Strategii de dezvoltare a turismului privind Staţiunea Vatra Dornei

8/12/2019 Strategii de dezvoltare a turismului privind Staiunea Vatra Dornei

1/131

Strategii de dezvoltare a turismului privindStaiunea Vatra ornei


2/131

CUPRINS

INTRODUCERE...3

Cap. I. POTENIALUL TURISTIC AL ROMNIEI .....51.1. Definire (potenial, o!ponente".......51.1.1. Potenialul turistic natural al Romniei.......71.1.2. Potenialul turistic antropic........201.2. #a$a !aterial% a t&ri'!&l&i.......301.3. Infra'tr&t&ra t&ri'ti%...31

Cap. II. STRATEIA DE DE)*OLTARE TURISTIC+..........35.-. Planifiarea 'tratei%.....35

.. Tip&ri /e 'trateii........39.0. Strateia pro/&'&l&i t&ri'ti......422.3.1. Caracteristicile produsului turistic.442.3.2. Tipuri de produse turistice.452.4. Di'tri1&ia pro/&'&l&i t&ri'ti.

.47.2. Pro!o3area pro/&'&l&i t&ri'ti....51

Cap. III PRE)ENTAREA STAIUNII *ATRA DORNEI.....540.-. Pre$entare eneral%.....540.. Potenial&l t&ri'ti al Depre'i&nii Dornelor..........0

0.0. Infra'tr&t&ra t&ri'ti% /in Depre'i&nea Dornelor......750.4. #a$a !aterial% t&ri'ti% /in Depre'i&nea Dornelor.....!10.2. 5or!e /e t&ri'! pratiate....!9

Cap. I*. DIRECII STRATEICE DE DE)*OLTARE 6I PER5ECIONAREA ACTI*IT+II TURISTICE..94.-. Pre!i'e......94.. Direii 'trateie /e /e$3oltare..974.0. Direii /e perfeionare a ati3it%ii t&ri'tie.....1014.3.1. Protecia mediului natural......1014.3.2. Promo"area o#ertei.....104

4.4. T&ri'!&l r&ral 7i arot&ri'!&l 8n Depre'i&nea Dornelor......1054.4.1. $"oluia turismului rural....1104.4.2 %tructura produsului a&roturistic........1134.2. Efetele 'oiale ale /e$3olt%rii ati3it%ii arot&ri'tie 8n$ona Dornelor.121

CONCLU)II..12

2


3/131

#I#LIORA5IE....12!

3


4/131

INTRODUCERE

Prin potenialul s'u( att natural ct )i antropic( staiunea *atra +ornei( respecti"e

depresiunea +ornelor( se impune att pe plan naional ct )i internaional( a#lndu,se -n

acela)i timp printer principalele one turistice ale Romniei.

+isciplinele )tiini#ice ce au ca o/iecti" de cercetare acti"itatea turistic' sunt

"ariate( de la economia )i or&aniarea turismului( la maretin& -n turism( de la statistic' )i

strate&ie -n turism la &eo&ra#ia turismului.

Preenta lucrare( cu titlul %trate&ii de de"oltare a turismului pri"ind staiunea

*atra +ornei dup' 19!9( urm're)te s' preinte potenialul turistic natural )i antropic(

"alori#icarea lui la ora actual'( ct )i premisele )i direciile strate&ice de de"oltare -n

acest a"al. Proiectele concepute -n acest sens( s,au realiat )i au #ost &ndite -n #uncie de

elementele naturale( antropice( sociale( economice ce stau la /aa #uncion'rii acti"it'ii

turistice -n staiunea *atra +ornei dar )i -n arealul apropiat.

n "ederea o/inerii in#ormaiilor necesare -ntocmirii acestei lucr'ri( a #ost

necesar' deplasarea -n a"alul depresiunii +ornelor )i respecti" staiunea *atra +ornei. n

acest sens am luat contact cu di#erite instituii ct )i cu /irouri din cadrul acestora(

respecti" Prim'ria municipiului *atra +ornei prin +epartamentele de +e"oltare

%trate&ic' )i 6nte&rarea $uropean' dar )i %er"iciul de Promo"are )i +e"oltare aTurismului )i %al"amont.

alt' surs' de in#ormare a #ost repreentat' de centrul de 8ormare )i 6no"aie

pentru de"oltare -n Carpai C$86+$C *atra +ornei( o instituie de ni"el naional( al

c'rei scop este acela de a de"olta satele montane( a &ospod'riilor 'r'ne)ti( punnd

/aele aici turismului rural )i a&roturism. 6n#ormaii necesare au #ost o/inute )i -n urma

discuiilor a"ute cu oameni din on'( dar )i de la unit'ile de caare( cele din urm'

re#und o#erirea de in#ormaii -n plus #a' de cele a#late pe pliantele din cadrul acestor

structuri.

Preenta lucrare cuprinde patru capitole( ce -ncearc' s' preinte #aptul c'

potenialul natural( antropic nu este su#icient -n de"oltarea unei one turistice( ea tre/uie

susinut' de un mana&ement adec"at onei( de o putere economic' )i de o strate&ie /ine

4


5/131

pus' la punct( -n "ederea amena:'rii )i reamena:'rii cadrului turistic e;istent ct )i

demararea unor noi proiecte -n o/inerea unor "enituri complementare dar )i ridicarea

ni"elului de trai.

5


6/131

Cap. I. POTENIALUL TURISTIC AL ROMNIEI

1.1. Definire (potenial, componente)

n sens lar&(potenialul turistic al unui teritoriu repreint' ansam/lul elementelor

naturale( economice )i cultural istorice( care preint' anumite posi/ilit'i de "alori#icare

turistic'( dau o anumit' #uncionalitate pentru turism )i deci constituie premise pentru

de"oltarea acti"it'ii de turism. < $rdeli( 199

=n teritoriu interesea' din punct de "edere turistic -n m'sura -n care o#er'

resurse turistice naturale sau antropice( acestea #iind pri"ite ca atracii turistice sau

resurse turistice.

Potenialul turistic repreint' o#erta turistic' potenial' a unui teritoriu care

-mpreun' cu /aa te>nico material' )i cu in#rastructura &eneral' )i turistic' #ormea'

o#erta turistic' real' e#ecti"' sau patrimoniul turistic.

*arietatea resurselor turistice( speci#icul( in#luena lor -n acti"itatea turistic' duc

la delimitarea a dou' cate&orii de potenial turistic( )i anume? natural )i antropic.

Potenialul turistic natural repreint' totalitatea resurselor turistice pe care le

o#er' cadrul natural prin componentele sale? relie#( condiii climatice( ape( "e&etaie )i

#aun'( ct )i modi#ic'rile acestora din urm'.


7/131

%TR=CT=R@ PT$AB6@==6 T=R6%T6C

Turism i marketing turistic Cristian Stoian, Mdlina Spnu, Ed. Fundaiei

omnia de Mine, !ucureti, "##$

Co!ponentele potenial&l&i t&ri'ti

Potenialul turistic are un rol important -n de"oltarea )i di"ersi#icarea acti"it'ilor

turistice( de aceea( a ap'rut necesitatea sta/ilirii unor criterii de clasi#icare a atraciilor

turistice.

Cea mai utiliat' clasi#icare este realiat' dup' coninutul potenialului turistic?

Potenial antropicD

Potenial natural.

Potenialul turistic natural cuprinde elementele o#erite de cadrul natural

relie#( clim'( reea de ape( "e&etaia ).a.( urm'rind atra&erea #lu;urilor de turi)ti -n

"ederea petrecerii "acanelor.elie%ulrepreint' un element de atracie turistic' de sine st't'tor( repreentat prin

tip "ulcanic( carstic( &laciar( trepte )i atitudini( toate acestea realind cadrul propice

practic'rii drumeiilor )i alpinismului( ct )i de petrecere a "acanelor.

A@T=R@

@ATRP6C

Componentele cadruluinatural

Cultural ,istoric

Te>nico ,economic

7

POTENIALULTURIST

IC


8/131

Climaeste repreentat' de tipul )i "olumul precipitaiilor( m'rimea temperaturilor

-nre&istrate( perioadele cu soare etc.D creea' condiii propice sc>ierii( curelor

>eliomarine ).a.

eeaua de ape( repreentat' de apele cur&'toare )i cele st't'toare( ape minerale )i

termale( creea' cadrul adec"at pentru pescuit( cure >eliomarine( sporturi nautice etc.

&egetaiaprin /o&'ia )i di"ersitatea speciilor( e;istena speciilor #lorale rare( d'

posi/ilitatea practic'rii unor #orme particulare ale turismului? cercetare )tiini#ic'(

"iitarea reer"aiilor naturale.

Fauna( su/ aspect turistic( preint' importan' prin "aloarea sa cine&etic' )i

estetic'.

Potenialul turistic antropic cuprinde creaiile omului de,a lun&ul timpului(

concretiate -n elemente de cultur'( istorie( art' )i ci"iliaie( care prin caracteristicile loratra& &rupurile de turi)ti.

%tructura potenialului antropic cuprinde elementele?

"esti&ii ar>eolo&ice )i monumente de art' cet'i( castele( statui( /isericiD

etno&ra#ie )i #olclor o/iceiuri )i tradiii( port popular( muic' )i dansuri populare

).a.D

instituii )i e"enimente cultural,artistice muee( case memoriale( tr&uri )i e;poiiiD

reali'ri te>nico,economice )i )tiini#ice contemporane porturi( poduri )i "iaducte(

/ara:e )i lacuri de acumulareD

a)e'ri umane ora)e( sate turistice.

'.'.'. Potenialul turistic natural al omniei

Cadrul natural este /o&at( "ariat )i comple;( cu o structur' peisa&istic'

deose/it de armonioas'D comple;itatea potenialului turistic( ca )i &radul s'u deatracti"itate( -n &eneral( sunt -n strns' corelaie cu treapta de relie# )i cresc pro&resi"( de

la cmpie c'tre muni e;cepie #'cnd +elta +un'rii )i itoralul E'rii Ae&re. %na .

et cola/( 2001

Potenialul montan repreint' o treime din supra#aa 'rii 237.500 m2( se impun

ca o component' de /a' -n structura &eo&ra#ic' )i peisa&istic' a Romniei.

!


9/131

%istemul montan se caracteriea' printr,o are di"ersitate peisa&istic' )i cu

potenial turistic( dat de particularit'ile tipurilor de relie# &laciar( #lu"iatil( structuralo

litolo&ic etc.( alternarea unit'ilor montane( su/montane )i depresionare( a culoarelor de

"'i( "arietatea -n"eli)ului "e&etal )i a reelei de ape )i lacuri( o mare /o&'ie de ape

minerale )i termominerale( #ondul cine&etic )i piscicol etc.

Munii Carpaio#er' condiii #a"ora/ile pentru de"oltarea acti"it'ii -n turism(

odi>n' )i tratament( ct )i pentru sporturi de iarn'( drumeie( alpinism( speoturism(

cunoa)tere( "n'toare( pescuit etc.

Potenialul nostru speolo&ic are o "aloare )tiini#ic' )i estetic'. @cesta dispune de

peste 10.900 de pe)teri( Romnia situndu,se pe locul al treilea -n $uropa. ntre acestea

sunt )i pe)teri de dimensiuni mari( cu ruri )i cascade Topolnia( Cet'ile Ponorului etc.

sau cu sisteme de"oltate pe mai multe eta:e( unele /o&at )i #rumos concreionate peste300 )i altele cu mineraliaii rare sau cu picturi murale Pe)tera Cuciulat( Pe)tera lui

@dam ).a. etc. mare parte dintre acestea se constituie ca unicate pe plan naional )i

internaional( #iind declarate monumente ale naturii sau reer"aii speolo&ice( a)a cum

sunt pe)terile? Topolnia( Cet'ile Ponorului( Fura Eare( Pe)tera de la 6"orul

T'u)oarelor( earul de la %c'ri)oara( Clo)ani( =r)ilor de la C>i)c'u( multe intrate de:a

-n circuitul turistic.

