Universitatea Cretin Dimitrie CantemirFacultatea Management Turistic i ComercialPROGRAM MASTER: MANAGEMENTUL AFACERILOR N TURISM

STATELE UNITE ALE AMERICII

MasterandZAMFIR MARIO RADUANUL I

BUCURESTI2015

Cuprins

1. Date generale11.1. Aezare geografic11.2. Mediul natural21.3. Mediul demografic41.4. Mediul politic61.5. Mediul Economic72. Oferta turistic92.1. Resurse turistice92.1.1. Resurse naturale92.1.2. Marile orae, monumente create de om i alte obiective143. Circulaia turistic214. Organizarea turismului n Statele Unite ale Americii245. Politica turistica a Statelor Unite ale Americii si perspective de dezvolare256. Brand-ul Turistic al Statelor Unite267. Bibliografie27

1. Studiul de impact al turismului asupra ecnomiei

1.1. Prezentarea generala a Statelor Unite ala Americii

Statele Unite ale Americii, abreviat S.U.A este o republic constituional federal, constnd din 50 de state i un district federal - Districtul federal Columbia sau D.C.

Figura 1 Poziia Statelor Unite pe GlobAezare geografic

S.U.A. sunt aezate n partea central a Americii de Nord, avnd ca limite Canada (in N), Oceanul Pacific (in V), Oceanul Atlantic (in E), Mexic si Golful Mexic (in S). Statul Alaska este situat n extremitatea nord-vestic a continentului America de Nord, ntre Canada la est i strmtoarea Behring la vest, iar statul Hawaii este un arhipelag din Oceanul Pacific, situat la circa 3,200 km sud-vest fa de sud-vestul statului California.Teritorii dependente: Zona canalului Panama in America Centrala Istmica, Porto Rico si Insulele Virgine Americane in America Centrala Insulara, Guam si Samoa Americana in Oceanul Pacific, precum si Insulele Pacificului (Mariane, Caroline, Marshall), teritoriu sub tutela O.N.U, administrat de S.U.A. 1.2. Mediul natural

SUA sunt al 4-lea stat din lume ca suprafa, avnd un relief foarte variat i foarte difereniat. n est - Munii Apalai se ntind aproape paralel cu rmul Oceanului Atlantic, pe o lungime de 2.500 km din Noua Anglie pn n Alabama Central. Sunt muni vechi, tocii, orientai de la NE spre SV, cu o alt. max. 2.037 (Mt. Mitchell din lanul Allegheny). n V, paralel cu rmul Oceanului Pacific se desfoar masivul Munilor Stncoi, care ating altitudinea max. 6.194 m - Mount McKinley - n Alaska i cu Mt. Elbert 4.399 m n Colorado. Masivul Munilor Stncoi se ntinde sub forma unor lanuri paralele: n E, lanul Munilor Stncoi de Nord i al Munilor Stncoi de Sud, iar n V: irul munilor Cascade cu Muntele Rainier, 4.302 m i Sierra Nevada cu Mt. Withney 4.418 m alt. Aceste dou lanuri nchid podiuri interioare vaste: Platoul Columbia, Marele Basin, Platoul Colorado, cu altitudini ntre 1.500-2.000 m.

Figura 2 Harta Fizica a Statelor Unite ale Americii

Munii Stncoi domin Marile Cmpii (Midwest-ul), care se desfoar spre E pn la Munii Apalai, avnd o lime de 1.000 km (ntrerupte numai de Munii Ozark (Statul Missouri). La poalele Munilor Stncoi aceste cmpii urc pn la 1.500 m alt. (podiurile Missouri i Nebraska); la E, spre M-ii Apalai, alt. scade pn spre 450 in. Cmpia litoral a Atlanticului (Marile Cmpii - Great Plains) este desprit de lanul Munilor Apalai printr-o zon de piemont strbtut de ruri ce formeaz cderi de ap. Mari deerturi se ntind intre regiunea din sudul statului Nevada, sud estul Californiei i vestul Arizonei.Arhipelagul Hawaii se afl n afara continentului, n Oceanul Pacific, avnd o altitudine maxim de 4.205 m - vulcanul Mauna Kea. Reeaua hidrografic a Statelor unite este foarte bogat: marele bazin al fluviului Mississippi (6.019 km) ocup tot centrul teritoriului, avnd muli aflueni: Missouri, Kansas, Arkansas, Ohio n final vrsndu-se n Golful Mexic. n V, n Oceanul Pacific se vars ruri lungi: Columbia, Colorado, iar Yukonul n Marea Bering; n E, n Oceanul Atlantic, ruri scurte: James, Potomac, Roanoke, Neuse etc. Marile Lacuri Americane sunt situate la grania cu Canada (Superior, Michigan, Huron, Erie, Ontario) i formeaz unul dintre cele mai mari rezervoare de ap dulce de pe glob.

