Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir BucuretiMaster Managementul Afacerilor n Turism

Strategia Turistic a Suediei

Conductor tiinific:conf. univ. dr. Andreea Bltreu Masterand: Pitoaei Carmen - Elena Anul I

Bucureti 2013 CUPRINS

1. CONSIDERAII GEOGRAFICE GENERALE 1.1. Aezare geografic 1.2. Cile de comunicaie 1.3. Cadrul geografic natural 1.4. Cadrul socio-economic 1.4.1. Populaia 1.4.2. Orae 1.4.3. Economia 2. OFERTA TURISTIC 2.1. Potenialul turistic natural 2.2. Potenialul turistic antropic 2.3. Obiective turistice 2.4. Baza tehnico materiala si serviciile turistice ale Suediei 2.2.1. Structuri de primire turistic cu funciuni de cazare i alimentaie 2.2.2. Structuri de primire turistic de agrement, agrement sportiv i divertisment cultural 2.5. Fora de munc n turism 3. CIRCULAIA TURISTIC 3.1.Forme de turism 3.2. Circulaia turistic 4. ORGANIZAREA TURISMULUI N SUEDIA 5. CONINUTUL POLITICII (STRATEGIEI) TURISTICE 6. BRANDUL TURISTIC 7. PERSEPCTIVE DE DEZVOLTARE BIBLIOGRAFIE

SUEDIA

Capitala:StockholmLimba oficial: Suedeza este limba naional (dar nu oficial)limbi minoritare: finlandeza, menkieli, sami, romani i idi. Cei nscui dup cel de-Al Doilea Rzboi Mondial neleg i vorbesc engleza.Grupuri etnice: suedezi, finlandezi si minoritati sami; straini sau prima generatie de finlandezi, iugoslavi, danezi, norvegieni, greci, turciDenumire oficial: Regatul SuedieiAderare UE: 1 ianuarie 1995Sistem politic: Parlamentul este unicameral. Primul ministru i parlamentul (Riksdag) cu 349 membri sunt alei pentru perioade de patru ani, prin vot direct i reprezentare proporional.Suprafa: 449,964 kmPopulatie:9616429 (31 august 2013)Densitate: 20.6/kmPIB: n preul factorilor de producie: 269.2 miliardePIB n preurile pieei: 385.2 miliardePIB pe cap de locuitor: 29.700Rata creterii economice: 0,9%Contribuia la PIB:Agricultur: 1,5%Industrie: 28,9%Servicii: 69,6%Rata omajului: 7,5% (septembrie 2013)Religia: 87% Luterani.Restul 13% sunt:catolici,ortodoc i,musulmani, evrei, budisti.Moneda: Coroana suedez Curs: 1 = 11.4516 coroane1$ = 9.0342 coroaneForma de guvernmnt: monarhie constitutionalaZiua naional: 6 iunie (aniversarea instaurrii dinastiei de Vasa - 1523)

Fus orar: GMT + 1

Cap. 1. CONSIDERAII GEOGRAFICE GENERALE

1.1. Aezarea geografic

Figura 1. Harta Suedia Sursa: http://harta.infoturism.ro/Europa/Suedia/harta

Suedia(suedezSverige) sauRegatul Suediei(Konungariket Sverige) este un stat nEuropa de Nord, situat n partea estic a peninsulei Scandinave, la rmurile Mrii Baltice (Golful Botnic). Cuprinde i numeroase insule din Marea Baltic (Gotland,land.a.). Are frontiera comun cuNorvegiala nord-vest (1619 km de lungime),Finlanda(586 km) la nord-est,Marea Norduluimpreun custrmtorile danezela sud-vest iMarea Balticla est.Sub raportul regionarii geografice Suedia face parte din ceea ce numim obisnuit Europa septentrionala. Ea ocupa acea parte a Peninsulei Scandinave care este cuprinsa intre 550 20 si 690 4 latitudine nordica si 100 58 si 240 10 longitudine estica.

1.2. Cile de comunicaie

Suedia este conectat la lumea exterioar n principal prin intermediul aerului. Aeroportul Stockholm-Arlandaeste cel mai mareaeroportdinSuedia. Este situat n comuna municipal Sigtuna, lng oraul Mrsta, deservind oraeleStockholm(capitalaSuediei) iUppsala, Stockholm fiind la aproximativ 40 km de aeroport. Este unul din cele patru aeroporturi ale Stockholmului (alturi deAeroportul Stockholm-Bromma,Aeroportul Stockholm-SkavstaiAeroportul Stockholm-Vsters. Cu un trafic de peste 17 milioane de pasageri pe an, este al treilea aeroport att alScandinavieict i alNorden(grupul rilor nordice). Este al treilea (ca mrime) din huburileScandinavian Airline System, hubul principal pentru Skyways Express i un focus city pentruNorwegian Air Shuttle.

1.3. Cadrul geografic natural

Suedia ocupa jumatatea estica a Peninsulei Scandinave, avand iesire, in principal, la Marea Baltica. Teritoriul acestei tari are o suprafata de 448 961 kmp caruia i se adauga si insulele mici ce marginesc tarmurile si cele doua mari insule din Marea Baltica-Oland si Gotland. La vest si nord-vest Alpii Scandinavi despart Suedia de Norvegia, in nord-est, raul Muonino si fluviul Torne constituie granita cu Finlanda, in est este scaldata de apele Golfului Botnic,iar la sud-est si sud-vest de cele ale Marii Baltice Relieful este predominant de platou i de cmpie cu urmtoarele particulariti: in vestul i nord-vestul rii se ntind Alpii Scandinavi care ating altitudinea maxima prin vf. Kebnekajse: (alt. 2111 m) existand si alte vrfuri cu altitudini mari precum : Sarek (alt. 2090 m), Sulitjelma (alt. 1914 m).Spre est munii sunt mrginii de un podi, care coboar n trepte spre litoralul cu fiorduri al Mrii Baltice, unde se afl Golful Botnic. n partea sudic a rii se ntind cmpii care nconjoar o mic regiune deluroas, podiul Smaland (alt. 377 m) i cmpia vlurit Skania, cu soluri fertile i peisaje asemanatoare Danemarcei nvencinate. Exist foarte multe lacuri de origine tectono-glaciar, mai ales in cmpia central-sudic a rii. Din cele circa 96.000 de lacuri, mai mari sunt Vnern (5585 km), Vttern (1899 km) i Mlaren (1140 km). Zonele mltinoase acoper peste 10% din suprafaa rii.Capitala Suediei, este situat de o parte i de alta a strmtorii Norrstrm, care leag lacul Mlaren de Marea Baltic i pe cteva insule ale lacului Mlaren, legtura ntre cartierele-insule fcndu-se prin intermediul a nu mai puin de 50 de poduri. Lacul Mlaren a fost cndva un golf al Mrii Baltice care ptrundea adnc n interiorul rii. Micrile de ridicare care au antrenat peninsula au nlat pamnturile desprind apele golfului de cele ale Balticii, formnd lacul Malaren. ntre lac i mare se formeaz un cordon litoral care nu mai permite accesul corbiilor spre interior i oblig crearea unui punct de tranzit pe uscat. Aa a aprut oraul Stockholm la zona de contact dintre mare i uscat cu un dublu rol: economic (asigurnd tranzitul mrfurilor pe continent) i strategic (constituind un obstacol n calea pirailor care urmreau i prdau corabiile negustoreti). Legtura lacului cu marea a fost refcut artificial, necesitatea canalului Norrstrm fiind vital.Coastele suedeze sunt joase, penetrate de numeroase fiorduri care dau tarmului acea particulara nota de dantela Acestea sunt in totalitatea lor o zona de campie.Litoralul suedez nu prezinta inaltimi care sa depaseasca 80m si se desfasoara in general pe o adancime de 60-70km, sub forma unei stepe acoperite cu terenuri cultivate.Caracterele specifice ale peisajului , carora li se alatura istoria petrecuta pe locurile respective, disting in cadrul Suediei trei mari provincii geografice corespunzand tot atator zone bine individualizate.In sud intr-o zona de campie fertila se afla provincia Gotland. In partea centrala se afla a doua mare provincie Svealand, supranumita si inima Suediei . Este zona marilor contraste, zona de campie intinsa in cadrul careia fracturile si dislocarile au creat mari depresiuni ocupate de bazine lacustre. Ultima din cele trei mari provincii, Norrland, este mare si in sensul propriu. Suprafata ei este egala cu aproape jumatate din suprafata tarii si adaposteste in peisajul sever si lipsit de ospitalitate la primul contact, principalele resurse naturale ale tarii.Ceea ce atrage in primul rand atentia celui ce colinda pamantul Suediei este marea varietate a peisajului, rezultata din distributia reliefului, determinata la randul ei de substratul geologic. Muni golai sau ca paduri, coline, rauri, lacuri, campii, coaste dantelate, insule marunte grupate in arhipelaguri se asociaza intr-o desfasurare fireasca, crend acea imagine de ansamblu plina de inedit si diversitate.In ceea ce priveste reteaua hidrografica ea este reprezentat de numeroase ruri n general scurte (Ume 465 km, Lule 450 km), dar cu debite bogate i un potenial hidroenergetic ridicat (mai ales cele din Norrland) i de cele circa 96.000 lacuri, unele de mari dimensiuni. O parte din lacuri i ruri sunt legate ntre ele prin canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Gta, care traverseaz partea de sud a Suediei i face legtura ntre lacuri si ruri pe o distan de 560 de kilometri, de la Gteborg la Stockholm. Fluviile i rurile principale sunt: Klarlven, sterdal, Indalslven, ngerman, Ume, Pite, Lule, Torne; lacuri: Vnern, Vtern, Mlaren, Hjlmaren Storsjn, Siljan.