Carpaii Romne)ti preint' un intensdomeniu sc(ia)il

( des#')urat la circa 1400m altitudine de la !00 la 2200 m( -n &eneral( lipsit de a"alan)e de 'pad' )i #erit de

"iscole. 8iionomia )i e;punerea relie#ului( altitudinea( condiiile meteorolo&ice( sunt

#actori #a"oriani ai sporturilor de iarn'. Cele mai -ntinse )i importante domenii sc>ia/ile

se localiea' -ntre 1500 )i 1!00 m altitudine cum ar #i cele din Eunii Guce&i( Parn&(

Euntele Eic( Post'"aru( Reteat( Rodnei( *l'deasa etc.( dar se poate sc>ia( pn'

prim'"ara triu( )i la 1900 2000 m( -n circurile &laciare din 8'&'ra)( Rodna )i Reteat(

dup' cum )i -n staiunile montane %c'ri)oara )i %tna de *ale( situate numai la 1200

1400 m -n'lime.

n unele masi"e montane( ca Euntele Eic,Barcu(( Rodna( 8'&'ra)( Guce&i permit

amena:area de prtii )i mi:loace de transport pe ca/lu -n sistem cascad'( permind

prelun&irea seonului de sporturi de iarn' pn' -n aprilie mai.

9


10/131

Crestele )i piscurile alpine( pereii stnco)i preeni -n Carpai( repreint' un

important domeniu pentru alpinism( mai ales -n partea de est a Carpailor Eeridionali(

centrele de alpinism de la Gu)teni( Gra)o" )i %i/iu #iind recunoscute pe plan naional )i

internaional. $;ist' peste 325 de trasee cu di#erite &rade de di#icultate pentru alpinismul

de "ar' )i de iarn'( localiate -n Piatra Craiului 21!( Reteat 71( @puseni 9( C>eile

Gicaului 42( 8'&'ra) 11 etc.

&linile de ap'( naturale sau arti#iciale( constituie un potenial turistic deose/it

repreentat de acurile de munte( ce pot #i &laciare Gucura )i H'noa&a -n Reteat(

Capra )i Glea,ac -n 8'&'ra)( 'iescu -n

Rodna etc.( "ulcanice acul %#. @na -n Iar&>ita sau /ara: natural acul Ro)u pe

Gica.

n ona dealurilor )i podi)urilor predomin' lacurile cu ap' s'rat' ( utiliat'/alnear -n staiunile din apropiere %o"ata( cna %i/iului( %l'nic Pra>o"a etc.. @lte

acumul'ri de ap' sunt iaurile din Cmpia Transil"aniei sau a Eoldo"ei( importante

pentru pescuitul sporti".

acurile de cmpie sunt /alneare @mara( Galta @l/'( acul %'rat( a&rement )i

pescuit sporti" %na&o"( C'ld'ru)ani( Eosti)tea( n'

sunt lacurile de pe Colentina din partea de nord est a Capitalei %tr'ule)ti( G'neasa(

Ier'str'u( 8loreasca( Tei etc..

Potenial&l 1alnear

Potenialul turistic /alnear repreint' o cate&orie aparte de resurse turistice( #iind

cea mai "ec>e )i caracteristic' #orm' de turism practicat' -n Romnia /alneoturismul.

$l cuprinde apele minerale )i termale( n'molurile )i &aele terapeutice( lacurile )i sarea

terapeutic'. Romnia dispune de o mare /o&'ie de #actori naturali de cur'( r'spndii pe

aproape -ntrea&a supra#a' a 'rii de pe litoralul romnesc )i pn' -n Eunii Carpai.

*pele minerale i termalerepreint' principalul #actor de cur' din Romnia care

este "alori#icat prin cur' e;tern' )i intern'( dar )i prin -m/uteliere ca ap' de mas'.

10


11/131

6"oarele minerale au #a"oriat )i susinut -n timp apariia )i de"oltarea

staiunilor /alneare( preente cu prec'dere -n Carpai )i %u/carpai. e;? Co"asna(

C'lim'ne)ti( C'ciulata( G'ile Ierculane( *atra +ornei etc.

@pele minerale )i termominerale?

%tructura &eolo&ic' comple;' a teritoriului #ace ca Romnia s' dispun' de o

inepuia/il' reer"' de ape minerale. @cestea sunt cantonate -n ona montan' mai ales

-n aureola mo#etic' din catena "ulcanic'( a) C'limani , Iar&>ita( cu ape

car/o&aoase( apoi -n cea din dealuri su/carpatice )i de podi) ape clorsodice )i -n cele

din urm' -n cmpie ape termominerale.

n ara noastr' e;ist' aproape toate tipurile de ape cunoscute )i anume? oli&o,

minerale( alcaline /iocar/onate( alcalino,#eroase( #eru&inoase( clorurate( sodice(iodurate( sul#uroase( sul#atate( car/o&aoase( arsenicale( radioacti"e( termale etc. cu o

mare "arietate -n pri"ina compoiiei #iico,c>imice( a &radului de mineraliare )i a

temperaturii lor.

+molurile terapeutice

A'molurile sunt su/stane care se #ormea' -n condiii naturale( #iind #olosite -n

scopuri terapeutice. @ceste n'moluri conin? o #a' solid'( compus' din su/stane or&anice )i mineraleD

o #a' lic>id'( ce pro"ine din apa lacurilor -n caul n'molurilor lacustre( din apa

mineral' -n n'molurile minerale )i unele tur/e )i din precipitaiiD

o #a' &aoas' reultat' -n urma di#eritelor procese #iico c>imice )i /ioc>imice.

A'molurile au e#ecte deose/ite -n a#eciunile reumatice( circulatorii

peri#erice( &inecolo&ice( utiliarea lor -ncepnd din a doua parte a se; J6J la Tec>ir&>iol

#olosind n'mol sapropelic )i *atra +ornei pe /aa n'molului de tur/' e;ploatat la

Cop'ceni )i ulterior la Poiana %tampei,Pilu&ani. @cest tratament este aplicat -n

numeroase staiuni /alneare )i /alneoclimaterice( de pe litoralul E'rii Ae&re )i -n ona

montan'.

11


12/131

$;ist' mai multe tipuri de n'moluri -n #uncie de compoiie?

n'moluri sapropelice( #ormate -n la&une )i lacuri( prin sedimentarea materiilor

or&anice )i minerale( a"nd( -n &eneral( culoare nea&r' datorit' monosul#urilor de

#ier( #iind preente pe #undul lacurilor s'rate? Tec>ir&>iol( @mara( acul %'rat( =rsu(

@luni)( Co)tiui( Gana etc.

n'molurile minerale se #ormea' -n mod natural( -n :urul i"oarelor( dar se pot o/ine

)i -n /aine arti#iciale c'ptu)ite cu un pat ar&ilos. @st#el de n'moluri minerale &'sim

la


13/131

Salinele terapeutice

%alinele constituie un element important al potenialului /alnear. Recunoa)terea )i

utiliarea -n /alneoterapie a microclimatului de salin' s,a realiat mai ales -n a doua

:um'tate a sec. JJ )i cnd au #ost introduse -n circuitul terapeutic salinele de la %l'nic

Pra>o"a( Praid( Tr&u cna( la care se adau&' cna +e: )i Cacica.

Terapia -n salinele amena:ate este #olosit' -n cauri de tratarea astmului /ron)ic(

/ron)itelor cronice( aler&iei c'ilor respiratorii superioare( aerosolii de Aa( Ca )i E& au un

rol deose/it -n #a"oriarea respiraiei pro#unde etc.

a potenialul /alnear al Romniei se adau&'?

, lacurile terapeutice( care prin calit'ile #iico c>imice( dar )i prin n'molurile

sapropelice preint' un interes terapeutic deose/itD

, apa E'rii Ae&re( are o mare "aloare /alneomedical' prin aciunea nisipului de pla)'sau a "alurilor( >elioterapiaD

, /ioclimatele speci#ice onei montane( litoralului sau unit'ilor deluroase )i de podi)

etc.

Staiunile )alneoclimaterice, )alneare i climaterice

Potenialul /alnear deose/it de "ariat al spaiului &eo&ra#ic romnesc s,a

de"oltat iniial su/ #orma unor sta/ilimente de cur'( iar ulterior ca staiuni /alneare sau/alneoclimaterice( #iind e;ploatai #actori naturali de cur' )i( mai ales( a apelor minerale

-n scop terapeutic.

Cele mai "ec>i #orme de or&aniare turistic' sunt? sta/ilimentele /alneare de la

G'ile Ierculane( o"ei( se de"olt' staiunile %inaia( Gu)teni( Predeal( -ncep lucr'rile de

amena:are turistic' a onei litorale( realindu,se( pn' -n anii 70( sal/a staiunilor dintre

Ean&alia )i Constana.

13


14/131

%taiunile sunt a)e'ri care dispun de potenial /alnear( de resurse climaterice(

#iind amena:ate )i dotate -n scopul "alori#ic'rii lor( -n "ederea -n&ri:irii s'n't'ii( recreerii.

+up' importan' -ntlnim?

, staiuni de importan internaional? Poiana Gra)o"( %inaia( Predeal( Gorsec( %o"ata(

$#orie Aord )i %ud( Eamaia( Ean&alia Aord )i %ud( G'ile Ierculane etc.D

, staiuni de importan naional sunt staiunile care prin dot'ri nu pot concura cu

staiunile mari din $uropa sau alte re&iuni ale &lo/ului eia( ipo"a(

Pucioasa( Rnca( %tna de *ale( *aa de Qos( *oineasa etc.D

, staiuni de importan local caracteristic turismului de durat' scurt' Gi;ad(

Co:ocna( Ealna),G'i( acul %'rat( cnele Eari( G'ile Iomorod( cna +e:( %emenic(

2 Eai etc.

+up' #uncie -ntlnim?

, staiunile climaterice ce asi&ur' un loc adec"at pentru odi>na de lun&' durat'

concediu( "acan'( a"nd un e#ect poiti" asupra or&anismului.

14


15/131

@ceste staiuni climaterice dispun de instalaii )i amena:'ri speci#ice cum ar #i?

pla:e( solarii( )tranduri( piscine( terenuri sport( trasee marcate etc.( #iind amplasate -n ona

montan' )i su/carpatic'( dar )i -n ona litoral'. +intre acestea( mai repreentati"e sunt?

Gu)teni( Greaa( G'ia( C>eia( 6"orul Eure)ului( P'ltini)( Poiana Bapului( Rnca(

Timi)ul de %us )i de Qos( 2 Eai( Costine)ti( A'"odari( *enus( %aturn( @urora etc.D

, staiunile )alneare( speci#ic turismului curati"( de -n&ri:ire a s'n't'ii( #iind r'spndite

-n Carpai( %u/carpai( +epresiunea Transil"aniei( Cmpia de *est )i estul Cmpiei

Romne )i c>iar ona litoral'. @u un rol deose/it -n pre"enirea( ameliorarea sau

"indecarea unor /oli @mara( Gana( G'ile 8eli;( Guia)( ipo"a( Pucioasa( %'rata

Eonteoru( Tec>ir&>iol( Tr&u cna etc.D

, staiunile cu %uncii comple0e, )alneoclimatericesunt cele mai importante staiuni(

datorit' speciali'rii lor multilaterale( att pentru odi>n' ct )i pentru tratament datorit'capacit'ii de caare mai mari %o"ata( *oineasa( G'ile Tu)nad( G'ile Ierculane( Gorsec(

C'lim'ne)ti C'ciulata( $#orie Aord( Ean&alia( Eoneasa etc.D

, staiunile pentru practicarea sporturilor de iarnse de"olt' -n onele montane care

dispun de condiii climatice #a"ora/ile( strat de 'pada persistent( pant' corespun'toare

cu structuri de primire adec"ate Predeal( Poiana Gra)o"( %emenic( @u&a( %inaia etc..

