Strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale ...Strategia județeană de dezvoltare a...

Strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale – 2013-2017-2022 – județul Sibiu 2013

1

CUPRINS

1. MISIUNEA STRATEGIEI.............................................................................................

3

2. PRINCIPII ȘI VALORI.................................................................................................. 4

2.1. Principii generale ale sistemului județean de servicii sociale................................... 4

2.2.Valorile care stau la baza acordării serviciilor sociale...............................................

5

3. CONSIDERAȚII GENERALE....................................................................................... 7

3.1. Context național...................................................................................................... 7

3.2. Context județean..................................................................................................... 10

3.2.1. Descrierea județului Sibiu............................................................................. 10

3.2.2. Analiza pe categorii de beneficiari............................................................... 11

3.2.3. Diagnoza serviciilor sociale din județul Sibiu................................................ 31

3.2.4. Analiza SWOT a serviciilor sociale din județul Sibiu.................................

46

4. OBIECTIVELE GENERALE ȘI OPERAȚIONALE.....................................................

48

5. MONITORIZARE ȘI EVALUARE ..............................................................................

52

6. FINANȚAREA SERVICIILOR SOCIALE.................................................................

53

7. PLAN OPERAȚIONAL PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI JUDEȚENE

DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE............................................................

56

Anexa nr. 1 Centralizare privind numărul persoanelor marginalizate


2

LISTA ACRONIMELOR

Folosite în Strategia Judeteană de Dezvoltare a Serviciilor Sociale 2013 – 2017 – 2022

Acronim Denumire completă

AMP Asistent maternal profesionist

APL Autoritate publică locală

CIA Centru de Îngrijire şi Asistenţă

CITO Centru de Integrare prin Terapie Ocupaţională

CJ Consiliul Judeţean

CP Centru de Plasament

CPCD Centru de Plasament pentru Copilul cu Dizabilităţi

CPU Centru de Plasament în Regim de Urgenţă

CRRN Centru de Recuperare şi Reabilitare Psihică

CRRPH Centru de Recuperare şi Reabilitare pentru Persoane cu Handicap

CS Complex de Servicii

CSNR Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

DGASPC Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

FMCD Fişa de monitorizare a copilului în dificultate (Baza de date a DGASPC)

HG Hotărâre de Guvern

ISJ Inspectoratul Școlar al Județului Sibiu

L Lege

ONG Organizaţii neguvernamentale

OPA Organizaţii private acreditate

OUG Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului

PND Plan Naţional de Dezvoltare

SPAS Serviciu Public de Asistenţă Socială

UAMS Unitate de Asistență Medico - Socială

UE Uniunea Europeană

VMG Venit minim garantat


3

Capitolul 1

MISIUNEA STRATEGIEI

Misiunea strategiei este dezvoltarea unui sistem funcțional de servicii la nivel județean care să

aibă ca scop sprijinirea persoanelor vulnerabile pentru depășirea situațiilor de dificultate,

prevenirea și combaterea riscului de excluziune socială, creșterea calității vieții și promovarea

incluziunii sociale a acestora. Dorim ca implementarea strategiei să aibă ca rezultat existența

unui sistem de servicii sociale la nivelul județului Sibiu, capabil să asigure dezvoltarea

capacităţilor indivizilor şi/sau comunităţilor pentru soluţionarea propriilor nevoi sociale,

precum şi creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială.

Sistemul județean de servicii sociale cuprinde ansamblul tuturor serviciilor sociale funcționale

la nivelul județului, asigurate de furnizorii de servicii sociale acreditați, publici și privați, prin

care autoritățile publice locale împreună cu societatea civilă intervin pentru prevenirea,

limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situațiilor care pot genera

marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților.

Serviciile sociale de la nivelul județului reprezintă activitatea sau ansamblul de activități

realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale

sau de grup, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de

excluziune socială, promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții.

Ne propunem asigurarea la nivelul județului a unui sistem de servicii sociale cu caracter

proactiv și care să aibă o abordare integrată a nevoilor persoanei, în relație cu situația

socioeconomică, starea de sănătate, nivelul de educație și mediul social de viață al acesteia.

Sistemul de servicii sociale din județul Sibiu furnizează serviciile sociale de care

aveţi nevoie pentru depăşirea situaţiilor de criză.


4

Capitolul 2

PRINCIPII ŞI VALORI

2.1. Principii generale ale sistemului județean de servicii sociale

Solidaritatea socială

Întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport

şi măsuri de protecţie socială pentru depăşirea sau limitarea unor situaţii de dificultate,

în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populaţie.

Subsidiaritatea

În situaţia în care persoana sau familia nu îşi poate asigura integral nevoile sociale,

intervin colectivitatea locală şi structurile ei asociative şi, complementar, statul.

Universalitatea

Fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile prevăzute de lege.

Abordarea individuală

Măsurile de asistenţă socială trebuie adaptate situaţiei particulare de viaţă a fiecărui

individ; acest principiu ia în considerare caracterul şi cauza unor situaţii de urgenţă

care pot afecta abilităţile individuale, condiţia fizică şi mentală, precum şi nivelul de

integrare socială a persoanei; suportul adresat situaţiei de dificultate individuală constă

inclusiv în măsuri de susţinere adresate membrilor familiei beneficiarului.

Parteneriatul

Instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cult recunoscute de

lege, precum şi membrii comunităţii stabilesc obiective comune, conlucrează şi

mobilizează toate resursele necesare pentru asigurarea unor condiţii de viaţă decente şi

demne pentru persoanele vulnerabile.


5

2.2. Valorile care stau la baza acordării serviciilor sociale

Respectarea demnităţii umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată

dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii, îi sunt respectate statutul individual şi

social şi dreptul la intimitate şi protecţie împotriva oricărui abuz fizic, psihic,

intelectual, politic sau economic;

Participarea beneficiarilor, potrivit căreia beneficiarii şi familiile acestora participă

activ în planificarea, acordarea şi evaluarea serviciilor sociale;

Transparenţa potrivit căreia se asigură creşterea gradului de responsabilitate a

administraţiei publice faţă de cetăţean, precum şi stimularea participării active a

beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor;

Nediscriminarea, potrivit căreia persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri şi

acţiuni de protecţie socială fără restricţie sau preferinţă faţă de rasă, naţionalitate,

origine etnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă,

apartenenţă politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau

apartenenţă la o categorie defavorizată;

Eficacitatea, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are în vedere îndeplinirea

obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi obţinerea celui mai bun

rezultat în raport cu efectul proiectat;

Eficienţa, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are la bază respectarea celui mai

bun raport cost-beneficiu;

Respectarea dreptului la autodeterminare, potrivit căreia fiecare persoană are

dreptul de a face propriile alegeri, indiferent de valorile sale sociale, asigurându-se că

aceasta nu ameninţă drepturile sau interesele legitime ale celorlalţi;

Activizarea, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială au ca obiectiv final

încurajarea ocupării, în scopul integrării/reintegrării sociale şi creşterii calităţii vieţii

persoanei, şi întărirea nucleului familial;

Proximitatea, potrivit căreia serviciile sunt organizate cât mai aproape de beneficiar,

pentru facilitarea accesului şi menţinerea persoanei cât mai mult posibil în propriul

mediu de viaţă;

Complementaritatea şi abordarea integrată, potrivit cărora, pentru asigurarea

întregului potenţial de funcţionare socială a persoanei ca membru deplin al familiei,

comunităţii şi societăţii, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile

beneficiarului şi acordate integrat cu o gamă largă de măsuri şi servicii din domeniul

economic, educaţional, de sănătate, cultural etc.;


6

Concurenţa şi competitivitatea, potrivit cărora furnizorii de servicii sociale publici şi

privaţi trebuie să se preocupe permanent de creşterea calităţii serviciilor acordate şi să

beneficieze de tratament egal pe piaţa serviciilor sociale;

Egalitatea de şanse, potrivit căreia beneficiarii, fără niciun fel de discriminare, au

acces în mod egal la oportunităţile de împlinire şi dezvoltare personală, dar şi la

măsurile şi acţiunile de protecţie socială;

Confidenţialitatea, potrivit căreia, pentru respectarea vieţii private, beneficiarii au

dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra datelor personale şi informaţiilor

referitoare la viaţa privată şi situaţia de dificultate în care se află;

Echitatea, potrivit căreia toate persoanele care dispun de resurse socioeconomice

similare, pentru aceleaşi tipuri de nevoi, beneficiază de drepturi sociale egale;

Dreptul la liberă alegere a furnizorului de servicii, potrivit căruia beneficiarul sau

reprezentantul legal al acestuia are dreptul de a alege liber dintre furnizorii acreditaţi.


7

Capitolul 3

CONSIDERAȚII GENERALE

3.1. Context național

Dezvoltat rapid după 1990, sistemul de asistenţă şi protecţie socială a avut mai degrabă un

caracter fragmentat, constituit mai ales în jurul unor situaţii de criză, fără priorităţi clar

stabilite. Astfel, sistemul a urmărit asigurarea unei protecţii minimale, iar legislaţia adoptată

în această perioadă a avut în vedere dezvoltarea unui sistem de beneficii pentru depăşirea

perioadei de tranziţie către o economie de piaţă.

De asemenea, încercarea de descentralizare rapidă care a avut loc mai ales după 1997 a

generat incoerenţă organizaţională, costuri sociale ridicate, şi a scăzut capacitatea de

supervizare şi control, în acelaşi timp funcţionând mai multe instituţii de coordonare pe

domenii sectoriale cum sunt copiii în dificultate, persoanele vârstnice, persoanele cu

dizabilități etc.

Adoptarea Legii 705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială, a constituit pasul

decisiv în crearea coerenţei legislative şi instituţionale, deschizându-se calea reformei şi

dezvoltării sistemului naţional de asistenţă şi protecţie socială. Coordonarea întregii activităţi

de asistenţă socială era apanajul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, căruia îi

erau subordonate instituţii ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului,

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilități, Agenţia Națională pentru Protecţia

Familiei, dar totodată, existau şi o serie de comisii organizate la nivelul instituţiilor prefectului

şi al instituţiilor descentralizate.

La nivel local, implementarea măsurilor de asistenţă şi protecţie socială se realizează în

principal de către direcţiile judeţene de muncă şi protecţie socială, direcţiile generale de

asistenţă socială şi protecţie a copilului, agenţiile judeţene antidrog, autorităţile judeţene de

sănătate publică, inspectoratele judeţene de poliţie, inspectoratele judeţene şcolare şi serviciile

publice de asistenţă socială.

Astfel, autorităţile publice locale au responsabilităţi accentuate în stabilirea drepturilor de

asistenţă socială, cât şi în furnizarea suportului financiar şi în servicii. În acelaşi timp se

consolidează rolul consiliilor judeţene în dezvoltarea activităţii de asistenţă socială la nivel

judeţean şi în organizarea şi susţinerea activităţilor de asistenţă socială la nivel local.

Activitatea de protecţie a drepturilor copilului şi a persoanelor cu dizabilități este apanajul

direcţiilor generale de asistenţă şi protecţie socială din subordinea consiliilor judeţene.

În plus, ţinând cont de integrarea României în Uniunea Europeană componentele sistemului

trebuie să îşi redefinească rolurile şi să îşi asume responsabilităţi noi, care să aibă ca rezultat

integrarea optimă a cetăţenilor în comunitate.

Strategia de dezvoltare a sistemului de asistenţă şi protecţie socială, reprezintă un instrument

de organizare şi evaluare a dezvoltării sectorului public de asistenţă socială în acord cu

principiile şi obiectivele cuprinse în documentele comunitare, naţionale şi regionale.

Domeniul asistenţei şi protecţiei sociale este un domeniu cu implicaţii foarte puternice în viaţa

economico-socială, în cadrul căruia se pot distinge mai multe problematici sau subdomenii,

dintre care cele mai importante sunt protecţia copilului, protecţia persoanelor adulte cu

dizabilități, protecţia persoanelor vârstnice, protecţia victimelor violenţei în familie,


8

prevenirea şi combaterea consumului de droguri (tutun, alcool, stupefiante) şi egalitatea de

şanse.

Asistenţa socială este o parte a protecţiei sociale şi are drept obiectiv protejarea persoanelor

care, din motive de natura economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să îşi

asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capacitați şi competenţe pentru a se integra

social. Accesul la beneficii şi servicii sociale reprezintă un mijloc de întărire a coeziunii

sociale şi de reducere a excluderii sociale.

Gradul de civilizaţie şi dezvoltare a unei societăţi se măsoară în mod determinant şi prin

sistemul de protecţie socială existent în societatea respectivă, prin măsura în care

mecanismele de redistribuire a veniturilor şi sistemul serviciilor sociale reuşesc să asigure un

nivel de trai acceptabil şi şanse egale de participare la viaţa socială pentru toţi cetăţenii.

Evoluţia economică românească din ultima perioadă - influenţată profund de criza economică

mondială - a afectat profund societatea, scăderea veniturilor, disponibilizările, nivelul ridicat

de stres, problemele cotidiene, apariţia violenţei având repercusiuni asupra calităţii vieţii.

Excluziunea socială este procesul cu efecte sociale negative, datorită paralizării capacitaților

de redresare. Sărăcia extremă generează, prin permanentizare şi reproducere la nivelul tinerei

generații, excluziune socială greu reversibilă. Grupurile cu risc ridicat de excluziune socială

sunt: copiii şi tinerii ajunși în stradă, tinerii care părăsesc centrele de plasament, familiile

dezorganizate, persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități fără susținători legali şi cu un

grad mare de dependenţă socio-economico-medicală, victimele violenței în familie,

persoanele fără adăpost, persoanele cu diferite adicții, respectiv consum de alcool, droguri,

alte substanțe toxice, internet, jocuri de noroc, etc., victimele traficului de persoane,

persoanele private de libertate, persoanele sancționate cu măsură educativă sau pedeapsă

neprivativă de libertate aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, persoanele cu

afecțiuni psihice, persoanele din comunitățile izolate, șomeri de lungă durată, precum şi o

parte semnificativă a populației de rromi, care acumulează mai multe dizabilitățiuri sociale:

educație scăzută, lipsa de calificare, o istorie de neparticipare la economia formală, număr

mare de copii, lipsa de locuință, lipsa de pământ în proprietate pentru cei care locuiesc la ţară.

Principalii factori de excluziune socială sunt:

erodarea rapidă a veniturilor datorită crizei economice, atât ca valoare cât şi ca

număr;

accentuarea polarizării veniturilor

reducerea numărului de locuri salariale de muncă

veniturile celor care au recurs la activităţi economice pe cont propriu au stat sub

semnul incertitudinii

dezorganizarea controlului social

scăderea gradului de acoperire a populaţiei cu servicii sociale fundamentale.

Adoptarea Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, creează cadrul legal şi instituţional care

definesc reforma în domeniu. Principiile, valorile şi regulile generale reglementate de aceasta

conturează sistemul naţional de asistenţă socială cu cele două componente majore, respectiv

sistemul de beneficii de asistenţă socială şi sistemul de servicii sociale. Beneficiile sociale au

impact direct asupra beneficiarilor, beneficiile reprezentând sume acordate lunar persoanelor

îndreptăţite şi care vizează combaterea riscului de sărăcie (ajutorul social) sau susţinerea

familiilor cu copii (alocaţia de stat pentru copii, alocaţia pentru susţinerea familiilor,

îndemnizaţia pentru creşterea copilului). Beneficiile de asistenţă socială se stabilesc în raport

cu indicatorul social de referinţă prin aplicarea unui indice social de inserţie.

O atenţie sporită se acordă în noua Lege a asistenţei sociale, serviciilor de îngrijire personală.

Acestea se adresează persoanelor dependente care ca urmare a pierderii autonomiei


9

funcţionale din cauze fizice, psihice sau mintale, necesită ajutor semnificativ pentru a realiza

activităţi şi poate fi exacerbată de absenţa relaţiilor sociale şi a resurselor economice adecvate.

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR), aprobat de Comisia Europeană la

25 iunie 2007, stabileşte priorităţile de intervenţie ale Instrumentelor Structurale ale UE

(Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune)

în cadrul politicii de coeziune economică şi socială şi face legătura între priorităţile Planului

Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi cele ale UE stabilite prin Orientările Strategice

Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia Lisabona revizuită. Pentru realizarea

viziunii strategice a CSNR, în cadrul politicii de coeziune, Comisia Europeană a alocat

României pentru perioada 2007-2013 o sumă totală de aproximativ 19,67 miliarde euro.

Elaborarea planurilor naţionale şi a strategiilor sectoriale au ca scop promovarea incluziunii

sociale şi necesită o coordonare mult mai strânsă între toţi partenerii. Dacă în procesul de

elaborare a planurilor există un relativ consens, atunci se va ajunge la un grad mult mai ridicat

de atingere a obiectivelor propuse.