1.4. Cadrul socio-economic

Suedia este o tara foarte bine dezvoltata din punct de vedere economic. Cea mai intinsa si cea mai bogata dintre tarile nordice, avand o situare care o favorizeaza sub raport climatic. Bogatia Suediei nu face insa parte din acele bogatii de mare varietate si usor de dobandit, ceea ce in plan social, printr-un proces istoric, a determinat tenacitatea, seriozitatea si nivelul de constiinta al populatiei, ceea ce a determinat in ultima instanta inchegarea unei economii puternice bazata nu numai pe resursele proprii ci si pe materiile prime importate.Marile bogatii naturale ale Suediei sunt potentialul energetic al apelor, zacamintele de minereu de fier si cupru si padurile. Ele constituie natura diversificatei economii suedeze, baza ei, dar nu exclusiva. Pilonul principal pe care se spijina economia suedeza este industria. Harta industriala a Suediei are un aspect aparte a carui analiza nu este deloc lipsita deloc de interes. Zona de nord, cea mai intinsa dar si slab populata, este dominata de industria extractiva si cea forestiera. Zona centrala este cea mai puternica sub raport industrial si in acelasi timp cea mai variata sup raportul intreprinderilor. Zona sudica si-a dezvoltat mai ales industriile legate de agricultura, alimentare si alte cateva ramuri proeminente: ciment, chimica, textila. Cea mai important ramur industrial este construcia de maini (autovehicule, motoare diesel, aeronave, ambarcaiuni, echipamente electrice) cu centrele principale la: Stockholm, Goteborg, Vasteras). Economia suedeza este bazat pe industrie i servicii. Suedia dispune de nsemnate zcminte de minereuri de fier, isturi bituminoase, cupru, zinc, wolfram, uraniu, aur, argint care au permis dezvoltarea industriei extractiv, metalurgic (font, otel, aluminiu .a.), constructoare de maini (nave, avioane, automobile, material rulant .a.), energetic (peste 1000 de hidrocentrale, centrale nucleare), forestier, de celuloz i hrtie, chimic i petrochimic, textil, alimentar. In ceea ce priveste agricultura, aceasta este specializat n creterea animalelor pentru lapte i carne (bovine, ovine, porcine, psri) i producia de cereale (gru, orz, ovz, secar). Se mai cultiv cartofi, sfecl de zahar, legume, plante furajere. Suedia export nave, mijloace de transport, echipamente industriale, produse miniere i chimice, hrtie, materiale lemnoase, articole manufacturiere, produse alimentare( Comer extern cu Germania, Marea Britanie, Norvegia, SUA, Danemarca, Frana, rile de Jos, Finlanda .a.) si import combustibili, maini i utilaje industriale, fructe, legume. La nceputul secolului XX, Suedia era o ar preponderent agrar si una dintre cele mai srace naiuni europene.Bogatele sale resurse interne (minereu de fier, material lemnos si putere hidraulic), au permis o industrializare rapid, care a transformat Suedia ntr-un modern stat al bunstrii. Suedia este o ar industrial-agrar dezvoltat, cu o puternic industrie extractiv, siderurgic, a metalurgiei neferoase, iar construciile navale au o mare dezvoltare (la Malmo si Goteborg). Suedia ocup locul 4 pe glob n industria mobilei, locul 5 in producia de cherestea i locul 7 la plci aglomerate i fibrolemnoase. Stockholmul reprezint un important centru industrial i comercial al Suediei (industrie constructoare de maini, electrotehnic, antiere navale, industrie poligrafic, chimic, usoar, pielrie i alimentar). Una dintre cele mai favorabile dezvoltri au cunoscut sectoarele de nalt tehnologie, precum telecomunicaiile i industria farmaceutic, orientate ctre export Scopurile si mijloacele politicii economice suedeze sunt foarte bine determinate. Este vorba in primul rand de ocuparea intregii forte de munca, pentru excluderea somajului, apoi de promovarea unei dezvoltari constante care sa previna eventualele tendinte inflationiste. In aceasta ordine de idei apare ca o necesitate primordiala mentinerea unui comert exterior liber si divers, drept chezasie a unei balante economice echitabile.

1.4.1 Populaia

Suedia are aproximativ 9 616 429 (2013) locuitori (1800 - 2 350 001; 1900 - 5 136 400; 1950 - 7 042 000), natalitatea 14,3; mortalitatea 11; populatia urbana fiind de 85%. Orae principale dup numrul de locuitori: Stockholm (capitala - 1 492 000); Goteborg (433); Malmo (234); Uppsala (167); Linkoping (122); Norrkoping (122); Jonkoping (111); Helsingborg (109). Suedezi, in nord traind circa 15 000 de laponi. In tara sunt circa 400 000 de imigranti (iugoslavi, norvegieni, danezi, turci, polonezi, iranieni, germani, chilieni, s. a. inclusiv romani).

Structura pe varstaeste prezentata in urmatorul tabel:

Structura pe varstaBarbatiFemei

Intre 0 14 ani804.296763.213

Intre 15 64 ani2.933.1832.835.835

Peste 65 ani654.575886.983

Sursa: Institutul national de Statistica 2003

Populatia se concentreaza in partile centrale si de sud ale tarii unde-in arealele urbanizate-densitatea populatiei depaseste 150 loc/km2. in schimb in partea de nord densitatea este mai ridicata in zonele miniere (20 loc/km2) si pe litoral (35 loc/km2). 70% din teritoriu prezinta o densitate mai mica de 6 loc/km2. Culte: protestantism 95%, catolicism, ortodoxism.

n ceea ce privete durata medie de viata n Suedia, aceasta se ridica in anul 2005 la 78.5 ani (barbati) si respectiv 82.9 ani (femei), inregistrandu-se dupa cum era de asteptat o evolutie crescatoare fata de anii precedenti: barbati femei 1995 1997 1999 2001 2003 2005 1995 1997 1999 2001 2003 2005 76.2 76.8 77.1 77.6 78.0 78.5 81.7 82.0 82.0 82.2 82.5 82.9 Populatia este concentrata in partile centrale si de sud ale tarii unde, in zonele urbane densitatea populatiei depaseste 150 loc/km2. In schimb, in partea de nord, densitatea este mai ridicata in zonele miniere (20 loc/km2) si pe litoral (35 loc/km2), aprox 70% din teritoriu prezentand o densitate mai mica de 6 loc/km2. n jur de 84% din populaie triete n zonele urbane. Stockholm, cel mai mare ora al Suediei, are o populaie de 807 311 locuitori si o densitate de 4,230/km2, in timp ce zona urbana a Stockholm-ului si cea metropolitana ating nivelul de 1 milion, respectiv 2 milioane locuitori. Aproximativ 16% din populatia tarii locuieste la ferme sau in sate. Dezvoltarea economica si sociala a tarii a avut ca urmare diminuarea diferentelor dintre locuitorii din sate si cei din orase. Populaia din mediul rural menine un standard de via similar locuitorilor din orae datorit faptului c guvernul garanteaz preuri ridicate pentru produsele agricole i muli locuitori lucreaz n industria i serviciile din oraele apropiate. Biserica luteran este biserica de stat a Suediei, n jur de 75% din populaie fiind de aceast religie. Insa numarul adeptilor este in continua descrestere cu aproximativ 1% pe an datorita faptului ca pana in 1996 toti copiii deveneau in mod automat membrii la nastere daca cel putin unul dintre parinti era de aceasta religie. Incepand cu 1996, devin membrii doar copiii care sunt botezati.Speranta de viataeste mare: aproximativ 78 de ani pentru barbati aproximativ 83 ani pentru femei.

1.4.2. Orae Cele mai mari orae din Suedia

Nr.OraIndicativReedinPopulaie

1BlekingeKKarlskrona151 486

2DalarnaWFalun275 823

3GotlandIVisby57 427

4GvleborgXGvle275 780

5HallandNHalmstad288 527

6JmtlandZstersund126 917

7JnkpingFJnkping331 247

8KalmarHKalmar233 999

9KronobergGVxj179 500

10NorrbottenBDLule251 981

11SkneMMalm1 181 545

12StockholmABStockholm1 912 787

13SdermanlandDNykping262 980

14UppsalaCUppsala306 246

15VrmlandSKarlstad273 511

16VsterbottenACUme257 582

17VsternorrlandYHrnsand244 196

18VstmanlandUVsters262 060

19VstraGtalandOGteborg1 537 444

20rebroTrebro274 877

21stergtlandELinkping417 636

Stockholmulestecapitalai cel mai mareoradinSuedia. Oraul este totodat reedina regiunii administrativeStockholms ln. Stockholmul avea in 2012 o populaie de 1.912.787 locuitori.Fiind capitala Suediei, Stockholm este sediulGuvernuluii alParlamentului. Este de asemenea oraul de reedin alefului statului, RegeleCarol al XVI-lea Gustaf.Prima atestare documentar a oraului dateaz din1252, cnd era o pia important n comerul cu fier din minele de laBergslagen. Se spune c oraul a fost fondat de Birger Jarl, cu scopul de a proteja Suedia de invazia maritim a forelor strine i pentru a mpiedica jefuirea unor ceti caSigtunape laculMlaren.Cimitirul Skogskyrkogrden din Stockholm a fost nscris n anul1994pe lista patrimoniului cultural mondialUNESCO.Oraul este deservit deaeroportul Stockholm-Arlanda, situat ntre Stockholm i Uppsala.Vstra Gtaland este un oras de pe coasta de vest a Suediei.Judeul este a doua cea mai mare (n ceea ce privete populaia) din judeele din Suedia i este mprit n 49 de municipii (kommuner). Populaia sa de 1.537.444 se ridic la 17% din populaia Suediei. De capital i sediul Guvernului din Vstra Gtaland County este Gothenburg.Jude a fost nfiinat n anul 1998, cnd judeul lvsborg, Gteborg i judeul Bohus i judeul Skaraborg au fuzionat.

Oraul Skne (Skne ln), denumit uneori ca judeul Scania, este judeul cel mai sudic administrativ al Suediei. Se nvecineaz cu judeele Halland, Kronoberg i Blekinge. Scaunul de reedin pentru guvernatorul Skne este oraul Malm. Sediul central al Regiunii Skne este oraul Kristianstad. Judeul prezent a fost creat n 1997, cnd judeul Kristianstad i judeul Malmhus au fost comasate, i acoper aproximativ 3% din suprafaa total a Suediei, dar populaia sa de 1.181.545 cuprinde 13% din populaia total a Suediei.