+up' re&imul de #uncionare al staiunilor( -ntlnim?

, staiuni turistice permanente( care au asi&urate condiii de acces -n tot timpul anuluiD

, staiuni se-oniere esti1ale( ce #uncionea' doar -n seonul de "ar'( pe parcursul a

numai 4,5 luni( din luna mai pn' -n septem/rie. n aceast' cate&orie intr' staiunile de

litoral( dar )i cte"a staiuni mai mici( de interes local.

Potenialul turistic natural al litoralului romnesc al Mrii +egre

itoralul romnesc al E'rii Ae&re( contrar aparenelor( deine un potenial

turistic natural destul de comple;( -n care se impun resursele /alneoclimaterice.


16/131

itoralul E'rii Ae&re( prin -ntinsele pla:e alc'tuite din nisip cu o &ranulaie medie

spre #in'( apa m'rii )i /ioclimatul marin( era considerat ca o destinaie pentru odi>n' )i

a&rement( )i( numai parial( pentru cura /alnear' terapeutic' sau de recuperare.

@l'turi de #actorii naturali de cur'( litoralul romnesc dispune )i de alte resurse )i

o/iecti"e turistice cultural istorice )i economice( ceea ce -i con#er' condiii pentru?

odi>n'( cur' /alnear' comple;' pro#ilactic'( terapeutic'( recuperatorie( a&rement(

cunoa)tere etc.

8actorii naturali de cur' #ormea' un comple; terapeutic )i de odi>n'( cura

/alnear' pe litoralul romnesc repreentnd toi #actorii naturali e;isteni? apa de mare )i

pla:a( /ioclimatul marin( apele termominerale( apa lacurilor terapeutice )i n'molul

sapropelic.

Pla2a litoraluluiromnesceste desc>is' #'r' #ale' la nord de Constana )i sudde Ean&alia la /aa #aleei( -ntre Constana )i Ean&alia #iind orientat' spre est sau sud,

est( ce determin' e;punerea ei la soare -n tot cursul ilei peste 10 ore.

Pla:a co/oar' -n mare cu o pant' lin'( ceea ce #a"oriea' /'ile de mare )i mersul

prin ap' etc.( a"nd o pla:' natural' cu l'imi de 400 500 m la Eamaia )i Tec>ir&>iol

)i 50 200 m -n rest( nisipul a"nd o &ranulaie #in' spre medie.

n sectorul Ean&alia nord s,au amena:at( prin -ndi&uire )i -nnisipare( )i pla:e

arti#iciale peste 200.000 m

2

.*pa de mare( prin compoiia c>imic'( contrastul termic ap' aer( salinitate etc.(

constituie un #actor natural care &enerea' o #orm' special' de cur' talasoterapie(

indicat' -n a#eciunile aparatului circulator( locomotor( /oli de nutriie etc. %alinitatea

redus' a apei #a"oriea' practicarea sporturilor nautice )i mai ales a celor su/ac"atice.

Climatul marin are temperaturi mai moderate 11(2C media anual'( 21(!C

media lunii iulie )i 0(2C cea a lunii ianuarie( cu prim'"eri mai timpurii )i toamne mai

calde )i prelun&ite. *ara( durata de -nsorire este de 10,11 ore pe i( -nre&istrndu,se -ntr,

un an peste 2500 de ore de str'lucire a soarelui( ceea ce #a"oriea' /'ile de soare -n tot

timpul anului.

1


17/131

*pele minerale sau minerali-ate. Pe litoral sunt dou' tipuri de ape minerale? cele

de adncime( aduse la supra#a' prin #ora:e onele Ean&alia )i $#orie )i cele din lacurile

s'rate.

+molul terapeuticrepreint' unul din cei mai importani #actori naturali de cur'

)i se a#l' -n cte"a lacuri de pe litoralul romnesc( cum ar #i Tec>ir&>iol( care deine un

loc important -n ce pri"e)te reer"ele e;ploata/ile peste 500.000 m3( dar )i la Ean&alia.

Potenialul turistic al 3eltei 3unrii. +elta +un'rii este cel mai tn'r p'mnt

romnesc )i se remarc' prin ori&inalitatea sa peisa&istic'( mor#o>idrolo&ic'( #aunistic'(

#iind un unicat european su/ aspect ecolo&ic )i al modului de >a/itat -n mediul deltaic(

sau turistic( este una dintre cele mai repreentati"e )i "aloroase one din ar'. a( aproape 50 mii >a -nsumea' onele strict prote:ate( -n care se

interice orice acti"itate economic'.

Cele mai importante one prote:ate din Reer"aia Gios#erei +elta +un'rii?

Ro)ca,Gu>aio"a( etea( R'ducu( %'r'turi Euri&>iol( $renciuc( Popina( %acalin,H'toane(

17


18/131

Peritea)ca,Gisericua,Portia( Capul +olo)man(


19/131

, eta2ul su)alpin se caracteriea' prin alternana dintre :nepeni)uri )i pa:i)tile alpine(

cu e;tindere -ntre 100,1900 m. %pre limita in#erioar' apare ona coni#erelor( iar

"e&etaia ier/oas' cuprinde specii ca? piru)ca( iar/a "ntului( epo)ica etc.

Predomin' :neap'nul( care apare pe unele plat#orme structurale din Eunii

Earamure)ului( Rodnei( C'limani( Cea>l'u( Eunii Gr&'u( Gistria( Penteleu( Ciuca)(

Guce&i( 8'&'ra)( Reteat( nico,

edilitar'.

Potenialul turistic al %aunei

8auna se impune prin "arietate( densitate )i "aloarea tro#eelor( iar din punct de

"edere turistic preentnd o importan' prin "aloarea sa estetic'( recreati",cine&etic' )i

)tiini#ic'.

19


20/131

Fauna de step i sil1ostepcuprinde ro'toare popnd'u( >rcio&(

)oarecele de cmp( urmate de cte"a mami#ere ca iepurele de cmp )i de "iuin'( di>orul

de step'( /iamul( lupul( "ulpea( "ieurele. P's'rile sunt mai numeroase? potrnic>i(

#aani( &rauri( cioc'nitori( mierle etc. pe cale de dispariie sunt dropia( spurcaciul(

declarate monumente ale naturii( iar reptilele sunt repreentate prin )erpi( )oprle( /roasca

estoas' de uscat( -n apele rurilor tr'iesc specii de pe)ti precum? somnul( crapul( /i/anul(

linul( )tiuca( /a/u)ca etc.

Eta2ul %aunistic al pdurilor de ste2ar

8auna speci#ic' cuprinde? "e"eria( iepurele( lupul( "ulpea( pisica

s'l/atic'( mistreul. P's'rile sunt repreentate de? &ai'( pii&oi( sturul de "sc( &aia

ro)ie( iar ca reptile apar? )arpele or/( )oprla de cmp( &u)terul.

Eta2ul %aunistic al %getelorse caracteriea' prin preena unor specii

"ariate? carni"ore de talie mic' )i mi:locie lup( "ulpe( "ieure( ro'toare "e"eri'(

iepure( p's'ri cnt'toare( #auna ac"atic' /o&at' clean( mrean'( l'"oac' etc..

Fauna pdurilor de coni%ere( sau amestec #a& cu coni#ere este mult mai

/o&at' -n #aun' cine&etic' de talie mare? urs( cer/( rs( :der( dar )i p's'ri? coco)ul de

munte( coco)ul de mesteac'n( ierunca( &'inu)a de alun. @c"i#auna este dominat' de

p'str'"i( lipan( lostri' pe Gistria @urie.

Eta2ul %aunistic al -onelor alpine i su)alpine

n aceste spaii alpine num'rul speciilor #aunistice este mai redus( datorit'

condiiilor climatice mai aspre )i #ormelor de "e&etaie mai modeste. %e remarc' cte"a

specii? capra nea&r'( marmota( "ulturul /'r/os( "ulturul ple)u" /run( ac"ila de munte( iar

-n &olurile alpine -nsorite apar? "ipera comun'( )oprla de munte( /roasca de munte.

+in #auna Romniei e;ist' doar o mic' parte de interes cine&etic 40L( cele mai

repreentati"e #iind? coco)ul de munte )i de mesteac'n( #aanul( ierunca( &sca )i raa

s'l/atic'( potrnic>ea( prepelia( sitarul( /iamul( nurca( "idra( marmota( :derul etc.

Potenialul turistic al ariilor prote2ate

20


21/131

Pe teritoriul Romniei primele arii prote:ate au ap'rut de la -nceputul secolului

nostru 1925,1935( la ora actual'( supra#aa ariilor prote:ate -nsumea' 11.000 m 2(

adic' 4(!L din teritoriul naional( din care parcurile naionale repreint' 100.300(! >a.

Cele mai cunoscute parcuri naionale care au intrat )i -n circuitul turistic sunt

Reteat( Rodna( Cea>l'u( Eunii @puseni( Guce&i( +omo&led,*alea Cernei( +elta

+un'rii.

Constituirea Reer"aiei Gios#erei +elta +un'rii a #'cut ca turismul s' ai/' alt

statut( care "alori#ic' mai /ine in#rastructura turistic' )i reduce ct mai mult #ormele de

poluare care pot ap'rea -n caul turismului indi"idual( mai &reu de controlat.

Pentru -ntre& spaiul deltaic romnesc au #ost apro/ate de administraia R.G.+.+.

un num'r de 7 trasee turistice?

Tulcea Canal Eila 23 e Gra

%ulina e/'da.

n #uncie de ni"elul circulaiei turistice )i de urm'rile ne&ati"e care pot apare -n

timp( @dministraia R.G.+.+. poate lua deciia de -nc>idere temporar' a unor canale de

circulaie sau de"ierea traseelor turistice pe alte canale secundare.

'.'.". Potenialul turistic antropic

21


22/131

+e,a lun&ul timpului( omului a creat( a construit o serie de edi#icii( a c'ror "aloare

istoric' )i estetic' a crescut( a:un&nd -n ipostaa de potenial turistic( care -n perioada

actual' se asist' la o cre)tere numeric' a acestuia.

Componentele antropice au o serie de -nsu)iri care dau caracterul de atracti"itate(

acestea sunt?

unicitatea este caracteristica acelui produs turistic care datorit' meninerii -n timp a

a:uns un unicatD

dimensiunea unele o/iecti"e antropice impresionea' prin m'rimea lor e;? Casa

Poporului sau pot a"ea dimensiuni #oarte mici e;? c'ri( o/iecte de art' etc.

ineditul este dat #ie de materialul din care este #a/ricat sau construit o/iecti"ul(

culoarea speci#ic' e;? al/astru de *orone( amplasarea o/iecti"elor( de ar>itectura

speci#ic' etc.D

"ec>imea( este -nsu)irea care tree)te interes pentru turi)ti( prin preena unor

o/iecti"e cu reonan' istoric'( sau a unor podoa/e #oarte "ec>i etc.D

#uncia pe care o -ndeplinesc poate de"eni o surs' de interes turistic.

8ondul turistic antropic din Romnia reune)te o &am' #oarte lar&' )i

"ariat' de componente( care pot #i &rupate -n?

, o/iecti"e cultural,istorice

, o/iecti"e etnoculturale )i etno#olclorice. E. Cndea )i cola/.

Potenialul turistic cultural istoric

Patrimoniul cultural,istoric naional cuprinde monumente( ansam/luri )i situri cu

"aloare e;cepional' din punct de "edere istoric( artistic( estetic( )tiini#ic( antropolo&ic(

ct )i peisa:e culturale repreentati"e pentru ar' sau o re&iune &eo,cultural'.