Clima este predominant temperat (ex. Temperat Oceanic pe rmul Oceanului Atlantic, Temperat Continental n centrul rii, subtropical n Florida i California). n Alaska, climatul este rece subpolar, n Nevada temperat i n Hawai este tropical umed. Temperatura variaz n iulie ntre 18 C n Seattle i 28 C n New Orleans, iar n ianuarie, ntre -10 C la Minneapolis i 13 C la Los Angeles. Cantitatea de precipitaii variaz de la peste 100 cm pe coasta de est i de Sud, la 50 cm n bazinul fluviului Mississippi i mai puin de 25 cm n zonele muntoase din Vest. Precipitaiile sunt foarte abundente n apropierea coastei de Vest, n Washington i Oregon 80 cm n zonele joase i 100150 cm n zonele muntoase. Spre California, precipitaiile devin tot mai rare, ajungnd la o cantitate medie de 25 cm n Los Angeles.

Flor - 25% din teritoriul SUA (exceptnd Alaska i Hawaii) este acoperit cu pduri; n E, pduri amestecate, conifere i foioase; n regiunile centrale, prerii (Marile Prerii cu ierburi nu prea nalte) i cmpiile centrale cu ierburi nalte; n Podiul Marelui Bazin - vegetaie xerofit i vegetaie subtropical n sud. n vest, n Munii Stncoi, pduri de conifere. Fauna este foarte bogat, specific mai ales zonei temperate, dar i arctice, subtropicale i tropicale. Pe teritoriul Statelor Unite gsim numeroase parcuri naionale i zone de prezervare a florei i faunei, dintre care: Parcul Naional Yellowstone (la S de rul Yellowstone); Parcul Naional al Munilor Olimpici (N), Parcul Naional al ghearilor (N), Parcul Naional al Marelui Canyon (pe rul Colorado) etc. Fauna este bogata si variata. In padurile de conifere caracteristice sunt animale ca elanul, ursul grizzly, zibelina, hermelina, lupul, vulpea, jderul, veverita, castorul si altele. Mai spre nord, in tundra, traiesc renul, boul moscat, ursul alb, vulpea polara, iepurele alb si altele.In regiunea subtropicala specifice sunt mamiferele ca: jaguarul, puma, tapirul, opossum, furnicarul, maimutele, reptile (caiman, iguane, serpi), pasari (papagali, tucani, pelicani s.a.).

1.3. Mediul demografic

Cu o suprafa total de peste 9,83 milioane km2 (sau circa 3.79 milioane mile ptrate), dintre care circa 85% reprezint teritoriul Statelor Unite continentale ("The Lower 48"), suprafaa Statelor Unite este de aproximativ de 40 de ori mai mare dect suprafaa Romniei, fiind a treia din lume. Partea sa continental msoar peste 5.000 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est) pn la Oceanul Pacific (la vest) i peste 2.000 de kilometri de la grania canadian (la nord) pn la cea mexican (la sud).Statele Unite este nu numai a treia ar ca suprafa din lume, dar i a treia cea mai populat ar a lumii, avnd o populaie de peste 312 milioane de persoane, conform recensmntului din anul 2010. Statele Unite este, n acelai timp, i una dintre rile lumii cele mai diverse din punct de vedere etnic i cultural din lume, ntruct oameni din toate rile lumii au emigrat cndva sau continu s emigreze. Americanii Albi reprezint majoritatea rasial, cu o cot de 72,4% din populaia SUA, spaniolii i latinoamericanii (de orice ras) reprezint 16,3% din populaie, iar afroamericanii sunt cea mai mare minoritate rasial, reprezentnd 12,4% din populaie.74 % dintre americani traiesc in prezent in orase, iar regiunea cea mai populata este nord-estul, intre oraele Boston si Washington. Cel mai urbanizat stat este California, iar cel mai mare ora este New York. Acesta reprezint i principalul port dar i cel mai mare centru financiar si comercial, industriile sale furniznd aproape 10% din productia tarii. Cel mai mare oras din interiorul continentului este Chicago.

Principalele orae din Statele Unite ale AmericiiPhiladelphiaPhoenix

San Antonio

San Diego

New York

Los Angeles

Chicago

HoustonOra(Stat)Populaie urban (2011)Populaie metropolitan (2011)

