Structura Organizatorica a Exploatatiei Agricole

8/17/2019 Structura Organizatorica a Exploatatiei Agricole

1/6

Universitatea de Stiinte Agricole si

Medicina Veterinara ‘’Ion Ionescu

de la Brad’’ IASI

Facultatea de Agricultura

Specializarea: Inginerie economica in

agricultura

Referat la Management general

Structura organizatorica sifunctionalitatea eploatatiei

Agricole


2/6

Producţia agricolă prezintă o gamă largă de particularităţi, de care trebuiesă se ţină seama.Acestea au o puternică influenţă asupra procesului de producţieîn timp şi spaţiu. Principalul mijloc de producţie în agricultură este

pământul.Din cauza caracterului limitat ca întindere al pământului, procesul de producţie din agricultură, la un moment dat, nu mai poate urma calea dezvoltăriietensive, prin atragerea de noi suprafeţe în circuitul agricol, ci calea intensivă,

prin creşterea randamentului ca urmare a investiţiilor suplimentare efectuate launitatea de suprafaţă.

!ploatantul agricol poate să fie proprietarul capitalului funciar întotalitate sau parţial, pământul fiind pus în valoare fie de el însuşi cu ajutorulfamiliei sale, fie angajând mână de lucru salariată. " altă posibilitate ar fi caeploatantul să înc#irieze capitalul funciar sau ansamblul mijloacelor de

producţie el contribuind numai cu munca. $oate acestea constituie forme%modalităţi& diferite de punere în valoare a capitalului funciar. 'odul de punereîn valoare este de fapt o legătură juridică care eistă între eploataţia agricolă şicapitalul funciar %proprietatea funciară&.

(n )omânia în etapa actuală se deosebesc următoarele modalităţi de punere în valoare a capitalului funciar*+ în regie proprie %modul direct de punere în valoare&+ în arendă %modul indirect de punere în valoare&.Modul direct de punere în valoare (în regie proprie). !ploatantul agricoleste proprietarul terenurilor agricole si al capitalului de eploatare, elorganizează şi conduce nemijlocit procesul de producţie. !ploatantul în calitatede proprietar este cel care munceşte, beneficiază integral de roadele muncii şi

proprietăţii sale, suportând singur pierderile eploataţiei sale. Dacă eploataţiaagricolă dispune de o suprafaţă agricolă importantă %mai mare&, gestiuneaeploataţiei poate fi încredinţată unui manager salariat.Modul indirect de punere în valoare (arenda). Proprietarul funciar%arendator& cedează pe o durată determinată dreptul său de cultivare a

pământului unui eploatant %fermier& în sc#imbul plăţii unei c#irii numităarendă. -ermierul înc#iriază prin contract pământul şi clădirile administrative%eploataţia agricolă propriu+zisă&. Aportul lui se materializează în capitalul deeploatare şi în muncă. După ce plăteşte arenda proprietarului %în bani, în natură


3/6

sau în bani şi în natură& arendaşul primeşte profitul şi suportă eventualelepierderi.

Forma de exploatare directă, în regie proprie, a fost considerată multă vremeca modalitate optimă de eploatare.Avantajele modului direct de punere în valoare derivă din faptul că aceeaşi

persoană este în acelaşi timp şi proprietar şi eploatant* + proprietarul eploatant este în întregime stăpânul bunurilor sale. !l are toatălibertatea de acţiune şi de aceea stabilitatea sa este asigurată. !l poate să facătoate ameliorările dorite eploataţiei fără a avea nevoie de acordul unui străin

pentru a realiza aceasta el poate obţine credite mult mai uşor căci poate da îngaranţie propriul capital funciar, prin ipotecare+ eploatantul primeşte în totalitate veniturile eploataţiei, fără a mai plăti renta

funciară munca sa este mai bine remunerată, ceea ce+l încurajează să producă+ eploatantul rezistă mai bine în situaţiile de criză %recolte scăzute, preturimici& pentru că nu împarte profitul cu nimeni + proprietarul eploatant are tendinţa să se menţină pe propriul său domeniu%având avantajul stabilităţii& această stabilitate poate să fie însă o cauză astagnării economice, în special când eploataţia este foarte mică. Inconvenientele modului de punere în valoare a pământului sunt o consecinţă afaptului că în aceeaşi mână se găseşte atât capitalul funciar cât si capitalul de

eploataţie*+ între capitalul funciar şi capitalul de eploatare se poate manifesta o anumităconcurenţă scopul agricultorului nu este de a avea, ci de a produce. Pentru a

