Struguri2012

Struguri

Centrul Român pentru Promovarea Comerțului şi Investiții lor Străine

POTENȚIALUL DE EXPORT AL ROMÂNIEI

Studiul Potențialul de export al României: STRUGURI aparține colecției Produse

româneşti cu potențial de export ‐ lucrări de analiză de piață pentru evaluarea

posibilităților de dezvoltare a exporturilor româneşti pe piețe extra‐comunitare.

Lucrările urmăresc să pună în evidență dimensiunea şi structura cererii de import

pentru produsele româneşti pe aceste piețe şi, după caz, condițiile preferențiale de

acces pe piață pentru produsele comunitare, stabilite de Uniunea Europeană în

relațiile comerciale cu terțe țări.

Evidențierea potențialului de export al României pentru aceste produse s‐a realizat

pe baza prelucrării şi interpretării celor mai recente date şi informații de comerț

exterior publicate de instituții naționale şi internaționale de profil, constituind

rezultatul unei cercetări de piață cu precădere de tip statistic.

Lucrarea se adresează factorilor de decizie implicați în elaborarea strategiei de

dezvoltare a relațiilor comerciale externe ale României, precum şi mediului de afaceri

şi IMM‐urilor din țara noastră, caracterul orientativ al informațiilor fiind un punct de

plecare pentru fundamentarea deciziei de diversificare a ofertei de export pe piețele

existente şi de pătrundere pe noi piețe de desfacere pentru produsele româneşti.

Studiul poate fi vizualizat la www.romtradeinvest.ro.

© Centrul Român pentru Promovarea Comerțului şi Investițiilor Străine, 2012

Toate drepturile rezervate. Nici o parte a acestei publicații nu poate fi reprodusă, înregistrată într‐un sistem

de redare sau transmisă în orice formă sau prin orice mijloace, electronice, electrostatice, bandă magnetică,

mecanică, fotocopiere sau de altă natură, fără permisiunea prealabilă în scris din partea Centrului Român

pentru Promovarea Comerțului şi Investițiilor Străine.

Centrul Român pentru Promovarea Comerțului şi Investițiilor Străine ▫ Romania Trade and Invest Direcția Analize Piață ‐ Publicații

Autor:

Simona Penciu

Coordonator:

Alina Beldescu

Potențialul de export al României STRUGURI

Centrul Român pentru Promovarea Comerțului şi Investițiilor Străine

CUPRINS

CAPITOLUL I. Producția de struguri

1.1. Producția de struguri în România. Aspecte generale privind cultivarea viței

de vie şi producție de struguri 1

1.2. Legislația națională în sectorul agricol vitivinicol 6

1.3. Legislația comunitară în sectorul vitivinicol 8

1.4. Măsuri de susținere a sectorului vitivinicol în anul 2012 9

1.5. Prețurile la struguri de pe piața internă 10

CAPITOLUL II. Potențialul de export al României pentru struguri

2.1. Comerțul exterior al României cu struguri 11

2.2. Poziționarea României pe piața internațională a strugurilor 12

2.3. Piețe cu potențial de absorbție pentru exporturile de struguri ale României.

Taxe vamale aplicate la importurile de struguri originare din Uniunea

Europeană. 13


Centrul Român pentru Promovarea Comerțului şi Investițiilor Străine 1

Capitolul I. Producția de struguri

1.1. Producția de struguri în România

Vița de vie este atestată pe teritoriul țării noaste încă din antichitate. Se cultivă pentru fructele sale,

strugurii, care prin compoziția lor chimică exercită o influență pozitivă asupra organismului

îndeplinind un rol energetic, vitaminizant, alcalinizant, diuretic.

Vița de vie se cultivă pe terenuri improprii altor culturi valorificând superior terenurile în pantă mare

şi nisipurile. Strugurii şi vinul sunt produse deosebit de apreciate atât pe piața internă cât şi la export

aducând venituri importante unităților cultivatoare.

Potrivit datelor statistice FAOSTAT, în anul 2010, România ocupa locul 11 în topul țărilor cultivatoare

de viță de vie la nivel mondial, clasificate după suprafața cultivată şi locul 19 în topul producătorilor

mondiali de struguri.

Top Țara Suprafață cultivată

‐ ha ‐

Top Țara

Producția

‐ tone ‐

1. Spania 1.002.100 1. China 8.653.900

2. Franța 787.133 2. Italia 7.787.800

3. Italia 777.500 3. SUA 6.220.360

4. China 643.900 4. Spania 6.107.200

5. Turcia 477.786 5. Franța 5.848.960

6. SUA 382.348 6. Turcia 4.255.000

7. Argentina 223.685 7. Chile 2.755.700

8. Iran 220.836 8. Argentina 2.616.610

9. Chile 188.200 9. India 2.263.100

10. Portugalia 181.200 10. Iran 2.255.670

11. România 175.953 19. România 740.118

Sursa: FAOSTAT

În anul 2010, strugurii se situau pe primul loc atât la suprafața cultivată când şi la cantitatea produsă

în topul fructelor cultivate în României. Conform datelor statistice EUROSTAT, în România

consumul aparent brut de struguri, în anul 2010, a fost de 4,740 kg/locuitor.

Producția totală de struguri a României a atins valoarea maximă a perioadei analizate în anul 2008,

ajungând la 996 mii tone. Creşterea s‐a datorat atât măririi suprafeței cultivate față de anul 2007

(extinderea suprafețelor cu peste 30%), cât şi condițiilor climatice favorabile.