1.4.3. Economia

In secolul XIX, Suedia a evoluat de la o economie bazata in mare parte pe agricultura, catre o tara industrializata si urbanizata. Cu toate ca saracia era inca raspandita in mare parte a populatiei, veniturile au fost suficient de mari pentru a finanta emigrarea unui numar semnificativ de suedezi catre zone indepartate ale globului, in special in Statele Unite al Americii. In a doua jumatatea a sec. XIX s-au pus bazele unui sistem economic modern, prin intermediul reformelor economice, a bancilor si corporatiilor astfel ca in anii 30 Suedia avea unul dintre cele mai ridicate niveluri de trai din Europa. Pa plan politic, statul suedez si-a declarat neutralitatea in timpul ambelor razboaie mondiale, evitand astfel in mare parte distrugerile de ordin material, ajungand datorita cresterii economice postbelice sa ocupe pana in 1970 locul 3 in ce priveste PIB pe cap de locuitor. Incepand insa cu anul 1970 si culminand cu marea recesiune din anii 90, nivelul de trai in Suedia a evoluat mai putin favorabil in comparatie cu alte tari industrializate. Incepand cu a doua jumatate a anilor 90, performantele pe plan economic s-au imbunatatit, astfel ca in anul 2006, Suedia ocupa locul 9 in lume in ce priveste PIB (nominal) per capita. In prezent Suedia are o economie de piata orientata spre export cu un sistem de distributie modern, cu sisteme de comunicatii interne si externe excelente si forta de munca bine pregatita. La baza economiei statului, orientata in principal spre comertul exterior, se afla resursele de lemn, minereuri de fier (locul 3 in Europa) precum si energia produsa de hidrocentrale. Printre cele mai dezvoltate ramuri ale industriei amintim: telecomunicatiile, industria farmaceutica, extractiv, metalurgic (font, otel, aluminiu .a.), constructoare de maini (nave, avioane, automobile, material rulant .a.), energetic (peste 1000 de hidrocentrale, centrale nucleare), forestier, de celuloz i hrtie, chimic i petrochimic, textil, alimentara. In ceea ce priveste exporturile in anul 2005, acestea au vizat in principal statele din Uniunea Europeana (58%), dar si restul tarilor europene (14%), SUA (11%), Asia (10%), celelalte state de pe continentul american (3%), Africa (2%) si Oceania (2%). Pe de alta parte, produsele din import in anul 2005 au provenit din tarile membre UE (71%), restul Europei (14%), Asia (9%), SUA (3%) etc. Industria Suediei este preponderent sub control privat, intreprinderile detinute de stat avand o importanta minora in cadrul economiei, spre deosebire de alte tari occidentale, cum ar fi Austria si Italia. Dintre cele mai mari companii suedeze amintim: Volvo, Ericsson, Vattenfall, Sony Ericsson, Electrolux, Scania, Nordea, Atlas Copco, etc. .

Cap. 2. OFERTA TURISTIC

Suedia este locul cel mai potrivit pentru turistii care pot face drumetii in padure in zone salbatice. Spectacolul soarelui in mijlocul noptii din timpul lunilor de vara in nordul Suediei este fara egal. Pentru un plus de amuzament, turistii pot lua parte la un exercitiu de orientare cu o harta si busola, incericand sa gaseasca drumul spre o zona necunoascuta.

Figura 2. Suedia ofera insa si multe atractii culturale. Unele asezari ale vikingilor au fost declarate de UNESCO Patrimoniu Cultural Mondial, iar orasele mari ale Suediei sunt pline de minunatii arhitectonice, de un mare interes istoric.

2.1. Potenialul turistic natural

Suedia are o retea densa de carari de munte extrem de bine marcate. Exista si cabane in care se pot adaposti turistii daca traseul ales dureaza mai multe zile. Iarna, schiorii apreciaza in mod deosebit partiile care par sa nu se mai sfarseasca. O alta activitate preferata iarna e plimbarea prin padurile inapezite, cu sanii cu motor sau trase de cai. In nordul si centrul Suediei se gaseste, in general, zapada permanent din februarie pana la sfarsitul lunii aprilie. Cu un strop de noroc, turistii pot vedea luminile nordului sau chiar un elan, regele padurilor. Conform unor statistici oficiale,in Suedia mai exista 400 000 de elani. In unele zone se organizeaza chiar safari cu elani. In nord se pot intalni si reni, desi mare parte se gasesc in turmele domesticite ale samilor.

2.2. Antractii antropice

Numeroase orase, in special Stockholm si Kalmar se gasesc pe coasta sud-estica avand impunatoare castele si biserici datand din Evul Mediu. Drumurile publice si transporturile cum arfi caile ferate si autobuzele leaga centrele oraselor de suburbii. In plus, Stockholm are o puternica retea de metrou. In Suedia exista patru mari biblioteci-centre de cercetare: Biblioteca Regala din Stockholm si bibliotecile universitare din Gteborg, Lund si Uppsala. Biblioteca Regala, fondata in 1600, are o vasta colectie de manuscrise suedeze. Cea mai veche universitate, cea din Uppsala a fost fondata in 1477. Biserica suedeza este o Biserica evanghelica-lutherana, evanghelisti lutherani fiind inproportie de 94% iar restul sunt romano-catolici. Scriitorul August Strindberg a devenit cel mai influent scriitor din literatura suedeza ale carui nuvele si piese de teatru s-au jucat in anii 1800 si la inceputul anilor 1900. Tot aici intalnim una dintre cele mai marcante figuri ale stiintei contemporane si anume suedezul Alfred Nobel - inventatorul dinamitei. Dintre festivalurile anuale amintim Festivalul de Jazz din Stockholm - este unul dintre cele mai vechi festivaluri din Suedia si are loc la Skeppsholmen in fiecare an, in august, Festivalul Stockholm Pride este cel mai mare eveniment de acest fel din tarile nordice si are loc in ultima saptamana din iulie a fiecarui an. Se incheie intotdeauna cu o parada, iar in anul 2006 s-a inregistrat o participare de 30 mii de oameni care au alcatuit parada, si aproape 350 de mii de spectatori.

Cursa Vasa

Cea mai renumita competitie sportiva nationala este cursa Vasa, cel mai vechi concurs de schi-fond din lume, cu cel mai mare numar de participanti. In fiecare an, in prima duminica din martie, peste 15 000 de concurenti iau parte la competitie. Cam 2 000 sunt din alte tari. Cursa Vasa s-a tinut pentru prima oara in 1922 si s-a desfasurat pe 89 km in provincia Dalarna din centrul Suediei, de la Mora la Salen. Schiorii merg pe urmele regelui Gustav I Ereiksson Vasa, sub a carui domnie Suedia si-a obtinut independenta . in 1521 el a schiat din Mora pana la Salen incericand astfel sa-i mobilizeze pe locuitori impotriva ocupatiei daneze. Cei mai buni schiori parcurg traseul in mai putin de patru ore . Multi spectatori calatoresc pana acolo sa vada pe viu un adevarat spectacol de schi, evenimentul fiind urmarit si la televizor de circa 2,5 milioane de suedezi.

Smaland-Imparatia de sticla si leaganul Vilei Villekulla

Smaland este un oras sudic cu un peisaj fermecator, cu zone intinse presarate cu lacuri,paduri si smarcuri. Locul e renumit mai ales ca leaganul industriei suedeze de sticlarie, infiintata in secolul XVIII de imigrantii din Boemia. Datorita nenumaratelor ateliere de sticlarie, regiunii dintre Nybro si Vaxjo i se spune Imparatia de sticla . In anumite ateliere vizitatorii ii pot vedea pe mesterii sticlari la treaba , folosind inca unelte si metode traditionale. O atractie deosebita a acestei regini este parcul de distractii Lumea lui Astrid Lindgren situat la marginea localitatii Vimmerby, parcul ofera tuturor amatorilor, tineri si batrani, ocazia sa patrunda in Villa Villekulla si sa vada Ferma Copiilor din Satul Galagios.

Principalele atractii turistice Centrul istoric al orasului Stockholm, ce contine o colectie de cladiri istorice si stradute pietruite. Strazile principale, Osterlanggatan and Vasterlanggatan, sunt zone pietonale cu o multime de magazine si ateliere. Mergeti cu feribotul spre insula Djurgarden, pentru a vizita Muzeul Nordic, Casa Waldemarsudde, in care a locuit artistul Prince Eugen pana in 1947 si Liljevalchs Konsthall. Muzeul de Istorie, ce contine colectii preistorice si arta medievala. Muzeul National adaposteste colectiile nationale de arta frumoasa. Muzeul Vasa contine un vas de razboi vechi de 360 de ani, recuperat din portul Stockholm in 1961. Vizitati al doilea oras al Suediei, Goteborg, patria masinilor Volvo. Descoperiti traditia marinareasca a orasului la Muzeul Maritim (Sjofartsmuseet) si in zona Nordstaden Kronhuset, unde se afla Muzeul Orasului. Malmo-Atractiile includ Castelul Malmohus si biserica St Petri. Mai vizitati muzeele Konsthallen si Rooseum, care adapostesc colectii de arta, si cladirea zgarie-nori Turning Torso. In largul Suediei, Gotland si Oland sunt cele mai mari insule ale tarii. Pe Gotland se afla pesterile Lummelunda si un oras medieval, Kattlundsgard.. In Skane, veti gasi orasul medieval Lund, cu catedrala din secolul XII si ceasul astronomic din secolul XIV. Aproape de Malmo, intre Danemarca si Suedia, se afla cel mai lung pod din lume cu o singura travee - podul Orsund. Regiunea lacurilor consta in mai multe lacuri intinse, campii spatii mari abundand de viata salbatica. Serviti o bautura la Barul de Gheata Absolut si dormiti in paturile de gheata din Hotelul de Gheata din satul Jukkasjarvi, Laponia. Acest hotel se reconstruieste in fiecare iarna. In Jokkmokk ii puteti intalni pe localnicii laponi, puteti admira colectiile de arta si cultura ale acestui popor. Si in Arjeplog se afla un muzeu lapon interesant. O excursie cu barca din Stockholm spre Palatul Drottningholm, unde Teatrul a fost pastrat in forma sa originala din secolul XVIII. Spectacolele care au loc aici folosesc costume si instrumente vechi, autentice. Pe timpul verii profitati de sutele de kilometri de plaja ale Suediei, in special pe coasta de vest. Aici si in zona lacurilor, exista numeroase centre de schi nautic si windsurfing. Suedia are peste 400 de terenuri de golf. Unul dintre acestea, situat la nord de Cercul Arctic, beneficiaza de lumina solara non-stop pe timpul lunilor de vara.