În acest sens, cele mai importante acţiuni ce pot să contribuie la îmbunătăţirea procesului de

incluziune socială se pot sintetiza astfel:

- creşterea cooperării interinstituţionale în domeniul incluziunii sociale printr-o clară

distribuţie a resurselor şi responsabilităţilor;

- promovarea de dezbateri publice, la intervale bine stabilite, privind teme prioritare din

domeniul incluziunii sociale, implicând un număr mare de participanţi din toate sferele de

activitate, precum şi reprezentanţi ai clasei politice;

- dezvoltarea comunitară cu scopul de a susţine nivelul local în dezvoltarea propriului

mecanism de elaborare a planurilor de incluziune socială, de a putea evalua nevoile reale cu

care se confruntă, precum şi de a avea un mecanism real de evaluare şi monitorizare;

- nevoia de a ne baza pe date şi indicatori atunci când evaluăm politicile şi monitorizăm

programele de incluziune socială;

- elaborarea de studii şi cercetări prin care să se analizeze situaţia curentă şi să se elaboreze

recomandări pe teme prioritare din domeniul incluziunii sociale, identificate la nivel naţional;

- organizarea de sesiuni de formare a personalului din administraţiile locale şi naţionale care

au responsabilităţi în promovarea incluziunii sociale.

Planul National de Dezvoltare (PND) analizează situaţia sistemului de asistenţă socială în

cadrul mai larg al incluziunii sociale. PND atrage atenţia asupra creşterii "presiunii"

populaţiei vârstnice asupra populaţiei adulte - potenţial active, schimbare demografică care va

avea un impact deosebit asupra unor importante sistemului de asistenţă socială. Conform

aceluiaşi document programatic naţional, acţiunile indicative în domeniul asistenţei sociale

vizează construirea şi/sau reabilitarea, modernizarea şi dotarea cu echipamente a diferitelor

tipuri de infrastructuri de asistenţă socială, necesare desfăşurării activităţii lor,

profesionalizarea resurselor umane, intensificarea eforturilor pentru integrarea socio -

profesională a grupurilor vulnerabile. Problemele-cheie identificate în PND sunt slaba

incluziune a grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii şi necesitatea dezvoltării unui sistem de

servicii sociale la domiciliu, asigurarea unui număr suficient de instituţii de îngrijire şi

asistenţă, precum şi creşterea calităţii serviciilor acordate.


10

3.2. Context județean

3.2.1. Descrierea judeţului Sibiu

Judeţul Sibiu este situat în centrul României la răscrucea drumurilor comerciale dintre est

şi vest, dintre Balcani şi Europa Centrală. Suprafaţa de 5.422 km2, reprezintă 2,3% din

teritoriul ţării, se întinde între 45 28' şi 46 17' latitudine nordică şi între 26 35' şi 24 57'

longitudine estică.

Relieful judeţului, cu înălţimi cuprinse între 2.535 m - Vf. Negoiu şi 28 m - lunca râului

Târnava Mare, este caracterizat printr-o mare varietate de forme naturale. Aproximativ

30% din suprafaţă este acoperită de Munţii Făgăraş, Lotru şi Cindrel, 50% este acoperit de

platourile Târnave, Hârtibaci şi Secaşe străbătute de văi adânci. Cursurile de apă sunt egal

distribuite pe toată suprafaţa judeţului şi includ râurile, cele mai importante: Olt, Târnava,

Cibin şi Hârtibaci, lacurile naturale – glaciare şi sărate – şi lacuri artificiale pentru irigaţii,

hidroenergie şi recreere. Datorită locaţiei şi reliefului său, judeţul Sibiu are un climat

continental moderat caracterizat prin ierni moderate şi veri răcoroase. Temperatura medie

anuală este de 22°C.

Dintre resursele naturale ale judeţului gazele naturale sunt cele mai importante. Acestea

sunt de mare calitate şi alcătuite aproape exclusiv din gaz de puritate înaltă. Un depozit de

marmură a fost descoperit şi se afla în exploatare în Valea Porumbac, în timp ce judeţul

mai are resurse de nisip, argilă, pietriş, etc., folosite ca materiale de construcţii. Alte

resurse naturale sunt pădurile, care acoperă 37% din suprafaţa judeţului, păşunile,

fâneţele, terenurile agricole cu floră şi faună bogate. Bogatul patrimoniu natural al

judeţului Sibiu este reprezentat de şase rezervaţii naturale de mare valoare ştiinţifică şi

turistică: Lacul fără Fund de la Ocna Sibiului, depozitele de calcar de la Cisnădioara şi

Turnu Roşu, rezervaţia din Valea Sârbă, şi lacurile Bâlea şi Iezerele Cindrelului.


11

3.2.2. Analiza pe categorii de beneficiari

a. Copii, tineri, familii

Această categorie prioritară de beneficiari cuprinde copiii (0 - 17 ani), tinerii (18 - 26 ani)

şi familiile aflate în dificultate sau cu risc sporit de a ajunge în această situaţie.

Copii

La data de 01 ianuarie 2011, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică

Sibiu, rata natalităţii era de 10,1 născuţi vii la o mie de locuitori, mortalitatea infantilă de 8

născuţi morţi la o mie de născuţi vii şi decedaţi în vârsta <1 an: 8 la o mie de născuţi vii.

Conform itemilor de vârstă stabiliţi de Direcţie de Statistică Sibiu, la 01 ianuarie 2011,

populaţia de copii cu vârsta 0 -19 ani este de 91.874, din care 44.790 (48,7 %) de sex

feminin şi 47.084 (51,3%) de sex masculin, iar populaţia de tineri 20-26 ani este de

34.687, din care 17.158 (49,4 %) de sex feminin şi 17.529 (50,6 %) de sex masculin.

Direcţia Judeţeană de Statistică ne-a furnizat pentru analiza situaţiei copiilor din judeţul

Sibiu, doar grupele de vârstă cuprinse între 0 – 19 ani, deşi în România o persoană este

considerată copil până la vârsta legală a majoratului, care este de 18 ani.

Copii în sistemul de protecţie

La data de 31 octombrie 2012, în sistemul de protecţie sunt protejaţi un număr de 1208

copii/tineri, din care 358 copii/tineri sunt protejaţi în centre rezidenţiale ale DGASPC, 224

copii/tineri sunt protejaţi în centre rezidenţiale ale OPA, 383 copii/tineri sunt protejaţi la

asistenţi maternali profesionişti, 203 copii/tineri sunt protejaţi la rude şi alte familii sau

persoane şi pentru 40 copii/tineri a fost stabilită tutela.

Grafic privind situaţia copiilor/tineri din sistemul de protecţie la

data de 31 octombrie 2012

26%

20%

33%

18%

3%

Copii în CP

Copii la OPA

Copii la AMP

Copii la rude/persoane

Tutelă


12

1345

1266

1223

1150

1200

1250

1300

1350

Grafic comparativ pe ani, privind numărul mediu de

copii/tineri aflaţi în sistemul de protecţie specială

2010

2011

2012

După cum se poate observa din graficul de mai sus, tendința numărului de copii protejați în

sistemul de protecție este în continuă scădere, astfel în 2012 numărul mediu al acestora a

scăzut cu 122 copii față de 2010.

329 343 353

215 220 217

0

50

100

150

200

250

300

350

400

CP OPA

Grafic comparativ pe ani, privind numarul mediu de copii/tineri

protejaţi în centrele de plasament ale DGASPC şi OPA

2010

2011

2012

Din graficul de mai sus se poate observa faptul că pe perioada 2010 – 2012, numărul

mediu de copii protejaţi în centrele de plasament ale OPA s-a menţinut relativ constant. Se

poate constata însă, o uşoară creştere a numărului mediu de copii protejaţi în centrele de

plasament ale DGASPC.


13

278231

211

479

424394

35 38 40

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

Plasament la rude

sau alte familii

Plasament la

Asistent M aternal

Tutela

Grafic comparativ pe ani, privind numărul mediu de copii / tineri

protejaţi în sistemul familial

2010

2011

2012

Conform datelor din baza de date FMCD, numărul mediu al copiilor/tinerilor protejaţi la

rude sau alte familii/persoane a scăzut în anul 2012, cu 67 faţă de 2010 şi cu 20 faţă de

anul 2011. La fel s-a întâmplat şi cu numărul mediu al copiilor/tinerilor protejaţi la

asistenţi maternali profesionişti, acesta a scăzut în anul 2012 cu 85 faţă de anul 2010 şi cu

30 faţă de anul 2011. În ceea ce priveşte măsurile de tutelă, numărul copiilor a rămas

relativ constant în perioada 2010-2012.

27

37

64

94107

47

0

20

40

60

80

100

120

sub 1

an

1 - 2 ani 3- 6 ani 7- 9 ani 10 - 13

ani

14 - 17

ani

peste

18 ani

Grafic privind structura pe grupe de vârstă a copiilor / tinerilor din

serviciile de tip rezidenţial ale DGASPC, la data de 31 octombrie

2012

Din graficul de mai sus se poate observa faptul că ponderea cea mai mare din totalu l

copiilor / tinerilor aflaţi în serviciile de tip rezidenţial ale DGASPC Sibiu, la sfârşitul lunii

octombrie 2012, o reprezintă categoriile de vârstă cuprinse între 10 – 13 ani şi 14 – 17 ani,

astfel din totalul copiilor / tinerilor de 358 copii, protejaţi în centrele de plasament ale


14

DGASPC, la data de 31 octombrie 2012, un număr de 201 (56,1%), au vârsta cuprinsă

între 10 – 17 ani.

16

7

15

6

12

18

12

21

0

5

10

15

20

25

CP Guliver CP Tavi

Bucur

CP Orlat CSC

Prichindelul

CP Agârbiciu CPDC Turnu

roşu

CPDC

Mediaş

CPDC

Speranţa

Grafic privind distribuţia copiilor cu vârsta între 14 - 17 ani, protejaţi în centrele de

plasament ale DGASPC la 31 octombrie 2012

La 31.10.2012, din totalul de 107 copii cu vârsta cuprinsă între 14-17 ani, protejaţi în

serviciile de tip rezidenţial ale DGASPC Sibiu, un număr de 12 de copii sunt protejaţi în

CP Agârbiciu, 18 copii în CPCD Turnu Roşu, 21 copii în CPCD Speranţa, 12 copii în

CPCD Mediaş, 16 copii în CP Gulliver, 7 copii în CP Orlat, 6 în CS Prichindelul, 7 în CP

Tavi Bucur Cisnădie.

Conform tabelelor de mai jos se poate observa dinamica intrărilor şi ieşirilor copiilor din

sistemul de protecţie, în perioada 2010 – 2011 – 2012.

Comparativ cu anul 2010, în anii 2011 şi 2012, numărul de copii intraţi în sistemul de

protecţie s-a redus. Faţă de anul 2010, în anul 2012 numărul copiilor intraţi în sistemul de

An Total

cazuri

noi -

intrări

În

CP

În

AM

P

La

rude/alte

fam.

ONG Tutelă CPU Suprave

ghere

specializ

ată

2010 143 14 26 20 21 4 28 30

2011 80 6 23 3 4 5 23 16

2012 104 5 21 9 15 6 25 23


15

protecţie a scăzut cu 39, putându-se observa o scădere a intrărilor prin măsuri de plasament

la rude/alte familii cu 11 copii şi cu un număr de intrări în centru de plasament de 9 copii.

Dacă facem o comparaţie între intrările şi ieşirile din sistemul de protecţie al copilului, pe

perioada 2010 – 2012, se poate observa numărul mai mare de ieşiri în comparaţie cu

numărul de intrări în sistem. Astfel în această perioadă au intrat în sistemul de protecţie un

număr de 327 copii şi au ieşit un număr de 428 copii, diferenţa fiind de 101 copii. Cele mai

importante ieşiri au fost din sistemul rezidenţial unde în această perioadă, au intrat 25 de

copii și au ieşit 114 copii diferenţa fiind de 89 copii.

În anul 2010 s-au înregistrat în Centrul de Primire în Regim de Urgenţă, din cadrul

Complexului de Servicii „Prichindelul” Sibiu, un număr de 141 de măsuri de plasament în

regim de urgenţă din următoarele motive: vagabondaj - 75 copii (53,1%); neglijenţă - 29

copii (20,5%) abuz – 4 copii (2,8%), fără spaţiu locativ – 5 copii (3,5%), abandon – 2 copii

(1,4%), încetare măsură de protecţie din ONG – 2 copii (1,4%), repatriere – 1 copil (0,7%),

săvârsite de infracţiuni – 5 copii (3,5%) şi de la asistenţi maternali – 18 copii (12,7 %).



regim de urgenţă din următoarele motive: vagabondaj - 120 copii (76,4%); abandon - 6

copii (3,8%) abuz – 2 copii (1,2%), neglijenţă 17 copii (10,8%), din plasament familial – 2

copii (1,2%), fără spaţiu locativ – 2 copii (1,2%), săvârşire de infracţiuni – 4 copii (2,4%)

şi de la asistenţi maternali – 4 copii (2,4%).



regim de urgenţă din următoarele motive: vagabondaj - 76 copii (55,8%); abandon - 9

copii (6,6%), abuz – 3 copii (2,2%), neglijenţă – 25 copii (18,3%), din plasament familial –

1 copil (0,7%), lipsă spaţiu locativ – 4 copii (2,9%), deces părinte 2 copii (1,4%), transfer

din alt judeţ – 4 copii (2,9%), săvârşire de infracţiuni – 6 copii (4,4%) şi de la asistenţi

maternali – 6 copii (4,4%).

An Total

-

ieşiri

În

CP

În

AMP

La

rude/alte

fam.

ONG Tutelă CPU Supraveghere

specializată

2010 184 46 31 63 13 5 3 23

2011 134 30 24 43 22 1 1 13

2012 110 38 9 31 15 3 3 11


16

0

10

20

30

40

50

60

70

Grafic comparativ pe ani, privind numărul copiilor / tinerilor instituţionalizaţi

în Centrul de primire în regim de urgenţă, pe categorii de vârstă

2010 10 13 23 28 44 22 1 0

2011 6 10 18 39 62 22 0 10

2012 12 13 12 18 54 27 0 2

0-2 ani 3-5 ani 6-8 ani 9-11 ani 12-14 ani 15-17 ani18 ani şi

peste

fara data

nasterii

În anul 2010 după criteriul « vârstă» situaţia celor 141 copii / tineri instituţionalizaţi în

regim de urgenţă în Centrul de primire în regim de urgenţă este următoarea : 10 copii (7,1

%) fac parte din categoria 0 – 2 ani, 13 copii (9,2 %) fac parte din categoria 3 – 5 ani, 23

copii (16,3 %) fac parte din categoria 6 – 8 ani, 28 copii (19,8 %) fac parte din categoria 9

– 11 ani, 44 (31,2 %) fac parte din categoria 12 – 14 ani, 22 copii (15,6 %) fac parte din

categoria 15 - 17 ani şi 1 tânăr (0,7%) face parte din categoria 18 ani şi peste. Se observă

că procentul cel mai mare de copii instituţionalizaţi în regim de urgenţă se încadrează în

categoria de vârstă de 12 – 14 ani.



%) fac parte din categoria 0 – 2 ani, 10 copii (6,3 %) face parte din categoria 3 – 5 ani, 18

copii (11,4 %) fac parte din categoria 6 – 8 ani, 39 copii (24,8 %) fac parte din categoria 9

– 11 ani, 62 (39,4 %) fac parte din categoria 12 – 14 ani şi 22 copii (14,1 %) fac parte din

categoria 15 - 17 ani. Se observă că procentul cel mai mare de copii instituţionalizaţi în

regim de urgenţă se încadrează în categoria de vârstă de 12 – 14 ani.



%) fac parte din categoria 0 – 2 ani, 13 copii (9,5 %) face parte din categoria 3 – 5 ani, 12

copii (8,8 %) fac parte din categoria 6 – 8 ani, 18 copii (13,2 %) fac parte din categoria 9 –

11 ani, 54 copii (39,7 %) fac parte din categoria 12 – 14 ani, 27 copii (19,8 %) fac parte din

categoria 15 - 17 ani. Se observă că procentul cel mai mare de copii instituţionalizaţi în

regim de urgenţă se încadrează în categoria de vârstă de 12 – 14 ani.

Situaţia comparativă a copiilor protejaţi în regim de urgenţă, pe perioada 2010-2011-2012 în

funcţie de cauzele pentru care au fost instituite măsuri de protecţie este următoarea:


17

22

120

76

29

1725

42 3

18

4 62 6 9

0

20

40

60

80

100

120

VAGABONDAJ NEGLIJENŢĂ ABUZ DE LA AMP ABANDON

Grafic comparativ pe ani, 2010-2011-2012

privind cauzele institutionalizării copiilor/ tinerilor în CPU

2010 2011 2012

Din graficul comparativ de mai sus se poate observa faptul ca vagabondajul este principală

cauză pentru care sunt instituţionalizaţi copii în Centrul de Primire Urgenţă al DGASPC Sibiu.