Suprafața cultivată cu viță‐de‐vie din România

‐ ha ‐

2006 2007 2008 2009 2010 2011*

Suprafața cultivată cu viță‐de‐vie 190.294 174.323 187.038 183.814 175.953 168.228

Notă: * estimare

Sursa: FAOSTAT



În anul 2010, producția de struguri a scăzut dramatic (‐25%) comparativ cu anul precedent, ca urmare

a reducerii cu peste 7800 de hectare a suprafeței cultivate cu viță‐de‐vie, dar şi datorită condițiilor

meteorologice nefavorabile. Este de menționat că o mare parte din cantitatea de struguri recoltată în

Româna este destinată producției de vin.

Producția de struguri din România

‐ tone ‐

2006 2007 2008 2009 2010 2011*

Producția de struguri 912.383 873.224 996.023 990.232 740.118 820.483

Notă: * estimare

Sursa: FAOSTAT

Aspecte generale privind cultivarea viței de vie şi producția de struguri1

Clasificare

Vița de vie aparține familiei Vitaceae, genul Vitis, care cuprinde specii americane folosite ca portaltoi

şi specia euroasiatică (Vitis vinifera) ce grupează soiurile roditoare, cultivate pentru struguri de masă,

de vin şi de stafide.

În viticultură mai întâlnim aşa ‐ numiții hibrizi producători direcți , rezultați din încrucişarea dintre

speciile americane şi europene, dar care dau struguri şi vin de calitate inferioară şi producții scăzute.

Înmulțire

Înmulțirea viței de vie se face asexuat, pe cale vegetativă (prin butaşi, marcote, altoire) fiind metoda

generalizată de înmulțire la vița de vie.

Înmulțirea de bază la vița de vie este altoirea . Ca rezultat al îmbinării de natură anatomică,

fiziologică şi biochimică dintre portaltoi şi altoi rezultă o nouă plantă. Altoiul generează partea

aeriană, iar portaltoiul formează sistemul radicular.

Reuşita altoirii, este condiționată în principal de afinitatea şi starea fiziologică a partenerilor, de

metoda folosită şi de perfecțiunea tehnică a operației.

Principale soiuri de viță de vie cultivate în România

‐ Soiuri pentru vinuri albe: Galbenă de Odobeşti, Aligote, Fetească albă, Grasă de Cotnari, Pinot gris, Riesling italian, Chardonnay, Saugvnion, Muscat Ottonel, Tămâioasă.

‐ Soiuri pentru vinuri roşii: Băbească neagră, Cadarcă, Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească neagră,

Pinot noir.

‐ Soiuri pentru stafide: Perlette, Armenia, Kâş Mâş, Sultanina.

1 Oficiul National al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV) ‐ www.onvpv.ro

Revista Agroinfo ‐ http://agroinfo.ro/vegetal/vita‐de‐vie/productia‐de‐struguri‐2011‐estimativ‐820‐483‐tone

Agricultor.ro ‐ http://www.agricultor.ro/article/35301/Vita‐de‐vie/0

Asociația Exportatorilor şi Producătorilor de Vinuri din România (APEV România) ‐ http://www.wineromania.com/index.jsp



De amplasarea soiurilor pe teren depinde valoarea tehnologică şi economică a noilor plantații.

Astfel:

- la baza versanților, pe soluri mai fertile se amplasează soiurile de mare producție;

- pe versanți se plantează soiurile pentru vinuri aromate, roşii şi albe, de calitate superioară;

- pe terasele însorite merg foarte bine soiurile pentru vinuri de mare marcă, mai ales dacă solul ‐ este

bogat în calcar.

Alegerea, organizarea şi amenajarea terenului

Plantațiile de vie, se amplasează cu precădere pe terenuri situate în arealele de cultură delimitate

urmărind realizarea de masive mari în care să se poată aplica tehnologia modernă cu lucrări

mecanizabile şi aviația utilitară în prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor.

Pentru alegerea terenului se au în vedere o serie de elemente:

- condițiile climatice : suma globală a gradelor de temperatură trebuie să însumeze peste 25000C;

precipitațiile anuale pot fi cuprinse între 600‐800 mm, din care 350‐400 mm în perioada de vegetație;

- expoziția terenului: sudică, sud‐estică sau sud vestică;

- adâncimea pânzei de apă freatică: la adâncimea care depăşeşte 15 m;

- conținutul chimic al solului: moderat, în mod deosebit de calciu suportabil de către portaltoi;

- panta terenului: cel mult 24 % cu posibilități de amenajare prin terasare;

- altitudinea terenului variază între 40‐600m.

Plantațiile viticole amplasate pe tenurile cu expoziție sudică şi cu altitudine cuprinse între 8o şi 150 m

dau cele mai renumite vinuri.

Organizarea terenului se materializează prin stabilirea căilor de acces, a rețelei de evacuare a

excesului de apă, drenarea izvoarelor de coastă, fixarea terenurilor instabile, executarea sistemului de

alimentare cu apă, parcelarea terenului.

Procedeele de amenajare a terenului sunt corelate cu înclinația pantei. Astfel, la o înclinație a pantei

de:

0‐14% ‐ terenuri care nu ridică probleme speciale cu orientarea rândurilor pe direcția nord‐sud;

4‐14 % ‐ orientarea rândurilor pe direcția curbelor de nivel;

14‐24 % ‐ fragmentarea pantei prin terasare.

Alegerea şi amplasarea soiurilor

Soiurile de viță se aleg în funcție de specializarea centrului viticol. Amplasarea unui sortiment cât

mai corespunzător are consecințe asupra potențialului şi calității producției. Pentru aceasta se are în

vedere alegerea celor mai potrivite soiuri pentru anumite însuşiri fizico‐chimice ale solului şi pentru

condițiile climatice specifice locului. La amplasarea soiurilor pe teren se iau în considerare raportul

între ele, sistemul de cultură şi tipul plantației de vie, iar în cazul versanților se va ține cont de

variația factorilor de vegetație dea‐lungul lor şi de expoziția pantei.