Con#orm rdonanei de itectur' )i ur/anism( cl'diri( monumente )i ansam/luri memorialeD

monumente de art' plastic' )i comemorati"'D

monumente te>niceD

22


23/131

locuri istoriceD

parcuri )i &r'dini.

Patrimoniul cultural natural cuprinde circa 22 mii de monumente( circa !0

de muee )i colecii( din care un num'r de 474 de monumente )i ansam/luri de

ar>itectur' se &'sesc r'spndite -n 40 de :udee( 13 de monumente )i situri ar>eolo&ice

de aceia)i "aloare se a#l' -n 32 de :udee.

Eonumente )i situri ar>eolo&ice

#erta turistic' -n acest domeniu nu este #oarte /o&at'( dar deose/it de "aloroas'.

Pe teritoriul romnesc se &'sesc "esti&ii ce aparin unor cet'i &rece)ti de pe litoral( cet'i

dacice( castre( #orti#icaii( ora)e daco,romane. a ni"elul teritoriului naional e;ist' un

num'r de 130 de localit'i care au p'strat monumente )i situri ar>eolo&ice( ce preint'

interes pentru istorici )i cercet'tori.

$di#icatoare r'mn "esti&iile )i siturile ar>eolo&ice &rece)ti( dacice )i romane

Constana( Ean&alia( @l/a 6ulia( Cmpulun& Euscel( Turda( Cerna"od'( Ir)o"a(

+ro/eta,Turnu %e"erin( 6saccea( E'cin( Clu:,Aapoca( Eoi&rad,Hal'u( C'lim'ne)ti,

C'ciulata( radea( @damclisi Constana( *eel Iunedoara( Er)id %'la:(+o/roslo"eni lt( itectur'

este repreentat de cele de cult( #ie mari ansam/luri mona>ale( #ie temple( /iserici(

23


24/131

catedrale )i m'n'stiri. @ceste monumente )i ansam/luri ar>itectonice le -ntlnim -n :udee

ca? %ucea"a( Aeam( Gra)o"( Pra>o"a( *lcea( e( @l/a 6ulia Giserica Re#ormat' )i cea $"an&>elic'( Gucure)ti

Gisericile %#. eor&>e Aou( Creulescu( %ta"ropoleos( R'd'ui Giserica %#. eor&>e

etc. )i atracie turistic' -n marile ora)e sunt marile catedrale? %#. Ei>ail din Clu:(

Catedrala romano,catolic' )i Catedrala Re-ntre&irii Aeamului din @l/a 6ulia etc.( dar )isinagogiledin Gucure)ti Templul Coral( +e:( Clu:,Aapoca( mosc(eileConstana etc.

6mpresionante sunt mnstiriler'spndite -n tot spaiul etnic romnesc( dar cu o

concentrare mai mare -n Guco"ina *orone( renumit' pentru acel al/astru de "orone(

Eoldo"ia( %uce"ia unde tenta cromatic' dominant' este "erdele( =mor( Putna(

+ra&omirna etc. )i %u/carpaii


25/131


26/131

@cestea ilustrea' momente din istoria naional'( sau sunt dedicate unor eroi(

oameni de marc' ai culturii )i istoriei naionale( #iind repreentate prin ansam/luri

monumentale( monumente( o/eliscuri( pl'ci comemorati"e etc.

=nele dintre acestea au #ost create de mari sculptori ca? C. Grncu)i( scar Ian(

Cornel Eedrea( 6on Qalea( iar altele aparin unor anonimi( dintre care de la @l/ac , /ustul

lui Iorea( @l/a 6ulia statuia ec"estr' a lui Ei>ai *iteaul( Cmpeni statuia ec"estr' a

lui @"ram 6ancu( Clu:,Aapoca statuia ec"estr' a lui Eatei Cor"in( 6a)i statuia

ec"estr' a lui Fte#an cel Eare etc.

semni#icaie aparte preint' &rupurile statuare( dedicate unor e"enimente?

Eonumentul @"iatorilor Gucure)ti( &rupul statuar Iorea( Clo)ca )i Cri)an @l/a 6ulia(

monumentele de la Carei( Eoise etc.

Eonumente te>nice

n aceast' cate&orie se -nscriu toate reali'rile de tip industrial )i te>nic )i sunt

incluse podurile de lemn )i metalice( "ec>i instalaii de mor'rit( te;tile( prelucr'ri

metalur&ice( tur/ine ener&etice( amena:'ri >idrote>nice. Printre aceste o/iecti"e pot #i

amintite? Podul Prieteniei


27/131

@ceste parcuri au #ost construite -n scopul recreerii( pentru a&rement( multe se

&'sesc -n ora)ele "ec>i( istorice ale Romniei Gucure)ti Parcul Ier'stru( Ci)mi&iu(

Tineretului( 6oanid( Clu:( radea Parcul Palatului Garoc( 6a)i


28/131

Transil"ania de est

Earamure).

@ treia "atr' #olcloric' cuprinde partea central' a Transil"aniei )i cuprinde cte"a

re&iuni? Transil"ania de nord

Transil"ania de "est

Transil"ania Central' la care se adau&'?

Ganatul de nord,est

Cri)ana.

@ patra ampl' "atr' #olcloric' se a#l' -n sudul 'rii )i de,a lun&ul +un'rii( la care

se adau&' )i spaii din aria su/carpatic'? Ganatul de sud,est

ltenia de sud

Euntenia de sud,"est

Euntenia de sud,est

+o/ro&ea.

Pentru turi)ti este interesant s' cunoasc' "alorile etnoculturale ale unui popor(

pentru a -nele&e e"oluia socio,economic'( istoric'( artistic' a acestuia.

Resrsele tristice etnocltralesunt repreentate prin preena

ae-rilor rurale tradiionale, ar(itecturii tradiional, dup' cum sunt organi-ate

interioarelea)e'rilor( ce arat' modul de "ia' )i #ormele de mani#estare a ideilor despre

#amilie( #rumos )i #uncionalitate( arta tradiional de prelucrare a lemnului, instalaii

te(nice tradiionale, portul popular, sculptura popular, arta popular a prelucrrii

pieilor, arta olritului, instrumente populare tradiionale, arta ;mpletiturilor, artaesturilor i custurilor populare, arta picturii pe sticl. @lte me)te)u&uri tradiionale

sunt practicate numai -n anumite one etno&ra#ice( dar care )i,au p'strat adnci

semni#icaii artistice )i rituale.

@st#el poate #i amintit meteugul ;ncondeierii oulor( practicat -n satele

Guco"inei sau -n satul /o&a de %us -n :udeul lt. @lt me)te)u& se re#er' la

2!


29/131

con%ecionarea mtilorcare sunt #olosite -n dansurile rituale )i la anumite s'r/'tori laice

le&ate de Cr'ciun( @nul Aou( Rusalii.

!anifest"rile etnofolclorice con#orm calendarului popular romnesc sunt

repreentate prin?

, s'r/'tori de iarn' Cr'ciun( @nul Aou( Go/oteaa care sunt s'r/'torite -n toat' ara(

cu unele "ariaii re&ionaleD

, s'r/'tori a&ricole ale prim'"erii( le&ate de -nceputul anului a&rar e;? +oc>ia etc.D

, s'r/'tori pastorale ale prim'"erii( le&ate de adunatul oilor )i -nceputul p')unatului la

munte sau co/ortul lor toamnaD

, s'r/'torile "erii( mani#est'ri le&ate de /o&'ia recoltelor( coptul &rului %nienele

etc.D, s'r/'tori ale muntelui( -n a)e'rile situate pe plaiurile carpatine( su/ #orma nedeilor(

de %ntilie( la care se adau&' tr&urile )i #esti"alurile 8esti"alul cntecului( dansului

)i portului popular din


30/131

=n rol important -n acti"itatea turistic' -l ocup' 'atele t&ri'tie( care sunt

constituite ca destinaii pentru turismul de se:ur( turismul de cunoa)tere( /alneoturism(

sport etc.

n Romnia -ntlnim ast#el de sate pe litoralul E'rii Ae&re )i +elta +un'rii pn'

-n ona montan'( caracteristice #iind?

satele peisagistice i climaterice a)e'rile turistice de acest tip sunt speci#ice

turismului de se:ur( o#erind posi/ilit'i de plim/are -n aer li/er( /'i de aer(

>elioterapie( drumeie? 8undata( Firnea -n Culoarul Ruc'r,Gran( Tismana


31/131

satele turistice pastorale includ localit'i rurale de munte( ocupaia de /a' o

constituie cre)terea animalelor )i unde se or&aniea' ospee cio/'ne)ti sau petreceri

tradiionale speci#ice *aideeni( Prislop etc.D

satele cu o)iecti1e de interes tiini%ica c'ror #rumusee atra&e numero)i turi)ti str'ini

)i auto>toni? Cire)u Ee>edini( Gosanci )i %ado"a %ucea"a( C>iu/aia

Earamure) etc.D

sate cu monumente istorice sunt speci#ice Eoldo"ei( cu m'n'stiri molda"e din

secolele J*,J*666 %uce"ia( Putna( +ra&omirna( %u/carpailor itectur'

popular'( cu port tradiional )i #olclor? Curti)oara nice

care s' pun' -n "aloare resursele turistice naturale )i antropice de care dispune un

teritoriu.

31


32/131

Turismul o#er' o serie de #acilit'i( acestea #iind considerate elemente materiale ce

completea' o#erta turistic'. $;ist' dou' cate&orii importante de #acilit'i? #acilit'i de

/a' )i #acilit'i complementare.

8acilit'ile de /a' sunt cele de care turistul /ene#icia' direct transporturile(

caarea( alimentaia( di"ertismentul etc.( )i de care depinde e;istena sau ine;istena unei

cereri turistice -ntr,o anumit' on'.

8acilit'ile complementare nu sunt destinate -n e;clusi"itate turismului( dar de

care poate /ene#icia )i turistul pe o perioad' determinat'. n aceast' cate&orie intr' )i

atraciile turistice culturale( o/iecti"e ce strnesc interesul turi)tilor muee( teatre(

e;poiii etc.( "esti&iile istorice( monumente ale naturii etc.

$;ist' cte"a cate&orii principale de #acilit'i turistice?a #acilit'ile de transport )i comunicaii( ce asi&ur' aducerea turi)tilor de la re)edin' la

locul de destinaie? transport aerian( na"al( terestru( transporturi pe ca/lu etc.D

/ #acilit'i de caare? acestea creea' condiii de caare pentru turi)ti aici intrnd

>otelurile( motelurile( >anurile( ca/anele( "ilele etc.D

c #acilit'i de alimentaie? aici intr' unit'ile de alimentaie cum ar #i /er'rii( ca#enele(

/aruri( co#et'rii( sisteme de alimentaie pentru ser"irea mesei etc.D

d #acilit'i sporti"e( de a&rement? terenuri de sport( patinoar( prtii de sc>i( parcuri dedistracie( clu/uri etc.D

e #acilit'i cultural artistice? s'li de teatru( cinemato&ra#e( &alerii de art'( muee(

e;poiii etc.D

# #acilit'i de telecomunicaii? #a;( tele#a;( o#icii po)tale( internetD

& #acilit'i speciale? puncte de #rontier' )i control "amal( asi&urarea securit'ii turi)tilorD

> #acilit'i de &ospod'rire comunal'? acestea in de instalaii sanitare pu/lice(

canaliare( &ae( electricitate( salu/ritate.

Gaa material' repreint' una din p'rile componente ale produsului

turistic( care al'turi de in#rastructura te>nic' &eneral' contri/uie la asi&urarea circulaiei

turistice.