Situaţia copiilor părăsiţi în unităţile sanitare din judeţul Sibiu în anii 2010, 2011 şi 2012.

UNITATEA SANITARĂ PREVENIRE INSTITUŢIONALIZARE

2010 2011 2012 2010 2011 2012 2012 A

Spitalul Clinic Judeţean - secţia prematuri 12 7 0 5 5 6 0

Spitalul Clinic Judeţean - secţia neonatologie 4 2 2 11 2 4 3

Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu 13 8 7 7 5 7 2

Spitalul Municipal Mediaş – secţia neonatologie 4 11 5 0 3 1 3

Spitalul Municipal Mediaş – secţia pediatrie 9 8 5 1 4 4 1

Spitalul de Psihiatrie „Gheorghe Preda” Sibiu 1 0 0 0 0 0 0

Spitalul Orăşenesc Agnita 0 0 0 0 0 0 0

Spitalul Orăşenesc Cisnădie 0 0 0 0 0 0 0

Spitalul TBC Sibiu 0 1 0 0 0 1 0

Total 43 37 19 24 19 23 9


18

În coloana 2012 A – sunt copiii părăsiţi în spitale, pentru care s-au întocmit procese verbale de

abandon, însă nu au fost preluaţi din spital din lipsă de asistenţi maternali profesionişti.

În cadrul Serviciului de Intervenţie în Situaţii de Abuz, Neglijare, Exploatare s-au înregistrat

519 de sesizări la telefonul copilului, sesizări scrise şi autosesizări de la profesionişti şi

persoane fizice în anul 2012 pentru un număr de 740 copii. Din totalul de sesizări, s-au

înregistrat următoarele categorii: abuz fizic - 45, abuz sexual - 5, abuz emoţional - 13, neglijare -

92, exploatare prin muncă - 26, tulburări comportament - 6, abandon şcolar - 2, abandon în spital

- 51, abandon în familie - 11, absenteism şcolar - 3, violenţă domestică - 14, repatriere - 3,

vagabondaj - 48, trafic persoane - 1, solicitare centru maternal - 1, solicitare măsură protecţie -

28, dispariţia - 3, dificultăţi relaţionare - 40, consiliere psihologică – 8, conciliere părinţi - 1,

comitere infracţiuni - 1, cazuri sociale - 8, audiere minori - 12, evaluări psihologice - 1, gravide

minori - 21, mame minori - 18, alte tipuri - 57.

Din totalul de 740 copii / tineri, pentru care s-au făcut sesizări la telefonul copilului, în anul

2012, în urma consilierii psihologice şi sociale a copiilor / tinerilor şi familiilor acestora privind

responsabilizarea părinţilor şi implicarea autorităţilor locale s-a realizat prevenirea separării

de familie a unui număr de 681 de copii / tineri (92%).

Pentru ceilalţi copii / tineri la care nu s-a reușit prevenirea separării de familie s-au luat

următoarele măsuri: 4 copii au fost internaţi în centre de plasament, 25 copii au fost plasaţi la

asistenţi maternali profesionişti; 15 de copii au fost internaţi în Centrul de Primire în Regim de

Urgenţă Sibiu, 2 copii au fost plasaţi la familii şi 13 copii au fost plasați la centre de plasament

ale ONG-urilor.

Sesizări primite, în funcţie de categorii, la serviciul de Intervenţie în Situaţii de Abuz,

Neglijare, Exploatare în 2012

10%

2%3%

9%

1%

3%

9%

1%

18%5%

5%

8%

2%

2%

2%

4%

3%

14%

Abandon spital

Abandon în familie

Abuz emoţional

Abuz fizic

Abuz sexual

Violenta domestica

Vagabondaj

Tulburări comportament

Neglijare

Solicitare măsura de plasament

Exploatare prin muncă

Dificultăţi relaţionare

Consiliere psihologică

Cazuri sociale

Audieri minori

Gravide minore

Mame minore

Alte tipuri


19

În prezent, la nivelul judeţului Sibiu, în subordinea DGASPC funcţionează în prezent

următoarele tipuri de unităţi care protejează copii / tinerii aflaţi în situaţie de risc şi copii /

tinerii cu dizabilități:

- 1 complex de servicii cu 1 centru pentru copii cu dizabilităţi, 1 centru maternal, un

centru de primire în regim de urgenţă;

- 7 centre de plasament – din care 3 sunt centre pentru copii cu dizabilităţi;

- 1 centru de zi;

La aceasta se adaugă reţeaua de asistenţă maternală care este constituită din 190 asistenţi

maternali profesionişti, care au în plasament un număr de 394 copii, cu finanţare bugetară.

În perioada 2010-2012, se poate observa faptul că numărul asistenţilor maternali

profesionişti din DGASPC Sibiu este în continuă scădere, fapt care se datorează

numărului mare de demisii precum și a restricției prevăzute în OG nr. 34/2009 de a angaja

personal nou în instituțiile bugetare.

Situația AMP angajați în cadrul DGASPC Sibiu pe grupe de vârstă este următoarea: 1,1%

au vârsta cuprinsă între 18-30 ani, 52,3% au vârsta cuprinsă între 31-51 ani și 46,6% au

peste 50 de ani. Astfel se poate observa că rețeaua de AMP a județului Sibiu este

îmbătrânită.

308

263

220

263

220

190

0

50

100

150

200

250

300

350

2010 2011 2012

Numărul Asistenţilor Maternali Profesionişti angajați în cadrul DGASPC Sibiu

01.ian

31.dec

01.nov


20

Din imaginea de mai sus se poate observa faptul că majoritatea asistenţilor maternali

profesioniști au primit 2 copii / tineri în plasament.

Numărul mediu de cazuri active de un manager de caz/ responsabil de caz, din cadrul

DGASPC Sibiu este: pentru plasamente familiale de 70 cazuri, pentru sistemul rezidențial

copii normali de 76 cazuri, pentru sistem rezidențial copii cu dizabilități de 93 cazuri și

pentru copii în asistență maternală de 105 cazuri, ceea ce determină un progres mult mai

lent, în evaluarea şi soluţionarea problemelor sociale ale beneficiarilor, la aceasta

adăugându-se incapacitatea instituţională a consiliilor locale / primăriilor de a face faţă

noilor competenţe prevăzute de legislaţia în domeniul asistenţei sociale.

La nivelul judeţului Sibiu există un număr de 64 de organizaţii private acreditate, care

furnizează servicii şi programe de asistenţă socială, următoarelor categorii sociale:

copii, familii, tineri şi persoane cu dizabilități, adulte şi vârstnice, aflate în situaţie de risc

şi excluziune socială.

Din numărul total de 64 OPA care furnizează servicii sociale, 15 derulează programe de

centre de zi pentru: copiii şcolari, copiii străzii şi pentru copiii cu dizabilități, 14 OPA

deţin centre de plasament pentru copii, 2 OPA deţin locuinţe protejate pentru tineri, iar

alte OPA furnizează servicii sociale de prevenire.

Tineri – persoane cu vârsta cuprinsă între 18 – 26 ani.

Conform datelor de la Direcţia de Statistică şi itemului de vârstă 20 - 24 ani, există la

nivelul judeţului Sibiu 34.687 tineri, din care 17.158 de sex feminin şi 17.529 de sex

masculin. La data de 31.10.2012, în sistemul de protecţie de tip rezidenţial un număr de 22

tineri frecventează şcoli profesionale, licee şi forme de învăţământ superior, reprezentând

6,1 % din totalul de beneficiari ai sistemului de protecţie de tip rezidenţial al DGASPC

Sibiu.

0

20

40

60

80

100

120

140

160

Cu 1 copil Cu 2 copii Cu 3 copii Cu 4 copii

22

150

12 6

Numărul Asistenţilor Maternali Profesionişti în funcţie de numărul de copii / tineri plasaţi, la data de 31.10 2012


21

În anul 2012 numărul tinerilor pentru care s-a încetat măsura de protecţie a fost de 30. Din

totalul acestora, 13 sunt integraţi socio – profesional, 2 au fost reintegraţi în familia

biologică, 5 beneficiază de alte forme de sprijin din partea ONG – urilor, 5 au fost

revocaţi la cerere, iar 5 au fost revocaţi sub efectul legii.

Familii

Instituţiile de asistenţă socială existente şi cu atribuţii în asistenţa socială a familiei nu

răspund decât parţial nevoilor acesteia, prin acordarea de prestaţii sau servicii primare şi

specializate numeric reduse, acestea fiind în special reprezentate de: cantine sociale

înfiinţate de primării, centre de zi şi programe/centre de consiliere şi sprijin şi centru

maternal înfiinţate de organizaţii private şi respectiv de DGASPC.

Cea mai mare parte a familiilor care se confruntă cu sărăcia trăieşte în mediul rural unde

nu există servicii comunitare în raport cu nevoile din teritoriu.

Nu există o bază de date şi o cunoaştere reală a fenomenului violenţei în familie, iar

specialiştii care exercită atribuţii în acest sens sunt insuficient pregătiţi, oferta

posibilităţilor de perfecţionare în domeniu fiind inexistentă la nivelul judeţului Sibiu.

Informațiile privind numărul beneficiarilor de venit minim garantat așa cum au fost

transmise de primăriile din județ sunt prezentate în Anexa nr. 1 la prezenta Strategie.

b. Persoane cu dizabilități

Persoanele cu dizabilități sunt acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficienţelor

lor fizice, senzoriale, psihice, mentale şi/sau asociate, le împiedică total sau le limitează

accesul cu şanse egale la viaţa societăţii, necesitând măsuri de protecţie în sprijinul

integrării şi incluziunii sociale.

Încadrarea persoanelor cu dizabilități în grade şi tipuri de handicap se face la nivel de

judeţ pentru adulţi de către Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Dizabilități pentru

Adulţi, şi pentru copii, de către Comisia pentru Protecţia Copilului.

Din totalul de 426.128 persoane ale judeţului Sibiu (înregistrate la 01.01.2011), la 31

octombrie 201217.806 erau persoane cu dizabilități:

16.883 sunt adulţi cu dizabilități, din care 16.131 sunt adulţi cu dizabilități

neinstituţionalizaţi şi 752 sunt adulţi cu dizabilități instituţionalizaţi;

923 sunt copii / tineri cu dizabilități, din care 781 sunt copii

neinstituţionalizaţi, 112 copii sunt protejaţi în sistemul rezidenţial al DGASPC

Sibiu, 4 copii sunt protejaţi în sistemul rezidenţial al Organizaţiilor Private

Acreditate, iar 26 de copii sunt protejaţi în sistem de tip familial (la asistenţii

maternali).

Persoanele cu dizabilități neinstituționalizate, în funcţie de gravitatea dizabilității, pot

beneficia de asistenţi personali conform legii. Astfel la 30.11.2012 în cadrul primăriilor


22

din judeţul Sibiu, erau angajaţi un număr de 597 asistenți personali pentru persoanele cu

dizabilități aflată în familie.

Copii cu dizabilități

Din totalul de copiilor cu dizabilități neinstituţionalizaţi, 387 copii / tineri trăiesc în mediu

rural, iar 394 copii / tineri trăiesc în mediu urban.

Din numărul total de copii/tineri cu dizabilități 84,6 % copii / tineri se află în familie, 12,5

% din copii/tineri sunt instituţionalizaţi în centrele de protecţie de tip rezidenţial ale

DGASPC şi OPA, iar 2,6 % de copii/tineri sunt protejaţi în sistem de tip familial (la

asistenţii maternali). Această situaţie este reprezentată în graficul de mai jos:

50%

50%

Grafic privind distribuirea copiilor cu dizabilități în funcţie de mediul în

care trăiesc, la 31 octombrie 2012

Mediu Urban

Mediu Rural

0

100

200

300

400

500

600

700

800

781

116

26

Grafic privind distribuirea copiilor / tinerilor cu dizabilități în judetul Sibiu

Copii neinstituţionalizaţi

Protejaţi în sistem rezidenţial

Protejaţi la Asistenți maternali


23

La data de 31 octombrie 2012, din totalul de 358 copii/tineri aflaţi în centrele de plasament

de tip rezidenţial din cadrul DGASPC, 112 (31,2 %) sunt copii cu dizabilități.

Din reprezentarea grafică de mai jos se poate observa distribuirea pe grade de handicap a

copiilor / tinerilor neinstituţionalizaţi, din judeţul Sibiu:

În graficul următor sunt prezentaţi copiii / tinerii cu dizabilități neinstituţionalizaţi în

funcţie de tipurile de handicap. După cum se poate observa, numărul copiilor / tinerilor cu

handicap fizic este cel mai mare, respectiv 239 (30,6 %) din totalul de 781 a copiilor /

tinerilor cu dizabilități neinstituţionalizaţi.

0

50

100

150

200

250

300

350

400

Grav Accentuat Mediu Usor

365

121

245

50

Grafic privind distribuţia pe grade de handicap a copiilor / tinerilor cu dizabilități, neistitututionalizati, din judeţul Sibiu, la

31 octombrie 2012


24

Adulţi cu dizabilități

Pentru adulţi, DGASPC oferă servicii sociale specializate, de îngrijire şi de recuperare în

următoarele unităţi subordonate:

- 3 centre de îngrijire şi asistenţă (CIA Biertan, CIA Episcop Nicolae Popoviciu Biertan,

CIA Agnita);

- 3 centru de recuperare şi reabilitare pentru persoane cu dizabilități (CRRPH Tălmaciu

I, CRRPH Mediaş, CRRPH Tălmaciu II);

- 1 centru de recuperare şi reabilitare neuro - psihiatrică (CRRN Rîu Vadului)

- 3 centre de integrare şi terapie ocupaţională (CITO Mediaş, CITO Dumbrăveni I,

CITO Dumbrăveni II).

Pentru prevenirea excluziunii sociale, îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu

dizabilități şi prevenirea instituţionalizării acestora DGASPC Sibiu acordă drepturi de

asistență socială su formă de prestații sociale: indemnizație lunară, buget complementar,

indemnizație de însoțitor pentru persoanele cu handicap vizual grav, transport interurban,

scutire de la plata tarifului de utilizare a reţelelor de drumuri naţionale în baza rovinietei,

plata dobânzii la creditele de care pot beneficia persoanele cu grad de handicap grav sau

accentuat ori persoana care are în îngrijire cel puţin un copil cu grad de handicap grav sau

accentuat, etc.

Din totalul persoanelor cu dizabilități existent la 31 octombrie 2012, de 17.806 persoane

cu dizabilități, un număr de 16.883 (98,9 %) sunt adulţi cu dizabilități. Din aceştia, 4840

(28,6 %) sunt cu grad de handicap grav, 10.168 (60,2 %) sunt cu grad de handicap

0 50 100 150 200 250

Handicap somatic

Handicap auditiv

Handicap fizic

Handicap mental

Handicap psihic

Handicap asociat

Hiv/Sida

Boli rare

Handicap vizual

85

32

239

177

1

133

2

29

83

Grafic privind distribuţia pe tipuri de handicap a copiilor / tinerilor neinstituţionalizaţi, la 31.10.2012


25

accentuat, 1557 (9,2 %) sunt persoane cu grad de handicap mediu şi 318 (1.8 %) cu grad

de handicap uşor.

Din totalul de 16.131 de persoane adulte cu dizabilități neinstituţionalizate, 10.200

(63,2%) provin din mediul urban şi 5.931 (36,7%) din mediul rural.

Se poate observa că majoritatea persoanelor cu dizabilități trăiesc în familie. Persoanele cu

grad de handicap grav pot beneficia, prin lege, de asistent personal, angajat al primăriei în

a cărei rază administrativ-teritorială domiciliază, sau pot opta pentru primirea unei

indemnizaţii lunare.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

Grav Accentuat Mediu Usor

4840

10168

1557

318

Grafic privind distribuţia pe grade de handicap a adulților cu dizabilități din judeţul Sibiu, la 31.10.2012

4,5%

95,5%

Grafic privind distribuţia persoanelor adulte cu dizabilități în funcţie de locul în care trăiesc, la 31.10.2012

Instituţionalizate

Neinstituţionalizate


26

În graficul următor sunt prezentaţi adulţii cu dizabilități neinstituţionalizaţi în funcţie de

tipurile de handicap. După cum se poate observa, numărul adulţilor cu handicap somatic

este cel mai mare, respectiv 4.097 (25,39 %) din totalul de 16.131 a adulţilor cu

dizabilități neinstituţionalizaţi. Aceştia sunt urmaţi de adulţii cu handicap fizic 3.366

(20.86%) şi cei cu handicap vizual 2564 (15,89%).