Soiurile se amplasează în sistemul ecologic corespunzător zonei viticole delimitate, unde se pot

obține vinuri de calitate cu denumire de origine controlată şi trepte de calitate (D.O.O.C.), vinuri

superioare cu denumire de origine controlată (D.O.C), vinuri superioare (VS ) cât şi vinuri de consum

curent (de masă, de regiune).

Soiurile în producția viticolă au diferite destinații: pentru vinificație, pentru consum în stare

proaspătă şi pentru stafide. Soiurile pentru struguri de masă se constituie într‐un conveer varietal,



adică într‐o succesiune din vară până în toamnă, în vederea asigurării unui consum proaspăt o

perioadă cât mai îndelungată de timp.

Stabilirea distanțelor de plantare

Asigurând o suprafață optimă de nutriție plantelor, în funcție de particularitățile biologice, se poate

conta pe obținerea unor producții ridicate, la nivelul potențialului natural al soiului respectiv.

Desigur că suprafața de nutriție se corelează şi cu ceilalți factori agrotehnici. Distanțele de plantare

constituie de asemenea o condiție esențială pentru mecanizarea lucrărilor în plantația viticolă. Ele se

aplică diferențiat pe sisteme de cultură, soiuri, podgorii, tipuri de sol sau pante.

Alegerea formelor de conducere

La vița de vie, pe cale empirică şi prin cercetări îndelungate s‐a ajuns la o arhitectonică a plantei, la o

repartizare şi dimensionare în spațiu a elementelor componente ale butucului, care să permită

obținerea unei recolte cât mai ridicate, folosind cât mai intens condițiile mediului înconjurător. S‐au

stabilit diverse soluții de dirijare şi conducere în spațiu a viței de vie, funcție de soi, sol, sistemul de

cultură, distanța de plantare.

După înălțimea la care sunt dispuse elementele de susținere şi de rod se disting:

Conducerea joasă (clasică) are scaunul butucului jos, din care pornesc elementele de rod. Acestea

sunt conduse pe şpalier de sârmă în poziție verticală, repartizate într‐o parte şi alta a scaunului pe

direcția rândului până la înălțimea de 1,5 m.

Conducerea semi‐înaltă este caracterizată prin prezența unei tulpini cu înălțimea de 0,70 ‐ 0,80 cm,

din care cresc elementele de rod. Pentru susținere se foloseşte şpalierul cu trei rânduri de sârmă.

Avantajele acestui sistem de conducere sunt :

- asigură largi posibilități de mecanizare,

- măreşte productivitatea butucilor prin favorizarea proceselor de creştere şi fructificare, - micşorează pericolul apariției bolilor,

- diminuează efectul brumelor şi înghețurilor de primăvară,

- numărul de butuci la hectar este ridicat.

Conducerea înaltă se remarcă prin tulpini de 1,20 cm înălțime, la extremitatea căreia se formează

elementele de rod. Susținerea butucilor se face pe spalier de 3 rânduri cu sârmă, în funcție de

dispunerea în spațiu a elementelor de rod fiind diferite metode de conducere. Necesită distanțe

mari de plantare, 3‐3,6 m, dar asigură producții ridicate la hectar.

Fertilizarea

Îngrăşămintele chimice se administrează în sol toamna, în cantități de 20‐40 t/ha. Îngrăşămintele

chimice cu azot se aplică primăvara, înaintea fenofazelor de creştere iar cele cu fosfor şi potasiu se

administrează toamna sau primăvara. În funcție de sol, climă, vârsta plantației, agrotehnica aplicată

se recomandă, orientativ, între 70‐100 kg N, 100‐150 kh P2 O5 şi 80‐150 kg K2O.

Irigarea diferă în funcție de condițiile pedoclimatice, de soi, vârsta plantației , de frecvența ploilor,

agrotehnica aplicată şi metodele de irigare.

Norma de udare variază de la 400 la 1200 m3apă /ha, numărul udărilor fiind de 1 ‐3, depăşindu‐se

această cifră în condiții de secetă excesivă. Se poate iriga prin trei metode:

- irigarea de suprafață (prin fâşii, brazde), - irigarea prin picurare , - irigarea prin aspersiune.



Recoltarea şi condiționarea strugurilor

Recoltarea şi condiționarea strugurilor se constituie în lucrări deosebit de importante ce finalizează o

întreagă activitate în viticultură. Spre deosebire de legume şi fructe, strugurii se recoltează numai

după maturare, fie pentru consum în stare proaspătă fie pentru vinificație, ținând seama de

conținutul de zahăr.

Momentul recoltării: Pentru vânzare pe piața internă strugurii se recoltează la coacerea deplină, iar

pentru export la coacerea comercială.

Recoltarea se stabileşte pe baza determinărilor organoleptice şi conținutului în zahăr, pentru fiecare

soi în parte. La cules se evită a se sparge boabele sau a înlătura pruina de pe acestea, care le conferă

un aspect comercial plăcut.

Regiunile viticole româneşti

Regiunile viticole romaneşti se suprapun in general cu provinciile romaneşti istoric formate care

prezintă particularități privind condițiile ecologice, soiurile cultivate, nivelul producțiilor obținute,

însuşirile calitative ale produselor vitivinicole obținute.