8acilit'ile turistice sunt repreentate prin /aa material' turistic' /aa material'

-n dotarea a&enilor economici( /aa material' -n dotarea altor instituii economice )i

32


33/131

in%rastructura te(nic i social in#rastructura te>nic' adaptat' cerinelor turismului(

in#rastructura &eneral' te>nic' )i social' de care pot /ene#icia )i turi)tii.

@ceste dou' componente se completea'( contri/uind la de"oltarea circulaiei

turistice( in#rastructura #iind cea care asi&ur' #uncionarea elementelor /aei materiale

turistice.

1.'. Infrastrctra tristic"

Transporturile repreint' o pro/lem' esenial' pentru turism( deoarece realiea'

le&'tura -ntre re)edina turi)tilor )i locul de destinaie.

Transporturile au #uncie du/l'? transportul de pasa&eri turi)ti )i transportul de

/unuri( care s' satis#ac' ne"oile turi)tilor.C'ile )i mi:loacele de comunicaie sunt cele clasice? pe uscat #ero"iare )i rutiere(

pe ap' #lu"iale )i maritime( -n aer( dar e;ist' )i transporturi speciale( pe ca/lu( destinate

-n e;clusi"itate turi)tilor.

a. Transporturile %ero1iareau de"enit( -n ma:oritatea 'rilor( principalul mi:loc de

transport -n prea:ma celui de,al doilea r'/oi mondial.

=tiliarea trenului ca mi:loc de transport are )i pentru turi)ti o -nsemn'tate ma:or' dinurm'toarele moti"e? a condus la apariia )i de"oltarea turismului de mas'( a determinat

l'r&irea spaiului turistic intern )i internaional( a contri/uit la cre)terea "iteelor )i la

ampli#icarea #lu;ului de circulaie( a susinut turismul social printr,o serie de #acilit'i

#inanciare )i prin introducerea trenurilor turistice.

Transporturile #ero"iare se situea' pe primul loc -n pri"ina si&uranei de

circulaie( turistul #iind a"anta:at )i din alte moti"e? posi/ilitatea de a se odi>ni iua )i

noaptea "a&oane de dormit( de a lua masa -n si&uran'( posi/ilitatea de a "edea di"erse

locuri.

Transporturile #ero"iare au )i nea:unsuri pentru turism( care se re#er' la?

neacoperirea unor re&iuni cu linii #erate( accesi/ilitatea -n teritoriu limitat'( c>eltuieli

suplimentare pentru ca turistul s' a:un&' la staii( iar apoi la locul de destinaie )i caare(

orarul #i; care( -n multe situaii( este dea"anta:os.

33


34/131

/. Transporturile rutiere

Transporturile rutiere au re"oluionat mo/ilitatea &eo&ra#ic' a omului. Pentru

turism sunt semni#icati"e mi:loacele de transport indi"iduale autoturisme pn' la !

locuri( auto/ue m'rimi di#erite )i micro/ue 14,20 locuri.

Transporturile rutiere au dus la apariia unor noi tipuri )i #orme de turism( la

ampli#icarea turismului de distan' mic'( a celui de See,end )i a turismului itinerant( au

p'truns -n onele mai &reu accesi/ile( au dus la apariia de noi #orme de caare( asi&ur' o

mai mare mo/ilitate turi)tilor( contri/uie la ampli#icarea turismului internaional.

Transporturile rutiere au atras odat' cu de"oltarea reelelor rutiere preena unor

ec>ipamente au;iliare necesare tra#icului turistic dot'ri )i ser"icii auto( dot'ri )i ser"icii

pentru diri:area circulaiei( pentru c'l'tori etc..c. Transporturile na1ale#lu"iale )i maritime se caracteriea' prin capacitatea

mare a mi:loacelor de transport( costul relati" redus -n raport cu alte mi:loace(

comoditatea ma;im'.

$;ist' )i o serie de #actori restricti"i? #luctuaia -n #uncie de anotimp din caua

-n&>eurilor( a sc'derii ni"elului apelor( a #urtunilor puternice( din punct de "edere

turistic( transporturile #lu"iale se distin& printr,o ri&iditate de #actur' natural'( ele

asi&urnd un a&remente doar -n "ecin'tatea lor )i nu asi&ur' le&'tura -ntre eminen' )idestinaie. +in caua acestui caracter restricti"( pentru turism se impun marile #lu"ii )i

canale de le&'tur' +un'reRinEain( Eisissippi( Ail.

Pentru transportul turistic #lu"ial sau maritim( ara noastr' dispune de na"e de

croaier'( >idro/ue( na"e rapide( )alupe( pontoane( remorc>ere( /'rci cu motor etc. cu

peste 1500 de locuri. @proape 53L din #lota #lu"ial' este concentrat' -n +elta +un'rii( iar

pentru croaierele de pe +un're se #olosesc con#orta/ile motona"e Carpai( ltenia

)i %teaua +un'rii( cu o capacitate de peste 4!0 de locuri.

Pentru croaierele pe Earea Aea&r'( s,a construit na"a tip cataraman +ierna cu

aproape 200 de locuri )i care #ace le&'tura -ntre Constana )i staiunile de pe litoral(

$#orie Aord )i Ean&alia.

d. Transporturile aerieneau ap'rut mai triu( s,au impus rapid( a"nd "itea

34


35/131

ridicat' de /or care asi&ur' acoperirea -n timp scurt a unor distane #oarte mari(

con#ortul ridicat( #olosirea celor mai scurte rute( num'rul redus de accidente ).a.

Transporturile aeriene sunt tot mai mult solicitate de turi)ti( dar au )i o serie de

dea"anta:e( cum ar #i dependena de condiiile meteorolo&ice( costul ridicat al

c'l'toriilor( posi/ilit'i reduse de cunoa)tere a peisa:elor sur"olate( capacit'ile de

transport relati" limitate.

Pentru 'rile cu teritorii -ntinse a"ionul repreint' cel mai adec"at mi:loc de

transport( nu numai turi)ti( ci )i de c'l'tori.

n ultimul timp se intensi#ic' transporturile cu elicopterul( mai cu seam' pe

distane mici( -n onele accidentate sau &reu accesi/ile.

Transportul turistic cu a"ionul -n sistem c>arter sau pe curse re&ulate este

asi&urat de companiile aeriene interne sau e;terne.Principalele ora)e )i staiuni /alneoclimaterice dispun de o important' reea de

mi:loace de transport local( care asi&ur' accesul turi)tilor c'tre o/iecti"ele din on'( ca )i

le&'tura cu reeaua de transporturi naionale )i internaionale.

e. Transporturile specialesunt #olosite -n re&iunile accidentate. @tt c'ile #erate

de munte( ct )i transporturile pe ca/lu tele#eric( telesc>i "in s' spri:ine turismul montan

din tot cursul anului )i pentru sporturile de iarn' sc>i( /o/.@ceste #orme de transport au de"enit o component' a in#rastructurii staiunilor

turistice de altitudine( contri/uind la sporirea "alorii turistice a locurilor.

35


36/131

Cap. II. STRATEIA DE DE)*OLTARE TURISTIC+

%.1. Planificarea strate$ic"

Plani#icarea -n turism #ace parte din procesul de ansam/lu de luare a deciiilor(

asi&urndu,se preciarea o/iecti"elor de atins( sta/ilirea )i selectarea "ariantelor de

aciune( implementarea acestora )i e"aluarea reultatelor care se "or o/ine pe seama lor

Toader


37/131

Principalele componente ale unei deciii strate&ice -n turism sunt?

%copurile )i o/iecti"ele stau la /aa ocup'rii de c'tre #irm' a unui loc pe pieele

"iateD

6ma&inarea )i poiia pe pia' #irma este interesat' s' )tie care sunt )i care "or #i

percepiile clienilor( ace)tia din urm' putnd #i reali sau potenialiD

%trate&iile )i pro&ramele #i;ea' aciunile ce "or a"ea loc -n "ederea atin&erii

o/iecti"elorD

Gu&etul resursele necesare atin&erii scopurilor propuseD

Controlul periodic al modului -n care se derulea' aciunile( cum sunt #olosite

resursele( -n #uncie de mediul intern sau e;tern -n care #irma -)i des#')oar'

acti"itatea.

$la/orarea planului strate&ic -n turism este destul de comple;' )i se iau -n

considerare o serie de #actori. +ac' #irma turistic' dore)te ac>iiionarea unei

am/arcaiuni( urmnd ca aceasta s' #ie #olosit' -n acti"it'i turistice( ea tre/uie s' in'

cont de o serie de #actori( cum ar #i?

te>niciD

:uridiciD

economico,#inanciariD

operaionaliD

administrati"i )i de personalD

de mediu.

ricare din ace)ti #actori pot sta la /aa modi#ic'rii deciiei de ac>iiionare a

am/arcaiunii.

Plani#icarea strate&ic' -)i propune trei puncte principale?

analia produs pia'D

ela/orarea modelelor de cre)tere tip produs pia'D

poiia #irmei )i a ser"iciilor sale.

37


38/131

Portofoli&l pro/&' 9 pia%

n cadrul unei companii mari de turism( porto#oliul produs pia'( cunoscut )i

su/ denumirea deporto%oliu de a%acerioriporto%oliu de S!8 uride unit'i de a#aceri

strate&ice strategic )usiness units( #iind #ormat din unit'i )i su/unit'i de turism(

mana&ement propriu( conturi proprii( piee proprii( planuri proprii.

n caul #irmelor mici( unitatea de a#aceri strate&ic' poate #i cuprins' -n cadrul

unui produs sau ser"iciu turistic.

8oarte util'( -n analia porto#oliului unei #irme turistice( se poate do"edi matricea

tip !C propus' de Goston Cosultin&


39/131

c Strategia de-1oltrii pieei( ce se concentrea' pe &'sirea unor piee noi pentru

ser1iciile 1ec(iim/'rile pieei( -n literatura de

specialitate sunt recunoscute ca opiuni strate&ice? strate&ia acti"'( strate&ia adapti"' )i

strate&ia pasi"'.

Strategia acti1 este caracteristic' -ntreprinderilor moderne preocupate de

per#ecionare( care anticipea' sc>im/'rile pieei )i inter"in -n in#luenarea acestor

sc>im/'ri -n scopul #olosirii lor pentru cre)terea pro#itului. @ceast' strate&ie presupune )i

cunoa)terea permanent' a modi#ic'rilor din mediul e;tern( depistarea oportunit'ilor )iin#luenarea e"oluiei acestuia printr,un proces continuu de ino"are.

Strategia adapti1 presupune meninerea -ntreprinderii pe o anumit' pia'

aducnd sc>im/'ri -n acti"itatea sa.

Strategia pasi1 este caracteristic' -ntreprinderilor cu posi/ilit'i reduse care -)i

modi#ic' acti"it'ile -n urma sc>im/'rilor inter"enite pe pia'.

+up' poiia -ntreprinderii #a' de e;i&enele pieei( e;ist' strate&ia e;i&enei

ridicate( strate&ia e;istenei medii sau strate&ia e;istenei reduse.Strategia e0istenei ridicate const' -n acordarea unei atenii mai mari calit'ii

produselor )i ser"iciilor urmnd ca acestea s' satis#ac' -n mod corespun'tor cererea

consumatorului #iind pre#erat' de marile lanuri >oteliere etc.

Strategia e0istenei mediiconst' -n o#erirea de produse di#erite consumatorilor )i

este caracteristic' -ntreprinderilor cu un potenial mai modest.

Strategia e0istenei reduse este #olosit' -n caul unei piee mai s'race( unde

ni"elul concurenei este #oarte sc'ut.

Ca opiune strate&ic' se poate adopta o strate&ie o#ensi"' sau o strate&ie

de#ensi"'.

Strategia o%ensi1este adoptat' de o -ntreprindere ce are un potenial puternic )i o

marc' de renume dorind s' de"in' lider pe pia'.