În graficul următor este prezentată situaţia pe tipuri de handicap, a persoanelor cu

dizabilități instituţionalizate, în centrele aflate în subordinea Direcţiei Generale de

Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu.

0 1000 2000 3000 4000 5000

Surdocecitate

Handicap somatic

Handicap auditiv

Handicap fizic

Handicap mental

Handicap psihic

Handicap asociat

Hiv/Sida

Boli rare

Handicap vizual

5

4097

692

3366

2319

1772

1086

112

118

2564

Grafic privind distribuţia pe tipuri de handicap a adulţilor cu handicap neinstituţionalizaţi, la 31.10.2012

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450

Handicap Fizic

Handicap Somatic

Handicap Auditiv

Handicap Vizual

Handicap Psihic

Handicap Asociat

Handicap Neuropsihic

Handicap Mintal

49

4

26

49

9

65

104

446

Grafic privind distribuţia pe tipuri de handicap a persoanelor adulte instituţionalizate, la 31.10.2012


27

Se poate observa că din totalul persoanelor cu dizabilități instituţionalizate de 752,

numărul cel mai mare este deţinut de persoanele cu handicap mintal, respectiv 446 (59,3

%), urmat de numărul persoanelor cu handicap neuropsihic, respectiv 104 (13,8 %).

Aceste persoane sunt fie singure, fie suferă de afecţiuni care necesită îngrijire permanentă

specializată, fie au fost abandonaţi de familie. Vârsta acestora variază între 18 ani - 85 ani

şi peste.

Din graficul de mai sus se poate observa că în toate cele zece centre ale DGASPC, sunt

instituţionalizate persoane încadrate în gradele de handicap grav şi accentuat. Totodată se

poate observa numărul mare de persoane încadrate în gradul de handicap grav (265)

instituţionalizate în cadrul CITO Dumbrăveni I şi CRRN Râu Vadului.

c. Persoane vârstnice

La nivelul judeţului Sibiu, populaţia vârstnică cu vârsta peste 60 ani este de 77.910

persoane, ceea ce reprezintă 18,2% din populaţia totală a judeţului Sibiu de 426.128

persoane.

În conformitate cu Legea nr. 292 din 20 decembrie 2011, autorităţile administraţiei

publice locale au obligaţia de a asigura serviciile de îngrijire personală acordate la

0

20

40

60

80

100

120

140

Grav Accentuat Mediu

16

38

11

55

77

0

126

13

0

133

15

0

8

19

0

19 20

4

21 21

5

42

8

0

37

11

2

37

11

2

Grafic comparativ pe centrele DGASPC, pentru persoane adulte cu dizabilități, în funcţie de gradul de handicap, la data de 31.10.2012

CIA Biertan CRRPH Tălmaciu CRRN Riul Vadului CITO Dumbraveni

CIA Biertan 2 CIA Agnita CITO Medias CRRPH Tălmaciu 2

CRRPH Mediaş CITO Dumbrăveni 2


28

domiciliu sau în centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice dependente, singure ori a

căror familie nu poate să le asigure îngrijirea.

La nivelul judeţului Sibiu există un număr de 23 de servicii destinate persoanelor vârstnice

care asigură îngrijirea acestora. Majoritatea serviciilor sunt asigurate de ONG - uri

(69,5%) în timp ce sistemul de stat asigură doar 30,4 %. Astfel în judeţul Sibiu, ONG -

urile asigură servicii rezidenţiale destinate persoanelor vârstnice în următoarele localităţi:

Sibiu (3), Tălmaciu (1), Şelimbăr (1), Slimnic (1), Aţel (1), Slimnic (1) şi Bîrghiş (1) în

timp ce SPAS – urile locale asigură servicii rezidenţiale doar în localităţile Sibiu şi

Mediaş.

Serviciile de îngrijire la domiciliu asigurate de ONG - uri se află în localităţile: Sibiu (5),

Mediaş (2), Marpod (1) în timp ce serviciile de îngrijire la domiciliu asigurate de SPAS –

urile locale se află în localităţile: Sibiu, Mediaş, Sălişte, Copşa Mică, Avrig.

La nivelul judeţului nu există o bază de date cu toţi vârstnicii care au nevoie de servicii de

îngrijire şi asistenţă.

Prin Hot. nr. 57/29.03.2012, Consiliul Județean Sibiu a aprobat convenția de parteneriat

între Consiliul Județean Sibiu, prin DGASPC Sibiu și Consiliul Local Agnita, prin care se

asigură serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice la nivelul orașului

Agnita.

Concluzii şi recomandări

Copii

În urma analizei situaţiei copiilor aflaţi în sistemul de protecţie, pe anii 2010 – 2011 -

2012, se constată o scădere a numărului mediu de copii aflaţi în sistemul de protecţie

specială în 2012 faţă de 2010 cu 9,07 %.

Se constată o creştere a numărului de copii aflaţi în serviciile rezidenţiale ale DGASPC, cu

6,79 % în anul 2012 faţă de anul 2010, în timp ce numărul mediu de copii protejaţi în

centrele de plasament ale OPA s-a menţinut relativ constant. Cei mai mulţi beneficiari, ai

serviciilor de tip rezidenţial, ai DGASPC sunt copiii cu vârsta cuprinsă între 14 – 17 ani

(29,8 % din totalul copiilor aflaţi în sistemul rezidenţial). Având în vedere numărul mare

de copii cu vîrsta cuprinsă între 14-17 ani protejați în centrele de plasament se constată

nevoia dezvoltării de servicii de dezvoltare a deprinderilor de viață independentă.

În perioada 2010-2012, numărul copiilor protejați în sistem familial este în scădere, atât la

plasamentele la rude sau alte familii/persoane, cât și la asistenți maternali profesioniști,

datorită plafonului scăzut al indemnizației de plasament (pentru măsura de plasament la

rude sau alte familii/persoane) și a scăderii salariilor la asistenții maternali, fapt care a

determinat creșterea numărului de demisii a asistenților maternali profesioniști.

În perioada 2010 – 2012, se poate observa numărul mare de ieşiri în comparaţie cu

numărul de intrări în sistem, astfel în această perioadă au intrat în sistemul de protecţie un

număr de 327 copii şi au ieşit un număr de 428 copii, diferenţa fiind de 101 copii. Cele mai


29

importante ieşiri au fost din sistemul rezidenţial unde în această perioadă, au intrat 25 de

copii și au ieşit 114 copii diferenţa fiind de 89 copii.

Principala cauză pentru care sunt instituţionalizaţi copii în Centrul de Primire Urgenţă al

DGASPC Sibiu, în toți cei 3 ani, o reprezintă vagabondajul, astfel în 2010- 53,1% din

totalul copiilor protejați în Centrul de primire în regim de urgență, în 2011 – 76,4% și în

2012 - 55,8%.

Numărul asistenţilor maternali profesionişti a scăzut în anul 2012 (noiembrie) faţă de anul

2010 (ianuarie) cu 38,31 %, , fapt care se datorează creșterii numărului de demisii precum

și a restricției prevăzute în OG 34/2009 de a angaja personal nou în instituțiile bugetare.

Majoritatea asistenţilor maternali profesionişti (78,94 %) au primit în plasament câte 2

copii.

Din totalul de copii de 51 părăsiți unitățile sanitare, în anul 2012 (31.10.2012), pentru 19

copii s-a realizat prevenirea, pentru 23 s-a instituit o măsură de protecție specială, iar

pentru 9 s-au întocmit procese verbale de abandon, însă nu au fost preluaţi din spital din

lipsă de asistenţi maternali profesionişti.

Numărul copiilor din centrele de plasament s-ar reduce dacă serviciile de prevenire ar

creşte numeric, s-ar diversifica în funcţie de nevoile din teritoriu şi s-ar centra pe

sprijinirea familiei în îndeplinirea obligaţiilor ce-i revin, iar comunitatea s-ar implica activ

în furnizarea serviciilor sociale.

Majoritatea copiilor din sistemul de protecţie provin din familii dezorganizate,

monoparentale sau aflate la limita sărăciei.

Majoritatea copiilor cu dizabilități neinstituţionalizaţi sunt încadrate în grad de handicap

grav (46,73%).

Referitor la distribuţia pe tipuri de handicap a copiilor neinstituţionalizaţi se constată că cei

mai mulţi copii (30,6 %) au handicap fizic.

Serviciile adresate copilului şi familiei în situaţie de risc şi copilului cu dizabilități, în

special serviciile de prevenire sunt reduse ca număr, iar autorităţile de la nivel local şi

comunităţile locale se implică încă insuficient în furnizarea acestor servicii.

Majoritatea copiilor cu dizabilități (84,6 %) trăiesc în familia naturală sau substitutivă, cu

toate acestea numărul serviciilor deschise comunităţii este foarte mic, iar programele

adresate copiilor cu dizabilități sunt desfăşurate în special de ONG-uri în mediul urban.

Numărul mediu de cazuri active pe un manager de caz/ responsabil de caz, din cadrul

DGASPC Sibiu este: pentru plasamente familiale de 70 cazuri, pentru sistemul rezidențial

copii normali de 76 cazuri, pentru sistem rezidențial copii cu dizabilități de 93 cazuri și

pentru copii în asistență maternală de 105 cazuri, ceea ce determină un progres mult mai

lent, în evaluarea şi soluţionarea problemelor sociale ale beneficiarilor, la aceasta

adăugându-se incapacitatea instituţională a consiliilor locale / primăriilor de a face faţă

noilor competenţe prevăzute de legislaţia în domeniul asistenţei sociale.

La nivelul DGASPC există o bună colaborare cu sectorul privat, reprezentat de asociaţii şi

fundaţii care furnizează servicii sociale primare sau specializate pentru toate categoriile de

beneficiari conform vârstei şi stării de sănătate.


30

Tineri

În anul 2012 numărul tinerilor pentru care s-a încetat măsura de protecţie a fost de 30. Din

totalul acestora, 13 sunt integraţi socio – profesional, 2 au fost reintegraţi în familia

biologică, 5 beneficiază de alte forme de sprijin din partea ONG – urilor, 5 au fost revocaţi la

cerere, iar 5 au fost revocaţi sub efectul legii.

Familia

Instituţiile de asistenţă socială existente şi cu atribuţii în asistenţa socială a familiei nu

răspund decât parţial nevoilor acesteia, prin acordarea de prestaţii sau servicii primare şi

specializate numeric reduse, acestea fiind în special reprezentate de: cantine sociale

înfiinţate de primării, centre de zi şi programe/centre de consiliere şi sprijin şi centru

maternal înfiinţate de organizaţii private şi respectiv de DGASPC.

Cea mai mare parte a familiilor care se confruntă cu sărăcia trăieşte în mediul rural unde nu

există servicii comunitare în raport cu nevoile din teritoriu.

Persoane cu dizabilități

Asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilități sunt în majoritatea cazurilor membri ai

familiei fără a avea pregătire de specialitate. Persoanele adulte cu dizabilități nu

beneficiază de servicii alternative în judeţul Sibiu.

Din totalul persoanelor cu dizabilități existent la 31 octombrie 2012, de 17.054 persoane cu

dizabilități, un număr de 16.883 (98,9 %) sunt adulţi cu dizabilități. Din aceştia, 4.840

(28,6 %) sunt cu handicap grav, 10.168 (60,2 %) sunt cu handicap accentuat, 1.557 (9,2 %)

sunt persoane cu handicap mediu şi 318 (1.8 %) cu handicap uşor.

Din totalul de 16.131 de persoane adulte cu dizabilități neinstituţionalizate, 10.200 (63,2%)

provin din mediul urban şi 5.931 (36,7%) din mediul rural.

În funcţie de tipurile de dizabilități, numărul adulţilor cu handicap somatic este cel mai

mare, respectiv 4.097 (25,39 %) din totalul de 16.131 a adulţilor cu dizabilități

neinstituţionalizaţi. Aceştia sunt urmaţi de adulţii cu handicap fizic 3.366 (20.86%) şi cei

cu handicap vizual 2564 (15,89%).

Din totalul persoanelor cu dizabilități instituţionalizate de 752, numărul cel mai mare este

deţinut de persoanele cu handicap mintal, respectiv 446 (59,3 %), urmat de numărul

persoanelor cu handicap neuropsihic, respectiv 104 (13,8 %).

Cele mai multe persoane adulte cu dizabilități instituţionalizate în sistemul rezidenţial al

DGASPC Sibiu sunt încadrate în grad de handicap grav (65,82 %).

Centrele rezidenţiale nu au suficient personal specializat pentru recuperarea şi reabilitarea

persoanelor cu dizabilități instituţionalizate datorită restricţiilor legislative.

Se constată un sistem deficitar de încadrare a persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii.

Posibile cauze ar fi lipsa de cunoaştere a angajatorilor privind facilităţile legale angajării

persoanelor cu dizabilități, cât şi interesul redus din partea comunităţii şi autorităţilor

competente, pentru integrarea socio-profesională a persoanelor cu dizabilități.


31

Persoane vârstnice

Nu există un sistem unitar organizat şi coordonat privind protecţia şi asistenţa socială a

persoanelor vârstnice.

Se remarcă necesitatea îmbunătăţirii, diversificării şi extinderii serviciilor sociale

comunitare destinate vârstnicilor, în special a celor de îngrijire la domiciliu deoarece în

acest mod se poate răspunde cerinţelor persoanelor în vârstă de a rămâne în cadrul

comunităţii şi de a primi ajutor şi îngrijire socio-medicală în propria locuinţă sau într-u

cadru specializatatât, cât și a celor de tip rezidenţial, intermediar, alternativ. De asemenea

este necesară implicarea autorităţilor de la nivel local în asistenţa socială a persoanelor

vârstnice.

La nivelul judeţului nu există o bază de date cu toţi vârstnicii care au nevoie de servicii de

îngrijire şi asistenţă.

3.2.3. Diagnoza serviciilor sociale din județul Sibiu

În judeţul Sibiu sunt acreditaţi un număr de 189 furnizori de servicii sociale dintre care

86 sunt furnizori publici şi 102 sunt furnizori privaţi (asociaţii, fundaţii, culte religioase).

Analiza situaţiei serviciilor sociale acreditate de la nivel judeţean s-a făcut cu date din

Registrul electronic unic al serviciilor sociale al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei

Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ianuarie 2013. În acest registru electronic se poate observa

situaţia serviciilor sociale acreditate la nivel naţional, dar şi pe fiecare judeţ în parte.

Concentraţia serviciilor sociale acreditate la nivelul judeţului Sibiu este redată în harta de mai

jos, din care se poate observa că cele mai multe servicii sociale acreditate sunt concentrate în

cele două municipii ale județului.


32


33

Serviciile sociale se împart în servicii primare şi servicii specializate. Serviciile sociale pot fi

furnizate de către furnizori publici sau furnizori privaţi.

a. Servicii primare:

Serviciile primare sunt destinate tuturor categoriilor de vârstă ale beneficiarilor.

În judeţul Sibiu majoritatea primăriilor comunelor, oraşelor şi municipiilor au acreditate

servicii sociale primare, respectiv 63 din 64 primării. Pe lângă acestea mai au acreditate

servicii primare şi organizaţiile neguvernamentale, precum şi cultele (respectiv furnizorii

privaţi). Numărul acestora este de 30.

În municipiul Sibiu pe lângă serviciile primare din cadrul Serviciului Public de Asistenţă

Socială al Consiliului Local al municipiului Sibiu şi cele ale Spitalului de Pediatrie (cu cele 2

servicii acreditate, respectiv Compartimentul de asistenţă socială şi Compartimentul de

primiri urgenţe) şi Spitalul de Psihiatrie „Gh. Preda” (cu 2 compartimente: Compartimentul de

asistenţă socială şi Compartimentul de primiri urgenţe), mai sunt acreditate 20 servicii ale

furnizorilor privaţi, aceştia sunt: Asociaţia „Philadelphia”, Asociaţiei Iniţiativa Christiana,

Asociaţia Misionară Creştină de Caritate Centrul Creştin Sibiu, Asociaţia „Societatea

Femeilor Ortodoxe”, Asociaţia „Hopes Sibiu”, Asociaţia de Prietenie Ille et Vilaine,

Fundaţia „Heart of Hope”, Fundaţia „Edelweiss”, Asociaţia Papageno Hermanstadt,

Asociaţia „Mission to Serve”, Asociaţia Creştin – Ortodoxă Română „ACORD”,

Arhiepiscopia Ortodoxa Romana a Sibiului - Serviciul de Asistenta Socială,

Protopopiatul Ortodox Român al Sibiului, Asociaţia „Filantropia Ortodoxă” Sibiu,

Parohia Ortodoxă Română Inferior III (Biroul de asistenţă socială), Asociaţia „Little

Castle” (Birou de asistenţă socială şi sprijin pentru copil și familie), Asociaţia Umanitară

Pro Humanity (Birou de asistenţă socială), Asociaţia Clubul Sportiv Whitesnakes (Birou

de asistenţă socială pentru copil şi familie), Fundaţia Social Culturală a Romilor Ion

Cioabă Sibiu (Birou de asistenţă socială), Asociaţia Romilor Nomazi şi Căldărari Indirom

(Birou de asistenţă socială).