1New York(New York)8 244 91019 015 900

2Los Angeles(California)3 819 70212 944 801

3Chicago(Illinois)2 707 1209 504 753

4Houston(Texas)2 145 1466 086 538

5Philadelphia(Pennsylvania)1 536 4715 992 414

6Phoenix(Arizona)1 469 4714 263 236

7San Antonio(Texas)1 359 7582 194 927

8San Diego(California)1 326 1793 140 069

9Dallas(Texas)1 223 2296 526 548

10San Jose(California)967 4871 865 450

11Jacksonville(Florida)827 9081 360 251

12Indianapolis(Indiana)827 6091 778 568

13Austin(Texas)820 6111 783 519

14San Francisco(California)812 8264 391 037

15Columbus(Ohio)797 4341 858 464

16Fort Worth(Texas)758 7386 526 548

17Charlotte(Carolina de Nord)751 0871 795 472

18Detroit(Michigan)706 5854 285 832

19El Paso(Texas)665 568820 790

20Memphis(Tennessee)652 0501 325 605

1.4. Mediul politic

Conform Constituiei adoptate n 1787, statul este o republic federal cu regim prezidenial, preedintele fiind ales prin vot indirect (de la un colegiu electoral) pe o perioada de 4 ani. Statele Unite ale Americii au 50 de state i districtul Columbia, avnd aici i capitala Washington. Limba oficial este engleza. Seful statului este Barack Obama din 2009.Puterea legislativ este exercitat de preedinte i de Congres (Senat, 100 de membrii, alesi prin vot indirect pe o perioada de 2 ani). Puterea executiv este exercitat de un cabinet numit i condus de preedinte, ef al statului i al guvernului, un vicepreedinte care l nlocuiete pe preedinte n caz de deces sau de dificulti majore.Fiecare stat are organe executive si legislative proprii.Principalele partide politice sunt reprezentate de Partidul Democrat i Partidul Republican. Sarbatoarea nationala este pe 4 iulie (ziua proclamarii independentei). Drapelul (proportie 9/10) este format din 13 benzi orizontale alternative - rosii si albe avand in coltul din stanga sus 50 de stele albe intr-un dreptunghi albastru.

Figura 3 Harta politic a Statelor Unite ale AmericiiCele 50 diviziuni administrative sunt: Alabama, Alaska, Arizona, Arkansas, California, Colorado, Connecticut, Delaware, Florida, Georgia, Hawaii, Idaho, Illinois, Indiana, Iowa, Kansas, Kentucky, Louisiana, Maine, Maryland, Massachussetts, Michigan, Minnesota, Mississippi, Missouri, Montana, Nebraska, Nevada, New Hampshire, New Jersey, New Mexico, New York, North Carolina, North Dakota, Ohio, Oklahoma, Oregon, Pannsylvania, Rhode Island, South Carolina, South Dakota, ennessee, Texas, Utah, Vermot, Virginia, Washington, West Virginia, Wisconsin, Wyoming si districtul federal District of Columbia.

1.5. Mediul Economic

Datorit condiiilor naturale propice i a sporului demografic (iniial mai ales prin imigraie din Europa - ntre 1800 i 1913 sosind n total cca. 50 milioane de oameni), industria s-a dezvoltat ntr-un ritm rapid, ceea ce a permis SUA s ocupe o poziie de frunte pe arena internaional. Totodat, statul este considerat simbolul economiei libere de pia. Datorit abundenei bogiilor naturale (crbune, petrol, gaze naturale, hidroenergie), el este mai puin dependent de importul de energie dect majoritatea celorlalte state industrializate. Un alt avantaj al su l constituie culturile agricole: America este privit drept grnarul globului, iar o parte important a produciei agricole este exportat n lumea ntreag.

Conform datelor oferite de Biroul de Statistic a Muncii din cadrul Departamentului Muncii al Statelor Unite, n anul 2008, n economia SUA erau ocupate 134.354.250 de persoane, dintre care:

IndustriaNumr de angajai% din totalul angajailor

Agricultur, silvicultur, pescuit, cinegetic385.7300,3%

Minerit644.0700,5%

Utiliti542.2300,4%

Construcie7.671.6805,7%

Producie (confecii)13.960.70010,4%

Vnzare angro5.964.9204,4%

Vnzare cu amnuntul15.642.70011,6%

Transport i depozitare5.306.2403,95%

Industria informaiilor3.019.0402,25%

Finane i asigurri5.990.9304,6%

Industria imobiliar, chirii i arende2.143.1001,6%

Servicii profesionale, tiinifice i tehnice7.519.0605,6%

Administrarea (managementul) companiilor i ntreprinderilor1.915.2501,4%

Managementul administrativ, al resurselor i deeurilor i servicii de remediere8.506.6806,3%

Servicii educaionale12.455.5509,3%

Ocrotirea snti i asisten social16.006.41011,9%

Arte, distracii, recreere1.923.3801,4%

Cazare i servicii alimentare11.341.8108,4%

Alte servicii (cu excepia administraiei publice)3.881.4102,9%

Administraia federal, de stat i local9.533.3907,1%

2. Oferta turistic

Statele Unite ale Americii reprezint una din destinaiile care pot satisface orice turist din toate punctele de vedere. Cltorind de pe o coast pe alta aici poi s faci totul ntr-o singur vizita, fie c doreti o vacan exotic, s schiezi sau sa vizitezi marile orae. Ca destinatie exotic statul Hawai este principala atracie, iar pentru munte i schi statul Colorado, unde se afl Munii Stncoi este destinatia cea mai apreciata de americani. Calatorind pe coasta de est turitii pot vizita orae ca New York, Boston, Miami sau Washington. Pentru cei care doresc mai mult soare pe timpul sezonului rece, orae ca San Diego sau Los Angeles din statul California ofer temperaturii medii de 15-20 grade.