2.3. Obiective turistice

1. Ales Stones (Ales Stennar)

Figura 3. Ales Stones (Ales Stennar)

Am auzit cu totii despre Stonehenge, dar putini sunt cei care stiu de formatiunea monumentala de pietre, denumita Ales Stones. Reprezinta un monument megalitic colosal format din 59 de bolovani de mari dimensiuni, asezati sub forma unei nave. Ales Stones se afla la periferia satului Kaseberga, sudul Suediei si este gratuit pentru public. Potrivit unor fabule si a folclorului scandinav, legendarul Olav Tryggvason, sef al vikingilor, a fost ingropat acolo cu nava sa. Aceasta este, prin urmare, una dintre cele mai vii urme ale perioadei mistice a epocii fierului in nord - pastrarea secretului asupra ispravilor eroice ale vikingilor.

2. Visby, Insula Gotland

Figura 4. Visby, Insula Gotland

Un amestec valoros al spiritului antic si o frumusete captivanta, Visby este cu adevarat remarcabil si poate, cel mai bine conservat oras medieval din Scandinavia. O vizita in orasul Visby si vei fi fascinat de strazile pietruite, spectaculoasele gradini botanice, case fermecatoare si notabilele biserici vechi. Dintre toate acestea cele mai remarcabile atractii sunt cele 16 biserici vechi restaurate pentru care orasul este renumit.

3. Vechiul Oras Stockholm (Gamla stan)

Figura 5. Vechiul Oras Stockholm (Gamla stan)

Orasul Vechi - Gamla Stan - reprezinta autenticitatea Stockholm-ului in toate formele sale: de la stradutele pietruite incredibil de inguste la atmosfera neintalnita in alte orase ale lumii. Daca ti-ai planuit sa vizitezi Stockholm-ul de la un capat la altul, acorda Orasului Vechi cel putin o ora sau doua. Oricum, nu te vei satura.Pe acele stradute fascinante te vei intalni cu turisti de toate varstele, pentru ca Gamla Stan intereseaza atat prin istorie cat si prin multimea de magazine asezate unul langa altul, unul in fata altuia, cu multe carti, suveniruri si bijuterii, spre deliciul celor pasionati de shopping. Farmecul acestei zone este sporit si de muzicantii strazii.

4. Palatul Regal - Kungliga Slottet

Palatul Regal - Kungliga Slottet - este folosit ca resedinta si ca punct de lucru in acelasi timp, fiind accesibil membrilor din public. Regele deschide o alta sala publicului aproape in fiecare an, facandu-l astfel unic intre palate.Palatul Regal este situat in vechiul oras si a fost construit pe ruinele predecesorului sau, Tre Kronor, care a fost incendiat in 1697. Design-ul noului palat apartine arhitectului Nicodemus Tessin cel Mic, fiind una dintre cele mai frumoase cladiri baroce din Europa de Nord.

Figura 6. Palatul Regal - Kungliga Slottet5. Biserica Riddarholm

Una dintre cele mai frumoase si autentice biserici medievale din Stockholm, Biserica Riddarholm sau Riddarholmskyrkan, a fost initial o manastire de calugari fondata in 1270. Atat Gustav Vasa, cat si Gustav al III-lea si-au dorit daramarea bisericii, ceea ce din fericire nu s-a mai intamplat. Gustav al II-lea a fost inmormantat aici.

Biserica Riddarholm nu apartine niciunei congregatii, insa a devenit o biserica memoriala care pastreaza ramasitele multor personaje marcante.

Figura 7. Biserica Riddarholm

6. Palatul Drottningholm

Resedinta permanenta a Familiei Regale, palatul este una dintre atractiile turistice de top din Suedia. Uimitorul palat de piatra a fost proiectat si construit de John III al Suediei in 1580, care a folosit ca sursa de inspiratie pentru acest proiect titanic imaginea reginei lui, Catherine Jagellon. Palatul Drottningholm constituie un amestec unic de atractii: teatrul, pavilionul chinezesc si gradinile incredibile ale palatului. Mai mult decat atat, in interiorul sau se poate vedea un mobilier autentic, de arta uimitoare si candelabre, care va face din vizita umneavoastra o experienta "sui generis"Figura 8. Palatul Drottningholm

7. Regatul de Cristal

Un loc extraordinar, unde puteti observa procesul creatiei, Regatul de Cristal este casa celor mai faimosi lucratori in sticla suedezi. Veti fi incantati de abilitatea iubitorilor de sticla si de modul in care acestia transforma sticla topita in creatii de arta minunate. La expozitii si in muzee se pot vedea modele neobisnuite si fantastice colectii antice din sticla. Daca va plac suvenirurile puteti cumpara diferite tipuri de lampi colorate sau decoratiuni produse in acele "magice" fabrici de sticla.

Figura 9. Regatul de Cristal

8. Carlsten

Figura 10. Carlsten

Construita la ordinele Regeleui Carl X al Suediei, cetatea de piatra Carlsten este situata pe cel mai inalt varf al Marstrand. In zilele noastre este un loc istoric remarcabil, care atrage un numar mare de vizitatori. Cetatea a supravietuit celor doua atacuri inamice din 1677 si 1719 si a fost si cucerita, dar dupa mai multe tratate si negocieri, a fost returnata Suediei.

9. Gothenburg

Convingator si cu trasaturi arhitecturale si culturale deosebite, este unul dintre cele mai vizitate orase din Suedia. Muzeul de Arta, Casa Operei, gradina botanica Gteborg, cel mai mare centru comercial din Scandinavia - Nordstan sunt doar cateva din variantele oferite de acest oras. Figura 11. Gothenburg

10. Ericsson Globe

Este cea mai mare cladire sferica din lume, situata in sudul Stockholm-ului. Este vizibila la orizont de la mari distante, intrucat are un diametru de 110 metri si o inaltime de 85 de metri.Ericsson Globe a fost construita intr-un timp record de 2 ani si jumatate. Aceasta arena de sport este utilizata in activitati dintre cele mai diverse - de la opera la meciuri de baschet. Este renumita indeosebi pentru liga de hockey suedez.

Figura 12. Ericsson Globe

11. Castelul Uppsala

Figura 13. Castelul Uppsala"Cladire monumentala, care inspira un mare respect", sunt primele ganduri ale unui vizitator la vederea acestei constructii frumoase. Construit in timpurile glorioase atunci cand Suedia era pe cale sa devina o putere reala in Europa, Castelul Uppsala poarta in spatele zidurilor sale o maretie extraordinara. Ceea ce face si mai special acest castel este povestea lui dramatica si numeroasele evenimente cruciale din istoria suedeza care au avut loc acolo. Dupa incendiul din 1702, cladirea regala a fost grav avariata, dar dupa multi ani de munca asidua a fost reconstruita si restaurata.12. Turnul TV Kaknas

Ofera cea mai buna panorama asupra orasului - poti vedea pana la aproximativ 36 mile, cand vremea permite. De aici se pot vedea Primaria si Arena Sportiva, cladirile impunatoare din jurul pietei Hotorget si cele mai renumite ape ale orasului.Turnul TV Kaknas este situat intr-o zona care a fost cunoscuta inca din 1995 ca Ekoparken, care reprezinta primul parc urban national din lume. La coltul turnului se afla un parc de distractii pentru copii.

Figura 14. Turnul TV Kaknas

13. Arhipelagul Stockholm

Figura 15. Arhipelagul Stockholm

Arhipelagul Stockholm se intinde pe 60 km in Marea Baltica si include peste 24.000 de insule. Puteti folosi o barca cu motor, un vaporas sau un feribot pentru a naviga printre insule. Nu exista sentiment mai placut decat libertatea de a va bucura de vantul ce se joaca cu parul vostru, in timp ce barca este purtata pasnic de valuri. Pe unele insule, va puteti rasfata in conditii de siguranta, bucurandu-va de unele dintre activitatile disponibile: inotul, pescuitul sau culesul fructelor de mare si toate acestea, fara permisiunea expresa a proprietarilor de terenuri.

2.4. Baza tehnico-materiala

In Suedia s-au stabilit trei directii de dezvoltare a turismului: turismul pentru intalniri la nivel inalt; turismul pentru mari evenimente internationale; turismul de vacanta dar cu un scop foarte clar definit (ex: ski, golf, etc) Pentru sustinerea propriei industrii turistice, Suedia se bazeaza in special pe masuri de natura promotionala. Masurile de stimulare de natura financiar-fiscala sau valutara sunt inexistente. TVA-ul care se percepe este la nivelul maxim de 25%, cu exceptia serviciilor de alimentatie din cadrul hotelurilor pentru care este de 12%.Suedia este organizata in 21 de regiuni si 289 municipalitati. Fiecare regiune sau municipalitate este libera sa isi organizeze activitatile din domeniul turismului, avand organizatii turistice locale care isi au propriile obiective si diferite structuri organizationale.Suedia dispune de o industrie hoteliera cu standarde ridicate in toate categoriile. Clasificarea unitatilor intre 1* si 5* este verificata periodic si supusa unor controale severe.

2.4.1. Structuri cu funciuni de cazare turistic n Suedia n perioada 2001-2007

Tipul structurii2001200220032004200520062007

TOTAL733698684.4669667.4655.7658.9

Structuri de 4 / 5 stele170.3173.6178.6183.1187.4190.3200.4

Structuri de 3 stele205.9204.2203.9203.1202.5202.1200.6

Structuri de 1/2 stele178.4172.3166.3152.4148.6143.3142.1

Case particulare150.8148.7135.9130.4128.9120.0115.8

Surs: Tourism and the travel and tourism industry in Sweden, 2008 edition

Se constat c numrul structurilor de primire turistic cu funciuni de cazare turistic ale Suediei oscileaz de la un an la altul. Se poate observa o scdere a unitilor de cazare i anume n anul 2007 existau 658.9 mii uniti de cazare, n scdere, fa de anul 2001 cu 733 mii uniti de cazare turistice. Acesta scdere se nregistreaz cu precdere la structurile de o stea i 2 stele, precum i la casele particulare din turism.Principalele caracteristici ale hotelurilor: structuri de 5* Lux : dotrii exclusive, luxoase, materiale nobile i elegante cu amenajri moderne; arhitectur, dotri, ambian, oferta de servicii precum i categoriile de clieni ai industriei hoteliere de lux; structuri de 4* First Class : uniti de cazare de prim rang, cu dotri excelente, ultramoderne, izolaie fonica, excelen. Se asigur o oferta cuprinztoare mai ales n industria hotelier de vacan wellness, sport, gastronomie, facilitate pentru seminarii standard ridicat al serviciilor; structuri de 3* Confort : hotel, caban, pensiune, pensiune cu mic dejun, toate cu dotri performante i cu un caracter unic pentru locuit. Categorie de oaspei cu pretenii ce include servicii de cazare i confort modest, oferte selecte pentru servicii primire/recepie, buturi, mncruri, gustri, etc.; structuri de 2* Standard: dotri de confort adaptate la scopul impus, categorie de oaspei care este atent la preuri, care caut pe lng cazarea propriu-zis o ofert limitat; structuri de 1* Turist : dotri simple, adic doar acele faciliti care sunt necesare pentru ederea obinuit n cadrul unitii. Categorie de oaspei care caut n principal nu servicii de cazare. Oaspeii apreciaz preurile avantajoase.n 2007 numrul total de hoteluri este de 1.834 cu 3,7% mai mult fa de anul precedent, iar numrul locurilor de cazare de 190.035 (+ 2,8%).