În municipiul Mediaş sunt acreditate centre de servicii sociale primare cele ale Fundaţiei

„Andreea” şi Asociaţiei „Filantropia Buna Vestire Mediaş”, pe lângă cel al Direcţiei de

Asistenţă Socială Mediaş din subordinea Consiliului Local al Municipiului Mediaş şi cel

al Spitalului Municipal Mediaş – Compartimentul de asistenţă socială.

În Tălmaciu este acreditat: 1 Centru de servicii sociale primare al Asociaţiei „Acasă, în

oraşul Sălişte” Centru de servicii sociale primare al Asociaţiei Iniţiativa Christiana iar în

Cisnădie Servicii sociale primare Asociaţia ''Speranţă şi Zâmbet'' – Cisnădie, tot în acest

oraş Parohia Română Cisnădie II are un Birou de consiliere şi sprijin

De asemenea, în comuna Boiţa este acreditat un Birou de asistență socială pentru copil și

familie – Asociaţia Democratin, iar în comuna Şelimbăr un Centru de servicii primare al

Fundaţiei Edelweis Şelimbăr.

Culte care au acreditate servicii primare în mediu rural sunt: Parohia Ortodoxă Română

Aciliu care are un Birou de asistenţă socială şi Parohia Ortodoxă Română Cristian I -

Birou de asistenţă socială.

În graficul următor se poate observa cum sunt împărţite în cadrul judeţului serviciile sociale

primare acreditate din judeţul nostru.


34

Situaţia serviciilor primare acreditate publice şi private, în judeţul sibiu

Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ianuarie 2013.

b. Servicii specializate

Servicii destinate copiilor, tinerilor și familiei

După cum se poate observa şi pe harta serviciilor sociale destinate copiilor acestea sunt în

general poziţionate în municipiile (Sibiu sau Mediaş) sau oraşele judeţului şi în jurul acestora.

În municipiul Sibiu, sunt acreditate 5 servicii rezidenţiale publice – 5 ale D.G.A.S.P.C. Sibiu:

3 pentru copilul normal (Centrul de primire în regim de urgenţă şi Centrul maternal ale

Complexului de servicii „Prichindelul”, Centrul de plasament „Gulliver”) şi 2 pentru copilul

cu dizabilităţi (Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilităţi al Complexului de Servicii

„Prichindelul” şi Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilităţi „Speranţa”) precum şi 9

servicii rezidenţiale private destinate tinerilor (Centrul pentru dezvoltarea deprinderilor de

viaţă independentă pentru tinere Casa Speranţei - Asociaţia "Love&Light Romania",

Centrul rezidenţial pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă pentru tinere –

Fundaţia „Heart of Hope”, Centrul de plasament „Tineri pentru tineri” – Asociaţia

Ortodoxă pentru o Lume Nouă, Comunitatea de tineri Sibiu – Asociația SOS Satele

Copiilor, Centrul rezidenţial de învăţare a deprinderilor de viaţă independentă şi Centrul

rezidenţial de integrare socio-profesională a tinerilor – Fundaţia Romanian Prospects,

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Servicii primare publice

Servicii primare private

17,10%

86,66%

82,80%

13,30%

zonă urbană

zonă rurală


35

Locuinţe protejate pentru tineri – Asociaţia Kap România, Locuinţe protejate pentru tineri -

Asociaţia Misionară Creştină "Speranţa" Sibiu, Locuinţe protejate pentru tineri -

Asociatia Quo Vadis Projecte Rom&Atilde). De asemenea, în municipiul Sibiu este

acreditat şi un Centrul de consiliere pentru integrare profesională a tinerilor peste 18 ani, care

au părăsit sau se pregătesc să părăsească sistemul de stat privind protecţia copilului –

Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Sibiului - Serviciul de Asistență Socială.

Pentru prevenirea abandonului, ONG-urile au acreditate în municipiul Sibiu servicii de zi,

acestea sunt:

- 11 centre de zi, dintre care 7 pentru copii aflaţi în situaţie de dificultate (Centrul de zi

„Centrul de asistenţă şi sprijin pentru copil şi familie” – Asociaţia „Sfântul Nicolae a

Bisericii Ortodoxe Române Valea Aurie 1 Sibiu, Centrul de zi pentru copiii – Asociaţia

Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, Centrul de zi pentru părinţi şi copii –

A.R.A.P.A.M.E.S.U., Centrul de zi „Casa deschisă” – Parohia Evanghelică C.A. Sibiu,

Centrul de servicii pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă „Alternative” –

Societatea Naţională de Cruce Roşie din România – filiala Sibiu, Centrul de zi „Şcoala

Edelweiss” şi Centrul de zi „Grădiniţa Edelweiss” ale Fundaţiei „Edelweiss”) și 4 centre de

zi pentru copilul cu dizabilităţi (Centrul de zi pentru copilul cu handicap „CRESC”, Centrul

Alexandra pentru copiii nevăzători - Fundaţia UCOS, Centrul de zi pentru copilul cu

deficienţe neuro–psiho-motorii severe „Casa Luminii” – Fundaţia „Sion Internaţional

România” Centrul de zi pentru copilul cu afecţiuni din spectrul autist „Caleidoscop”, care

funcţionează în parteneriat public-privat Fundaţia UCOS/Primăria municipiului

Sibiu/Consiliul Judeţean Sibiu şi DGASPC Sibiu),

- 5 centre de consiliere pentru copil şi familie (Centrul de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi

copii „PIS” – Fundaţia UCOS, Centrul de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii al

A.R.A.P.A.M.E.S.U., Centrul de consiliere si sprijin pentru persoane cu handicap vizual –

Asociaţia Nevăzătorilor din România - filiala Sibiu, Centrul de informare şi consiliere -

Societatea Naţională de Cruce Roşie din România – filiala Sibiu, Biroul de consiliere şi

ajutor pentru copii şi tineri în dificultate - Asociaţia Umanitară Alexandra Nanu.

De asemenea, în municipiul Sibiu sunt acreditate servicii pentru victimele violenţei domestice

(Centrul de primire în regim de urgenţă a femeilor şi copiilor victime ale violenţei domestice -

Asociaţia Femeilor din Sibiu şi Centrul pentru prevenirea si combaterea violenţei domestice

- Fundaţia „Edelweiss”) precum şi alte servicii specializate furnizate de către D.G.A.S.P.C.

Sibiu (Serviciul management de caz pentru copii şi evaluare iniţială, Serviciul de intervenţie

în situaţii de abuz, neglijare, exploatare, Serviciul de evaluare complexă a copilului,

Compartimentul adopţii şi post adopţii).

În zona Sibiu mai sunt acreditate la Cisnădie 3 centre rezidenţiale dintre care, 2 ale

furnizorilor privaţi (1 Casă de tip familial pentru copilul cu dizabilităţi Fundaţia Little Johns

Cisnădioara şi SOS - Satul copiilor Cisnădie - Asociația SOS - Satele Copiilor) şi 1 al

D.G.A.S.P.C. Sibiu (Centrul de plasament „Tavi Bucur” Cisnădie), dar şi 2 centre de zi

(furnizori privaţi: Centrul de zi – Parohia Ortodoxă Română Cisnădie II, Centrul pentru

prevenirea abuzului, neglijării şi exploatării copilului „Arca lui Noe” al Asociaţiei

Diakonisches Werk a Bisericii Evanghelice C.A. din România), precum şi 2 centre de

consiliere. Acestea sunt: Biroul de consiliere şi sprijin al Parohiei Ortodoxe Române

Cisnădie II și SOS Centrul de consiliere și sprijin pentru copii și părinți al Asociației SOS –

Satele copiilor.

D.G.A.S.P.C. Sibiu are la Orlat un centru rezidenţial.


36

La Şelimbăr şi Slimnic organizaţiile private acreditate deţin locuinţe protejate pentru tineri,

respectiv ale Asociaţiei Misionare Creştine „Speranţa” Şelimbăr şi Locuinţe protejate

pentru tineri „Casa Betel” - Asociaţia Creştină Betel.

În municipiul Mediaş sunt acreditate următoarele servicii publice: 1 centru rezidenţial pentru

copilul cu dizabilităţi şi 1 centru de zi „Sfântul Andrei” (ale D.G.A.S.P.C. Sibiu) şi 1 centru

de primire în regim de urgenţă al S.P.A.S. Mediaş, precum şi următoarele servicii private: 3

centre rezidenţiale (Centrul social de tip familial – Fundaţia „Caird”, Centrul de tip familial

al Fundaţiei „Acţiune Caritate - O casă pentru copiii români”, Centrul de tip familial –

Fundaţia „Casa de copii orfani – Lumina”), 1 Centru pentru prevenirea şi combaterea

violenţei în familie al Asociaţiei Casa de femei creştină germană „Estera”, 1 centru de zi

pentru copilul cu dizabilităţi (al Asociaţiei „Phoenix Speranţa”), 1 Centru de recuperare

neuro – motorie (de tip ambulator) Pruncul Isus - Asociaţia Caritas Mitropolitan Greco –

Catolic Blaj.

În zona Mediaş serviciile organizaţiilor publice autorizate au acreditate la Moşna (2 centre

rezidenţiale: Casa de tip familial „Casa Speranţei”şi Centrul de orientare profesională şi

integrare a tinerilor în societate – Fundaţia Alpha DS), în Aţel (Case de tip familial pentru

copii si tineri cu tulburări de comportament şi 1 Centru de zi ale Asociaţiei „Perspectiva

Transilvaniei”), Centru de zi pentru copii - Fundaţia Casa Ospeţiei sat Valchid, comuna

Hoghilag. În această zonă, D.G.A.S.P.C. mai deţine 1 centru rezidenţial la Agârbiciu.

La Agnita S.P.A.S.- ul local are în componenţă un compartiment creşă acreditat ca şi serviciu

social.

În judeţul Sibiu mai sunt acreditate centre rezidenţiale în localităţile: Turnu Roşu (Centru

pentru copilul cu dizabilităţi al D.G.A.S.P.C.), în Arpaşu de Jos (Centru de plasament

„Tabita – Fundaţia „Tabita”), 3 în comuna Roşia: în satul Cornăţel sunt acreditate 2

servicii destinate copiilor şi tinerilor: Centrul de plasament de tip familial – Asociaţia

Umanitară „Dare to Care” şi Centrul rezidenţial de învăţare a deprinderilor de viaţă

independentă– Fundaţia Romanian Prospects. Tot în comuna Roşia are acreditare în satul

Daia, Centrul de tip familial al Asociaţiei Steps of Hope – Sibiu.

Se poate constata că din totalitatea de 59 de servicii sociale specializate acreditate destinate

copiilor şi tinerilor furnizate în judeţul Sibiu, 46 sunt localizate în municipii sau oraşe ale

judeţului, dintre care 11 sunt oferite de furnizori publici (respectiv 24% din totalul celor

furnizate în mediul urban) şi restul de 35 de către furnizori privaţi (76% din total), în timp ce

la nivel de comune sunt 13 (în afara serviciilor primare/de specializate - asistentul personal al

persoanei cu handicap grav), din care 3 sunt oferite de furnizorii publici (respectiv 23% din

totalul serviciilor sociale localizate în mediul rural) şi 10 de furnizorii privaţi (respectiv 77%

din totalul serviciilor localizate la nivel rural). Din aceste date se poate observa că proporţia

serviciilor publice comparativ cu cele private se păstrează, atât în zona urbană cât şi în cea

rurală:


37

Situaţia serviciilor sociale specializate acreditate, publice sau private

destinate copiilor, în judeţul Sibiu


De asemenea, se observă că în judeţul Sibiu serviciile specializate acreditate destinate copiilor

pot fi împărţite în servicii de prevenire, servicii de protecţie specială şi alte servicii

specializate (servicii acreditate din cadrul DGASPC Sibiu: servicii de evaluare, de

management de caz, etc). Situaţia acestora este redată în graficul următor:

Situaţia serviciilor sociale specializate acreditate destinate copiilor, în judeţul Sibiu


Se poate observa că din totalul de 46 servicii specializate acreditate destinate copiilor şi

tinerilor aflate în zona urbană 22 servicii sunt de protecţie specializată, respectiv 47,8% din

totalul celor din municipii sau oraşe), 21 sunt de prevenire, respectiv 45,6% şi 3 sunt alte

servicii specializate (6,5%). Iar în zona rurală din totalul de 13 servicii specializate destinate

copiilor şi tinerilor, 11 servicii sunt de protecţie specializată (84,6% ) şi 2 de prevenire a

instituţionalizării copilului, respectiv 15,3%.

Situația serviciilor sociale specializate acreditate destinate copiilor este prezentată în harta de

mai jos:

24,00% 23%

76,00% 77%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

zona urbană zona rurală

furnizori privaţi

furnizori publici

47,80%

84,60%

45,60%

15,30% 6,50%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

zona urbană zonă rurală

alte servicii specializate

servicii de prevenire

servicii protectie specială


38


39

Concluzii şi recomandări

Concluzii:

În judeţul Sibiu serviciile sociale destinate copiilor sunt concentrate în jurul municipiilor şi

oraşelor, în zonele rurale fiind reprezentate în general doar de către serviciile primare şi

specializate ale consiliilor locale (serviciul asistentului personal pentru persoana cu handicap

grav care are nevoie de însoţitor), cu câteva excepţii (Aţel, Moşna, Slimnic, Şelimbăr, Arpaşu

de Jos, Hoghilag).

De asemenea, se mai poate constata diferenţa numărului de servicii furnizate de către

furnizorii privaţi (ONG-uri, culte religioase) şi numărul de servicii oferite de către furnizorii

publici, numărul serviciilor furnizate de către furnizorii privaţi este mai mare iar serviciile

sunt mai diversificate decât cele publice.

O altă concluzie este aceea că sunt mai multe servicii de protecţie specială decât cele de

prevenire. Ar trebui dezvoltate mai mult serviciile de prevenire, atât pentru prevenirea

instituţionalizării copiilor (cu efecte negative asupra dezvoltării copilului) cât şi pentru

reducerea costurilor necesare funcţionării centrelor rezidenţiale.

Nu sunt dezvoltate servicii rezidenţiale pentru copilul care săvârşeşte fapte penale şi nu

răspunde penal, şi nici servicii sociale destinate sprijinirii acestuia în procesul de reintegrare

socială.

În judeţul Sibiu nu există servicii acreditate pe tipul de serviciu de reconciliere a vieţii de

familie cu viaţa profesională.

Numărul serviciilor sociale destinate prevenirii şi combaterii violenţei în familie este mic şi

insuficient nevoii existente. Serviciile destinate victimelor violenţei în familie este mic (există

doar 2 centre rezidenţiale - Centrul de primire în regim de urgenţă a femeilor şi copiilor

victime ale violenţei domestice în municipiul Sibiu și Centrul pentru prevenirea şi combaterea

violenţei în familie în municipiul Mediaș. Nu există servicii sociale destinate agresorilor care

să asigure măsuri de educaţie, consiliere şi mediere familială.

Recomandări:

Pentru acoperirea tuturor nevoilor de servicii sociale din judeţul Sibiu este nevoie de a creşte

numărul serviciilor existente mai ales în mediul rural, dar şi de înfiinţarea de noi tipuri de

servicii.

Se recomandă:

- înfiinţarea de noi centre de zi mai ales în zonele rurale, de către autorităţile publice locale

în vederea prevenirii instituţionalizării copiilor;

- înființarea de centre de zi de recuperare / readaptare pentru copiii cu dizabilități;

- constituirea de echipe mobile de evaluare și recuperare pentru copiii cu dizabilități;

- dezvoltarea de servicii destinate pregătirii sau sprijinirii reintegrării/integrării

copilului/tânărului în familie;

- dezvoltarea de servicii destinate dezvoltării deprinderilor de viață independentă a

copiilor/tinerilor din centrele de plasment

- dezvoltarea serviciilor rezidenţiale pentru copilul care săvârşeşte fapte penale şi nu

răspunde penal, şi a celor destinate sprijinirii acestuia în procesul de reintegrare socială,


40

- dezvoltarea serviciilor sociale destinate prevenirii şi combaterii violenţei în familie,

serviciile destinate victimelor violenţei în familie, precum şi servicii destinate agresorilor

acestora;

- înfiinţarea de centre de respiro pentru persoanele care îngrijesc copii cu dizabilități;

- înfiinţarea de centre de respiro pentru asistenţii maternali;

- înfiinţarea de servicii pentru integrarea romilor.