2.1. Resurse turistice2.1.1. Resurse naturale

Cu toate c Statele Unite sunt cea mai mare putere industriala din lume, frumusetea naturala a fost conservat n cele mai multe pri ale rii. Patrimoniul natural i istoric al Statelor Unite este protejat fiind inclus n cadrul a 48 de Parcuri Naionale i a peste 300 de rezervaii de conservare.Principalele Parcuri Naionale sunt: Parcul National Arches (292 km) se afla la nord de Moab, in Utah, si este reprezentativ pentru numarul neobisnuit de mare de arcade si ferestre naturale de stanca. Cele mai cunoscute formatiuni sunt: Arcul Dublu, Arcul Zvelt, Labirintul Furnalului Fioros si Arcul Peisajului, aceasta din urma msurnd peste 93 de metri latime. Parcul a fost declarat Monument National in 1929.

Marele Canion (4 934 km) este unul din primele parcuri nationale din Statele Unite, acesta este aflat in Arizona in apropierea orasului Flagstaff. Itinerariile turistice care duc spre fundul canionului sunt perfecte pentru drumetii si calatorii cu magarul. Tot aici sunt conditii ideale si pentru practicarea turismului nautic. A fost declarat Monument National in 1908 si face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO din 1979.

Canionul Bryce (144 km) aflat in Utah, in apropierea orasului Tropic, cuprinde o fasie de roci sedimentare lunga de 32 km care reprezint portiunea cea mai inalta a formatiunii geologice denumite Grand Staircase. Cele mai cunoscute locuri de observatie sunt Sunrise Piont, Sunset Point, si Bryce Point. Un alt loc ce merita mentionat este Natural Bridge: un pod natural de piatra, lund de 26 m. A fost declarat Parc Naional n anul 1928.

Parcul Tribal Monument Valley (5180 km) aflat in Arizona este partea accesibila turistilor din Monument Valley, o vale pustie cu turnuri monumentale de stanca, ce au forme dintre cele mai caudate. Cele mai cunoscute sunt doua stanci simetrice, apropiate una de cealalta, care ating inaltimea de 300 m. acestea sunt denumite Manusile, deoarece fiecare are un varf lateral care arata ca degetul mare opozabil. ntregul teren apartine tribului Navajo, care incaseaza taxa de vizitare si organizeaza excursii calare sau cu masina. Data infiintarii Parcului Naional - 1868.

Parcul National Yosemite (3080 km) este aflat in California in apropierea orasului Modesto, are o lungime de 11 km si este celebru pentru peretii de granit deosebit de pitoresti si cascadele spectaculoase. O atractie suplimentara a parcului este padurea denumita Mariposa Grove, unde cresc arbori gigantic de sequoia. Aceti sunt cei mai nali copaci i care au cea mai lung durata e via din lume. Data infiintarii parcului - 1890 ( apartine Patrimoniului mondial din 1984).

Great Smoky Mountains (2092 km) este situat la granita dintre Tennessee si Carolina de Nord. Datorita diferentelor majore de inaltime, in regiune exista 5 zone diferite de vagetatie, de la paduri de stejar la flora alpina tipica. Aici clima este caracterizata de un grad ridicat de umiditate si de ploi care ating cantitati de apa de pana la 140 L pe m2 pe an. Parcul a fost nfiinat n 1934. Din 1976, UNESCO a declarat muntii Southern Appalachian Rezervatie Internationala a Biosferei. Face parte din Patrimoniul Mondial din 1983.

Parcul National Muntii Stancosi aflati in Colorado in apropierea orasului Denver, cuprinde doar o mica parte a lantului imens pe care il reprezinta Muntii Stancosi ce se intend pe o suprafata de aproximativ 1000 km2. In fiecare an, aproape 3 milioane de turisti viziteaza zona, dar majoritatea se limiteaza la trasee ce pot fi parcurse cu masina. Sunt planificate itinerarii pentru drumetii si ciclisti. A fost declarat Parc Naional n 1915.

Parcul National Everglades (5858 km2). Everglades reprezinta o regiune umeda surtropicala din sudul Floridei( Miami), care se intinde ntre lacul Okeechobee in nord, golful Florida la sud, mlastina Big Cypress la vest si coasta Atlanticului la est. Parcul National acopera doar regiunea de sud a mlastinilor, inclusive golfurile cu apa mica. Data infiintarii 1947. Rezervatie a biosferei din 1976. Apartine Patrimoniului Mondial UNESCO din 1979.

Parcul National Joshua Tree (3196 km2) aflat in California in apropierea orasului Palm Springs, a fost infiintat pentru a proteja flora salbatica impresionanta care se lupta nu doar cu seceta ci si cu un grad ridicat de salinitate al solului. Temperaturile medii anuale in Imperial Valley depasesc adesea 500 . Aici au fost descoperite unele desene rupestre din perioada paleolitica. Partea de nord include si desertul Mohave unde poate fi gasit ciudatul Yucca brevifolia, arbore al lui Iosua. Parcul a fost declarat Monument Natural National in 1936.