Regiunile viticole româneşti sunt următoarele:

1. Podişului Transilvaniei

2. Dealurile Moldovei

3. Dealurile Munteniei

4. Dealurile Olteniei

5. Dealurile Banatului

6. Dealurile Crişanei şi Maramureşului

7. Colinele Dobrogei

8. Terasele Dunării, precum şi a nisipurilor şi alte terenuri favorabile din sudul țării.

Strugurii de masă

În condițiile ecologice din țara noastră, soiurile de masă se eşalonează pe şapte epoci de maturare,

începând de la 15 iulie şi până la 30 octombrie. Cel mai devreme maturează strugurii soiului Perlă de

Csaba (15.VII), urmat de soiurile Muscat timpuriu de Bucureşti, Cardinal, ReginaViilor, Augusta,

Timpuriu de Pietroasa, Victoria ş.a., iar cel mai târziu, (15 ‐ 30 X) soiurile Regina Nera, Black roz,

Greaca şi Roz românesc.

Gruparea soiurilor pentru struguri de masă se face în raport cu epoca de maturare a soiului Chasselas

doré, deosebindu‐se 3 grupe mari de soiuri:

grupa soiurilor cu maturare extra‐timpurie şi timpurie, care maturează strugurii cu 2 ‐ 4

săptămâni înaintea soiului Chasselas doré. În această grupă se încadrează soiurile din epoca I şi a

II‐a de maturare a strugurilor;

grupa soiurilor cu maturare mijlocie, care maturează strugurii odată cu soiul Chasselas doré sau

cu 1 ‐ 2 săptămâni după Chasselas. Aici se încadrează soiurile din epoca a III‐a şi a IV‐a de

maturare a strugurilor;

grupa soiurilor cu maturare târzie şi foarte târzie, care maturează strugurii cu 3 ‐ 5 săptămâni

după soiul Chasselas doré, din care fac parte soiurile din epocile V‐VII de maturare a strugurilor.



1.2. Legislația națională în sectorul agricol vitivinicol2

ORDIN nr. 134 din 3 iunie 2011 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii,

alimentației şi pădurilor nr. 397/2003 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi

încadrării localităților pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole, publicat în Monitorul Oficial

Partea I, nr. 411/10.06.2011

ORDIN nr. 63 din 22 martie 2011 pentru completarea Normelor de aplicare a schemei de defrişare

a plantațiilor viticole, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.

572/2008, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.210/25.03.2011

ORDIN nr. 272 din 9 decembrie 2010 privind aprobarea Listei laboratoarelor desemnate pentru

efectuarea analizelor în cadrul controlului oficial în sectorul vitivinicol, publicat în Monitorul

Oficial Partea I, nr. 845/16.12.2010

ORDIN nr. 132 din 2 iunie 2010 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului

agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 247/2008 privind aprobarea Normelor de aplicare a

programelor de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar

pentru campaniile 2008/2009‐2013/2014, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.371/04.06. 2010

ORDIN nr. 131 din 2 iunie 2010 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii,



Partea I, nr. 371/04.06.2010

ORDIN nr. 179 din 13 martie 2009 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii,



Partea I, nr. 271/27.04.2009

ORDIN nr. 511 din 30 iulie 2009 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului

agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 40/2009 pentru stabilirea unor reguli detaliate de

implementare a măsurilor din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007‐2013 şi

Programului operațional pentru pescuit în ceea ce priveşte aplicarea regulii cumulului ajutoarelor;

ORDIN nr. 487 din 27 iulie 2009 pentru aprobarea modelului de carnet de viticultor şi

implementarea acestuia în domeniul comercializării producției de struguri pentru vin;

Ordin nr. 408 din 24 iunie 2009 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii,


încadrării localităților pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole;

ORDIN nr. 269 din 30 aprilie 2009 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului

agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 247/2008 privind aprobarea Normelor de aplicare a

programelor de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar

pentru campaniile 2008/2009‐2013/2014;

HOTĂRÂRE nr. 1228 din 1 octombrie 2008 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului

financiar comunitar producătorilor din sectorul vitivinicol;

ORDIN nr. 572 din 4 septembrie 2008 pentru aprobarea Normelor de aplicare a schemei de

defrişare a plantațiilor viticole;

ORDIN nr. 247 din 23 aprilie 2008 privind aprobarea Normelor de aplicare a programelor de

restructurare/reconversie a plantațiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile

2008/2009‐2013/2014;

2 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ‐ www.madr.ro



ORDIN MADR nr. 532/2007 privind aprobarea Procedurii şi condițiilor de acordare a drepturilor

de plantare nouă şi a drepturilor individuale de plantare din rezerva națională şi regională de

drepturi de plantare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, Partea I, nr.427/27.06.2007;

ORDIN MAPDR/MAI nr. 462/1402/2006 pentru aprobarea Normelor de instituire şi gestionare a

drepturilor individuale de plantare/replantare a viței de vie cu struguri de vin, publicat în

Monitorul Oficial, Partea I, nr.687/10.08.2006;

ORDIN MAPDR nr. 225/2006 privind aprobarea Zonării Soiurilor nobile de viță‐de‐vie roditoare

admise în cultură în arealele viticole din România, publicat în Monitorul Oficial, Partea I,

nr.324/11.05.2006;

ORDIN MAPDR nr.645/2005 privind aprobarea încadrării regiunilor viticole româneşti în zonele

viticole ale Uniunii Europene şi condițiile aplicării corecțiilor de tărie alcoolică şi de aciditate

asupra recoltelor de struguri aflate în diferite stadii de prelucrare, publicat în Monitorul Oficial,

Partea I, nr.679/28.07.2005;

ORDIN MAPDR nr. 75/2004 privind aprobarea documentelor de evidență a producției

vitivinicole: declarații de stocuri, declarații de recoltă şi declarații de producție, publicat în

Monitorul Oficial, Partea 1, nr.75/30.01.2004;

