la prelucrarea cotelor cu camp mai larg de tolerante din cauza anumitor erori determinate fie de frecarile elementelor in miscare, fie de inertia lor.

Reglarea tampoanelor se face cu o piesa etalon. Dupa ce a fost reglat tamponul, se strange piulita si stifturile de blocare, pentru a asigura mentinerea reglarii. In timpul prelucrarii, caruciorul se apropie de tampon, care asigura excentricul montat pe ax , determinand rotirea acestui ax si intreruperea miscarii.

Pentru schimbarea tampoanelor corespunzatoare fiecarei curse de lucru, se folosesc niste manere.

10) Indicatorul de filetare. Utilizarea indicatorului de filetare este cu atat mai avantajoasa cu cat filetul ce trebuie executat are o lungime mai mare. Intrucat, in acest caz poate fi decuplata piulita zavor de pe surubul conducator la teminarea cursei de filetare, intoarcerea la capat de cursa pentru reluarea filetarii se poate face cu avans rapid,fapt ce determina cresterea productivitatii muncii.

Indicatorul de filetare se monteaza pe carucior, deasupra motorului de avans rapid unde roata dintata angreneaza surubul conducator.Aceasta roata dintata transmite miscarea la discul de antrenare, pe care se afla discul indicator. La inceputul operatiei de filetare se regleaza discul indicator cu diviziunea zero in fata indicelui aflat pe corp. Dupa terminarea unei cursei de filetare se decupleaza piulita zavor si se face reintoarcerea cu avans rapid pana cand diviziunea zero ajunge din nou in fata indicelui ,cand se cupleaza piulita zavor si poate fi reluata cursa de filetare. Roata dintata poate fi schimbata cu alte roti, ceea ce mareste domeniul de utilizare a indicatorului de filetare. Modul de utilizare al acestor roti rezulta din tablita indicatorului de filetare.

11) Dispozitivul de masurat in avans. Acest dispozitiv se foloseste pentru masurarea avansului, mai ales in cazul cand strungul nu este prevazut cu indicator de avans, dar poate fi folosit si cand exista indicator de avans, pentru ca permite o mai usoara si mai rapida aducere la zero. Precizia lui de masurare este de ordinul zecimilor.

Dipozitivul de masurat in avans este montat pe sanie in asa fel ca rola sa ramana , sub apasarea arcului, in permanent contact cu batiul si sa se deplaseze fara alunecare pe acesta, in momentul cand sania se deplaseaza intr-un sens sau altul. De la rola, miscarea este transmisa prin intermediul unui ax la disc, care are prevazuta pe partea inclinata 100 diviziuni. Rola are circumferinta de 100 mm, astfel ca fiecare diviziune de pe disc corespunde unei deplasari de 1 mm. Pe corpul dispozitivului se afla un semn. In dreptul careia se pune intotdeauna diviziunea zero,inainte de inceperea masuratorilor si fata de care in stanga si in dreapta se gasesc alte 10 diviziuni care permit citirea zecimilor. In momentul cand se constata alunecari intre rola si batiu , se mai tensioneaza arcul cu ajutorul stiftului filetat. Deasemenea, pentru a evita aparitia unor erori la masuratori, trebuie avut grija ca suprafata batiului sa fie foarte curata.

Capitolul IV

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA LA STRUNG

Pentru preintampinarea unor eventuale accidentari intimpul lucrului, este absolut necesar ca toti muncitorii sa-si insuseasca bine urmatoarele instructiuni:

- Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca universalele sau platourile

sunt bine fixate pe axul principal;

- Piesa se va fixa bine in universal, plansaiba sauintre varfuri, centrand-o corect pentru a nu fi smulsa sau azvarlita in timpul lucrului;

- Cheia cu ajutorul careia se strange piesa in universal sau in platopu se scoate imediat dupa fixarea piesei .

- Prelucrarea cu prindere in universal, far varful rotativ montat pe pinola, se face numai pentru piese a caror lungime este mai mica sau cel mult egala cu de trei ori diametrul lor.

- Fixarea cutitului in suport se va face cu cel mult doua suruburi, iar fixarea suportului in port- cutit se va face cat se poate de rigid. Inainte de fixare, suportul se regleaza in asa fel ca varful cutitului sa fie la inaltimea axei strungului, sau pozitia lui sa corespunda procesului de aschiere indicat in fisa tehnologica.

- La opriri, se va decuplaintai avansul, se va scoate cutitul din span si abia dupa aceea se va opri rotirea axului principal. - In cazul cand in timpul strujirii se produc vibratii puternice, masina se va opri, se va determina cauza vibratiilor si se vor lua masuri necesare pentru inlaturarea lor.

- La prelucrarea barelor lungi , portiunea care iese din axul principal trebuie protejata pentru a nu produce accidentari. Aceasta protejare se face cu ajutorul unui dispozitiv sub forma de teava , a unei aparatori de forma cilindrica, fixata pe soporti sau a unui paravan.

- Este interzis ca muncitorul sa stea, in timpul lucrului , rezemat de masina.

- Curatirea de aschii a pieselor ce se rotesc excentric se va face numai dupa oprirea masinii.

- In fata fiecarei masini va fi prevazut un gratar de lemn pe care sa stea muncitorul in timpul lucrului.

- La fiecare masina va fi prevazut un panou de protectie pentru evitarea aruncarii aschiilor sau lichidului de racire la masina din fata.

- Ecranul de protectie al strungului se va utiliza tot timpul operatiei de strujire, iar in cazul unei strunjiri interioare la piese mici si la prelucrarea metalelor neferoase, se vor intrebuinta si ochelari sau masca de protectie locala.

- Montarea si demontarea platourilor sau pieselor mari se va face folosind 1-2 oameni de ajutor sau cu mijloace de ridicat.

Rotirea axului principal se va opri in oricare din urmatoarele cazuri;

* in timpul masurarii piesei ce se prelucreaza;

* pentru fixarea universalului, a platoului, a flansei de antrenare, etc.

* pentru verificarea calitatii prelucrarii;

*pentru curatirea de span a piesei prelucrate.

Oprirea motorului electric de actionare se va face obligatoriu , in urmatoarele cazuri:

* cand se paraseste locul de munca, chiar si pentru scurt timp;

* la orice intrerupere a curentului electric;

* pe timpul curatirii de aschii si a ungerii masinii;

* la constarea oricarei defectiuni in functionarea masinii;

In aceste cazuri , intrerupatorul principalse va roti pe pozitia zero.

- Depanarea defectiunilor electrice si intretinerea instalatiei electrice se va incredinta personalului calificat in acest domeniu.

- Legarea masinii la pamant se va face conform normelor in vigoare.

- Nu este admisa inlocuirea sigurantelor fuzibile prevazute in schema electrica a masinii cu alt gen de sigurante, improvizate.

- La utilizarea strungului in afara prezentelor intructiuni se vor respecta si alte norme de securitate si sanatate in munca in vigoare.

- Se interzice lucrul pe masina in cazul in care se constata ca nu este asigurata conditia de blocare in pozitia ,,zero a manipulatorului de pornire oprire a arborelui principal.

Aceasta sinteza din normele de securitate si sanatate in munca nu sunt limitative si in functie de specificul locului de munca se vor imbunatati in conformitate cu noile norme ce apar si intra in vigoare.

PAGE 3