Cascada Niagara este situat la grania dintre statul nord american New York din SUA i provincia Ontario din Canada. Lacul Erie este legat cu lacul Ontario prin rul Niagara cu o diferen de nivel de 58 m, cursul apei fiind desprit n dou brae de insula "Goat Island" (Insula Caprelor). Pe partea nord american cascada are o lime de de 363 m, apele cascadei cad de la 21 m nlime, iar pe cea canadian cu o lime 792 m (n form de potcoav), nlimea cderii de ap fiind 52 m. Debitul de ap fiind ntre 2.832 i 5.720 m/s, n medie 4.200 m/s (debitul dublu al Rinului). Din anul 1800 este aceast regiune deschis turismului. In 1885 statul nord american New York declar, Cascada Niagara ca parc naional, peste un an aceast o urmeaz Canada. Aceast cascad este una dintre cele mai importante atracii turistice din America de Nord.

2.1.2. Marile orae, monumente create de om i alte obiective

New York este situat pe coasta de est a Statelor Unite, fiind considerat oraul reprezentativ al SUA. Este mprit n cinci zone, dintre care cea mai cunoscut este Manhattan - centrul financiar, comercial i politic al oraului. Oraul are 8 milioane de locuitori, i 20 de milioane incluznd zona metropolitan.

Obiective turistice: Statuia Libertii. Ea strjuiete la porile marelui ora pe Liberty Island i nfieaz o femeie cu braul drept ridicat purtnd o tor. Anual este vizitat de un milion de turiti dornici s admire de aproape cea mai cunoscut sculptur a SUA. Este opera sculptorului alsacian Frdric-Auguste Bartholdi i ntruchipeaz ideea de libertate reprezentnd un gest de omagiu al poporului francez pentru poporul american adus cu ocazia primului centenar al proclamrii independenei sale (1876). Pentru construirea ei s-au folosit 120 tone de oel (armtura fiind asigurat de inginerul Gustav Eiffel, genialul autor al turnului din Paris) i peste 8 tone de cupru. nlimea edificiului este de 45 metri, iar piedestalul su este nalt de 26 metri. New York este un ora menit s serveasc drept trm al dialogului i cooperrii internaionale. Uriaa cldire O.N.U., important punct turistic pentru vizitatorii americani sau strini i oglindete silueta sa de paralelipiped uria n apele rului East River. Din 1952, publicului i s-a permis s viziteze sediul O.N.U. astfel c zilnic primete un numr de 1.000-2.000 de vizitatori. Podurile din New York sunt construcii temerare, suple i fascinante, fiecare cu o arhitectur proprie, distinct. Renumitele poduri peste East River i fluviul Hudson vuiesc suprancrcate sub povara mainilor, metrourilor, trenurilor legnd Centrul Manhattan de Continentul American. n timpul nopii sunt luminate feeric ca nite candelabre gigantice care se oglindesc n luciul apelor luminnd zecile de vase de pasageri sau de mrfuri care alunec linitit pe sub ele. Manhattan este unul dintre cartierele dens populate ale New York-ului, este centru administrativ, financiar, comercial i cultural al metropolei. New York ora al culturii i artelor. La Metropolitan Museum se gsete o impresionant colecie de picturi ale atrei universale. Museum of Modern Art primete anual 9 milioane de vizitatori, aici o ncpere adpostete opere ale marelui Constantin Brncui. Muzeele Guggenheim i Whitnez sunt alte dou lcauri celebre de art. Metropolitan Opera House gzduiete cele mai renumite opere i simfonii, iar City Center i New York Theater spectacole de balet de nalt clas. Concertele de muzic country i altele sunt inute la Madison Square Garden i n Long Island la Nassau Collisseum. Central Park - cel mai mare parc din New York nglobeaz un mare lac natural care constituie rezervorul de ap potabil a oraului, n apropiere este un muzeu de istorie natural i o grdin zoologic. Intrarea n parc prin Fifth Avenue este dominat de cteva trsturi mpodobite care ateapt mpreun cu proprietarii lor clieni din rndul turitilor care vor s viziteze parcul. Zgrie-norii, aceste cldiri uriae americane reprezint cea mai de seam form de construcie conceput n America. Una din cele mai elegante cldiri din lume este Empire State Building aflat n Manhattan, ea msoar 449 metri nlime i a mplinit 72 de ani de existen. Este deosebit i datorit acoperiului su original - o piramid n trepte avnd 102 etaje.

Washington, DC este oraul capital al Statelor Unite ale Americii i constituie de unul singur Districtul Columbia (DC). Cu peste 4.400.000 de locuitori, este a zecea cea mai populat zon metropolitan a rii. n Washington se afl Casa Alb (sediul Preediniei) i Capitoliul (sediul Congresului federal), iar n aproprierea sa se afl Pentagonul (sediul departamentului american al aprrii). Pe lng faptul c este sediul guvernului, este i un ora turistic important, cu monumente, cum ar fi cele ale fotilor preedini Lincoln, Jefferson i Washington sau Monumentul victimelor din Vietnam. Proiectat de arhitectul francez Pierre LEnfant, la sfritul secolului al XVIII-lea, a fost primul ora construit special pentru a ndeplini funcia de centru al guvernului. Oraul este situat pe rul Potomac.