ORDIN MAPDR nr. 234/2004 privind aprobarea documentelor de însoțire a transporturilor de

produse vitivinicole şi evidențelor obligatorii în sectorul vitivinicol, publicat în Monitorul Oficial,

Partea I, nr.367/27.04.2004;

ORDIN MAPAM nr. 71/2004 pentru aprobarea regulamentului cu privire la înscrierea agenților

economici care desfăşoară activități în domeniul vitivnicol în Registrul industriilor vitivinicole,

publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 97/02.02.2004;

ORDIN MAAP/MAP nr.64/144/2003 privind aprobarea modelului Registrului plantațiilor viticole

şi implementarea acestuia în teritoriu, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.146/06.03.2003;

ORDIN MAPDR nr.459/2004 de aprobare a notificării Normelor tehnice privind comerțul cu

produse vitivinicole cu țări terțe Uniunii Europene, publicat în Monitorul Oficial, Partea I,

nr.631/12.08.2004;

ORDIN nr. 361 din 11 mai 2007 privind modificarea unor poziții din cadrul anexei la Ordinul

ministrului agriculturii, alimentației şi pădurilor nr. 397/2003 pentru aprobarea Nominalizării

arealelor viticole şi încadrării localităților pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole, publicat în

Monitorul Oficial Partea I, nr. 327/15.05.2007

HOTĂRÂRE DE GUVERN nr.1432/2005 privind măsurile şi instrumentele de reglementare a

filierei vitivinicole, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.1059/26.11.2005;

ORDIN MAPDR nr.61/08.01.2006 pentru aprobarea Registrului soiurilor de struguri de vin

existente în România, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.115/07.02.2006;

ORDIN nr. 397 din 12 iunie 2003 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi încadrării

localităților pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole, publicat în Monitorul Oficial, Partea I,

nr.513/16.07. 2003



1.3. Legislația comunitară în domeniul vitivinicol3

REGULAMENTUL (CE) NR. 702/2009 AL COMISIEI din 3 august 2009 de modificare si rectificare

a Regulamentului (CE) nr. 555/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.

479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pieței vitivinicole în ceea ce priveşte

programele de sprijin, comerțul cu țările terțe, potențialul de producție si privind controalele în

sectorul vitivinicol;

REGULAMENTUL (CE) NR. 491/2009 AL CONSILIULUI din 25 mai 2009 de modificare a

Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole si

privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”);

REGULAMENTUL (CE) NR. 436/2009 AL COMISIEI din 26 mai 2009 de stabilire a normelor de

aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în ceea ce priveşte registrul viticol,

declarațiile obligatorii şi colectarea de informații pentru monitorizarea pieței, documentele de

însoțire a transporturilor de produse şi registrele care trebuie păstrate în sectorul vitivinicol;

REGULAMENTUL (CE) NR. 42/2009 AL COMISIEI din 20 ianuarie 2009 de modificare a

Regulamentului (CE) nr. 555/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.

479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pieței vitivinicole în ceea ce priveşte

programele de sprijin, comerțul cu țările terțe, potențialul de producție şi privind controalele în

sectorul vitivinicol;

REGULAMENTUL (CE) NR. 23/2009 AL COMISIEI din 14 ianuarie 2009 de derogare de la

Regulamentul (CE) nr. 1282/2001 în ceea ce priveşte data limită de prezentare a declarațiilor de

recoltă şi de producție pentru anul de comercializare 2008‐2009;

Regulamentul (CE) nr.807/2008 al Comisiei din 12 august 2008 de modificare a Regulamentului

(CE) nr. 1913/2006 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului agro‐monetar al euro in sectorul

agricol, in ceea ce priveşte faptele generatoare din sectorul vitivinicol;

Regulamentul (CE) nr.555/2008 al Comisiei din 27 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a

Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pieței vitivinicole

in ceea ce priveşte programele de sprijin, comerțul cu tarile terțe, potențialul de producție si

privind controalele in sectorul vitivinicol;

Regulamentul (CE) nr.479/2008 al Comisiei din 29 aprilie 2008 privind organizarea comuna a

pieței vitivinicole, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999, a Regulamentului (CE) nr.

1782/2003, a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 si a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 si de abrogare

a Regulamentului (CEE) nr. 2392/86 si a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999;

Regulamentul (CE) nr.1227/2000 al Comisiei, prin care se stabilesc modalitățile de implementare a

R(CE) nr.1493/1999 care vizează organizarea comună a pieței vitivinicole din perspectiva

potențialului de producție;

Regulamentul (CE) nr.2729/2000 al Comisiei, care vizează modalitățile de implementare a

controalelor în sectorul vitivinicol;

Regulamentul (CE) nr.1282/2001 al Comisiei, care vizează modalitățile de implementare a R(CE)

nr.1493/1999 cu privire la stabilirea informațiilor necesare în vederea cunoaşterii produselor şi

urmăririi pieței în sectorul vitivinicol, prin care se modifică R(CE) nr.1623/2000;

Regulamentul (CE) nr.382/2007 al Comisiei, de stabilire a anumitor norme de aplicare a R(CE)

nr.1493/1999 în ceea ce priveşte desemnarea, denumirea, prezentarea şi protejarea anumitor

produse vitivinicole;




Regulamentul (CE) nr. 883/2001 al Consiliului, de stabilire a normelor de aplicare a R(CE)

nr.1493/1999 privind comerțul cu produse vitivinicole cu țările terțe;

Regulamentul (CE) nr.884/2001 al Comisiei, prin care se stabilesc modalitățile de utilizare a

documentelor care însoțesc transportul de produse vitivinicole şi registrele aferente sectorului

vitivinicol;

1.4. Măsuri de susținere a sectorului vitivinicol în anul 20124

Miniştrii Agriculturii din statele membre UE au ajuns în urma dezbaterilor din Consiliul de Miniştri,

la un acord politic privind reorganizarea pieței comune în sectorul vitivinicol. Politica pentru acest

domeniu trebuie să aibă o orientare mai largă către piață şi să fie gândită pe termen mai lung

respectând principiile pieței libere. Producătorii vitivinicoli pot, cu sprijin din partea Uniunii

Europene, să desfăşoare activități în domeniul mediului, calității, producției biologice, economisirea

energiei, marketing, promovare pe piețe terțe şi inovarea produselor. Pentru ca aceste activități să fie

mai eficiente, statele membre trebuie să stabilească măsurile eligibile în cadrul programului suport

2009‐ 2013.

