7. Stratificarea sociala

1. Precizari preliminare

Definirea si delimitarea fenomenului de stratificare sociala porneste de la o notiune ceva mai larga→ diferentiere sociala. Diferentierea e un process universal si se datoreaza simultan unor factori naturali(innascuti) care conduc la infinita varietate a indivizilor umani(forta, inteligenta, sanatate) si a unor factori sociali (diferentiaza oamenii dupa multiple criterii: activitati desfasurate, mod de a se comporta, modul de a fi).

Un al doilea concept introdus→Ierarhizarea. Diferentele dintre indivizi pot fi concepute ca rezultat al utilizarii unor criterii neierarhice(diferentiere orizontala) sau al unora ierarhice(diferentiere verticala). Exemplu: Diferentierea dupa sex e neierarhica cea dupa varsta ierarhica.

Ierarhizarea nu are semnificatie daca nu intervine evaluarea ( valorizarea). Nu vom putea vorbi de ierarhie sociala sau de inegalitate sociala decat daca criteriul de ierarhizare este completat de o evaluare sociala.Evaluarea este un act ce nu se confunda cu o judecata particulara a cuiva, ci capata un character social prin consesul judecatii respective si prin mecanismele mobilizate de societate pentru a intari respective apreciere: recompense morale, putere, prestigiu.

Se vorbeste de stratificare sociala, atunci cand apare, pe baza unei criteriu, o ierarhie socialmente recunoscuta, conform careia indivizii sau pozitiile sociale sunt judecati in termini de superior/inferior → inegalitati sociale.

Cateva precizari(asa zice tnp) : a). stratificarea poate viza fie indivizi fie pozitiile sociale. Este de observat ca centrarea pe

indivizi are inconvenientul pulverizarii straturilor, putand gasi practice atatea straturi cati indivizi sunt.

b). evaluarea are la baza o serie de elemente foarte concrete : putere, prestigiu, recompense, care caracterizeaza fiecare pozitie sociala.

c). stratificarea se manifesta la toate nivelurile de organizare sociala: macro, mezzo, micro. Ea isi gaseste forma cea mai transparenta in cadrul organizatiilor : prin regulamente de functionare se stabilesc sarcinile fiecarui post la fel ca drepturile si recompensele aferente.Se poate vorbi si de stratificare si in familie si intre natiuni sau state.

d). sistemele de stratificare sunt complexe ( ele imbina simultan mai multe aspecte de stratificare).

e). stratificarea semnifica existenta unor inegalitati sociale, dar nu toate inegalitatile dintre oameni. Exista un numar restrans de variabile, criterii, caracteristici care se folosesc in studiile concrete.

f). desi societatile stratificate reprezinta regula si toate sistemele de stratificare presupun mai multe feluri de inegalitati, insa nu toate sunt egal acceptate. O societate nu poate exista daca inegalitatile din sanul(uhlalalala:>) ei nu sunt acceptate de majoritatea populatiei, pt a fi acceptate ele au nevoie sa`si gaseasca justificarea intr-un system de valori prin care se ajunge la calificarea unor inegalitati echitabile (acceptabile) si altele ca inechitabile (injuste). Sistemul de valori se schimba in cursul istoriei si variaza de la societate la societate.

2. Manifestarea stratificarii Se vorbeste de doua tipuri principale de conceptii in aceasta problema a caracterului

elementelor sau a formei in care se materializeaza stratificarea:

1. Nominalista -> porneste de la ideea existentei unui continuu social. Exemplu : marimea venitului de care dispune o familie sau un individ.

2. Realista -> confera unitatilor obtinute prin clasificare o existenta obiectiva, independenta de cel care realizeaza clasificarea. Spatial social astfel imaginat este unul discontinuu, format din elemente clar determinate.

Lucrarile sociologice mentioneaza trei elemente: a). Statusul : are trei acceptiuni -> 1. desemneaza o pozitie sociala in relatie cu altele, in

sensul in care apare atunci cand se descrie cuplul rol-status. Nu poate fi denumit stratificare deoarece de exemplu relatiile profesor-elev, femeie-barbat nu exista relatii de subordonare.

-> 2. provine de la Weber si vizeaza stima, onoarea si prestigiul de care se bucura o persoana.

-> 3. apare ca o notiune sintetica, ce se obtine prin agregarea mai multor criterii.

b). Stratul : e un concept generic utilizabil in orice clasificare ierarhica pt a evidential grupe de indivizi sau de pozitii sociale aflate aproximativ la acelasi nivel al ierarhiei. Putem desemna un grup de statusuri.

c). Clasele : apare in gandirea marxista reflectand raporturile de proprietate. Nu este o inventie de`a lu` Marx(o inventat telefonu mobil?sau ce?tnp-u asta), dar este utilizata cu lejeritate in sociologia Americana pt a desemna practice orice grupuri sociale si grupari de status. In gandirea sociala europeana are o utilizare mai restransa, chiar si in afara marxismului. El se aplica grupurilor mari de indivizi ce se diferentiaza prin semne exterioare: proprietatea, mentalitatea, stilul de viata, intre clase neexistand treceri line , demarcatia intre ele fiind de tip bariera. Pentru sociologi clasa sau marile grupuri sociale se prezinta ca rezultat, ca punct final al analizei si nu ca punct de plecare.