Los Angeles, cunoscut ca "L.A." sau ca Oraul ngerilor, este cel mai mare ora din statul California i al doilea ca mrime a populaiei din Statele Unite, fiind ntrecut doar de New York City. Oraul este denumit familiar L.A. de ctre locuitorii si i are o clim sub-tropical extrem de blnd. Extinderea enorm a zonei urbane a fcut din Los Angeles oraul cu cea mai mare arie de ntindere din Statele Unite. Los Angeles este unul dintre cele mai importante centre culturale, tiinifice, educaionale, tehnologice i comerciale ale lumii. A fost gazda a dou ediii a Jocurilor Olimpice, n 1932 i 1984. L.A. este gazda a numeroase instituii de renume mondial ntr-o multitudine de domenii profesionale i culturale. Oraul Los Angeles este liderul mondial al producerii i difuzrii mijloacelor de divertisment, filmelor, programelor de televiziune i nregistrrilor de muzic.Los Angeles este unul dintre cele mai cosmopolite locuri ale lumii. Oameni de pretutindeni au fost constant atrai de calitatea sa de ora deosebit, vremea sa extrem de blnd, poziionarea sa geografic de-a lungul a ceea ce se numete geografic Pacific Rim Gateway, stilul de via vibrant, energia ce pare a se degaja de pretutindeni i de sperana realizrii Visului American.

Hollywood este un cartier a oraului Los Angeles, acesta fiind ntemeiat n 1857. Spre nceputul anilor 1900, mai multe companii de producie cinematografic din New York i New Jersey au nceput s se mute n nsorita Californie, datorit vremii bune i a zilelor mai lungi. Dei lumina electric exista la acea vreme, aceasta nu era destul de puternic ca s expun adecvat o pelicul; cea mai bun surs de lumin pentru producia cinematografic era lumina solar. Compania Nestor, primul studio de film din zona Hollywoodului, a fost fondat n 1911 de David Horsley. n acel an, s-au turnat acolo cincisprezece filme independente. Faimosul nsemn al Hollywoodului a fost ridicat n anul 1923 i era menit s promoveze noile dezvoltri imobiliare pe dealurile Hollywoodului, nfind iniial cuvntul "Hollywoodland". Pentru muli ani semnul a fost lsat s se deterioreze. n 1949, Camera de Comer a Hollywoodului a clcat n prag i s-a oferit s elimine ultimele patru litere i s le repare pe cellalte. Semnul, amplasat n Parcul Griffith, a fost nregistrat ca marc i nu mai poate fi folosit fr permisiunea Camerei de Comer, care administreaz i venerabilul Walk of Fame. Faimoasa cldire Capitol Records de pe Strada Vine, la nord de Bulevardul Hollywood, este un studio de nregistrri nchis pentru vizitele publicului, dar arhitectura sa circular unic este special, prin faptul c pare a fi o stiv de etaje.

San Francisco este cel de-al patrulea ora ca mrime din California i al 14 lea ca mrime a populaiei din Statele Unite ale Americii. Este aezat n Peninsula San Francisco. Este cunoscut pentru aspectul eclectic, datorat unui amestec de arhitectur Victoriana cu arhitectura moderna i pentru libertatea cultural de care da dovada. Este avantajat de poziia insular (ntre Oceanul Pacific i Golful San Francisco).Atracii turistice: Golden Gate Bridge (Podul Golden Gate); Insula Alcatraz; faimoasele tramvaie; Piramida Transamerica; Chinatown; Fishermans Warf de unde se poate zari faimoasa faimoasa inchisoare Alcatraz.

Las Vegas, ora celebru pentru numeroasele cazinouri, orasul luminilor, distractiei si a mirajului castigurilor, capitala a comitatului Clark si cel mai mare oras al statului Nevada.

Miami este situat n sud-estul Statelor Unite. Climatul este tropical, cu veri umede i calde i ierni mai uscate, cu o temperatur de aproximativ 20C. Situat lng Oceanul Pacific, Miami a crescut rapid datorit oportunitilor de creaie i datorit punctelor turisice.Astzi, Miami este unul dintre cele mai mari orae din Florida, i un important centru pentru turism, finane i pescuit. Aici se afl Miami Beach, care are o populaie de 87,933 de mii de locuitori, i este situat n apropierea Cheilor Floridei. Oraul a fost numit Miami dup rul Miami River, care n trecut fusese numit de btinai apa mare. Cea mai important ramur a economiei este turismul, Miami avnd peste 9,5 milioane de vizitatori n fiecare an.Atraciile turistice cele mai importante: plajele din Miami Beach, Key Biscaynes Crandon Park , MetroZoo, Tropical Park, Vechea Manastire Spaniola, Memorialul Holocaustului, Castelul de Coral, Muzeul si Gradinile Viscaya, Piscina Venetiana, etc.