n ce privete cazarea pltit, hotelurile de trei stele au fost cele mai cutate n proporie de 41%, urmate de hotelurile de 4-5 stele (25%), vapor (9%), youth hosteluri (8%) i casele de vacan 8% (figura 2.1). Cei care au ales cazarea neplatit, casele prietenilor i rudele au avut o proporie predominant de 57%.Unitile de alimentaie asigur satisfacerea cerinelor de hran ale turitilor dar i cele ale populaiei locale. Turitii care vor s cunoasc buctria suedez, vor gsi pe ntreg teritoriul trii o gam variat de uniti de alimentaie public, de la restaurante de lux la cantine, hanuri, fast-food-uri.Principalele legi care stau la baza cadrului legal al desfurrii activitii de turism sunt: Legea pentru constituirea fondului de garanie, Legea pentru pachetele turistice, Legea pentru desfurarea activitii din cazinouri, etc.. Legea pentru constituirea fondului de garanie prevede contribuia fiecrei firme care are activitate de turism internaional pentru formarea unui fond de garanie. Din acest fond se suporta cheltuielile legate de sejurul i repatrierea celor care i-au cumprat programe turistice din Suedia, n cazul n care firma vnztoare ajunge n imposibilitatea de a-i respecta obligaiile fa de acetia. Firmele suedeze care au activitate de turism internaional nu pltesc TVA.Cltoriile rezervate cu mult timp n avans reprezint 84% din outbound-ul nordic. Cltoriile all inclusive, respectiv cele organizate pentru care se presupune c se folosete formula rezervrii anticipate reprezint 48% din totalul turitilor care cltoresc de plcere, 54% au fcut rezervri prin intermediul ageniilor. Mediul urban furnizeaz peste 80% din numrul turitilor, iar 50% din turitii provin din marile orae.Suedia prezint o gam variat de oferte turistice, n care asigur diferite servicii cum ar fi serviciile de ghid, translator, servicii de agrement i tratament, o gam diversificat de uniti de alimentaie, unitii de cazare, servicii medicale i multe altele tipuri care ajut la acomodarea i adaptarea ct mai uoar a turitilor.Uniti de cazareCategorieCapacitateFaciliti hotelDotri camera

Radisson Blu Waterfront Hotel, Stockholm

****459 camere-sal de fitness, -piscin, -birou de turism, -masaj / centru de cosmetic, -terenuri de tenis,- asisten medical disponibil, -saun, -baie / cad cu hidromasaj, grdin,-terenuri de joac pentru copii, -hiking, -schi nautic, -salon,

Aer conditionatControlul climeiTelevizorCD PlayerTelefonApeluri locale gratuiteBirouMinibarBai private complet echipateUscator de parHalate de baiePapuci de casaKit de cusutInternet Wi-Fi gratuit

Story Hotel Stockholm

****83 camere- Club de noapte/DJcheck-in/check-out express, - camer de bagaje, - faciliti pentru persoane cu handicap, - babysitting/servicii pentru copii, - centru de afacerisli de conferin i petreceri, - room service- saun,- sal de fitness,- masaj, - spltorie, - curtorie chimic, - recepie deschis nonstop,- camere pentru nefumtori,- lift, - seif, - camer de bagaje,- aer condiionat- magazin de suveniruri/cadouri, - fax/copiator, - serviciu de concierge- restaurant, - bar, - acces internet - birou de lucru - sofa - balcon spatios - A/C individual - televizor LCD prin satelit - telefon direct (international) - telefon in baie - seif -mini bar (continutul contra cost) - uscator de par - facilitati pentru preparare cafea/ceai, - baie spatioasa cu cada - dus si WC.

Berns Hotel Stockholm

****83 camere-saun, -sal de fitness, -cad cu hidromasaj, -piscin n aer liber,-room service, -sli de conferin i petreceri, -centru de afaceri, spltorie, -curtorie chimic,- faciliti VIP n camer,- serviciu de clctorie, -fax/copiator,-restaurant, -bar, -recepie deschis nonstop, -camere pentru nefumtori,- lift, -seif, -camer de bagaje, -aer condiionat- Semn de confidenialitate electrice usa,- Baie cu usctor de pr i telefon,- Du i whirlpool,- terasa,- satelit TV date porturile patul panoul de control pentru,- aer condiionat, -televizor, -Telefon cu linie cu conexiune la modem\/fax,- acces la Internet staionare direct: hrtie de scris i plicuri,- Minibar,- seif,-depozit caseta card Magnetic cheie,-suplimentare paturile i ptuurile disponibile,- 24 de ore room service

Kungsbron Hotel Stockholm

***

151 camere

-sal de fitness, -birou de turism, -masaj / centru de cosmetic, -terenuri de tenis,- asisten medical disponibil, -saun, -baie / cad cu hidromasaj, grdin,-terenuri de joac pentru copii, -salon,

-aer condiionat,- mini - bar, -frigider, -televiziune prin cablu/satelit,- chicinet, -filtru de cafea / ceainic, -cuptor cu microunde,-usctor de pr,-televizor

First Hotel G Gothenburg

****300 camere-restaurant, -bar,- recepie deschis nonstop, -camere pentru nefumtori, -seif, -nclzire, -fumatul interzis n toate spaiile publice i private, -aer condiionat, -restaurant ( la carte),- snack bar,-sal de fitness,

-seifuri pentru laptop,- mini-bar, -filme n camer,- filtru de cafea,- room service-- acces internet - birou de lucru - sofa - balcon spatios - A/C individual - televizor LCD prin satelit - telefon direct (international) - telefon in baie-- uscator de par - facilitati pentru preparare cafea/ceai, - baie spatioasa cu cada - dus si WC.

Elite Plaza Hotel Gothenburg

*****127 camere -saun, -sal de fitness, -cad cu hidromasaj, -room service, -sli de conferin i petreceri, -centru de afaceri, spltorie, -curtorie chimic,- faciliti VIP n camer,- serviciu de clctorie, -fax/copiator,-restaurant, -bar, -recepie deschis nonstop, -camere pentru nefumtori,- lift, -seif, -camer de bagaje, -aer condiionat Aer conditionat Controlul climei Televizor CD Player Telefon Apeluri locale gratuite Birou Minibar Bai private complet echipate Uscator de par Halate de baie Papuci de casa Kit de cusut Internet Wi-Fi gratuit

RESTAURANTE Restaurantul plutitorSalt & Sill este un slep prevazut cu 23 de incaperi care este utilizat drept restaurant de lux. Restaurantul plutitor este specializat pe preparate culinare pe baza de hering si fructe de mare locale.

Figura 16. Restaurantul Plutitor

Lisa Elmqvist

Figura 17. Restaurant Lisa Elmqvist

F12 Restaurant

Figura 18. Restaurant F12

2.4.2. Structuri de primire turistic de agrement, agrement sportiv si divertisment cultural

TEATRE

Bjrngrdsteatern , sau, Christian Thums Commedi - Huus (Comedie - Casa Christian Thum ) i Theums Spelehus ( Play Casa lui Theum) , a fost un vechi teatru suedez n Stockholm, activ ntre 1640 i 1655 . Acesta a fost probabil cel mai vechi teatru din Scandinavia , dar informaiile despre el sunt incomplete .Bollhuset, numit, de asemenea, Stora Bollhuset, Bollhusteatern, i Lejonkulan la momente diferite, a fost numele primului teatru de la Stockholm, Suedia, a fost primul teatru suedez i prima cldire de teatru real n ntreaga Scandinavie. Numele de "Bollhuset" nseamn "Casa Ball", i a fost construit n 1627 pentru sporturi cu mingea i folosite n acest fel timp de patruzeci de ani. Numele Lejonkulan, este defapt numele unei cladiri diferite, care a fost folosita drept spatiu pentru teatru in secolul al 17-lea.Folkan (cunoscut sub numele de Folkteatern) a fost un teatru celebru situat la stermalmstorg n Stockholm,. A fost construit n 1856 i demolat n 2008, din cauza unor probleme cu fundaia. Teatrul a fost numit Ladugrdslandsteatern la inaugurare, dar a fost redenumit la Bijou - Teatern n 1877. A primit numele Folkan n 1887.Teatrul Stenborg, a fost un teatru istoric suedez din secolul al 18-lea, activ ntre 1784 i 1799 n Gamla Stan n Stockholm. Acesta a fost al doilea teatru de la Stockholm n epoca Gustavian. n 1784-1787, nainte de inaugurarea teatrului de Ristell n Bollhuset, a fost singurul teatru dramatic limbii materne n Stockholm.Teatrul Suedez (n suedez: Svenska Teatern sau "Svenskan") de la Stockholm a fost, la nceputul secolului 20, cel mai mare teatru dramatic din Suedia. n timpul anilor si de utilizare, 1875-1925, a fost de multe ori considerat ca fiind cel mai important teatru naional din Suedia (spre deosebire de Teatrul Dramatic Regal). Ea a fost fondat de actorul Edvard Stjernstrm i situat pe Blasieholmen n centrul oraului Stockholm.Du Londel Trupa a fost o trup francez de teatru din secolul 18. Din 1753-1771, a fost activ ca Teatrul francez din Suedia, si a jucat un rol important n istoria teatrului rii.Mindre Teatern (Teatrul Mic), Nya Teatern (Teatrul Nou), Lindeberska Teatern (Teatrul Lindeberg), a fost un teatru suedez la Kungsgatan n Stockholm, activ 1842-1863. Cldirea a fost folosit ca localitie pentru Teatrul Dramatic Regal din 1863-1908.Lejonkulan (n limba englez: The Lion Den), a fost un teatru istoric din Stockholm, activ n 1667-1689. Acesta este menionat n istorie ca primul teatru din Suedia. n 1686, acesta a fost locul primului teatrul suedez.