42


43/131

Strategia de%ensi1este utiliat' de -ntreprinderile cu potenial mediu )i mic care

doresc s',)i menin' cota de pia' sau c>iar s' )i,o restrn&'.

C>iar )i dup' sta/ilirea unei strate&ii( -ntreprinderea tre/uie s' urmee o nou'

etap'( cea de control( -n care reultatele o/inute sunt e"aluate.

+ac' reultatele -ntreprinderii sunt corespun'toare( -ntreprinderea poate #olosi -n

continuare aceea)i strate&ie sau acela)i tip de opiuni strate&ice( iar -n caul -n care

reultatul o/inut nu este cel a)teptat( -ntreprinderea tre/uie s' modi#ice strate&ia )i s'

continue ale&erea sau modi#icarea ei pn' la atin&erea reultatului dorit @urelia , 8elicia

%t'ncioiu( 2004.

Tipoloia 'trateiilor /e pia%

STRATE(II

PO)IIA ;NTREPRINDERII 5A+ DEienele

pieei

2. Ni3el&l

o!petiieia. %trate&ia

cre)terii

/.%trate&ia

meninerii

c. %trate&ia

restrn&erii

a. %trate

&ie

nedi#ereniat'

/.%trate&ie

di#ereniat'

c. %trate&ie

concentrat'

a. %trate&ie acti"'

/. %trate&ie

adapti"'

c. %trate&ie pasi"'

a. %trate&ia

e;i&enei

ridicate

/. %trate&ia

e;i&enei medii

c. %trate&ia

e;i&enei reduse

a. %trate&ie

o#ensi"'

/. %trate&ie

de#ensi"'

S&r'a, Editura Marketer, !ucureti, '??"

%.'. Strate$ia prosli tristic

%trate&ia de produs are o serie de o/iecti"e( acestea #iind strns le&ate de m'rimea

&amei de produse )i ser"icii care compun o#erta -ntreprinderii( de &radul de noutate al

acestora( ct )i ni"elul lor calitati".

ntreprinderea turistic' utiliea' strate&ia de produs pentru atin&erea unor

o/iecti"e di"erse? consolidarea poiiei deinute -ntr,un anumit se&ment de pia'D

cre)terea &radului de p'trundere -n consum a unui produs sau ser"iciuD

l'r&irea pieei produsului prin atra&erea de noi se&mente de turi)tiD

di#erenierea #a' de produsele similare ale #irmelor concurenteD

43


44/131

o mai /un' poiionare a produselor -n cadrul o#ertei naionaleD

cre)terea cotei de pia' a produsului sau ser"iciului.

n cadrul strate&iei de produs e;ist' cte"a direcii principale?1. Strategia de %le0i)ilitate a produsului turistic presupune o urm'rire ct mai atent' a

e"oluiei cererii turistic'( a pieei turistice ct )i capacitatea de adaptare permanent' a

o#ertei la cerinele )i e;i&enele cererii pe piaa turistic'.

@ceast' strate&ie are la /a' urm'rirea permanent' a pieei )i presupune des#')urarea

unei politici promoionale acti"e( o#ensi"e.

2. %trategia de di%ereniere

n cadrul acesteia( -ntreprinderea turistic' dispune de mai multe elemente de

susinere? produsul -n ansam/lul s'u( ser"iciile asociate produsului( personalul implicat -n

acti"itatea de comercialiare )i prestare a ser"iciilor( ima&ine.

+i#erenierea prin produs se realiea' prin poiionarea acestuia -n cadrul o#ertei

turistice la ni"el onal( naional( internaional( prin caracteristicile speci#ice ale

produsului( prin stilul produsului )i satis#aciile pe care acesta le o#er' etc.

%trate&ia prin produs este le&at' de e;istena -n cadrul o#ertei a unicatelor

naturale( istorice( ce con#er' &aranii de succes pe piaa turistic'.

%trate&ia de di#ereniere prin produs ine cont de calitatea acestora ct )i puterealor de a se adapta la e;i&enele pieei( acestea din urm' #iind impuse de consumatori.

+i#erenierea prin ser"icii asociate produsului este o strate&ie ce poate aduce

/ene#icii -ntreprinderii prin unicitatea )i "arietatea ser"iciilor incluse -n produsul turistic.

Prin di#erenierea personalului de comercialiare )i prestare a ser"iciilor( se

urm're)te satis#acerea cerinelor turi)tilor( respectul #a' de turi)ti( credi/ilitate -n rndul

clienilor( comunicare cu clientela turistic' etc. Toate acestea necesit' o pre&'tire

adec"at' -n domeniul relaiilor pu/lice.

+i#erenierea prin ima&ine urm're)te punerea -n "aloare a ima&inii produsului

turistic( utilind instrumente speci#ice comunicaiei pu/licitate( marc'( relaii(

pu/licitare etc..

%trate&ia de di"ersi#icare a produsului turistic urm're)te satis#acerea cerinelor

consumatorilor( acestea putndu,se realia prin?

44


45/131

adoptarea unei strate&ii de selectare a componentelor o#erteiD

strate&ia meninerii &amei de produse )i ser"icii( -n caul -n care acestea satis#ac

ne"oile consumatorilorD

strate&ia l'r&irii pieei produsului.%trate&ia de -nnoire a produsului turistic( prin -nlocuirea produselor "ec>i

de cele noi( acestea din urm' #iind net superioare din punct de "edere calitati"( ducnd la

satis#acerea ne"oilor consumatorilor.

@lte strate&ii de produs sunt strate&iile de produs seoniere ct )i cele de produs

e;traseoniere.

Principalele direcii strate&ice de produs turistic -n e;traseon sunt?

com/inarea unor elemente de atracti"itate cu &rade di#erite de seonalitate( a#late -n

one apropiate( u)or accesi/ile prin poiia lor &eo&ra#ic'. $;emplu? produsul turistic

o#erit se poate preenta #ie ca o com/inaie de dou' se:ururi( de dimensiuni apropiate(

#ie ca o com/inaie inclund un se:ur )i o e;cursie pe un circuit datD

com/inarea( -n "ariante multiple( a ser"iciilor o#erite( elementul "aria/il #iind( de

o/icei( ser"iciile de mas'. $;emplu( com/inaiile #olosite cel mai des sunt numai

caare( caare mic de:un( caare demipensiuneD

di"ersi#icarea ser"iciilor de a&rement( prin o#erirea ilnic' a unor posi/ilit'i "ariate

de ale&ere a modului de petrecere a timpului li/er destinat odi>neiD

o#erirea de se:ururi "aria/ile ca lun&imeD

deta)area( -n cadrul o#ertei( a unor produse care( prin natura lor( nu preint' o

seonalitate pronunat'. $;emplu? e;cursii scurte( -n care moti"aia turistic' este

repreentat' de elemente istorice( practicarea sporturilor de iarn'( unele mani#est'ri

sporti"e( culturale )i #olclorice etc.D

di"ersi#icarea ser"iciilor prestate populaiei din ona de acti"itate a -ntreprinderii

turistice. $;emplu? di"ersi#icarea produciei culinare( o#erirea de pro&rame de

di"ertisment -n unit'ile de alimentaie pu/lic'( or&aniarea de mani#est'ri

e;poiionale *aleric' lteanu

".$.'. Caracteristicile produsului turistic@

45


46/131

Prin produs turistic se -nele&e totalitatea /unurilor )i ser"iciilor o#erite turi)tilor

de c'tre una sau mai multe -ntreprinderi turistice a&enii de turism sau prestatori direci

>otel( restaurant etc..

Produsul turistic este deci o #orm' de comercialiare a o#ertei turistice. ntre

componentele produsului turistic e;ist' o relaie de interdependen'( #iecare dintre

acestea a"nd un rol important -n crearea satis#aciei clienilor.

Principalele caracteristici ale produselor turistice@

sunt etero&ene reultat al dependenei ser"iciilor de dot'rile materiale )i persoana

prestatoruluiD

sunt comple;e reultat al com/in'rii -n "ariante multiple a elementelor

componenteD

sunt nestoca/ile elementele care le compun e;emplu? locurile din a"ion( 'pada(

nopile de caare nu pot #i stocateD

se produc pe m'sur' ce se mani#est' consumulD

au caracter seonier( cu e;cepia reuniunilor( a#acerilor )i parial( turismul de s#r)it

de s'pt'mn' sau cel /alnear.

".$.". Tipuri de produse turistice

+up' num'rul ser"iciilor pe care le inte&rea'( produsele turistice se -mpart -n?

integrale megaproduse/( care sunt produse comple;e( constituite din toate &enurile

de ser"icii de /a' )i au;iliareD

compuse( din a c'ror componen' lipsesc unele ser"icii de /a' de transport( decaareD

simple,care presupun prestarea unui sin&ur ser"iciu( restul ne#'cnd su/iectul o#ertei

turistice.

+up' timpul ct moti"aia turistic' poate #i meninut' )i durata o#ertei(

4


47/131

ele se "or &rupa -n?

dura)ile( cnd ne"oia de turism )i posi/ilitatea acoperirii ei se menin o anumit'

perioad' de timp( ele le&ndu,se de o)iecti1e turistice, dura)ilee;emplu? Easi"ul

ReteatD

nondura)ile( -n caul c'rora durata o#ertei este #oarte redus'

+up' natura lor )i a moti"aiei care le &enerea'( produsele turistice

pot #i de ordin?

culturalD

istoricD

sporti1D

medicalD %amilialD

comercial( etc.

n #uncie de durata se:urului( se distin& produsele turistice?

de se2ur( cu durata mai mare de o i( care la rndul lor pot #i?

, de se2ur lung sau 1acaniere( a"nd durate relati" mariD

, de se2ur scurtsau de AeekBend( durnd doar cte"a ileD

de o -i( de &enul e;cursiilor.n raport cu distana pe care se deplasea' turi)tii( ser"iciile sunt?

pe distan mic-n cadrul aceleia)i re&iuniD

pe distan medie-n cadrul aceleia)i 'ri( de pild'D

pe distant mare-ntre 'ri sau continente.

n raport de perioada din an -n care se realiea'( ser"iciile turistice se &rupea'

-n?

de se-on( inclundu,le pe cele din lunile de 1ar iulie , au&ust( cnd suntpro&ramate ma:oritatea concediilor( sau din :urul sr)torilorde Cr'ciun( de Pa)ti

etc.D

;n a%ara se-onului( adic' -n restul anuluiD

oca-ionale.

47


48/131

und -n considerare num'rul persoanelor c'rora le sunt adresate( produsele

turistice sunt?

indi"iduale

de #amilie

de &rup

Binnd seama de modul -n care se derulea'( ser"iciile turistice se -mpart -n?

itinerante( cnd o/iecti"ele turistice "iate de /ene#iciari sunt amplasate -n locuri

di#erite( ei trecnd pe rnd pe la #iecare de re&ul' -ntr,un circuit -nc>isD

de se2ur( cnd /ene#iciarul le consum' -n acela)i loc.

Binnd seama simultan de mai multe din criteriile de:a menionate( literatura de

pro#il operea' )i cu urm'toarele tipuri de produse turistice? produse =la c(eie> %or%etare/, care -n&lo/ea' -n structura lor toate tipurile de

produse de:a menionate in#ormare( reer"are( transport( caare( mas'( a&rement )i

care contri/uie la satis#acerea ne"oii de turism a unei persoane sau colecti"it'i(

o#erindu,i,se acesteia ca unprodus %initde re&ul'( de c'tre o or&aniaie de turismD

produs tip =staiune>( care se preint' ca un centru de se2ur /a' sporti"' )i de

a&rement( staiune /alnear'( centru de con&reseD

produse tip e1enimentsporti"( cultural( recreati"( a c'ror durat' de "ia' este #oarte

scurt'( care se caracteriea' printr,un risc relati" ridicat datorat caracterului e#emer

)i concurenei acer/e( prin e#ort mare or&aniaional )i promoional( prin di#icult'i

mari de &estionare etc.