- înființarea de servicii de reconciliere a vieții de familie cu viața profesională.

Servicii destinate adulţilor:

Ca şi în cazul serviciilor destinate copiilor şi cele destinate adulţilor sunt distribuite în jurul

celor 2 municipii ale judeţului Sibiu, respectiv Sibiu şi Mediaş, precum şi în jurul oraşelor.

În municipiul Sibiu furnizorii publici au acreditate următoarele servicii sociale destinate

adulţilor: un Cămin pentru vârstnici, o Cantină socială şi un Serviciu de îngrijire şi asistenţă la

domiciliu aflate în subordinea Serviciul Public de Asistenta Sociala din subordinea

Consiliului local al municipiului Sibiu, o Unitate de Asistenţă Medico-Socială "CĂMIN

SPITAL" din subordinea Consiliului Judeţean Sibiu , precum şi un serviciu specializat al

D.G.A.S.P.C. (Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap).

Tot în municipiul Sibiu, sunt acreditate următoarele servicii sociale specializate pentru adulţi

ale furnizorii privaţi:

- 1 centru rezidenţial (Centru de îngrijire paleativă „Carl Wolf” al Asociaţiei „Carl

Wolf” a Bisericii Evanghelice C.A. din România),

- 3 cămine pentru vârstnici (Căminul pentru persoane vârstnice „Carl Wolf” -

Asociaţia „Carl Wolf” a Bisericii Evanghelice C.A. din România, Cămin pentru

persoane vârstnice - Fundaţia Cibinium, Căminul de persoane vârstnice),

- 2 servicii de locuinţe protejate (locuinţe protejate pentru persoane cu handicap vizual

– Asociaţia Nevăzătorilor din România – filiala Sibiu, locuinţe protejate ale

Parohiei Evanghelice C.A. din România),

- 6 servicii de îngrijire la domiciliu (Centru de servicii de îngrijire socio–medicale la

domiciliu - Asociaţia pentru Asistenţă la Domiciliu Olandeza Română

(A.P.A.D.O.R.) Centru de servicii de îngrijire la domiciliu - Societatea Naţională de

Cruce Roşie din România – filiala Sibiu, Centrul de serviciu de îngrijire şi asistenţă

socio-medicală pentru persoane adulte cu handicap şi vârstnice – Asociaţia

„Philadelphia”, Centrul care acordă servicii de îngrijire şi asistenţă la domiciliu Sibiu

- Asociaţia Caritas Mitropolitan Greco – Catolic Blaj, Centrul pentru servicii de

îngrijire şi asistenţă pentru persoanele vârstnice - Asociaţia Hopes Sibiu, Centru de

servicii de îngrijire şi asistenţă la domiciliu - Asociaţia „Diakonisches Werk” a

Bisericii Evanghelice C.A. din România),

- 1 centru medico – social al Asociaţiei Filantropice Medicală – Creştină

Christiana – filiala Sibiu, 3 centre de zi pentru persoanele cu dizabilități (Centrul de

zi „Gabriela” - Asociaţia Handicapaților Psihici Sibiu în parteneriat cu Consiliul

judeţean Sibiu şi DGASPC Sibiu, Centrul de zi pentru persoane cu tulburări psihice –

Asociaţia Tonal, Centrul ocupaţional pentru persoane cu dizabilităţi al Asociaţiei


41

Diakoniewerk Internaţional) şi 1 centru de zi pentru persoane vârstnice al Societăţii

Naţionale de Cruce Roşie din România – filiala Sibiu,

- 6 centre de consiliere pentru persoane cu dizabilități (Centru de consiliere şi sprijin

pentru bolnavii de cancer „ONKOS” – Asociaţia „ONKOS” SIBIU, Biroul de

asistenţă şi consiliere pentru persoanele cu dizabilități Sibiu - Asociaţia Caritas

Mitropolitan Greco – Catolic Blaj, Centrul de consiliere si sprijin pentru persoane cu

handicap vizual - Asociaţia Nevăzătorilor din România – filiala Sibiu, Centrul de

consiliere şi informare pentru persoanele cu tulburări psihice şi familiile acestora –

Asociaţia Tonal, Centrul de consiliere, sprijin şi asistenţă pentru persoanele cu

handicap neuro-locomotor – Asociaţiei Umanitară Şi Clubul Sportiv Hermannstadt

ale Persoanelor cu Handicap Neuro-Motor din judeţul Sibiu, Centru de consiliere

şi sprijin pentru persoane cu handicap senzorial „Tabor” al Arhiepiscopiei Ortodoxe

Române a Sibiului – Serviciul de asistenţă socială),

- 3 centre de consiliere (Centrul de consiliere şi informare privind egalitatea de gen –

Asociaţia A.L.E.G, Centru de informare şi consiliere „Info Social” - Societatea

Naţională de Cruce Roşie din România – filiala Sibiu, Birou de consiliere pentru

cetăţeni – Asociaţia de Ajutor Familial Pro Vita),

- 2 adăposturi de noapte pentru persoanele fără adăpost (Centrul de găzduire pe

perioadă determinată pentru persoanele fără adăpost „Casa Bună – Asociaţia

Breaking the wall şi Adăpost de Noapte – Fundaţia Consorţiu pentru Dezvoltare

Locală Sibiu),

- 1 cantină socială „Naşterea Domnului” din Parohia Ortodoxă Română Lazaret

IV.

În zona municipiului Sibiu, serviciile sociale acreditate destinate adulţilor deţinute de

furnizorii publici sunt:

- în Sălişte, un Centru de servicii de îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoane

vârstnice în cadrul Serviciului Public de Asistenţă Socială‚ din Subordinea

Consiliului Local/Primăria Oraşului Sălişte, o Unitate de Asistenţă Medico -

Socială aflată în subordinea Consiliului Judeţean;

- în Tălmaciu: 2 Centre de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor cu Handicap (I şi

II) – D.A G.A.SP.C. - Sibiu, iar cele oferite de către furnizorii privaţi sunt: Cămin

pentru persoane vârstnice – Tălmaciu - Asociaţia Creştină „Buna Vestire”;

- la Cisnădie, Centru de servicii de îngrijire şi asistenţă socio-medicală pentru

persoane adulte cu dizabilități şi vârstnice - Asociaţia Philadelphia.

În zona municipiului Sibiu, în zona rurală, sunt acreditate următoarele servicii sociale ale

ONG-urilor:

- la Şelimbăr Căminul de bătrâni Senioren Haus Betel al Asociaţiei Misionare Creştine

„Speranţa" Sibiu, Centrul de reabilitare „Insula Speranţei” pentru femei dependente de

alcool şi alte droguri al Asociaţiei „Crucea Albastră” din România;

- la Slimnic: 1 Cămin pentru persoane vârstnice – Asociaţia Creştină „Buna Vestire”;


42

-la Şura Mică: Centrul de Reabilitare „Aşezământul Nazaret” pentru bărbaţi dependenţi de

alcool şi alte droguri - Asociaţiei „Crucea Albastră” din România.

În municipiu Mediaş furnizorii de servicii sociale destinate adulţilor au acreditate

următoarele servicii:

- furnizorii publici: 2 centre rezidenţiale în cadrul DGASPC Sibiu (1 Centru de integrare

prin terapie ocupaţională şi 1 Centru de recuperare şi reabilitare pentru persoanelor cu

handicap), o Unitate de Asistenţă Medico-Socială aflată în subordinea Consiliului

judeţean, iar în cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială Mediaş funcţionează următoarele

servicii sociale acreditate: 1 cămin pentru vârstnici, 1 compartiment de îngrijitori la

domiciliu, 2 compartimente de locuinţe sociale, 1 adăpost de noapte pentru persoanele

fără adăpost.

- furnizorii privaţi asigură următoarele servicii destinate adulţilor 2 servicii de îngrijire la

domiciliu (Centrul care acordă servicii de îngrijire şi asistenţă la domiciliu Mediaş -

Asociaţia Caritas Mitropolitan Greco – Catolic Blaj şi Centrul de servicii de îngrijire

şi asistenţă la domiciliu al Asociaţiei de Diaconie Mediaş), 2 centre de zi pentru

persoanele cu dizabilități (Centrul de pregătire pentru o viaţă independentă al Asociaţiei

„Phoenix Speranţa” şi Centru de integrare prin terapie ocupaţională – A.R.P.E.H.A.M.).

În zona Mediaşului, D.G.A.S.P.C. Sibiu (furnizor public) are acreditate următoarele servicii

sociale specializate: 2 Centre de Integrare prin Terapie Ocupaţională la Dumbrăveni iar în

Biertan Centrul de Îngrijire şi Asistenţă şi Centrul de Îngrijire şi Asistenţă “Episcop Nicolae

Popovici”.

În zona Mediaş sunt acreditate servicii ale organizaţilor private în Aţel (1 cămin pentru

persoane vârstnice – Asociaţia Evanghelică de Diaconie Mediaş), în Laslea - Asociaţia

Medical Creştină Lukas Spital deţine un Centru medical de recuperare şi îngrijiri paleative -

Laslea, în Bârghiş 1 cămin pentru vârstnici (1 Cămin pentru persoane vârstnice - Asociaţia

„Cornelia şi Bobu” Agnita).

Alte servicii acreditate în judeţul Sibiu sunt cele ale furnizorilor publici: în Agnita (1 Centrul

de îngrijire şi asistenţă Agnita, din structura DGASPC Sibiu, 1 Unitate pentru îngrijirea

persoanelor cu nevoi medico-sociale, 1 compartiment Casa seniorilor aflat în subordinea

SPAS local), în Avrig şi Copşa Mică câte un Centru de servicii de îngrijire şi asistenţă la

domiciliu pentru persoane vârstnice al SPAS din subordinea Primăriei oraşului Avrig,

respectiv Copşa Mică, în comuna Boiţa: Centrul de Recuperare şi Reabilitare Râu Vadului, 1

Centru de consiliere şi îngrijire la domiciliu din cadrul compartimentului de asistenţă socială

al Consiliului local Slimnic, furnizori privaţi: 1 Cămin pentru vârstnici al Fundaţiei B & B

Adept Agnita la Marpod, 1 Centru de îngrijire la domiciliu Păuca al Asociaţiei „A.S. 2001

Alba Iulia”.

Din prezentarea de mai sus se poate observa că din totalul de 59 servicii specializate

acreditate destinate adulţilor din judeţul Sibiu, 46 de servicii se află în municipii sau oraşe,

respectiv 77,9% din totalul acestora, iar din acestea 21 sunt ale furnizorilor publici (45,7% din

serviciile care se află în zona urbană) iar 25 sunt furnizori privaţi (respectiv 54,3%). Restul de

13 servicii sunt situate în mediu rural, din acestea 4 servicii sunt publice, respectiv 30,7% iar

9 sunt private, respectiv 69,2%. Această situaţie se poate observa grafic în următoarea

diagramă:


43


Tot din prezentarea de mai sus a serviciilor sociale acreditate destinate adulţilor din judeţul

Sibiu se mai poate observa că din totalul de 59 servicii sociale acreditate destinate adulţilor

35, respectiv 59,40% sunt servicii cu cazare pe perioadă determinată sau nedeterminată:

centre rezidenţiale, locuinţe protejate, adăposturi de noapte etc., iar 24 respectiv 40,60% sunt

servicii fără cazare: centre de zi, centre si/sau unitati de îngrijire la domiciliu, cantine

sociale, etc.. Din cele 35 servicii cu cazare 23 sunt ale furnizorilor publici (65,70% din totalul

serviciilor cu cazare), iar 12 ale funizorilor privaţi (34,20% din totalul serviciilor cu cazare).

De asemenea, din cele 24 servicii sociale fără cazare, 7 sunt oferite de furnizorii publici

(29,10%), iar 17, respectiv (70,80%) de către furnizorii privaţi. Această situaţie se află

reprezentată grafic în următoarea diagramă:

Distribuția serviciilor sociale acreditate destinate adulţilor din judeţul Sibiu

după regimul de asistare


Situația serviciilor sociale specializate acreditate destinate adulților este prezentată în harta de

mai jos:

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

zona urbană zona rurală

45,7%

30,7%

54,3%

69,3%

Distribuţia serviciilor sociale specializate acreditate destinate adulţilor, în judeţul sibiu

furnizori publici

furnizori privaţi

65,70%

29,10%

34,20%

70,80%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

servicii cu cazare servicii fără cazare

servicii private

servicii publice


44


45

Concluzii şi recomandări:

Concluzii:

În judeţul Sibiu serviciile sociale specializate acreditate destinate adulţilor sunt concentrate în

jurul municipiilor şi oraşelor. Comparativ cu cele destinate copiilor sunt mai bine reprezentate

în mediul rural (se găsesc servicii specializate în Cristian, Aciliu, Marpod, Şelimbăr, Laslea,

Aţel), dar insuficiente din punct de vedere al numărului şi nu sunt destul de diversificate,

astfel încât, să acopere nevoile de asistenţă socială a beneficiarilor judeţului.

Nu sunt suficiente serviciile pentru prevenirea, combaterea şi soluţionarea situaţiilor de

dificultate, ex. servicii de îngrijire personală acordate la domiciliu, cantine sociale (la nivelul

judeţului este doar o cantină socială acreditată). Nu sunt centre de respiro, pentru cei care

îngrijesc persoane cu dizabilități, servicii pentru integrarea romilor. Creşterea numărului

acestor servicii pentru prevenirea, combaterea şi soluţionarea situaţiilor de dificultate ar ajuta

persoanele şi familiile singure fără venituri sau cu venituri reduse şi ar scădea numărul

persoanelor instituţionalizate (vârstnice, cu dizabilități sau a copiilor).

Recomandări:

Se recomandă dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu mai ales în comunele izolate,

pentru reducerea numărului persoanelor cu dizabilități sau vârstnice instituţionalizate şi a

costurilor cu instituţionalizarea.

Iniţierea şi dezvoltarea unor centre de respiro zonale (dacă nu se poate la nivel de comunitate,

din lipsa fondurilor datorată crizei economice).

Pentru persoanele vârstnice masa pe roţi atât în oraşe cât şi în comune.

Iniţierea şi dezvoltarea unor centre de recuperare neuro-motorie pentru adulţii cu dizabilități

(fără cazare).

Centre de consiliere pentru aparţinătorii persoanelor cu dizabilități. În mediul rural echipe

mobile de tip respiro.

Ar fi binevenită dezvoltarea unui proiect la nivelul comunităţilor de îngrijire a persoanelor în

vârstă, de către alte persoane în vârstă (îmbătrânire activă).


46

3.2.4. Analiza SWOT a serviciilor sociale din județul Sibiu

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Din punct de vedere general:

- Existenţa Strategiei de dezvoltare a județului Sibiu

pentru perioada 2012-2020 (revizuită, actualizată și completată) și a Masterplanului în domeniul

Asistenţei Sociale a județului Sibiu;

- Existenţa unui număr mare de furnizori de servicii sociale acreditate în judeţul Sibiu;

- Existenta unor servicii sociale variate, adresate atat copiilor, tinerilor, familiilor, victimelor violentei

familiale, persoanelor cu dizabilităţi , vârstnicilor

(multe dintre aceste servicii sunt derulate de

societatea civilă sau în parteneriat public-privat)

- Existenţa standardelor de calitate şi a indicatorilor

de performanţă privind majoritatea serviciilor

sociale;

- Existența legislației care reglementează standardele

de cost pentru principalele tipuri de servicii sociale;

- Cunoaşterea tipurilor de servicii sociale care pot fi furnizate;

- Existența la nivelul județului de modele de bună practică în furnizarea de servicii sociale;

- Experienţă în furnizarea de servicii sociale

specializate;

- Implicarea cultelor în acordarea serviciilor sociale;

- Existența la nivelul DGASPC a bazelor de date cu beneficiarii (copii, persoane adulte cu handicap)

serviciilor sociale furnizate de aceasta, care oferă o

imagine realistă a acestora;

- Toate primăriile au acreditat serviciile sociale (primare și specializate) pe care le furnizează;

- Existența de parteneriate şi colaborări între serviciile publice şi cele private;

- Inființarea Rețelei Sibiu Social, deschisă

furnizorilor privaţi şi publici, care poate asigura o platformă de comunicare şi planificare strategică

comună, schimb de informaţii privind serviciile nou

apărute şi noutăţile în domeniu

Resurse umane

- Personal angajat cu studii superioare;

- Capacitate de adaptare la schimbare a personalului;

- Diversitatea calificărilor persoanlului din serviciile

sociale.