Arhipelagul Hawaii Honolulu capitala Insulei Oahu din Arhipelagul Hawaian Diamond Head Capul de diamant, unul din spectaculoasele cratere stinse care a ramas marturie a intensei activitati vulcanice din zona. Aici se afl Palatul Regal Iolani, singurul palat din Statele Unite, precum si Memorialul Arizona ridicat in amintirea victimelor si a atacului Japoniei asupra Americii la Pearl Harbor din anul 1941. Orasul port Hilo, capitala celei mai mari insule din arhipelag, un adevarat paradis pentru fauna acvatica si terestra de aici dar si caminul a numeroase specii de plante. Pe o suprafata intinsa din cel mai inalt varf al insulei (vulcanul stins Mauna Kea) pana la tarmul oceanului, se pot intalni 3 anotimpuri (iarna, primavara, vara). Varful inzapezit al colosului adormit de inca acum 250.000 de ani (acesta este considerat cel mai inalt munte din lume, baza sa pornind din ocean de la 6000 m adancime, iar deasuptra oceanului se inalta cu 4205 m) domina impunator peisajul, fiind gazda unora dintre cele mai performante observatoare astronomice din lume.Insula Maui, una din perlele arhipelagului hawaian, ascunde paduri luxuriante, plaje cu nisip vulcanic sau panorame de neuitat de pe crestele vulcanilor stinsi. Pot fi remarcate frumusetea si diversitatea florei si a faunei din insula vizitand unul din parcurile nationale: Haleakala sau Wainapanapa. Insula Kauai este cea mai veche din arhipelag fiind printre primele fasii de pamant din zona rezultate in urma intensei activitati vulcanice din Cercul de Foc. Insula mai este cunoscuta si pentru Canionul Pacificului, un canion spectaculos situat chiar in centrul insulei, lung de zece mile si adanc de aproximativ 110 m. Acesta formeaza un tablou spectaculos asemenea unui curcubeu datorita straturilor de roca vulcanica, rosie si maro, care se contopesc cu albastrul si verdele vegetatiei luxuriante.

3. Circulaia turistic

La sfritul anului 2013 Statele Unite ale Americii devenea prima tara a lumii ca venituri obtinute din turism cca. 214.8 miliarde dolari, iar ca numr de turiti clasndu-se pe locul al doilea cu 69.8 milioane de turiti internaionali, fiind depita doar de Frana.

Figura 4 Turisti internaionali in SUA i venituri din turism 1999-2013

Piaa turistic a Statelor Unite ale Americii n cifre

Total Populatie SUA: peste 300 milioane locuitori

Numr de deintori de Pasaport:21 milioane

Pondere detinatori pasaport:7,5% (din total populatie)

Venit anual mediu / familie: 54.800 $ (per familie - doi sau mai multi membri)

Cheltuieli Totale - turism si calatorii: 550 miliarde $ (calatorii in SUA si in strintate)

Total Populatie in anul 2050: 400 milioane locuitori (prognoza)

Ultimele statistici, elaborate de Departamentul pentru Comert al SUA, indica faptul ca americanii cheltuiesc peste 103 de miliarde de dolari pentru calatorii in strintate. Statele Unite devanseaza categoric, in clasamentul mondial cu privire la cheltuielile pentru turism si calatorii in strainatate, pe ocupantele urmtoarelor locuri.Continentul European este destinaia de vacanta preferata de americani. Peste 45% dintre americanii care calatoresc in strainatate au ca destinatie una sau mai multe ri din Europa. De notat este faptul c, in ultimii 15 ani, Asia de Sud-Est si Oceania au castigat cinci procente din piata americana a calatoriilor in strainatate, in principal in dauna Europei si a tarilor din zona Marii Caraibelor. Piata turistica americana este una dintre cele mai dinamice si mai imprevizibile, in acelasi timp. Competitia pentru atentia turistilor potentiali din SUA si pentru bugetele lor de calatorie este foarte puternica. Anticipam insa ca, in conditiile in care noi atacuri teroriste vor putea fi prevenite si economia americana nu va cunoaste perioade de recesiune severa, destinatiile europene vor ramane in topul preferintelor publicului american.

Turism emitator milioane 20002004200620082013

Total turisti61,361,863,663,561,9

Canada15,115,013,812,412,0

Mexic26,219,319,620,220,9

Total peste oceane26,827,330,130,729,0

Turism receptor milioane20002004200620082013

Total turisti51,246,051,057,969,8

Canada14,613,815,918,923,4

Mexic10,511,913,313,614,3

Total de peste oceane25,920,321,625,332,1

Turism domestic

milioane dolari

Figura 5 Venituri din turism domestic in SUA 2000-2013

4. Organizarea turismului n Statele Unite ale Americii

Autoritatea suprem din turism n Statele Unite ale Americii este Oficiul Naional pentru Cltorii i Turism (National Travel & Tourism Office). Acesta face parte din Departamentul de Comer al Statelor Unite ale Americii, secia Administrarea Comerului Internaional.Principalele atribuii ale acestei organizaii sunt: Administrarea sistemului statistic pentru caltorii i turism. Acesta are rolul de a cuantificarea contribuia acestei industrii la economie. Crearea i administrarea activitilor care au legtur cu importul / exportul din turism. Crearea i administrarea politicilor i strategiilor din turism. Contribuire la dezvoltarea economica prin mbuntirea industriei turistice.

Locaie: 14th & Constitution Avenue, NW, Washington, DC 20230.