Distriia prosli tristic

8irmele prestatoare de ser"icii turistice produc )i o#er' clientelei ser"icii pre&'tite

pentru a #i consumate )i sunt puse la dispoiia clientelei( #iind o acti"itate ce se

des#')oar' -n s#era ser"iciilor.

4!


49/131

Rolul ei const' -n #aptul c' #acilitea' ac>iiionarea )i consumarea ser"iciilor

turistice de c'tre clientel'( -n primul rnd( iar -n al doilea rnd #ace posi/ile compararea )i

ale&erea de ser"icii turistice care plac cel mai mult clientelei.

+istri/uitorii specialiai realiea' o preselecie a produselor turistice le&at de

calitate )i de ona turistic' etc.

+istri/uia -n turism -i eli/erea' pe clieni de o serie de acti"it'i pe care ace)tia

nu au timp s' le des#')oare e;? operaii de cercetare( cunoa)terea o#ertei( e"aluarea

tari#elor etc..

n acela)i timp distri/uia -ndepline)te o serie de #uncii printre care?

adaptarea o#ertei turistice la cerereD

asi&urarea trans#erului ser"iciilor de la prestatori la /ene#iciarD

"narea produselor -n a"ans -n caul produselor perisa/ileD

reer"area produselor turistice.

n cadrul distri/uiei e;ist' o serie de canale( acestea din urm' constituind

o pro/lem' le&at' mai ales de ale&erea acestora.

@ceast' ale&ere se #ace -n #uncie de caracteristicile pieei( ale produselor( ale

concurenei etc.

+in punct de "edere economic( prin canalul de distri/uie se realiea' trecerea

produsului de la produc'tor la consumator( acest lucru #'cndu,se prin preena unor

intermediari.

Canalele de distri/uie sunt di#erite( e;istnd o "arietate a acestora e;? un

ser"iciu de transport aerian poate #i "ndut prin intermediul unei a&enii de "oia:( a unui

o#iciu de turism etc.

Principalele dimensiuni ale unui canal de distri/uie a ser"iciilor turistice?

lungimeadat' de num'rul unit'ilor comerciale prin care se realiea' "narea ,

cump'rareaD limea dat' de num'rul unit'ilor comerciale care particip' la distri/uirea

ser"iciilorD

adncimea&radul de apropiere al ultimului distri/uitor de /ene#iciarul ser"iciilor.

+up' &radul de control( canalele de distri/uie turistice pot #i?

49


50/131

necontrolate( -n caul -n care nici o or&aniaie de turism nu mai poate controla

sistemul de distri/uie( e;istnd o -nele&ere mutual' -ntre produc'tori )i distri/uitoriD

inte&rate "ertical( -n care #unciile an&rosi)tilor )i detaili)tilor sunt controlate de o

sin&ur' or&aniaieD

coordonate "ertical( -n care controlul asupra canalelor de distri/uie de c'tre

an&rosi)ti( se #ace prin contracte -nc>eiate cu prestatorii de ser"icii turistice.

n #uncie de lun&imea lor( canalele de distri/uie pot #i directedac'

ser"iciile sunt "ndute -n urma unei -ntlniri directe dintre prestator )i consumator )i

indirecteatunci cnd -ntre cei doi e;ist' un intermediar.

$;ist' trei tipuri de distri/uie( le&ate de m'rimea o#ertei ct )i de intensitatea

cererii?

e0clusi1 se caracteriea' prin preena unui sin&ur canal de distri/uie( #iind "iat

doar un sector &eo&ra#icD

intensi1 se caracteriea' prin e;istena unui num'r mare de canale posi/ileD

selecti1 repreint' o soluie intermediar'.

Canalele directe

Prin intermediul acestor canale directe ser"iciile turistice sunt "ndute -n

urma unei -ntlniri directe -ntre prestator )i consumator( p'strndu,se -n permanen' un

contact direct cu clientela.

$;ist' -n acest ca o serie de a"anta:e( dintre care se menionea' urm'toarele?

este operati"'D

ser"iciile turistice sunt mai accesi/ile din punct de "edere al tari#elor( e;istena unor

intermediari ar #i pretins adaosD

#irma care prestea' ser"icii asi&ur' un control inte&ral asupra distri/uiei etc.

n turism( distri/uia direct' se poate realia -n mai multe moduri?

a sistemul de reer"'ri de locuriD

/ "n'ri prin coresponden'D

c "n'ri prin tele#onD

d "n'ri la domiciliu.

Canale indirecte

50


51/131

%peci#icul acestor canale este dat de e;istena unor intermediari. Principalele

tipuri de intermediari de pe piaa turistic' sunt? tur,operatorii( a&eniile de "oia:(

or&aniaiile sindicale( centrele de reer"'ri etc.

1 Tur operatorii

Tur operatorii sunt acei care or&aniea' "oia:ele( c'l'toriile( ei -m/innd p'ri ale

produselor turistice e;? ser"icii de transport( de caare( de mas' etc.( acestea #iind puse

la -ndemna clientelei( #ie direct( #ie intermediari. @ce)tia pot o#eri spre "nare un

produs turistic( ce poate s' cuprind' un mi:loc de transport al'turi de un ser"iciu turistic

de caare( mas' etc.D dar -n acela)i timp tur,operatorii pot o#eri doar c'l'torii.

n #uncie de ser"iciile pe care le asi&ur' clientelei( tur,operatorii pot #i?

acompaniatori( cei ce -nsoesc turi)tiiD

&ade( asi&ur' turi)tilor ser"icii de caare( mas' etc.D

inte&ratori( care asi&ur' doar inte&rarea ser"iciilor indi"iduale -n produsul turistic

complet.

Tur,operatorii -ndeplinesc o serie de sarcini? identi#icarea )i cunoa)terea

clientelei( crearea pro&ramelor )i a produselor turistice( distri/uirea cataloa&elor ct )i a

altor in#ormaii( ale&erea celor mai /uni distri/uitori etc.

2 @&eniile de turism distri/uitoareRolul acestor a&enii este acela de a re"inde produsele propuse de tur,operatori

consumatorilor.

+istri/uia prin a&enii poate #i pri"it' ca o distri/uie numeric' num'rul de om,

ile "oia: "ndute de a&eniile prin care se distri/uie un produs turistic )i o distri/uie

"aloric' repreentnd ci#ra de a#aceri a a&eniilor.

@ceste a&enii "or a"ea o/li&aia s' des#')oare o acti"itate de in#ormare )i s#'tuire

a clientelei( iar -n urma ser"iciilor prestate ea "a #i recompensat' prin intermediul unor

comisioane.

@&eniile recepti"e

@&eniile recepti"e sunt #irme turistice din locurile de destinaie care asi&ur'

ser"iciile pentru clienii a:un)i -n locurile de se:ur. =nele a&enii de acest &en nu au dect

51


52/131

o structur' administrati"' #oarte simpl' ce cuprinde doar un /irou( cu un secretar( cu o

dotare mai sumar'( cu tele#on( #a;( copiator etc. $;ist' -ns' )i a&enii de primire cu

/irouri preente -n multe localit'i sau staiuni turistice( ce au ec>ipe de &>ii( cu

autocare( autoturisme cu )o#eri( autoturism de -nc>iriat etc.

Rolul acestor a&enii este acela de a menine )i &aranta continuitatea ser"iciilor )i

asistena consumatorilor( acestea propunnd tur,operatorilor o anumit' &am' de produse

recepti"e o e;cursie de cte"a ile cu autocarul( "iitarea unor muee sau monumente

etc..

$;ist' )i o serie de ali intermediari cum ar #i? reelele de "n'ri ale

transportatorilor companii de transport care )i,au creat propriile a&enii de "oia:(

asociaiile de reer"'ri )i tranacii >oteliere( reelele comerciale o/i)nuite( or&aniatorii

de "oia:e -n autocar( implanturile. @cestea din urm' promo"ea' turismul de a#initate(propunndu,)i s' practice un turism de mas'.

@cti"it'ile de distri/uire au -n "edere?

consumatoriiD

prescriptoriiD

produc'torii de "oia:eD

mass,media.

Binnd seama de num'rul intermediarilor( reelele de distri/uie pot #i?scurtesau

lungi.

+up' aria &eo&ra#ic'( reelele de distri/uire se -mpart -n?

re&ionaleD

naionaleD

internaionale.

+up' specialiare( reelele pot #i?

oameni de a#aceriD

tineretul ele"i )i studeniD

oameni de "rsta a treiaD

oameni de )tiin' etc.

+up' structur'( reelele de distri/uie pot #i?

52


53/131

desc>iseD

restricti"eD

inte&rateD

mi;te. erasim T.

%.*. Promo+area prosli tristic

Promo"area produsului turistic const' -n transmiterea( pe di#erite c'i( de mesa:e )i

in#ormaii menite s' in#ormee pe operatorii de turism )i pe turi)tii poteniali asupra

caracteristicilor produsului turistic )i asupra elementelor componente ale ser"iciilor

turistice o#erite spre comercialiare( s' le de"olte o atitudine poiti"' #a' de

-ntreprinderile prestatoare de ser"icii turistice( cu scopul de a pro"oca modi#ic'ri

#a"ora/ile -n mentalitatea )i o/iceiurile turi)tilor. . %na

Componentele principale ale politicii de promo"are sunt? promo"area "n'rilor(

relaiile politice )i pu/licitatea.

Promo1area 1n-rilor se adresea' cu preponderen' "n'torilor( -n scopul

dinami'rii acti"it'ii de "nare( prin intermediul unei cunoa)teri mai complete a

produselor o#erite.

$ste o "aria/il' cu aciune pe termen scurt( aducnd consumatorului a"anta:e

economice( materiale )i imediate.

Ei:loacele #olosite pentru promo"area "n'rilor -n turism pot #i considerate

urm'toarele? participarea la tr&uri )i e;poiii cu standuri proprii? a#i)e( calendare cu

antetul #irmeiD distri/uirea de cadouri surpri'( pliante( /ro)uri( cataloa&eD pro&rame

educaionaleD mi:loace audio "iuale( diapoiti"e( casete "ideo( C+.

Tr's'tura comun' a acestor te>nici de promo"are o constituie acordarea unor

-nlesniri( care -n ultim' anali' ie#tinesc produsul turistic( #'cndu,l accesi/il unor

se&mente de consumatori cu posi/ilit'i reduse. Cristian %toinaReducerile de tari#e sunt #rec"ent -ntlnite -n practica or&aniatorilor de turism ct

)i reducerile pro&resi"e de tari#e -n raport cu num'rul de ile cump'rate pentru un anumit

se:ur.

53


54/131

@ceast' #acilitate are o puternic' in#luen' promoional'( -n materialele pu/licitare

ea apare su/ #orma unei s'pt'mni &ratuite acordate celor care cump'r' o s'pt'mn' sau

dou' de se:ur. @ici o i de se:ur apare redus' cu 50L( respecti" 33L #a' de tari#ul iniial.


55/131

Principalele #orme ale pu/licit'ii -n turism sunt?

a -n #uncie de o/iect? de produs sau ser"iciu( de marc' )i instituional'D

/ pu/licitatea de produs sau ser"iciu?

, de in#ormare pentru un no produsD

, de condiionareD

, comparati"'D

, de reamintire.

c dup' aria &eo&ra#ic' de r'spndire a mesa:ului? local'( re&ional'( naional' )i

internaional'D

d dup' natura pieei? se adresea' consumatorului sau intermediarilorD

e dup' tipul mesa:ului di#uat?

, de natur' #actual'( prin relie#area caracteristicilor clare ale ser"iciului( produsuluiD, de natur' emoional'( "ind e;ploatarea unor resorturi emoionale ale

indi"idului.