3. Teorii asupra stratificarii

Teorii conflictualiste

Insista asupra conflictelor sociale generate de inegalitati, preocupandu-se de procesele istorice de schimbare. Prototipul il constituie teoria marxista, dar exista si alte teorii. Marxismul utilizeaza notiunea de clasa sociala care este privita nu numai ca element pasiv ci ca element motor al schimbarilor in societate.

Idei fundamentele: a). sociologic la Marx notiunea de clasa deriva din cea de mod de productie , compus

cum se stie din 2componente majore: fortele de productie si relatiile de productie. b). clasele se definesc n raport cu sursa de venituri , elementul central in definitie fiind

proprietatea. c). Marx subliniaza deosebirile de interese ale diverselor clase sociale, si accentueaza

pana la exacerbarea divergentelor intre clase opuse. d). se considera ca divergentele se transforma in conflicte intre clase, lupta de clasa fiind

motorul transformarilor sociale majore.e). Marx sesizeaza imposibilitatea practica a actiunii collective a unui grup difuz si

recurge la metafoa hegelianaa trecerii de la clasa in sine la clasa pentru sine.f). in societatea capitalista lupta intre clasa proletariatului si cea a burgheziei se va solda

cu Victoria primeia si va avea ca rezultat eliminarea inegalitatilor sociale. Marx a gresit vazand in lupta de clasa un joc cu suma nula, finalmente au castigat ambele

clase si a progresat societatea in intregul sau. Un adversar de-al marxismului, Max Weber, mai recurge la alte doua dimensiuni:

1. cea de status social, avand ca rezultat grupe de status, cuprinzand personae cu trasaturi comune in privinta stilului de viata, prestigiului familial. Fiecare individ actionand in sensul de a se identifica cu cei de acelasi status si de a se distinge cu cei de status diferit.

2. cea de politica, conducand la construirea grupurilor si partidelor. Mai exista si teoriile lui Pierre Bourdieu, care abordeaza problematica

inegalitatilor sociale aducand in discutie explicatii extreme de interesante(estrapulifantastice). Doua idei ale lui Bourdieu sunt esentiale: notiunea de clasa este diferita de cea utilizata de Marxism, categoriile sociale aflate tot in raport de dominatie unele fata de altele se diferentiaza, Bourdieu construieste astfel o intreaga teorie a dominatiei culturale, idée care se afla in centrul tuturor lucrarilor sale. A doua contributie majora la dezvoltarea paradigmelor, se refera la faptul ca desi marxismul dovedeste ca miza lor principala este schimbarea, el vrea sa explice de ce si cum functioneaza un system inegalitar, aflat intr-o relativa stabilitate.

Teorii functionaliste

In explicarea stratificarii sociale, o serie de idei sunt legate de problema stabilitatii, functionarii sistemului. Initiatorii teoriei de inspiratie functionalista asupra stratificarii sunt unanim recunoscuti ca fiind K.Davis si W.Moore, postulatul central al teoriei lor si al tuturor teoriilor functionaliste e acela ca stratificarea raspunde unor necesitati sociale, apoi se porneste si de la ideea mai veche ca stratificarea are la baza diferentierea profesiilor, care insa nu se reduce la stratificare.

Pentru a sintetiza conceptia lor se reproduce o schema de expunere a lu alt prost Cherkaoui:

1. orice societate este o multime de pozitii structurate, carora le sunt atasate indatoriri sau functii.

2. membrii societatii trebuie repartizati in aceste pozitii.3. indatoririle legate de fiecare pozitie trebuie indeplinite de catre cei care ocupa

pozitiile respective.Se continua cu un principiu de ierarhizare, care evidentiaza tot atatea criterii de ordonare: importanta functionala, calificarea si placerea muncii:1’ pozitile nu sunt de importanta egala pt supravietuirea soc.2’ ele nu reclama de la ocupantii lor acelasi nivel de competenta sau de talent.3’ sarcinile legate de pozitiile diferite nu sunt indeplinite cu aceeasi parere de rau de catre membrii soc. Doua conditii fara de care mecanismul nu poate functiona: 1’’ societatea dispune de o multime de recompense ierarhizate pt a fi atribuite membrilor.2’’ exista o modalitate de repartizare a recompenselor in functie de valoarea pozitiilor sociale respective.

Prima teorie ne spune cum sunt recompensati cei care fac lucrurile importante in societate , iar a doua ne arata cum sunt obligate unii sa faca lucrurile cele mai dezgustatoare.Parsons sustine ca importanta pozitiei sociale ocupata de un individ deriva din sistemul

valorilor supreme ale fiecarei societati. Fiecare societate are un system specific de valori, care intra in joc atunci cand se apreciaa calitatile individuale ale persoanelor, perfomantele lor, contributia la realizarea unor scopuri generale(tnp nu face asa ceva.numa ne fute.).