În cadrul Programului Național Suport România s‐au ales pentru finanțare, în funcție de specificul

viticulturii autohtone, 4 măsuri eligibile: promovarea pe piețele țărilor terțe, restructurarea şi reconversie

podgoriilor, asigurarea recoltei şi folosirea mustului de struguri concentrat. Din acestea doar trei sunt

specifice pentru vița de vie şi struguri, astfel:

Promovarea pe piețele țărilor terțe

Beneficiarii sprijinului financiar pentru această măsură sunt persoane juridice, organizații

profesionale sau interprofesionale, ai căror membri sunt producătorii agricoli care produc şi exportă

vinuri cu denumire de origine controlată şi/sau indicație geografică.

Măsura de promovare se referă la un ansamblu de acțiuni care pot contribui la creşterea exportului

de vinuri cu denumire de origine controlată şi/sau indicație geografică precum şi creşterea volumului

informațiilor cu privire la promovarea vinului pe piețele țărilor terțe. Activitatea de promovare se

referă la vinurile cu denumire de origine controlată şi/sau indicație geografică.

Suma acordată ca sprijin financiar din fonduri comunitare pentru finanțarea activităților eligibile nu

depăşeşte 50% din cheltuieli.

Obiective cuantificabile:

- creşterea volumului exportului de vinuri cu denumire de origine controlată şi indicație geografică

până la sfârşitul anului viticol 2012/2013;

- creşterea consumului de vinuri comunitare pe piețele țărilor terțe;

- îmbunătățirea structurii exportului, cu accent pe vinurile roşii.

Restructurarea şi reconversia podgoriilor

Programul de restructurare/reconversie reprezintă ansamblul de măsuri eligibile care prin realizarea

lor conduc la creşterea competitivității producătorilor de vin prin adaptarea producției la cererea

pieței.

Beneficiarii programelor de restucturare/reconversie sunt producători viticoli, persoane fizice sau

juridice care dețin şi/sau exploatează suprafețe de viță‐de‐vie cu soiuri nobile.




Reconversia soiurilor şi reamplasarea parcelelor se realizează pe baza unor drepturi de replantare

rezultate în urma defrişării parcelelor viticole şi drepturi de plantare provenind de pe o rezervă.

Sprijinul financiar se acordă pe hectar pentru fiecare măsură eligibilă şi nu depăşeşte 75% din

valoarea costurilor pentru realizarea măsurilor din cadrul programelor de restructurare/reconversie.

Acordarea sprijinului financiar pentru programele de restructurare/reconversie necesită elaborarea

de către solicitanți a unui plan individual pentru fiecare program de restructurare/reconversie.

Pentru realizarea programelor de restructurare/reconversie este interzisă utilizarea de materiale

recuperate, precum spalieri, tutori sau sârmă.


- creşterea suprafețelor viticole cu soiuri de calitate;

- adaptarea plantațiilor viticole la cerințele pieței şi creşterea vânzărilor vinurilor de calitate.

Asigurarea recoltei

Asigurarea recoltei constă în acordarea unui sprijin financiar astfel:

80 % din costul primelor de asigurare plătite de către producători pentru a se asigura împotriva

pierderilor rezultate din fenomenele climatice cu efecte adverse asimilabile dezastrelor naturale;

50% din costul primelor de asigurare plătite de către producători pentru a se asigura împotriva:

- pierderilor menționate la litera a) şi împotriva altor pierderi cauzate de fenomene climatice

cu efecte adverse;

- pierderilor cauzate de animale, boli vegetale sau de infestări cu dăunători.

Beneficiarii sunt producătorii agricoli persoane fizice/juridice care asigură recolta plantaților viticole

cu struguri de vin pentru fenomenele menționate anterior.


- creşterea suprafețelor cu plantații cu viță‐de‐vie pentru care se încheie polițe de asigurare;

- creşterea stabilității veniturilor producătorilor prin salvgardarea veniturilor acestora.

1.5. Prețurile la struguri de pe piața internă

Prețul la producător în România ‐ struguri

2006 2007 2008 2009

Preț mediu (USD/tonă) 681,0 796,8 861,5 707,2

Sursa: FAOSTAT, CRPCIS ‐ prelucrare date



Capitolul II. Potențialul de export al României pentru struguri

2.1. Comerțul exterior al României cu struguri

Conform datelor statistice preluate de la International Trade Center/UNCTAD/WTO, în anul 2010,

exporturile de struguri (cod SA 0806) ale României au marcat o scădere valorică de aproape 104%,

însă, în termeni cantitativi, volumul acestor exporturi s‐a majorat cu circa 85%, fapt ce relevă o

scădere a prețurilor la export pe fondul deprecierii monedei naționale. Pe de altă parte, importurile

de struguri au înregistrat un trend descendent, atât în termeni valorici (‐29%), cât şi în termeni

cantitativi (‐16%).