# dup' e#ectul intenionat? imediat )i -ntriatD

& dup' sponsor? produc'torul( intermediarul( ali a&eni economici.

$#iciena unui mesa: pu/licitar -n presa scris'( compus din te;t( ilustraie )iKsau

slo&an( #rec"ena apariiei )i estetica -ncadr'rii. n ultima "reme este pre#erat' ilustraia(

considerat' mai e#icient'. 6. 6onescu( 2000+i#erenierea strate&iilor promoionale -n turism poate #i #'cut' -n #uncie de mai

multe criterii?

a modul de des#')urare -n timp? permanente )i intermitenteD

/ aria de cuprindere? promo"area ima&inii &lo/ale a #irmei( onei( staiunii(

promo"area unui produs sau a unei &rupe de produse )i strate&ia de e;tindere a

ima&inii e;istenteD

c poiia #a' de structurile pieei? nedi#ereniat' pentru -ntrea&a pia'( di#ereniat'

pentru #iecare se&ment )i concentrat' pentru un sin&ur se&ment de pia'D

d caracterul strate&iei? o#ensi"' pentru o/inerea unei cote ridicate de pia' )i

de#ensi"' de ap'rare( spre a,)i menine poiia deinut' pe pia'D

e sediul acti"it'ii promoionale? cu #ore proprii sau cu a:utorul unor instituii

specialiate. *. Galaure( 2000

55


56/131

Cap. III PRE)ENTAREA STAIUNII *ATRA DORNEI

'.1. Pre#entare $eneral"

S&rt i'tori

Primele i"oare scrise despre localitatea *atra +oenei datea' din 14 mai 100(

urmnd ca -n anul 1775 +orna s' intre su/ in#luena austriac'. ntre istoricii mai "ec>i(

numai +imitrie Cantemir a #ost preocupat de e;istena acestor locuri( su/iectul #iind

tratat mai pe lar& -n lucrarea U+escriptio Eolda"iaeU( pe care le a)eaa -ntr,o cate&orie

cu cele din *rancea .

istorie a acestei one /aat' pe documente scrise nu e;ist'( sin&urele in#ormaii(

incomplete )i ele( aparin unor lucr'ri ca? UEono&ra#ia Eoldo"eiU tip'rit' -n 1!!9 de

er )i adislau HuroSsc>i sau -n UTopo&ra#ia

Guco"ineiU de dr. +aniel *ermea. Eai e;ist' de asemenea U6storicul ocolului

Cmpulun&uluiU tip'rit -n 190 de Teodor G'lan.

n UEono&ra#ia Eoldo"eiU precum )i -n UTopo&ra#ia Guco"ineiU se susine c' -n

aceste p'ri( pe la -nceputul secolului al J66,lea pe la 1120( ar #i #ost o mic' repu/lic'

romneasc' independent'( ca parte constituti"' a colului Cmpulun&ului. Cu circa 200

de ani mai triu 1352 a de"enit dependent' de noul principat al Eoldo"ei -ntemeiat de+ra&o) *od'( populaia acestui teritoriu sporind cu emi&rani "enii din @rdeal.

dat' intrat su/ st'pnire austriac' -n 1775( documentele "or/esc despre

su#erinele la care st'pnirea austriac' a supus aceste a)e'ri. parte a localit'ilor

dornene au intrat su/ ocupaie >a//ur&ic'? *atra +ornei( Poiana %tampei( +orna

Candrenilor( 6aco/eni( Cioc'ne)ti( pe cnd alte localit'i au r'mas -n teritoriul Eoldo"ei?

+orna @rini( %aru +ornei. ocuitorii au luptat aproape un secol pentru recunoa)terea

pri"ile&iilor.

@st#el( la s#r)itul acestui secol se #ac pentru prima dat' "alori#ic'ri -n scopuri

terapeutice ale apelor minerale. n 17!!( R IaOuet #ace cunoscute analiele apelor

minerale de la %arul +ornei )i *atra +ornei. Recunoa)terea o#icial' a importanei

i"oarelor minerale se datorea' studiilor din 1!05 ale doctorului 6&natiu Plusc>( ce a

propus un proiect de amena:are al /'ilor( ce a #ost apro/at prin +ecretul administraiei la

5


57/131

17 ianuarie 1!!1. nou' etap' -n de"oltarea staiunii /alneare s,a -nre&istrat -n anul

1!95. a aceast' dat' &eolo&ul %tur a -ntreprins un studiu &eolo&ic al terenului la /aa

c'ruia a stat proiectul de de"oltare al staiunii dup' 1!95. Tot -n acest an se #ace analia

tur/ei de la Poiana %tampei( urmnd a #i date -n #olosin' primele instalaii pentru

aplicarea tratamentului cu n'mol la mod' pentru "remea respecti"'.

Toate aceste amena:'ri au #'cut ca num'rul turi)tilor s' creasc'( asemenea )i

cererea turistic'. Aum'rul persoanelor au crescut de la 400 -n 1!!0 la 5!7 -n 1!9( pentru

ca -n 1905 s' se -nre&istree un num'r de 2144 persoane.

n perioada 1!9,1!97( principalele o/iecti"e turistice ale staiunii

/alneoclimaterice *atra +ornei erau? Cainoul *atra +ornei( Palatul Comunal( Palatul

Aaional( 6"orul V6oan( 6"orul 8erdinant )i 6"orul V%entinela(


58/131

Turismul dornean a continuat s' se de"olte )i dup' 1990( ast'i turismul

de"enind componenta de /a' a de"olt'rii localit'ii( iar *atra +ornei supranumit' )i

VPerla Guco"inei V cap't' reonan' nu numai pe plan naional( dar )i internaional.

A7e$area eorafi%

*atra +ornei este una dintre cele mai mari localit'i cu caracter turistic din

Aordul Eoldo"ei att prin #aptul c' este o staiune /alneoclimateric' ct )i a potenialului

sporti" )i de a&rement.

Eunicipiul *atra +ornei este situat -n partea sudic' a Guco"inei( la o altitudine de

!04 m( la con#luena rurilor +orna )i Gistria( -n depresiunea +ornelor( cuprins' pe dou'

laturi de /cina Eare )i /cina Eestec'ni)ului )i pe latura nord,"estic' de munii

Gistriei. @ceasta este de"oltat' pe dou' terase de acumulare( una de 2,5 m( pe stn&a

5!


59/131

rului +orna( iar alta la 10,15 m pe dreapta rului( pe aceste ni"ele mor#olo&ice a#lndu,

se parcul staiunii ct )i /aele de tratament.

+in punct de "edere &eolo&ic( teritoriul staiunii se -ncadrea' -n ona cristalino,

meooic' a Carpailor rientali( cuprinnd o parte din semis#era tectonic' 6aco/eni ,

*atra +ornei.

+epresiunea este -nc>is' de muni ast#el? -n nord de munii %u>ard( la nord,est de

masi"ul


60/131

+epresiunea se a#l' -ntr,o on' cu clim' montan' r'coroas'( cu in"ersiuni de

temperatur'. @st#el( temperatura aerului -n ora) se situea' -n :urul "alorii de (4 &rade

celsius( cu 7 &rade celsius -n ianuarie )i 1 &rade celsius -n iulie. Cantitatea medie anual'

de precipitaii este de 900 mm pe mp( cu ma;ime -n lunile iunie )i iulie. n timpul iernii

precipitaiile sunt mai numeroase( realind un strat de 'pad' de 1(1,1( m &rosime.

@ceste ierni au o durat' de circa 5, luni pe an( iar -n locurile mai #erite de lumina

soarelui 'pada se menine pn' -n ultimele ile ale lunii aprilie( #a"orind des#')urarea

acti"it'ilor de iarn'.

*e&etaia are un caracter montan( preponderente #iind coni#erele? molidul( /radul(

pinul( ienup'rul )i unele specii de #oioase( paltinul de munte( mesteac'nul( plopul( s'lciile

)i arinul( precum )i ar/u)ti )i su/ar/u)ti? m'ce)( soc ro)u( meur( a#in( meri)or. 8auna din

aceast' on' este preponderent populat' de? cer/( c'prioar'( urs /run( "ulpe( mistre( :der(di>or( ne"astuic'( /ursuc( "idr'. +intre p's'rile de munte speci#ice onei? coco)ul de

munte( cor/ul )i unele specii de r'pitoare. n rurile +orna )i Gistria se -ntlnesc pe)ti

speci#ici apelor reci( de munte? p'str'"( lostri'( clean.

0


61/131

Reer"aii )i arii naturale? Parcul municipiului *atra +ornei( ar/ori seculari?

am/ru( ada( ste:ar( molidD plante ocrotite? am/ru( arin piept'nat( sn&ele "oinicului(

an&elica.

$;istena apelor minerale este le&at' de emanaiile de dio;id de car/on ale

mani#est'rilor post"ulcanice din masi"ul C'limani. n staiune e;ist' 17 surse )i poate #i

e;ploatat un de/it de peste 0mc -n 24 de ore( apa mineral' car/o&aoas' #iind #urniat'(

-n principal de stratul ac"i#er acumulat -n ni"elele permea/ile ale terasei superioare.

Prima atestare documentar' asupra caracteristicilor apelor minerale din *atra +ornei

datea' din 1!70. n ultimii 50 de ani s,au #'cut cercet'ri comple;e >idrolo&ice(

&eo#iice( climatolo&ice )i #iico,c>imice( precum )i lucr'ri de e;plor'ri )i e;ploatare a

surselor >idrominerale.

*atra +ornei dispune de mai multe tipuri de ape minerale( caracterindu,se printr,oindi"idualitate >idro,c>imic' )i &enetic' distinct'?

, ape car/o&aoase( /icar/onatate( calcice( ma&neiene( sodice( #eru&inoaseD

, ape minerale sul#uroase( -n principal oli&ominerale 6aco/eni utiliate -n circuitul

/alnear pentru aerosoli.

1


62/131

=n rol important -n des#')urarea acti"it'ii turistice -l ocup' preena spaiilor

"eri. n municipiul *atra +ornei spaiile "eri ocup' un total de 37>a( din care ona de

a&rement )i parcuri ocup' 3(4>a )i spaiile "eri 0( >a.

Calitatea aerului se datorea' preenei p'durilor de coni#ere /rad( pin( molid( ce

realiea' -n permanen' o;i&enarea aerului -n cursul anului( con#erind un plus de

puri#icare a aerului.

@rmonia peisa:ului montan ce se -ntrep'trunde cu pa:i)tile /o&ate( potenialul

antropic e;istent( au dat acestei one -n &eneral )i staiunii -n particular o puternic'

personalitate( turismul de"enind componenta de /a' a de"olt'rii localit'ii.

'.%. Poteniall tristic al Depresinii Dornelor

Pontenialul turistic naturaleste un #actor de atracti"itate esenial. +e preena

acestuia este le&at' nemi:locit e;istena sau a/sena acti"it'ilor turistice. n cadrul s'u

intr' componentele cadrului natural( cu un aport di#erit( -n #uncie de raporturile

cantitati"e )i calitati"e e;istente -n structura sa.

+epresiunea +ornelor preint' caractere particulare la ni"elul tuturor

compartimentelor cadrului natural( care con#er' posi/ilit'i comple;e de "alori#icare din

punct de "edere turistic.Relie#ul depresiunii include altitudini medii de !00,900 m( -ncadrate de muni.


63/131

Climatul( in#luenat de eta:area relie#ului( de la 5002500m( este unul din #actorii

duali de ma;ima importana? #a"oriani sau dimpotri"'( in>i/ani ai acti"it'ilor turistice.

$lementele climatice speci#ice( #iecare -n parte( sau ca un tot( acionea' stimulati" sau

restricti"( al't

Strategii de dezvoltare a turismului privind Staţiunea Vatra Dornei

Documents

Transcript of Strategii de dezvoltare a turismului privind Staţiunea Vatra Dornei