DIVERTISMENT

Parcul de distractii din Gavle deschis turistilor pe perioada intregului an, in fiecare zi a saptamanii, de luni pana vineri incepand cu orele 9 dimineata, pana la orele 20 ale serii, si in yzilele de sarbatoare legala, sambata si duminica, incepand cu orele 10 ale diminetii, pana la orele 21 ale tarii.Casa Reptilelor din Malmo face parte din Parcul Floketssi este cel mia vechi parc din suedia care prezinta distractii de acest fel.

PARCURI si GRADINI

Lund City Park - parcul detine peste 700 arbori exotici, plate care mai de care mai fumos mirositoare si mai colorate, precum si tpt felul de sculpturi create de artisti cunoscuti din regiune.Gradina Botanica din LundGradina Palmhuset din GoregorgGradina Yoologica Barnens din GoteborgParcul Keillers din GoteborgParcul Karl Johanes din NorrkopingGradina Tropicala din Norrkoping sau Tropicarrium este renumit in lumea intreaga datorita colectiilor sale unice si valoroase de reptile si animale acvatice fiind vizitat anula de sute de turisti. Are o suprafata de aproximativ 2000m2, a fost fondat in anul 1972, cu banii donati de municipalitatea orasului.Personele care il viziteaza vor avea impresia ca intra dintr-o uriasa padure tropicala direct in peisajul de mare. Aici pot admira numeroase specii de animale rare, si mai putin rare, precum: maimute care de obicei traiesc in padurile tropicale, pasari, reptile, si tot felul de insecre, paianjeni si scorpioni.In zona mlastinoasa se intalnesc serpii si crocodilii. n centrul Tropicariumului se gaseste un acvariu unde pot fi admirati rachini ucigasi, delfini, foci, morse, pesti de apa dulce si alge.

2.5. Forta de munca in turism

Forta de munca este alcatuita din aprox. 4.5 milioane rezidenti, din care cca. 1/3 cu studii superioare. PIB calculat pe ora de munca a fost de $31 in anul 2006 (locul 9 in lume), in comparatie cu doar $22 in Spania si $35 in Statele Unite, fiind in continua crestere cu aproximativ 2.5% anual la nivelul intregii economii. Aproximativ 80% din forta de munca este organizata in sindicate, care au dreptul sa aleaga doi reprezentanti in consiliul de administratie al companiilor suedeze ce au peste 25 de salariati. In luna decembrie 2008, numarul persoanelor angajate in grupa de varsta 16-64 ani a fost de 75%, in timp ce rata somajului s-a situat la nivelul de 6.4%. Daca ar fi sa analizam dinamica pietei muncii in ultimul deceniu, observam ca cele mai bune rezultate in acest domeniu le-a obtinut Suedia in anul 2001, cand gradul de ocupare a fortei de munca a fost de 74% iar rata somajului de 4.9%, dupa cum rezulta si din graficele urmatoare:

Urmare alegerilor electorale care au avut loc in Suedia la mijlocul lunii septembrie 2002, turismul a ramas in continuare sub autoritatea Ministerului Industriei Muncii si Comunicatiilor. Turismul este considerat ca o sursa importanta de noi locuri de munca. Industria turistica in Suedia este reprezentanta, in comparatie cu alte domenii de activitate, de mici firme care pot oferi oportunitati pentru noi locuri de munca in toate regiunile tari. Cifra de afaceri anuala in turism este de aproximativ 124 miliarde SEK, ceea ce inseamna aproximativ 2,63% din PNB-ul Suediei, un numar estimat de 126.000 locuri de munca, iar volumul exporturilor din turism atinge cifra de 44 miliare SEK. Numarul lucratorilor din turism in anul 2004 au fost de 166,9 mii angajati ceea ce reprezinta o crestere de 1,4 % fata de anul trecut si 32% fata de 1995. In 2007, locurile de munca in turism sunt estimate undeva la 366.000 de locuri, adica 8.4% din totalul locurilor de munca.

Cap. 3. CIRCULAIA TURISTIC

3.1. Formele de turism practicate

Turismul suedez este mai putin cunoscut pe plan mondial. Statiunile montane si peisajul deosebit care domina aproapetoata suprafata tarii atrag numerosi turisti. Un procent mic din PIB (produs intern brut) este obtinut direct din turism.In Suedia s-au stabilit trei directii de dezvoltare a turismului:turismul pentru intalniri la nivel inalt;turismul pentru mari evenimente internationale;turismul de vacanta dar cu un scop foarte clar definit (ex: ski, golf, etc)In Suedia se pot practica o varietate de forme de turism de la turismul montan, la cel balnear, camping-uri, turism pentru afaceri, automobilistic, etc.Turismul montanse poate practica Suedia prin -drumetii - tara aplina care are o oferta variata, se pot face lungi, preferatele oricarei persone care prefera sa si petreaca mai multe zile in munti si sa savureze peisajele alpine intalnite pe potecile de munte sau practicarea diverselor sporturi de iarna.Exista si turismul balner, odihna si tratament. Austriadispune de statiuni balneare, terme si bai curative. Aproape orice problema de sanatate poate fi tratata, ameliorate, sau chiar prevenita printr-o profilaxie corespunzatoare. Cele mai multe bai si statiuni balneare din Suedia sunt in acelasi timp centre turistice cunoscute si foarte indragite care oferta multe optiuni pentru sport si distractie.Turismul de afaceri si reuniuni. Suedia ofera conditii ideale pentru organizatorii de meeting-uri, conventii, reunini si evenimente speciale print-ro oferta variata si de mare specializare.Produsele turistice importate care se gasesc pe piata Suediei sunt:

turismul de soare, turismul cultural urban circuite tematice, turismul balnear vacante active (golf, hiking, etc), croaziere.Conform unui studiu intocmit de Organizatia Mondiala a Turismului, in 2004, an considerat reprezentativ pentru turismul Tarilor Nordice, atat pe plan cantitativ, cat si pe planul structurii consumului importul de turism al tuturor celor patru tari a fost mai mare decat exportul Suedia a inregistrat 13,9 milioane plecari(51,4% din totalul calatoriilor in strainatate din zona).In ceea ce privestecalatoriile de placere, vacantele au avut un procent de 70%, Spania fiind principala destinatie in proportie de 84%. Calatoriile de afaceri traditionale precum vizitarea clientilor sau vizita la filiale, insumeaza 48% din totalul calatoriilor, iar participarea la targuri, expozitii, seminarii, conferinte 52%.

3.2. Circulaia turistic

Circulatia turistica internationalaSuedia se incadreaza pe locul :-22 in functie de PIB-ul de 455,848 miliarde $-86 dupa populatie avand 9,428,054 (0.14% din populatia lumii)-56 dupa suprafata , avand 450.295 km (0,30% din total)-156 dupa densitatea populatiei avand suprafata 449.964 km(locuitori 9.001.774 , Loc./km 20,0)Impactul turismului asupra PIB,PO,balanta de plati,mediu si culturaTurismul aduce anual veniturile de circa 4miliarde $. Balanta comerciala este excedentara(+15,5 miliarde $ , 2000), principii parteneri fiind tarile UE (55% din export si 67% la import). Suedia are o mare datorie externa(61 miliarde $), iar balanta de plati este deficitara.

Plecarile turistilor suedezi Plecarile turistilor suedezi in strainatate - in strainatate - calatori de vacanta - turism de afaceriDestinatie%

Norvegia 14

Germania 13,7

Danemarca 13,7

Marea Britanie9,5

Finlanda9,5

Franta6,6

Spania3,8

Destinatie%

Finlanda15,3

Danemarca14,0

Spania8,3

Norvegia8,1

Germania7,4

Marea Britanie5,7

Grecia4,0

Destinaiile turitilor suedezi pentru cltoriile n scop professional 2006

Destinaiile de outbound ale turitilor suedezi care cltoresc n scop de plcere 2006 Destinatiile principale de calatorie pe tot parcursul anului sunt Tarile Nordice vecine, Germania si Tarile Baltice.Clima umeda, racoroasa, precum si lipsa soarelui din marea parte a anului ii determina pe nordici sa prefere, in mod special, ca loc de petrecere a vacantelor zonele de litoral ale Spaniei, Greciei, Ciprului si Turciei.

Calatorii de vacanta: motivatie de calatorie: soare si plaja (21 %), vizita rudelor si a prietenilor (22 %), relaxare (21.5 %), cumparaturi (9.3%), etc. mijloace de transport folosite: avion-curse regulata (27%), avion curse charter (21%); autoturism (26.4%); ferry-boat (13.1%), tren (3.0%), autobuz (7.7%). Suma medie cheltuita de o persoana, pe zi, a fost de 774 SEK

Motivaiile cltoriilor de plcere ale turitilor suedezi pentru anul 2005

Modalitatea de transport a turitilor suedezi pentru cltoriile de plcere

Turism de afaceri: - motivatie de calatorie: afaceri personale (67%); participare la conferinte, congrese si simpozioane (21,4%); deplasari la locul de munca (13,8%); studii (2,6%); participari la targuri si expozitii (3,4%); mijloace de transport folosite: avion-curse regulata (61,9%), avion curse charter(10,1%); autoturism (15,5%); ferry-boat (6,4%), tren (2,3%), autobuz (2,4%). Suma medie cheltuita de o persoana, pe zi, a fost de 3.370 SEK.