- Resurse financiare:

- Implicare/motivare din partea ONG-urilor de a-şi

caută surse de finanţare pentru asigurarea continuității furnizării serviciilor sociale proprii;

- Numărul mare de ONG care oferă servicii sociale

din resurse proprii;

Din punct de vedere general: - Servicii sociale insuficiente raportate la numărul de

beneficiari existenți;

- Cunoașterea insuficientă a nevoii sociale reale la nivelul județului

- Necuprinderea în sistemul de asistenţă socială a potenţialilor beneficiari, insuficientă identificare a beneficiarilor;

- Neconcordanţă între nevoile beneficiarilor şi posibilitatea de acţiune a serviciilor;

- Număr insuficient de reprezentare în zonele rurale a

serviciilor sociale specializate (doar reţea de asistenţi personali);

- Colaborare defectuoasă între serviciile sociale publice şi private;

- Cunoașterea insuficientă a serviciilor sociale disponibile in

teritoriu de catre angajații instituțiilor publice;

- Lipsa unei baze de date la nivelul judeţului cu privire la toţi beneficiarii serviciilor sociale publice și private (duce la

necunoșterea ”traseului” parcurs de beneficiar);

- Baza de data neactualizată a serviciilor sociale;

- Din cauza fluctuației de personal se pierde contactul atât cu beneficiarii cât și cu contactele/persoanele de legătură create iar înlocuitorii nu cunosc cazurile;

- Deciziile cu privire la dezvoltarea serviciilor sociale aparţin factorilor politici;

- Slaba implicare a autorităților locale în dezvoltarea serviciilor de prevenire;

- Lipsa implicării structurilor Consiliilor Comunitare

Consultative înființate la nivelul Consiliilor Locale;

- Insuficienţa numărului de servicii adresate copilului şi familiei în situaţie de risc, copilului cu handicap, în special

servicii de prevenire (implicarea insuficientă a autorităţilor de

la nivel local şi comunităţile locale);

- Neîndeplinirea standardelor minime de calitate de către toate serviciile sociale de la nivelul județului;

- Birocraţia din sistemul public împiedică rezolvarea situaţiilor de urgenţă;

Resurse umane:

- Resurse umane reduse în raport cu cazuistica existentă şi cea potenţială;

- Număr insuficient de personal specializat angajat în serviciile sociale publice;

- Numărul insuficient de specialişti în zonele rurale în vederea înfiinţării/furnizării de servicii sociale;

- Personal calificat insuficient la ONG;

- Diminuarea implicarii profesioniste din cauza lipsei motivării financiare;

- Resurse umane cu nevoi ridicate de formare;

- Metode reduse de stimulare a personalului;

- Pachet salarial demotivant pentru stimularea personalului angajat în serviciile sociale publice;

Resurse financiare: - Fonduri bugetare reduse pentru dezvoltarea sistemului de

servicii sociale din judeţul Sibiu;

- Resurse financiare insuficiente la ONG;

- În lipsa unei co-finanţări de la bugetul de stat, județean sau local, continuarea furnizării serviciilor sociale private este nesigură;

- Insuficiența resurselor financiare destinate asigurării formării continue a personalului din sistemul public;


47

- Creşterea problematicii sociale - efectul crizei

economice;

- Lipsa normelor de aplicare a Legii nr. 292/2011 și a legislației speciale prevăzută de aceasta;

- Inexistenţa legislaţiei privind contractarea/externalizarea de servicii sociale;

- Instabilitatea legislativă;

- Politici neadecvate nevoilor reale;

- Lipsa stimulării sau a politicilor de atragere a

specialiștilor/ONG în vederea înființării/furnizării serviciilor sociale în mediul rural;

- Creşterea nevoii sociale care poate conduce la

supraîncărcarea personalului;

- Legislaţie restrictivă în angajarea personalului din

sistemul public (blocarea posturilor vacante în

sistemul bugetar);

- Legislația neactualizată pentru asigurarea serviciilor

de calitate și a nevoii reale;

- Îmbătrânirea rețelei de asistenți maternali profesioniști;

- Lipsa oportunităților de specializare a angajaților din serviciile sociale;

- Demotivarea persoanelor specializate de specialitate

de a se angaja în sistemul public din cauza nivelului mic al salarizării;

- Restricții în achiziționarea logisticii necesare

dezvoltării/funcționalității serviciilor sociale publice;

- Restrângerea/încetarea activităţii ONG – urilor

furnizoare de servicii sociale din lipsa resurselor financiare;

- Lipsa unei legi a voluntariatului.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

- Accesul la finanţare nerambursabilă externă prin

derularea de proiecte în vederea dezvoltării/diversificării serviciilor sociale;

- Accesul la finanțarea nerambursabilă de la bugetul

de stat, prin Ministerul Muncii (HG nr. 973/2012 și Ordinul nr. 2765/2012);

- Deschiderea Consiliului Județean Sibiu de a

cofinanța servicii sociale furnizate de ONG acreditate;

- Dezvoltarea de parteneriate care să favorizeze

dezvoltarea de servicii de calitate;

- Promovarea voluntariatului;

- Contractarea/externalizarea de servicii sociale;

- Existenţa de programe de formare a personalului în

colaborare cu specialişti din ţară şi străinătate;

- Consultanţă din partea unor specialişti/organisme internaţionale;

- Existența universității cu profil socio-uman în județul Sibiu;

- Existența legislației pentru acordarea de finanțare,

subvenționare, cofinanțare din partea administrației locale și centrale pentru serviciile sociale;

- Posibilitatea autofinanțării prin activități de

economie socială/oferirea de servicii sociale contra cost sau implicarea directă a beneficiarilor de

asistență socială în dezvoltarea serviciilor sociale;

- Crearea sistemului informatic integrat pentru beneficiarii de beneficii sociale.


48

Capitolul 4

OBIECTIVELE GENERALE ȘI OPERAȚIONALE

I. COPII, TINERI ŞI FAMILIE

1. Asigurarea îngrijirii, creșterii, formării, dezvoltării și educării copiilor în cadrul

propriilor familii.

1.1. Prevenirea separării copiilor de familie.

1.1.1. Dezvoltarea de centre de zi, în comunităţile cu număr ridicat de copii

aflaţi în situaţie de risc social din judeţul Sibiu.

1.1.2. Dezvoltarea de centre de consiliere şi sprijin pentru familiile aflate în

nevoie în judeţul Sibiu.

1.1.3. Dezvoltarea unei reţele de Centre de informare şi consiliere în

subordinea DGASPC Sibiu (3 centre Sibiu, Mediaş şi Agnita în perioada 2013-

2017).

1.1.4. Dezvoltarea de servicii de reconciliere a vieții de familie cu viața

profesională (baby sitter, bone, creșe, after school, etc.).

1.2. Asigurarea de servicii de suport și îngijire adaptate nevoilor copiilor cu

dizabilități.

1.2.1. Dezvoltarea unei rețele de Centre de zi de recuperare /readaptare pentru

copiii cu dizabilități.

1.2.2. Constituirea de echipe mobile de evaluare și recuperare a copiilor cu

dizabilități la nivelul județului.

2. Îmbunătăţirea rețelei de servicii sociale pentru copilul lipsit temporar sau definitiv de

părinţii săi;

2.1. Creşterea calităţii vieţii beneficiarilor din centrele de plasament aflate în

subordinea DGASPC Sibiu.

2.1.1. Modernizarea, reabilitarea și extinderea CP Guliver Sibiu.

2.1.2. Modernizarea și reabilitarea CPCD Turnu Roșu.

2.1.3. Achiziţionarea şi dotarea a 5 case de tip familial în judeţul Sibiu și

desființarea CP Agîrbiciu.

2.1.4. Achiziţionarea şi dotarea a 6 apartamente pentru tinerii aflaţi în faza de

pregătire pentru părăsirea sistemului de protecţie – CP Gulliver şi CP Tavi

Bucur.

2.1.5. Înfiinţarea unui serviciu specializat pentru copii/tineri cu probleme de

devianţă/delicvenţă juvenilă – achiziţionarea unei case în proximitatea

municipiului Sibiu.

2.1.6. Relocarea CPCD Mediaş prin reabilitarea şi dotarea unui imobil din

Dumbrăveni pentru 30 beneficiari.


49

2.1.7. Extinderea CPCD Speranța prin construcția unui corp nou de clădire

pentru 40 copii cu dizabilități (doar dacă imobilul CS Prichindelul va fi

retrocedat).

2.1.8. Înființarea de centre multifuncționale pentru tinerii care părăsesc

sistemul de protecție (condiții de locuit și de gospodărire pe perioadă

determinată).

2.2. Întinerirea reţelei de asistenţă maternală prin creşterea numărului de asistenţi

maternali profesionişti;

2.2.1. Campanie de informare şi conştientizare.

2.2.2. Recrutare, selectare, formare asistenţi maternali profesionişti.

2.2.3. Angajare asistenţi maternali profesionişti.

2.3. Îmbunătățirea calității serviciilor oferite de asistenții maternali prin înființarea

unui centru respiro pentru copiii aflați cu măsură de protecție la aceștia.

2.3.1. Înfiinţarea unui centru de tip respiro cu 20 locuri în actuala clădirea a

CIA Biertan, în subordinea DGASPC Sibiu;

3. Dezvoltarea de servicii sociale având drept scop prevenirea și combaterea sărăciei și

riscului de excluziune socială.

3.1. Reducerea numărului de persoane și familii fără venituri sau cu venituri reduse.

3.1.1. Dezvoltarea de servicii de consiliere și informare.

3.1.2. Dezvoltarea de servicii de inserție/reinserție socială.

3.1.3. Dezvoltarea de cantine sociale.

3.2. Reducerea numărului de persoane care trăiesc în stradă.

3.2.1. Dezvoltarea de adăposturi de noapte pentru persoanele care trăiesc în

stradă.

3.2.2. Dezvoltarea de adăposturi de urgență pe timp de iarnă pentru persoanele

care trăiesc în stradă.

3.3. Dezvoltarea rețelei de unități de asistență medico-socială la nivelul județului.

3.3.1. Înființarea și dotarea de unități de asistență medico-socială.

3.3.2. Modernizarea și dotarea unităților de asistență medico-socială existente

la nivelul județului.

4. Dezvoltarea serviciilor sociale destinate victimelor violenţei în familie.

4.1. Creşterea gradului de siguranţă a victimelor violenţei în familie prin înfiinţarea

unui centru de primire în regim de urgenţă al victimelor violenţei domestice/

modernizarea/dotarea celor existente.

4.1.1. Înființarea unui centru de primire în regim de urgență al victimelor

violenței domestice în subordinea DGASPC.

4.2. Scăderea numărului victimelor violenţei în familie prin asigurarea de servicii de

prevenire – centre de consiliere pentru victimele violenţei în familie.

4.2.1. Dezvoltarea unei rețele de centre de consiliere pentru prevenirea și

combaterea violenței în familie


50

II. PERSOANE ADULTE CU DIZABILITĂȚI

5. Îmbunătăţirea rețelei de servicii sociale destinate persoanelor cu dizabilități.

5.1. Prevenirea instituționalizării persoanelor cu dizabilități prin dezvoltarea de servicii

specifice.

5.1.1. Dezvoltarea unei rețele de servicii de îngrijire la domiciliu pentru

persoanele cu dizabilități.

5.1.2. Creșterea numărului de asistenți personali angajați în județul Sibiu.

5.1.3. Dezvoltarea unei rețele de centre de zi pentru persoanele cu dizabilități.

(centre de recuperare/readaptare, centre de inserție/reinserție socială, centre de

socializare, centre de terapie ocupațională și alte terapii speciale, centre de

asistare și îngrijire pe timpul zilei, ateliere protejate).

5.2 Dezvoltarea de noi servicii sociale rezidențiale destinate persoanelor adulte cu

dizabilități în judeţul Sibiu.

5.2.1. Înfiinţarea şi dotarea de locuinţe protejate pentru persoanele adulte cu


5.2.2. Înființarea unui centru rezidenţial pentru persoanele adulte cu dizabilități

(maladia Alzheimer).

5.2.3. Înființarea de centre de tip respiro pentru persoanele cu dizabilități în

județul Sibiu.

5.2.4. Înființarea unui centru de recuperare și adaptare pentru persoane cu

deficiențe senzoriale în Municipiul Sibiu.

5.2.5. Înființarea unui centru de recuperare și reabilitare/ centru de tip respiro

pentru persoane cu deficiențe senzoriale în Cisnădioara.

5.3. Creşterea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilități instituţionalizate în centrele

rezidenţiale aflate în structura DGASPC Sibiu.

5.3.1. Modernizarea și reabilitarea CIA Agnita.

5.3.2. Modernizarea, reabilitarea și echiparea CITO Dumbrăveni I

(transformarea acestuia în CRRPH).

5.3.3. Finalizarea lucrărilor și relocarea CIA Biertan 1.

5.3.4. Înființarea de ateliere protejate pentru persoanele cu dizabilități

instituționalizate în CITO Dumbrăveni II.

5.3.5. Reorganizarea/reabilitarea și modernizarea conform standardelor

CRRPH Tălmaciu I.

5.3.6. Restructurare / reabilitare / modernizare CRRN Rîu Vadului.

5.3.7. Înființarea unui centru pilot de evaluare a potențialului de muncă pentru

persoanele cu dizabilități din județ.

5.4. Creşterea şanselor de integrare pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilități.

5.4.1. Dezvoltarea de servicii de tip economie socială (unităţi protejate, ateliere

protejate) în parteneriat public privat pentru zonele Mediaş şi Sibiu, în

conformitate cu legislaţia ce urmează a fi aprobată în domeniu (DGASPC

Sibiu);


51

III. PERSOANE VÂRSTNICE

6. Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din judeţul Sibiu

6.1. Prevenirea instituționalizării persoanelor vârstnice

6.1.1. Dezvoltarea de servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele

vârstnice din judeţul Sibiu.

6.1.2. Dezvoltarea de centre de zi destinate persoanelor vârstnice.

6.2. Dezvoltarea de servicii rezidențiale destinate persoanelor vârstnice

6.2.1. Dezvoltarea de cămine pentru persoane vârstnice în judeţul Sibiu .

7. Implementarea unui management strategic al resurselor umane.

7.1. Formarea continuă a persoanelor angajate în sistem în baza unui plan de formare

adaptat nevoilor specifice rolului şi statusului fiecărui angajat şi realizarea de

schimburi de experienţă şi bune practici naţionale şi internaţionale. 7.1.1. Participarea la cursuri de formare/perfecționare

8. Asigurarea funcționării conform standardelor specifice de calitate a tuturor

serviciilor sociale din județul Sibiu.

8.1. Asigurarea dotărilor necesare funcționării serviciilor sociale raportat la nevoia

conform tipului de beneficiar.

9. Crearea unui sistem de structuri parteneriale reale şi active cu societatea civilă pentru

acoperirea nevoilor zonale de servicii sociale, permanent (CJ, DGASPC, APL, ONG și

alte instituții interesate).

9.1. Cofinanţarea serviciilor sociale de interes judeţean furnizate de ONG acreditate de

la bugetul judeţean.

9.1.1. Plan anual de cofinanțare din bugetul județului Sibiu pentru servicii

sociale acordate de furnizori privați (Agenda socială).

9.2. Subvenţionarea unor servicii sociale de interes local furnizate de ONG acreditate

de la bugetul local.

9.2.1. Plan anual de subvenționare din bugetul consiliului local pentru servicii

sociale de interes local acordate de furnizori privați.

9.3. Dezvoltarea de parteneriate public-public și /sau public - privat pentru dezvoltarea

de grupuri de ajutor mutual pentru persoanele dependente (alcool, droguri, alte

substanțe).

9.3.1. Încheierea de parteneriate pentru dezvoltarea de grupuri de ajutor mutual

pentru persoanele dependente (alcool, droguri, alte substanțe).

9.4. Dezvoltarea de centre de voluntariat la nivelul judeţului care să vină în sprijinul

comunităţilor locale în furnizarea de servicii sociale adecvate nevoilor identificate.

9.4.1. Campanie de încurajare a voluntariatului și atragerea de voluntari care să

participe la furnizarea de servicii sociale adecvate nevoilor identificate în

comunitățile locale.


52

Capitolul 5

MONITORIZARE ȘI EVALUARE

În conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2012 a asistenței sociale, Direcția

Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului realizează coordonarea înființării și

organizării serviciilor sociale, în concordanță cu nevoile și situațiile de dificultate

identificate, pentru a se realiza o acoperire echitabilă a dezvoltării acestora pe întreg

teritoriul județului.