Exporturile şi importurile de struguri ale României, în perioada 2002‐2010

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2010/2009

(%)

Export (mii USD) 152 320 974 49 97 1.528 608 366 745 103,6

Export (tone) 806 957 3,389 58 85 917 331 176 325 84,7

Import (mii USD) 1.376 2.353 4.346 7.757 11.398 24.707 27.246 15.785 11.132 ‐29,5

Import (tone) 5.724 6.666 12.100 21.005 23.009 23.206 24.869 17.483 14.600 ‐16,5

Sursa: International Trade Center/UNCTAD/WTO ‐ Comtrade UNSD; CRPCIS prelucrare date.

În anul 2010, România a exportat struguri pe următoarele piețe principale de desfacere: Bulgaria,

Italia, Moldova, Ungaria şi Cehia, acestea absorbind împreună exporturile româneşti de struguri.

Principalii furnizori externi de struguri ai României, la nivelul aceluiaşi an, au fost: Italia, Olanda,

Turcia, Iran, Grecia, acestea acoperind circa 79% din cererea de import a României.

Export 2010 Import 2010

‐ mii USD ‐ ‐ tone ‐

‐ mii USD ‐ ‐ tone ‐

Export ‐ total,

din care în: 745 325

Import ‐ total,

din care din: 11.132 14.600

Bulgaria 441 184 Italia 3.566 3.854

Italia 162 63 Olanda 1.640 855

Moldova 130 73 Turcia 1.296 1.968

Ungaria 11 6 Iran 1.271 2.608

Cehia 1 0 Grecia 1.018 1.316

Ungaria 514 264

Macedonia, FRY 501 2.163

Cehia 343 143

Chile 228 378

Germania 201 111

Moldova 198 457




2.2. Poziționarea României pe piața internațională a strugurilor

Potrivit statisticilor International Trade Center/UNCTAD/WTO, în anul 2010 România se regăseşte în

topul exportatorilor mondiali de struguri (cod SA 0806) pe locul 64, cu o valoare de 745 mii USD,

urcând de pe poziția 72 pe care s‐a situat în anul 2009, când a înregistrat o scădere de aproximativ

40% comparativ cu anul 2008.

Exporturile mondiale de struguri, 2008‐2010

2008 2009 2010

Creştere

medie anuală

2006‐2010

‐ mii USD ‐ ‐ % ‐

Top 5 piețe de desfacere şi

loc România ca piață, 2010

Total exporturi mondiale

din care din: 7.368.849 6.907.739 7.928.809 8

SUA, Marea Britanie, Olanda,

Germania, Rusia

România ‐ loc 58

1 Chile 1.407.587 1.273.238 1.486.653 7

SUA, Olanda, Marea Britanie,

Rusia, Coreea de Sud

România ‐ loc 69

2 SUA 1.091.140 1.049.648 1.162.938 7 Canada, Hong Kong, Marea

Britanie, Japonia, Mexic

3 Italia 887.911 594.787 745.058 4

Germania, Franța, Polonia,

Elveția, Spania

România ‐ loc 12

4 Turcia 518.946 563.106 621.523 13

Rusia, Marea Britanie,

Germania, Olanda, Italia

România ‐ loc 24

5 Olanda 645.575 588.359 591.953 15

Germania, Polonia, Belgia,

Franța, Finlanda

România ‐ loc 18

6 Africa de Sud 372.449 404.250 500.314 12

Olanda, Marea Britanie Canada,

Hong Kong, Germania

România ‐ loc 86

7 Iran … … 356.205 28

Rusia, Irak, Emiratele Arabe

Unite, Ucraina, Germania

România ‐ loc 14

8 Spania 269.908 228.401 261.431 7

Marea Britanie, Germania,

Portugalia, Franța, Italia

România ‐ loc 41

9 Egipt 161.444 225.452 202.426 ‐

Marea Britanie, Olanda, Italia,

Germania, Rusia

România ‐ loc 51

10 Peru 86.072 136.116 179.999 35 SUA, Olanda, Hong Kong,

Rusia, Marea Britanie

64 România 608 366 745 30 Bulgaria, Italia, Moldova,

Ungaria, Cehia

Notă: … lipsă date




În top 100 importatori mondiali de struguri, România s‐a plasat pe locul 58, cu o valoare totală a

importurilor de peste 11 milioane USD în anul 2010.

Importurile mondiale de struguri, 2008‐2010

2008 2009 2010

Creştere

medie anuală

2006‐2010

‐ mii USD ‐ (%)

Top 5 furnizori externi şi

loc România pe piață, 2010

Total importuri mondiale,

din care în: 8.205.150 7.811.874 8.657.524 7

Chile, SUA, Italia,

Turcia, Olanda

România ‐ loc 64

1 SUA 1.179.643 1.266.075 1.501.960 7 Chile, Mexic, Peru,

Brazilia, Africa de Sud

2 Marea Britanie 898.544 765.203 835.510 2 Turcia, Africa de Sud,

Chile, Spania, SUA

3 Olanda 839.336 790.726 792.860 11

Africa de Sud, Chile,

Turcia, Brazilia, India

România ‐ loc 36

4 Germania 766.715 716.380 719.524 2 Italia, Turcia, Africa de

Sud, Grecia, Chile

5 Rusia 591.516 543.451 672.588 13 Turcia, Chile, Uzbekistan,

Italia, Iran

6 Canada 420.241 430.005 463.804 5 SUA, Chile, Mexic, Africa

de Sud, Turcia

7 Franța 302.637 256.061 258.312 4 Italia, Turcia, Africa de

Sud, Spania, Chile

8 Hong Kong 185.304 256.851 250.639 17 SUA, Chile, Africa de Sud,

Peru, Australia

9 China 114.704 189.282 212.481 31 Chile, SUA, Peru, Turcia,

Mexic

10 Polonia 254.729 171.318 186.874 6 Italia, Chile, Africa de Sud,

Spania, Germania

58 România 27.246 15.785 11.132 ‐5 Italia, Olanda, Turcia,

Iran, Grecia


2.3. Piețe cu potențial de absorbție pentru exporturile de struguri ale României.

Taxe vamale aplicate la importurile de struguri originare din Uniunea Europeană.