Motivaiile cltoriilor MICE ale turitilor suedezi pentru anul 2005

Modalitile de transport a turitilor suedezi pentru cltoriile n interes professional

In ceea ce priveste calatoriile spre diverse destinatii aproape 40% din cltoriile profesionale s-au ndreptat ctre rile Nordice.Norvegia a fost cea mai popular destinaie pentru turitii suedezi care au cltorit n interes de afaceri, situndu-se pe primul loc cu 14 %, urmat de Danemarca (13,7 %) i Finlanda (9,5%). Cele mai cutate destinaii, n afara rilor Nordice pentru cltoriile n interes de afaceri au fost Germania i Marea Britanie. Ca motivaie de cltorie, cltoriile de afaceri individuale au reprezentat 67%, participarea la conferine, congrese i simpozioane 21,4%, deplasri la locul de munc 13,8%%, studii 2,6% participri la trguri i expoziii 3,4%. Suma media cheltuit de o persoan pe zi a fost de 3730 Sek.n ce privete cltoriile de plcere, Finlanda a fost pe primul loc ca destinaie urmatde Danemarca, Spania i Norvegia. 37% din totalul cltoriilor de afaceri au avut ca destinaie chiar rile Nordice. Suma media cheltuit de o persoana pe zi a fost de 774 Sek. Peste 70% din cltoriile de afaceri ale suedezilor s-au fcut cu avionul, n timp ce pentru cltoriile de plcere mijlocul predominant de transport a fost avionul n proporie de 52%. Autoturismul, feribotul i autocarul au fost folosite mai mult n cltoriile de plcere dect n cele de afaceri. Dat fiind poziia periferic fa de destinaiile turistice preferate mai mult de 51% din suedezi au utilizat avionul ca mijloc de transport. Cltoria cu autoturismul a reprezentat cel de-al doilea mijloc de transport ca importan (22%).

Sejurul mediu (Sm) AniiTuristi cazatiNr.innoptariSejurul mediu(zile)

2002745900097680001,3

2003762700097150001,27

2004782500097240001,24

Cap. 4. ORGANIZAREA TURISMULUI

Suedia este o monarhie constituional. Parlamentul este unicameral. Primul ministru i parlamentul (Riksdag) cu 349 membri sunt alei pentru perioade de patru ani, prin vot direct i reprezentare proporional.rile Nordice (Danemarca, Finlanda, Norvegia i Suedia) dintre care cu excepia Norvegiei, toate sunt membre UE, sunt caracterizate printr-o economie stabil i un nivel de trai ridicat. Toate aceste ri sunt membre OECD, iar venitul mediu pe cap de locuitor este unul din cele mai ridicate din lume.Cadrul instituional al industriei turisticeIndustria turismului din Suedia se afl sub autoritatea Ministerului Industriei, Muncii i Comunicaiilor. Sectorul turistic este organizat ntr-o reea larg de mici firme distribuite n toate regiunile rii, cu o cifr de afaceri anual de aproximativ 13,3 miliarde Euro (2,63% din PNB) si un numr estimat la 126.000 de angajai. Volumul exporturilor din turism este de 4,73 miliarde euro.Organismul naional suedez cu atribuii de promovare a turismului este VisitSweden care are birouri de reprezentare n Danemarca, Finlanda, Germania, Marea Britanie, Olanda, Italia, Frana, USA, Japonia, Spania i Coreea de Sud. Bugetul pe care Swedish Travel and Tourism Council l-a avut n anul 2004 a fost 9,35 milioane euro. Finanarea se face, att de la bugetul de stat, ct i cu contribuia direct a mediului de afaceri al industriei turistice. Costurile pentru funcionarea birourilor, precum i pentru promovarea general a Suediei ca destinaie turistic sunt suportate de guvern, pentru promovarea proiectelor speciale, implicndu-se financiar toi potenialii beneficiari (firme, organisme zonale i locale, etc.). Tot ca organism guvernamental, pe piaa suedez funcioneaz i Nutek, Agenia Suedez pentru Dezvoltare Economic i Regional93, care are un departament al crui obiect de activitate este efectuarea de analize, studii, statistici pe care le pune la dispoziia agenilor de turism interesai.O alt organizaie profesional foarte important este Swedish Travel and Tourist Industry Federation. Ea reprezint cele 18 organizaii de turism n contactul cu Parlamentul, Guvernul, autoritile publice i alte organisme oficiale.Swedish Tourist Association (STF) este una din cele mai mari organizaii, ce i desfoar activitatea pe baza de voluntariat. Are peste 330.000 membrii mprii n 80 de filiale rspndite pe tot teritoriul Suediei. Alte asociaii din domeniul turismului sunt: Swedish Tourism Trade Association.n politica de promovare a rii ca destinaie turistic autoritatea public se folosete exclusiv de instrumente promoionale n timp ce msurile de politic financiar fiscal sau valutar nu se aplic n mod special. TVA-ul care se percepe este la nivelul maxim de 25%. Doar pentru serviciile de alimentaie din cadrul hotelurilor acesta este de 12%. Politica de credit avantajeaz toate sectoarele economiei prin faptul c dobnzile sunt sczute (2-3%), atta timp ct investiiile se fac pe teritoriul Suediei. Suedia este organizat n 21 de regiuni i 289 municipaliti. Fiecare regiune sau municipalitate este liber s i organizeze activitile din domeniul turismului, avnd organizaii turistice locale care i au propriile obiective i diferite structuri organizaionale. Cele mai multe au denumirea generic de Regional Tourist Board, cu referire la numele regiunii condus de ctre autoritatea administrativ regional i cu suportul financiar al industriei turistice.Orice agent economic poate desfura activitate turistic fr a fi nevoit s se supun unei legi specifice acestui domeniu. Pentru activiti de turism internaional ns, cadrul instituional este format din: legea pentru constituirea fondului de garanie, legea pentru pachetele turistice, legea pentru desfurarea activitii din cazinouri, etc. Legea pentru constituirea fondului de garanie prevede contribuia fiecrei firme care are activitate de turism internaional pentru formarea unui fond de garanie. Din acest fond se suport cheltuielile legate de sejurul i repatrierea celor care i-au cumprat programe turistice din Suedia, n cazul n care firma vnztoare ajunge n imposibilitatea de a-i respecta obligaiile fa de acetia. Firmele suedeze care au activitatea de turism internaional nu pltesc TVA. Legea pentru funcionarea cazinourilor prevede cine are dreptul s lucreze n astfel de uniti, evidenele ce trebuie pstrate (registrele de intrare, nregistrrile, registrele de casa), marcarea jetoanelor, programul de funcionare, etc..

Cap. 5. CONINUTUL POLITICII TURISTICE

Industria turismului din Suedia se afla sub autoritatea Ministerului Industriei, Muncii si Comunicatiilor. Sectorul turistic este organizat intr-o retea larga de mici firme distribuite in toate regiunile tarii, cu o cifra de afaceri anuala de aproximativ 13,3 miliarde Euro (2,63% din PNB) si un numar estimat la 126.000 de angajati.Volumul exporturilor dinturism este de 4,73 miliarde euro.Rolul targurilor si expozitiilor internationale in politica comerciala de promovare a exporturilor de turism.Organismul national suedez cu atributii de promovare a turismului este VisitSweden92 care are birouri de reprezentare in Danemarca, Finlanda, Germania, Marea Britanie, Olanda, Italia, Franta, USA, Japonia, Spania si Coreea de Sud.Bugetul pe care Swedish Travel and Tourism Council l-a avut in anul 2004 a fost 9,35milioane euro.Finantarea se face, atat de la bugetul de stat, cat si cu contributia directa a mediului de afaceri al industriei turistice.Costurile pentru functionarea birourilor, precum si pentru promovarea generala a Suediei ca destinatie turistica sunt suportate de guvern, pentru promovarea proiectelor speciale, implicandu-se financiar toti potentialii beneficiari (firme, organisme zonale si locale, etc).Tot ca organism guvernamental, pe piata suedeza functioneaza si Nutek, Agentia Suedeza pentru Dezvoltare Economica si Regionala93, care are un departament al carui obiect de activitate este efectuarea de analize, studii, statistici pe care le pune la dispozitia agentilor de turism interesati.O alta organizatie profesionala foarte importantaeste Swedish Travel and Tourist Industry Federation.Ea reprezinta cele 18 organizatii de turism in contactul cu Parlamentul, Guvernul, autoritatile publice si alte organisme oficiale.Swedish Tourist Association (STF)esteuna din cele mai mari organizatii, ce isi desfasoara activitatea pe baza de voluntariat. Are peste 330.000 membrii impartiti in 80 de filiale raspandite pe tot teritoriul Suediei.Alte asociatii din domeniul turismului sunt: Swedish Tourism Trade Association, Swedish National Parks Information Centre, Asociatia Hotelurilor si Restaurantelor, Asociatia Propietarilor de Campinguri.In politica de promovare a tarii ca destinatie turistica autoritatea publica se foloseste exclusiv de instrumente promotionale in timpcemasurile de politica financiar fiscala sau valutara nu se aplica in mod special. TVA-ul care se percepeestela nivelul maxim de 25%. Doar pentru serviciile de alimentatie din cadrul hotelurilor acestaestede 12%.Politica de credit avantajeaza toate sectoarele economiei prin faptul ca dobanzile sunt scazute (2-3%), atata timp cat investitiile se fac pe teritoriul Suediei.Suedia este organizata in 21 de regiuni si 289 municipalitati. Fiecare regiune sau municipalitate este libera sa isi organizeze activitatile din domeniul turismului, avand organizatii turistice locale care isi au propriile obiective si diferite structuri organizationale. Cele mai multe au denumirea generica de Regional Tourist Board, cu referire la numele regiunii condusa de catre autoritatea administrativa regionala si cu suportul financiar al industriei turistice.Orice agent economic poate desfasura activitate turistica fara a fi nevoit sa se supuna unei legi specifice acestui domeniu. Pentru activitati de turism international insa, cadrul institutional este format din: legea pentru constituirea fondului de garantie, legea pentru pachetele turistice, legea pentru desfasurarea activitatii din cazinouri, etc. Legea pentru constituirea fondului de garantie prevede contributia fiecarei firme care are activitate de turism international pentru formarea unui fond de garantie. Din acest fond se suporta cheltuielile legate de sejurul si repatrierea celor care si-au cumparat programe turistice din Suedia, in cazul in care firma vanzatoare ajunge in imposibilitatea de a-si respecta obligatiile fata de acestia. Firmele suedeze care au activitatea de turism international nu platesc TVA. Legea pentru functionarea cazinourilor prevede cine are dreptul sa lucreze in astfel de unitati, evidentele ce trebuie pastrate (registrele de intrare, inregistrarile, registrele de casa), marcarea jetoanelor, programul de functionare, etc.