produce are nevoie de pământ si de capital de eploatare. u este absolutobligatoriu ca cei doi factori + capitalul funciar si capitalul de eploataţie săaparţină aceleiaşi persoane. Adeseori agricultorul este obligat să cumpere teren

pentru a putea dispune de o suprafaţă de teren suficientă.Modul indirect de punere în valoare a capitalului funciar este arenda totală

sau parţială. Arendarea nu este altceva decât o asociere de capitaluri* capitalulfunciar şi capitalului de eploatare, capitaluri care aparţin persoanelor diferite. De aici apar următoarele avantaje*+ fermierul nu furnizează capitalul funciar. !l poate consacra tot avutul săucapitalului de eploatare. (n regiunile în care această formă de eploataredomină se întâlnesc cele mai bune structuri de eploatare si productivitateaagriculturii este mai ridicată


4/6


5/6

activităţii exploataţiei, cum ar fi alegerea sistemului de producţie, a structurii

de producţie şi utilizarea mijloacelor tehnice!

Prin organizarea cooperaţiilor şi asociaţiilor profesionale trebuie să serezolve cooperarea între producătorii, procesatorii şi valorificatorii de produse

agricole, materii prime şi transformate. 0n baza eperienţei istorice şicompleităţii relaţiilor sociale de proprietate, formele de proprietate nu sunt şinu pot fi de un singur tip. !le îmbracă o mare diversitate. Astfel de forme sunt* proprietatea privată, proprietatea cooperatistă (asociativă), proprietatea de stat, proprietatea pu!lică şi altele."xploataiile de producie agricole societare se pot constitui în următoareleforme*

A. #ocietăi agricole cu personalitate juridică, organizate potrivitreglementărilor 2egii nr. 3456776.$. #ocietăi comerciale constituite pe baza prevederilor 2egii nr. 3656778

!istenţa mai multor tipuri de unităţi de producţie agricole, determină particularităţi semnificative în modul cum se realizează procesul de conducere.0n situaţia asocierilor de familii, legea nu reglementează problemele legate demanagementul acestora. 0n acest caz, pot eista mai multe soluţii. 9na dintre ele

presupune administrarea lor de către capii de familii. " altă soluţie constă înmandatarea unor persoane din cadrul familiilor asociate, sau c#iar din afara lor,

pentru a administra aceste asocieri. )ămâne la latitudinea membrilor asociaţi dea remunera pe cei investiţi să asigure managementul . 0n ce priveşte controlul,administratorii trebuie să raporteze periodic despre activitatea asocierii defamilii. De asemenea, din rândul persoanelor asociate, se aleg comisii de controla modului de gestionare a activităţii, de către administratori. 0n cazulsocietăilor agricole civile, managementul se realizează de către adunareagenerală a asociailor şi prin posturi individuale de conducere care suntreprezentate de administratori. Desemnarea administratorilor şi stabilireamodalităţii în care se va realiza gestionarea activităţii de către aceştia este decompetenţa asociaţilor. 0n acest sens, ei pot conveni atât prin contractul desocietate, cât şi prin alt act elaborat ulterior. 'anagementul societăilorcomerciale se face pe baza normelor prevăzute de lege, precum şi celorcuprinse în contractul şi statutul propriu. )ealizarea actului de conducere se face

prin organe colective şi posturi individuale .0n )omânia, s+a ajuns la un consens al specialiştilor privind tratarea atributelormanagementului în următoarele*


6/6

previziunea, organizarea, decizia coordonarea,

antrenarea analiza şi controlul.

Deşi nu denumirea sau numărul atributelor sunt esenţiale, în detaliereaconţinutului managementului eploataţiilor agricole trebuie să se respecteurmătoarele cerinţe de bază*o fiecare funcţie să poată fi corelată cu oricare dintre obiectivele posibileo atributele nu trebuie să cuprindă coincidenţe parţiale de conţinuto între atribute trebuie să eiste legături de condiţionare reciprocă ce le

integrează într+un proces unitar.%aracteristicile principale ale atribute lor managementului sunt*

o se exercită în toate organizaţiile, indiferent de profilul şi dimensiunile lor şi latoate nivelurile ierar#ice din cadrul acestorao au conţinuturi şi forme de manifestare diferite în raport cu nivelul la care seeercităo au importanţă şi ponderi diferite în ansamblul procesului managerial în raportcu nivelul la care acesta se desfăşoară.

Structura Organizatorica a Exploatatiei Agricole

Documents

Transcript of Structura Organizatorica a Exploatatiei Agricole