Teorii de tip economic

Piata statusurilor sociale nu este una in intregime libera, intotdeauna exista constrangeri sociale care limiteaza jocul liber al cererii si ofertei. Diferentele de venituri intre diferitele categorii de populatie rezulta din alti factori decat cererea si oferta legate de ocupatiile respective.

4. Variabile de stratificare

Tehnica de stratificare poate fi clasificata: a). dupa obiectul supus ierarhizarii

-pozitii sociale- personae

A’). daca se clasifica pozitiile, operatia se poate realize folosind criterii : - directe, legate de pozitii. - indirecte, legate de indivizii ce ocupa efectiv pozitiile.

b). dupa semnificatia straturilor obtinute: - staturi reale, materiale, obiective.- straturi arbitrare, conventionale.

c). dupa tipul variabilei: - variabile discrete - variabile continue

d). dupa natura indicatorilor: -indicatori obiectivi, externi- indicatori subiectivi

e).dupa numarul de dimensiuni ale spatiului social : - clasificari unidimensionale- clasificari multidimensionale

f). dupa numarul de indicatori folositi : - clasificari unicriteriale- clasificari multicriteriale

g). dupa aria de cuprindere: - nivel local(comunitar- nivel general(societal)

Gosta Carlsson – enumera 10indicatori mai des folositi: -prestigiul-puterea politica -influenta personala-statusul economic-importanta functionala a ocupatiei, nivelul de calificare -accesibilitatea sociala a pozitiei, ideologia-resurse economice, nivel de consum-atribute culturale, stil de viata-educatia.

5. Tehnici de stratificare

5.1 Evaluarea persoanelor pe o scala conventionala, discreta, unidimensionala, pe criterii subiective.

Forma simplificata la maxim pt a prezenta unui esantion de persone o scala de straturi sociale. Loyd Warner :

a). se constituie o echipa de informatori, personae care cunosc bine practice toti membrii colectivitatii.

b). se cere acestora sa-si exprime opinie in legatura cu numarul si semnificatia claselor sociale recunoscute in populatia respectiva.

c). dupa definirea scalei se cere informatorilor sa plaseze pe aceasta pe fiecare din membrii adulti ai comunitatii.

Scale folosite de Warner: 1.Upper-upper 2.lower-upper3.upper-midle4.lower-midle5.upper-lower6.lower-lowerSau se pot restrange la doar trei: 1.upper class2.midle class3.lower class

5.2 Stratificarea ocupationala

O prima chestia e ca Sunt rezultatul diviziunii sociale a muncii, elemente de diferentiere sociala care nu sunt ierarhizate. O a doua chestie e ca e legata de expresia de categorii de profesii sau ocupatii, sugereaza ca e vorba de o regrupare a evantaiului imens de profesii sau ocupatii intalnite in soc. Moderne.

Exista doua optiuni fundamentale: se ierarhizeaza un numar cat mai mare de ocupatii, sip e de alta parte se porneste de la un system(boratu de comp mi pe engleza de aia apar cuvinte mai des in engleza.) de categorii de ocupatii sau profesii, stabilite pe criterii neierarhice.

Intre tehnicile de stratificare pe baza de ocupatii cele mai cunoscute sunt clasificarile pe baza prestigiului ocupatiilor. Cea mai cunoscuta scala de prestigiu e datorata lui North si Hatt. Cunoscuta sub numele de NORC.(natiunea ornitorincilor romani cretini.nuuuuu bwa glumesc.) National Opinion Research Center. Constatarea cea mai pregnanta a repetatelor studii in acest domeniu o constituie stabilitatea ierarhiei ocupationale dupa prestigiu , stabilitate in timp si spatiu si indifferent de caracteristicile personale ale celor ce fac aprecierea.

O alta modalitate de constructie a ierarhiei ocupationale consta in utilizarea unor criterii unice obiective. Ierarhia se constituie pe vaza caracteresticilor indivizilor ce ocupa pozitii sociale.

5.3 Stratificari pe baza unor indici complecsi (asa o scris tnp.asa scriem si

noi.efectu de turma)

Vom prezenta doar cu titlu ilustrativ- pt a intelege logica de constructie a unui asemenea indice si nu pt o eventuala preluare a lui in cercetarea concreta-indicele lui Weber.

Criterii folosite: ocupatiaVenitulTipul de locuintaZona rezidentiala

Fiecare caracteristica este cuantificata pe o scala cu valori de la 1 la 7, valorile mici redand pozitiile sociale superioare.

6. Inconsistenta

Caracterul multidimensional al stratificarii, inseamna ca pozitia unui individ pe o dimensiune a stratificarii nu este deductibila din pozitia sa pe alta dimensiune. Cand ierarhiile se modifica rapid si profound, corelatiile dintre factorii respective sunt foarte ridicate, dar ele nu sunt niciodata perfecte=> exista un numar neglijabil de indivizi ale caror locuri pe scalelel ierarhice nu corespund. Inconsistenta statusului unui individ evidentiaza tocmai existenta acestui gen de decalaje intre pozitiile ocupate de acest individ pe mai multe scale ierarhice.

Si mai erau ceva porcarii.dar lenea a invins.:D