Canale de promovareCotidiane: Dagens Nyheter, 967.000 cititori; Aftonbladet, 1400.000 cititori, Svenska Dagbladet, 420.000 cititori; Metro, 984.000 cititori; Expressen, 1300.000 cititori;Reviste de specialitate: Vagabond 450.000 cititori; Resa Aftonbadet 716.000 cititori; Res 40.000 exemplare;Televiziune: 3 posturi naionale SV1, SV2 si TV4; posturi private difuzate prin cablu: TV3, Kanal 5 si ZTV; alte posturi locale cu caracter comercial, care difuzeaz n principal filme i pentru care abonamentul este foarte scump.Radio: posturi de radio naionale: Sveriges Radio 1, 2, 3 si 4 care nu difuzeaz reclame; posturi private, locale cu foarte multe spoturi publicitare: Lugna Favorita, Radio City, Rix Megapo, etc.

Un alt mijloc important de promovare l reprezint trgurile de turism. Printre manifestri, mai importante sunt Vildmat & ventyr de la Stockholm n luna aprilie, Senior de la Stockholm i Gteborg din lunile octombrie i respectiv noiembrie. Segmentul cruia i se adreseaz trgul Senior este publicul cu vrste de peste 55 ani, o int excelent, datorit resurselor financiare i timpului liber de care dispun, precum i dorinei de a cltori. Acetia viziteaz trgul att pe cont propriu ct i n grupuri organizate, cu autocare, din localiti mai ndeprtate de Stockholm.

Cap. 6. BRANDUL TURISTIC

Drapel, limb, i text sunt cele trei elemente de noua identitate de brand din Suedia . Noul brand este un steag suedez nsoit de cuvntul "Sverige" ( Suedia n suedez ), n noul tip de font "Suedia Sans",de asemenea, conceput exclusiv pentru proiect . Pe site-urile internaionale cuvntul local pentru Suedia, va fi , de asemenea, afiat n textul de mai sus mai mic decat Sverige .Dispunnd de culorile i dimensiunile exacte ca n anii 1600 , steagul marca "reia sub pavilion suedez ca purttor de identitate primar al rii", a scris site-ul Sderhavet lui .Stockholm pe baza de agentie de design Sderhavet a creat noul brand , care a fost comandat de ctre Consiliul pentru Promovarea Suedia ( " Nmnden fr Sverigefrmjande i Utlandet " , NSU ), care opereaz oficial portal de informaii on-line a rii Sweden.se .NSU este alctuit din cinci agenii separate, cu scopul de a promova Suedia n strintate - Ministerul Afacerilor Externe , vizita Suedia , Ministerul pentru ntreprinderi , Energiei i Comunicaiilor , Afaceri Suedia; i Institutul suedez . Noua identitate de brand va fi folosit de ctre toate cele cinci site-uri atunci cnd comunic n numele Suedia , precum i n materiale tiprite .Avnd n vedere c steagul este, desigur, un simbol generic , Svensson si- au dat seama ca au nevoie de ceva unic pentru a nsoi steagul . Asta e atunci cnd sa nscut fontul " Suedia Sans " .Noul brand se concentreaza pe forma i culorile steagului suedez n sine . Inclusiv prin cuvntul suedez pentru Suedia, precum i o traducere local a numelui , " un accent pe patrimoniul lingvistic distinct Suedia este echilibrat de tradiie bine - cunoscut de deschidere ctre lume i respectul pentru alte culturi a rii . "

Sprijinirea aceasta este o platform de comunicare de marca din Suedia , dezvoltata n cadrul NSU ( Consiliul pentru Promovarea Suedia ). Platforma cu steagul Suediei, a fost ceata pentru a transmite si altora - ceea ce suntem , ceea ce credem i ceea ce avem de valoare .

Cap. 7. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE

Organisme-Uniunea Europeana 1995-Organizatia Natiunilor Unite 1946-Consiliul Nordic 1946ReglementariReglementari vamale Regulamentul vamal suedez contine reglementari similare cu ale celorlalte tari membre ale Uniunii Europene. Limitele cantitative pentru anumite produse sunt: 200 bucati tigari; 1 litru bauturi alcoolice; 50 g parfumuri.Conditii de intrare si regim de sedere Conditiile de intrare in Suedia sunt cele prevazute de sistemul de reglementari care guverneaza admisia in spatiul Schengen (statele membre ale spatiului Schengen sunt urmatoarele: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Italia, Luxembourg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Islanda si Norvegia). Aceste conditii sunt urmatoarele: -detinerea unui pasaport/carte de identitatevalabile (valabilitatea pasaportului/cartii de identitatetrebuie sa depaseasca cu cel putin trei luni data incheierii calatoriei); - detinerea vizei valabile aplicata in pasaport, in cazuldeplasarilor pentru care este necesara viza; - absenta unei interdictii de intrare in spatiul Schengen (aceasta poate fi verificata de autoritatile de frontiera prin consultarea Sistemului Informatic Shengen).

Avand in vedere ca autoritatile suedeze nu recunosc cartile de identitate romanesti drept documente de calatorie pentru intrarea, calatoria si parasirea teritoriului Suediei, cetatenii romani pot calatori in aceasta tara numai cu pasaportul.

Strategii-obiectiveRelaiile romno-suedeze sunt foarte bune, bazate pe strns cooperare n domenii de interes comun.Suedia a susinut constant, la toate nivelele politico-decizionale (Guvern, Parlament) obiectivul Romniei de integrare n UE n 2007. A fost prima ar scandinav care a ratificat Tratatul de Aderare al Romniei i Bulgariei la UE.De asemenea, a liberalizat piaa forei de munc din Suedia pentru cetenii romni, nc de la 1 ianuarie 2007.Primele relaii romno-suedeze dateaz din secolul al XVI-lea, domnitorii Moldovei avnd frecvente contacte cu regii suedezi.Ca urmare a nfrngerii de la Poltava, 1709, Regele Carl al-XII-lea al Suediei a petrecut aproape cinci ani la Bender/Tighina (n prezent Republica Moldova), timp n care a avut numeroase contacte cu domnitorii de atunci ai Moldovei i Trii Romneti (Dimitrie Cantemir i Nicolae Mavrocordat, respectiv Constantin Brncoveanu i Stefan Cantacuzino).n a doua jumtate a secolului al XIX-lea, ndeosebi dup Rzboiul de Independen a Romniei, s-au nfiinat mai multe consulate suedeze n ara noastr (Brila, consulat 1852; Galai, viceconsulat-1851-consulat din 1893; Bucureti, viceconsulat-1852-consulat general din 1907; Constana, viceconsulat-1880), precum i consulate romneti n Suedia (Stockholm, consulat general onorific-6 martie 1880; Gteborg, consulat onorific-19 decembrie 1889 i Malm, consulat onorific - 12 decembrie 1901).Relaiile diplomatice dintre cele dou ri au fost stabilite, la rang de legaie, la 19 martie 1916 (data intrrii n funciune a legaiei Romniei la Stockholm - reprezentana diplomatic a Suediei la Bucureti a fost nfiinat n 1921) i ridicate la rang de ambasad la data de 31 ianuarie 1964.De menionat c pe perioada celui de-al II-lea Rzboi Mondial, Suedia a reprezentat interesele romneti n Marea Britanie (de la 15 februarie 1941); SUA (din decembrie 1941); Brazilia (din aprilie 1942) i Argentina (din martie 1944), prin legaiile suedeze din rile respective i n Hong-Kong (din iunie 1941) i Beirut (din iulie 1941) prin consulatele suedeze.

Cooperare economic

n conformitate cu statutul Romniei, de membru al UE, ntre Romnia i Suedia, relaiile comerciale sunt complet liberalizate pentru comerul cu bunuri.La data de 31 decembrie 2010, volumul schimburilor comerciale romno-suedeze a fost de 557,08 milioane euro, n cretere cu 12,4% fa de 2009.Exportul a fost de 291,99 milioane euro, n crestere cu 18,7% fa de anul precedent, iar importurile de 265,09 milioane euro, n cretere cu 6,2% fa de 2009.Balana comercial a nregistrat un sold de +26,90 milioane euro favorabil prii romne. Ponderea comerului cu Suedia n total comer exterior a fost de 0,66%, din care export 0,78% (locul 23) i import 0,57% (locul 26).La data de 31 decembrie 2010 erau nregistrate n Romnia 1.201 societi cu capital suedez, cu o valoare a investiiilor directe de 261,93 milioane euro..Suedia ocup locul 19 n topul investitorilor strini.Ultimii ani au marcat dezvoltarea relaiei bilaterale n multe domenii de cooperare i n mod deosebit,nsectorul mediului i energiei, n baza Acordului privind mediul i energia, semnat la 2 decembrie 2008. Proiecte importante de reabilitare a sistemului energetic naional s-au realizat deja cu sprijin suedez, precum proiectul staiei de desulfurare pentru Termocentrala de la Rovinari (un proiect pilot care sprijin Romnia n respectarea angajamentelor asumate n domeniul proteciei mediului). Totodat, realizarea studiului de fezabilitate pentru construcia Cablului Submarin pentru Transport de Energie ntre Romnia i Turcia reprezint cel mai recent proiect de cooperare bilateral.

Cultur i educaie

La 30 noiembrie 2006, n foaierul slii de concerte Berwaldhallen din Stockholm, a avut loc ceremonia dezvelirii unui basorelief n bronz, creaie a artistului suedez de origine romn Constantin Mara, n memoria marelui dirijor romn, Sergiu Celibidache. Aceast aciune a marcat 10 ani de la dispariia dirijorului romn Sergiu Celibidache, director al Orchestrei Simfonice Radio din Stockholm ntre anii 1962 i 1971. Personalitatea dirijorului romn se bucur n Suedia de o recunoatere aparte. Sub bagheta sa, orchestra a fost complet reconstruit, cptnd o anvergur internaional prin seria de concerte susinute pe marile scene ale lumii.La 1 decembrie 2006 a fost inaugurat ICR Stockholm, primul institut cultural romn din Peninsula Scandinav.La 13 septembrie 2010 a avut loc ceremonia de semnare a Protocolului interinstituional dintre Institutul Limbii Romne i Universitatea din Lund, prin care a fost nfiinat primul Lectorat de limba romn n Suedia.

BIBLIOGRAFIE Marea enciclopedie-Statele lumii (Financiarul) Enciclopedia statelor lumii 2004 Facts Tourism Sweden 2008 Tourism in Sweden 2005, Turistdelegationen, May 2005 Tourism in Sweden 2006, Nutek (Swedish Agency for Economic and Regional Growth), May 2006 http://www.swedenabroad.com http://www.visitsweden.com/sweden/ http://www.infotour.ro/ghid-turistic/suedia/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Suedia www.visit-sweden.com www.tourist.se www.swetourism.se