În perioada 2001‐2010, comerțul cu struguri al României a cunoscut o evoluție exponențială. Astfel,

dacă în primii 4 ani ai perioadei analizate, exporturile de struguri au crescu de la 73 mii USD la 974

mii USD, în perioada 2005‐2006 exporturile au scăzut dramatic la 49 mii USD şi respectiv 97 mii USD.

În anul 2007, în schimb exporturile de struguri au înregistrat cea mai mare valoare din perioada

analizată (1528 mii USD) urmând ca efectele crizei economice mondiale să se resimtă şi exporturile să

scadă, din nou, dramatic până la valoarea de 608 mii USD. În anul 2009, exporturile şi‐au continuat

trendul descendent, iar în anul 2010 a început să dea urme de redresare crescând din nou până la

valoarea de 745 mii USD, ceea ce reprezintă o valoare insignifiantă comparativ cu cele derulate de

principalii jucători de pe piața internațională.



În aceeaşi perioadă, evoluția importurile de struguri a fost una oscilantă, cea mai mare valoare

înregistrându‐se în anul de criză 2008 cu 27.246 mii USD. Începând cu anul 2003 acestea au urmat un

trend puternic ascendent, atingând valori maxime la nivelul anului 2008, anul declanşării crizei

economice şi financiare globale, apoi a scăzut puternic în anii 2009 şi 2010 la 15.785 mii USD şi

respectiv 11.132 mii USD.

În ultimii 5 ani, cererea mondială de struguri a înregistrat o rată medie de creştere anuală de 7%.

Totodată, exporturile româneşti de struguri au scăzut, în medie, cu 5% pe an.

Principalii competitori ai României pe piețele de export struguri, 2010

Creşterea medie anuală 2006‐2010 (%)

Piețe de export Export 2010

‐ mii USD ‐ Exporturi româneşti

pe piața mondială

Importuri pe piața

mondială

Top 5 furnizori externi pe

piețele de export ale

României

Export ‐ total,

din care în: 745 30 7 ‐

Bulgaria 441 ‐ 3 Turcia, Grecia, România

Iran, Olanda

Italia 162 ‐ 7

Turcia, Spania, Chile, Egipt,

Olanda

România ‐ …

Moldova 130 10 47

Turcia, Iran, Uzbekistan,

Grecia, China

România ‐ loc 9

Ungaria 11 ‐ ‐7

Italia, Germania, Iran,

Olanda, Austria

România ‐ loc 19)

Cehia 1 ‐ 5

Italia, Germania, Chile,

Africa de Sud, Argentina

România ‐ …

Notă: … lipsă date


În funcție de rata medie de creştere anuală a cererii pe plan mondial, calculată pe baza celor mai

recente date disponibile, piețele cu potențial de absorbție a exporturilor româneşti de struguri pot fi

clasificate în trei categorii:

Piețe cu creşteri medii anuale de peste 100%: Kazakhstan, Libia, Kyrgyzstan;

Piețe cu creşteri medii anuale de 50 ‐ 100%: Ghana;

Piețe cu creşteri medii anuale de 25 ‐ 50%: China, Vietnam, Ucraina, Lituania, Africa de Sud,

Moldova, Azerbaijan, Liban, Qatar, Benin, Zimbabwe.

În ceea ce priveşte accesul de natură tarifară pe piețele cu potențial de creştere semnificativ a cererii

de import, este de reținut faptul că, cea mai mare parte dintre aceste țări nu aplică taxe vamale de

import la struguri de origine din Uniunea Europeană. Țările care însă impun taxe vamale de import

diferențiază nivelul taxelor în funcție de criteriul destinației (de exemplu pentru consum în stare

proaspătă sau pentru prelucrare/vinificație).



Taxe vamale aplicate de unele țări* la importurile de struguri din Uniunea Europeană

Importator Taxă vamală aplicată în 2012

Kazakhstan 5%

Libia 5%

Kyrgyzstan 0%

Ghana 20%

China 10% ‐ uscați

13% ‐ proaspeți

Vietnam 12% ‐ uscați

10% ‐ proaspeți

Ucraina 0% ‐ uscați

10% ‐ proaspeți

Africa de Sud 0%

Moldova 0% ‐ uscați

15% ‐ proaspeți

Azerbaijan 15%

Liban 0% ‐ uscați

56% ‐ proaspeți, dar nu mai puțin de 500 lire libaneze/kg, greutate brută

Qatar 0%

Benin 20% ‐ uscați

20% ‐ proaspeți

Zimbabwe 20% ‐ uscați

40% ‐ proaspeți

Notă:

* Selecția cuprinde țările cu cea mai mare cerere de import in anul 2011 (țări extra‐comunitare din top 20 importatori

mondiali) şi țările cu cele mai mari rate anuale de creştere a importurilor înregistrate între anii 2006‐2010 şi în anul 2011 față

de anul 2010

Sursa: Comisia Europeană, Directoratul General pentru Comerț, Baza de date privind accesul pe piață.

Romania Trade and Invest Centrul Român pentru Promovarea Comerțului şi Investițiilor Străine

Strada Apolodor nr. 17, Sector 5, Bucureşti • Telefon: +40 21 318 50 50 • Fax: +40 21 311 14 91

[email protected] • www.romtradeinvest.ro

Struguri2012

Documents

Transcript of Struguri2012