Organigram:NumeFuncie

Kelly CraigheadExecutive Director

Isabel HillDirector

Melissa BennettProgram Analyst

Mark BrownMarket Research Analyst

Richard ChampleySr. Research Analyst

Curt CottleInternational Trade Specialist

Ron ErdmannTeam Lead, Research

Julie HeizerTeam Lead, Industry Relations

Jennifer KirschInternational Trade Specialist

Margie ParkerProgram Assistant

Schermin SmileyAdministrative Specialist

John TerpeningEconomist

Claudia WolfeEconomist

5. Politica turistica a Statelor Unite ale Americii si perspective de dezvolare

Politica turistica a SUA este in stransa legatura cu prevederile federale privind securitatea nationala sau transportul, un element important al acestei strategii fiind asigurarea unei experiente pozitive tuturor vizitatorilor internationali. Ca si destinatie turistica, nici o alta tara nu poate concura cu diversitatea experientelor de care turisti pot beneficia pe teritoriul Statelor Unite.In anul 2012 guvernul SUA a lansat o campanie de promovare pentru a spori numarul turistilor internationali. Aceasta se va realiza cu ajutorul Corporatiei pentru Promovare in Turism, care va activa sub numele de Brand USA. Guvernul se bazeaza de asemenea pe abilitatea de a imbunatati experienta turistilor prin serviciile oferite de institutiile sale, de exemplu sistemul de transport public, obiective turistice administrate de stat, etc. Strategia nationala in ceea ce priveste turismul isi propune sa creasca locurile de munca prin atragerea a 100 milioane vizitatori internationali, care se estimeaza ca vor cheltui peste 250 mld $ / an, in fiecare an pana in 2021.Elementele cele mai importante ale acestei strategii sunt: Promovarea Statelor UniteAgentiile federale vor actiona pentru a capitaliza cererea in crestere pentru turism pe teritoriul Statelor Unite prin crearea unui mesaj pozitiv si primitor pentru vizitatorii internationali. Folosindu-se de autoritati, ambasade, consulate, inalti oficiali sau instrumente media, guvernul isi propune sa transmita oportunitatile turistice catre publicul international. Dezvolatarea turismului prin facilitarea calatoriilor catre/pe teritoriul SUAGuvernul va actiona in scopul facilitarii accesului pe teritoriul SUA prin reducerea barierelor legislative in ceea ce priveste obtinerea vizelor de calatorie. Oferirea unui customer-service de inalta clasa Coordonarea intre institutiile publice Cercetare in domeniul turismului

6. Brand-ul Turistic al Statelor Unite

Dupa cum am evidentiat in lucrarea de mai sus, America este o mare destinaie turistic, dar n ultimii ani a pierdut un numar destul de important de clienti. Un element care a contribuit la acest declin este acela ca turistii straini nu au o imagine clar a complexitii destinaiilor oferite de Statele Unite. Discutnd de-a lungul ultimilor ani aceste aspecte, specialitii americani au hotrt c SUA au nevoie de o campanie oarecum agresiva de marketing turistic. Au constatat c, pentru prima dat n istorie, SUA are nevoie de un brand. Aa a aprut Brand USA, un grup strategic de lucru, cunoscut iniial sub denumirea de Corporation for Travel Promotion, care a produs i va avea administra brandul global adresat consumatorilor.

Logo-ul Brand USA este format din buline verzi de diferite nuante i vrea s reaminteasc lumii de Statele Unite ale unor posibiliti extraordinare, care ateapt cu braele deschise pe toat lumea dup cum a explicat Jim Evans, ofier executiv al Brand USA. Specialitii au ajuns la concluzia c, dei n ultimii 10 ani piaa mondial de turism a crescut, piaa american a rmas la acelai nivel la capitolul sosiri turistice. Strategia de brand a fost anunat la Las Vegas, iar n Europa, n cadrul World Travel Market de la Londra. Campania a inceput n primvara lui 2012, iar bugetul anual alocat activitilor de marketing se ridic la 200 de milioane dolari.

7. Bibliografie

1. Bltreu Andreea, Evoluii i tendine n turismul internaional-aspecte teoretice i practice, Editura Prouniversitaria, Bucureti, 20062. Buruian Geanina, Politici macroeconomice n turism, Editura Uranus, Bucureti, 20093. Neacu Nicolae, Bltreu Andreea, Turism internaional-lucrri practice, reglementri, legislaie i documente ale O.M.T., Editura Prouniversitaria, Bucureti, 2006 4. Neacu Nicolae, Bltreu Andreea, Neacu Monica, Resurse i destinaii turistice-studii de caz, statistici, reglementri i documente O.M.T.-, Editura ProUniversitaria, Bucureti, 20145. http://www.wttc.org/eng/Tourism_Research/Tourism_Economic_Research/Country_Reports/6. www.unwto.org7. http://www.thebrandusa.com/8. http://travel.trade.gov/pdf/national-travel-and-tourism-strategy.pdf9. http://www.state.gov/r/pa/prs/ps/2012/05/189651.htm10. www.en.wikipedia.org/11. www.discoveramerica.com/12. www.usatourist.com/13. www.tripadvisor.com