Conform prevederilor art. 118, alin. 4 a Legii nr. 292/2012 a asistenței sociale Direcția

Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului va elabora Planurile anuale de acțiune

privind serviciile sociale administrate și/sau finanțate de Consiliul Județean Sibiu, în

cnformitate cu măsurile și acțiunile prevăzute în prezenta strategie. Acestea vor cuprinde

date detaliate privind numărul și categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente,

serviciile sociale propuse pentru a fi înființate, programul de contractare a serviciilor de la

furnozorii privați, programul de subvenționare, bugetul estimativ și sursele de finanțare.

De asemenea, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului va acorda

sprijin autorităților administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor și

municipiilor de pe raza teritorială a județului, în scopul planificării, dezvoltării și

organizării serviciilor sociale de interes local, care de asemenea vor cuprinde date

detaliate privind numărul și categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente,

serviciile sociale propuse pentru a fi înființate, programul de contractare a serviciilor de la

furnozorii privați, programul de subvenționare, bugetul estimativ și sursele de finanțare.

Planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale se elaborează de către autoritățile

administrației publice locale, în conformitate cu măsurile și acțiunile prevăzute în prezenta

strategie județeană de dezvoltare a serviciilor sociale.

Monitorizarea și evaluarea implementării Strategiei prezente, respectiv a planurilor

anuale de acțiune constă, în principal, în verificarea atingerii obiectivelor propuse. În acest

sens se vor elabora intrumente de monitorizare și evaluare a planurilor anuale de acțiune,

precum și a atingerii obiectivelor operaționale prevăzute în Strategie. Instrumentele de

monitorizare se vor elabora după aprobarea Strategiei prin hotărâre a Consiliului Județean

Sibiu, precum și a planului anual de acțiune. Acestea vor avea în vedere indicatorii, în

termeni cantitativi și/sau calitativi.

Monitorizarea și evaluarea se va realiza în mod periodic și anual de către

reprezentanții Serviciului Strategii, Programe, Proiecte în domeniul Asistenței Sociale și

Relața cu Organismele Neguvernamentale din cadrul Direcțieie Generale de Asistență

Socială și Protecția Copilului Sibiu.

Strategia va fi supusă revizuirii ori de câte ori situația va impune.


53

Capitolul 6

FINANȚAREA SERVICIILOR SOCIALE

Asistenţa socială se finanţează din fonduri alocate de la bugetul de stat, de la bugetele locale,

din donaţii, sponsorizări sau din alte contribuţii din partea unor persoane fizice ori juridice,

din ţară şi din străinătate, din contribuţii ale beneficiarilor, precum şi din alte surse, cu

respectarea legislaţiei în domeniu şi în limita resurselor financiare disponibile.

Furnizorii de servicii sociale sunt persoane fizice sau juridice, de drept public ori privat.

Furnizori publici de servicii sociale pot fi:

a) structurile specializate din cadrul/subordinea autorităţilor administraţiei publice

locale şi autorităţile executive din unităţile administrativ-teritoriale organizate la nivel

de comună, oraş, municipiu;

b) autorităţile administraţiei publice centrale ori alte instituţii aflate în subordinea sau

coordonarea acestora care au stabilite prin lege atribuţii privind acordarea de servicii

sociale pentru anumite categorii de beneficiari;

c) unităţile sanitare, unităţile de învăţământ şi alte instituţii publice care dezvoltă, la

nivel comunitar, servicii sociale integrate.

Furnizori privaţi de servicii sociale pot fi:

a) organizaţiile neguvernamentale, respectiv asociaţiile şi fundaţiile;

b) cultele recunoscute de lege;

c) persoanele fizice autorizate în condiţiile legii;

d) filialele şi sucursalele asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în

conformitate cu legislaţia în vigoare;

e) operatorii economici, în condiţii speciale, prevăzute de lege.

Pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul României, furnizorii de servicii sociale, indiferent

de forma lor juridică, trebuie acreditaţi în condiţiile legii.

Serviciile sociale pot funcţiona pe teritoriul României numai dacă sunt acreditate în condiţiile

legii.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2011 a asistenței sociale, serviciile sociale sunt

finanţate de la bugetul de stat, bugetul local al judeţului, bugetele locale ale comunelor,

oraşelor şi municipiilor; donaţii, sponsorizări sau alte contribuţii din partea persoanelor fizice

ori juridice din ţară şi din străinătate; fonduri externe rambursabile şi nerambursabile;

contribuţia persoanelor beneficiare și alte surse de finanţare, în conformitate cu legislaţia în

vigoare.

De la bugetul de stat se alocă fonduri pentru:

a) finanţarea programelor de interes naţional, elaborate de Ministerul Muncii, Familiei şi

Protecţiei Sociale, precum şi de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale cu atribuţii în

domeniul serviciilor sociale şi aprobate prin hotărâre a Guvernului;

b) finanţarea programelor de subvenţionare a furnizorilor privaţi de servicii sociale, derulate

de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;

c) finanţarea înfiinţării unor instituţii de asistenţă socială-pilot;


54

d) finanţarea serviciilor sociale acordate prin structurile publice aflate în subordinea-

coordonarea autorităţilor administraţiei publice centrale;

e) finanţarea serviciilor sociale acordate de autorităţile administraţiei publice locale şi a altor

furnizori publici şi privaţi de servicii sociale, în condiţiile legii;

f) finanţarea programelor de educaţie permanentă a personalului de specialitate şi a

programelor de cercetare din domeniul serviciilor sociale;

g) cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale pentru centrele de zi şi rezidenţiale, în condiţiile

legii;

h) cofinanţarea serviciilor sociale, în baza memorandumurilor, protocoalelor, convenţiilor de

parteneriat, încheiate conform legii.

Din bugetele locale ale judeţelor se alocă fonduri pentru:

a) finanţarea serviciilor sociale aflate în administrare proprie, contractate sau subvenţionate în

condiţiile legii, ori cofinanţate în baza contractelor de parteneriat;

b) finanţarea sau cofinanţarea înfiinţării, organizării şi funcţionării unor noi servicii sociale;

c) cofinanţarea serviciilor sociale care funcţionează în mediul rural şi în localităţi

defavorizate, în baza unor contracte de parteneriat încheiate bianual;

d) finanţarea cheltuielilor de funcţionare a comisiilor de evaluare şi a serviciilor de evaluare

complexă, prevăzute de lege, până la intrarea în vigoare a noului sistem de evaluare prevăzut

la art. 110;

e) finanţarea sau, după caz, cofinanţarea în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice

locale a cheltuielilor necesare formării continue a personalului cu atribuţii în domeniul

serviciilor sociale şi care activează la nivelul judeţului respectiv;

f) finanţarea şi cofinanţarea în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale a

acţiunilor de sensibilizare a comunităţii privind nevoile şi riscurile sociale de la nivelul

judeţului;

g) cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri structurale şi alte fonduri internaţionale

pentru proiecte din domeniul serviciilor sociale;

h) finanţarea subvenţiilor destinate serviciilor sociale acordate de furnizorii privaţi;

i) alte finanţări sau cofinanţări prevăzute de lege.

Consiliul judeţean are obligaţia să asigure din bugetul propriu sumele în completarea celor

alocate din bugetul de stat.

Din bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor se alocă fonduri pentru:

a) finanţarea serviciilor sociale aflate în administrare proprie, contractate sau subvenţionate în

condiţiile legii, ori cofinanţate în baza contractelor de parteneriat;

b) finanţarea sau cofinanţarea înfiinţării, organizării şi funcţionării unor noi servicii sociale;

c) finanţarea sau, după caz, cofinanţarea în parteneriat cu consiliul judeţean a cheltuielilor

necesare formării continue a personalului cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale şi care

activează la nivelul comunităţii respective;

d) finanţarea şi cofinanţarea în parteneriat cu consiliul judeţean a acţiunilor de sensibilizare a

populaţiei privind nevoile şi riscurile sociale de la nivelul comunităţii;

e) cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri structurale şi alte fonduri internaţionale

pentru proiecte din domeniul serviciilor sociale;

f) alte finanţări sau cofinanţări prevăzute de lege.

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să asigure sumele din bugetele proprii şi

alte venituri extrabugetare, în completarea celor alocate din bugetul de stat.


55

Pentru finanţarea serviciilor sociale se pot utiliza veniturile obţinute din sponsorizările şi

donaţiile în bani sau în natură, acordate de persoane fizice şi juridice, române şi străine,

furnizorilor de servicii.

Serviciile sociale pot fi finanţate din fonduri internaţionale, stabilite prin memorandumurile

sau protocoalele de finanţare încheiate de statul român cu donatorii, precum şi din fondurile

structurale pentru proiectele selectate în cadrul programelor operaţionale regionale.

În funcţie de venituri, persoanele beneficiare contribuie la finanţarea acordării serviciilor

sociale, conform legii.

Furnizorii de servicii sociale pot dezvolta activităţi lucrative numai pentru autofinanţarea

serviciilor sociale acordate, cu excepţia operatorilor economici prevăzuţi la art. 37 alin. (3) lit.

e) din Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale. Veniturile astfel obținute se utilizează şi pentru

lucrări de modernizare, reamenajare şi renovare a centrelor aflate în administrare.

Asociaţiile şi fundaţiile, precum şi cultele recunoscute de lege, în calitate de furnizori privaţi

de servicii sociale, pot primi subvenţii alocate de la bugetul de stat şi de la bugetele judeţene

/bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ca formă de sprijin în vederea

înfiinţării, dezvoltării, diversificării şi asigurării continuităţii serviciilor sociale acordate de

aceştia.

Anual vor fi elaborate Planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale administrate

și/sau finanțate de Consiliul Județean Sibiu, precum și de către autoritățile administrației

publice locale de la nivelul municipiilor, oarșelor și comunelor, care vor cuprinde date

detaliate privind numărul și categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente,

serviciile sociale propuse pentru a fi înființate, programul de contractare a serviciilor de

la furnozorii privați, programul de subvenționare, bugetul estimativ și sursele de

finanțare.


56

Capitolul 7

PLAN OPERAȚIONAL

Pentru implementarea Strategiei județene de dezvoltare a serviciilor sociale

I. COPII, TINERI ŞI FAMILIE

1. Asigurarea îngrijirii, creșterii, formării, dezvoltării și educării copiilor în cadrul propriilor familii.

Obiective operaționale Acțiuni Indicatori Responsabili Termen

1.1. Prevenirea separării copiilor de

familie.

1.1.1. Dezvoltarea de centre de zi, în

comunităţile cu număr ridicat de copii

aflaţi în situaţie de risc social din judeţul

Sibiu.

Nr. de beneficiari

Nr. de centre

Nr. de parteneriate

CJS/APL

DGASPC

ONG

ISJ

2013-2017-2022

1.1.2. Dezvoltarea de centre de consiliere

şi sprijin pentru familiile aflate în nevoie

în judeţul Sibiu.

Nr. de beneficiari

Nr. de centre

Nr. de parteneriate

CJS/APL

DGASPC

ONG

2013-2017-2022

1.1.3. Dezvoltarea unei reţele de Centre

de Informare şi consiliere în subordinea

DGASPC Sibiu (3 centre Sibiu, Mediaş

şi Agnita în perioada 2013-2017)

Nr. de beneficiari

Nr. de centre

Nr. de parteneriate

CJS/APL

DGASPC

ONG

2013-2017-2022

1.1.4. Dezvoltarea de servicii de

reconciliere a vieții de familie cu viața

profesională (baby sitter, bone, creșe,

after school, etc.).

Nr. de servicii

Nr. de beneficiari

CJS/APL

ONG

2014-2017-2022

1.2. Asigurarea de servicii de suport

și îngijire adaptate nevoilor copiilor

cu dizabilități.

1.2.1. Dezvoltarea unei rețele de Centre

de zi de recuperare /readaptare pentru

copiii cu dizabilități.

Nr. de centre

Nr. de beneficiari

Nr. parteneriate

CJS/APL

DGASPC

ONG

2014-2017-2022

1.2.2. Constituirea de echipe mobile de

evaluare și recuperare a copiilor cu

dizabilități la nivelul județului.

Nr. de echipe mobile constituite

Nr. de beneficiari

CJS/DGASPC 2015-2017-2022


57

2. Îmbunătăţirea rețelei de servicii sociale pentru copilul lipsit temporar sau definitiv de părinţii săi;


2.1. Creşterea calităţii vieţii

beneficiarilor din centrele de

plasament aflate în subordinea

DGASPC Sibiu.

2.1.1. Modernizarea, reabilitarea și

extinderea CP Guliver Sibiu.

Nr. beneficiari

CP Gulliver funcțional la standarde

Gradul de satisfacție al

beneficiarilor

CJS/DGASPC 2013-2017

2.1.2. Modernizarea și reabilitarea

CPCD Turnu Roșu.

Nr. beneficiari

CP Turnu Roșu funcțional la

standarde


beneficiarilor


2.1.3. Achiziţionarea şi dotarea a 5 case

de tip familial în judeţul Sibiu și

desființarea CP Agîrbiciu.

Nr. beneficiari

5 case de tip familial funcționale


beneficiarilor

CJS/DGASPC

CP Agîrbiciu

2014-2017

2.1.4. Achiziţionarea şi dotarea a 6

apartamente pentru tinerii aflaţi în faza

de pregătire pentru părăsirea sistemului

de protecţie – CP Gulliver şi CP Tavi

Bucur.

Nr. beneficiari

6 apartamente pentru tineri

funcționale


beneficiarilor

CJS/DGASPC

CP Gulliver

CP Tavi Bucur

2013-2017

2.1.5. Înfiinţarea unui serviciu specializat

pentru copii/tineri cu probleme de

devianţă/delicvenţă juvenilă –

achiziţionarea unei case în proximitatea

municipiului Sibiu.

Nr. beneficiari

1 centru pentru tineri cu probleme

de devianţă/delicvenţă juvenilă

funcțional


beneficiarilor


2.1.6. Relocarea CPCD Mediaş prin

reabilitarea şi dotarea unui imobil din

Dumbrăveni pentru 30 beneficiari.

Nr. de beneficiari

1 centru funcțional la standarde


beneficiarilor

CJS/DGASPC

CPCD Mediaș

2013-2014


58

2.1.7. Extinderea CPCD Speranța prin

construcția unui corp nou de clădire

pentru 40 copii cu dizabilități (doar dacă

imobilul CS Prichindelul va fi

retrocedat)

Nr. beneficiari


beneficiarilor

CJS/DGASPC

CS Prichindelul

CPCD Speranța

2015-2017

2.1.8. Înființarea de centre

multifuncționale pentru tinerii care

părăsesc sistemul de protecție (condiții

de locuit și de gospodărire pe perioadă

determinată).

Nr. centre funcționale

Nr. de beneficiari


beneficiarilor


2.2. Întinerirea reţelei de asistenţă

maternală prin creşterea numărului

de asistenţi maternali profesionişti

2.2.1. Campanii de informare şi

conştientizare

Nr. de campanii CJS/DGASPC

Serviciul

Management de

caz pentru

asistență

maternală

2013-2022

2.2.2. Recrutare, selectare, formare

asistenţi maternali profesionişti

Nr. persoane recrutate

Nr. persoane selectate

Nr. persoane formate

CJS/DGASPC

Serviciul

Management de

caz pentru

asistență

maternală

2013-2022

2.2.3. Angajare asistenţi maternali

profesionişti

Nr. asistenți maternali profesioniști

contractați

CJS/DGASPC

Serviciul

Management de

caz pentru

asistență

maternală

2013-2022


59

2.3. Îmbunătățirea calității

serviciilor oferite de asistenții

maternali prin înființarea unui

centru respiro pentru copiii aflați cu

măsură de protecție la aceștia.

2.3.1. Înfiinţarea unui centru de tip

respiro cu 20 locuri în actuala clădirea a

CIA Biertan, în subordinea DGASPC

Sibiu.

1 centru funcțional

Nr. beneficiari

Nr. asistenți maternali care au

beneficiat de concediu

Gardul de satisfacție al

beneficiarilor

CJS/DGASPC

2014-2017

3. Dezvoltarea de servicii sociale având drept scop prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de excluziune socială.


3.1. Reducerea numărului de

persoane și familii fără venituri sau

cu venituri reduse.


consiliere și informare.

Nr. de beneficiari

Nr. de servicii

CJS/APL

DGASPC

ONG

2013-2017-2022


inserție/reinserție socială.

Nr. de beneficiari

Nr. de servicii

CJS/APL

DGASPC

ONG

2013-2017-2022

3.1.3. Dezvoltarea de cantine sociale Nr. de cantine înființate

Nr. de beneficiari

Nr. parteneriate

CJS/APL

ONG

2013-2017-2022

3.2. Reducerea numărului de

persoane care trăiesc în stradă.

3.2.1. Dezvoltarea de adăposturi de

noapte pentru persoanele care trăiesc în

stradă.

Nr. de adăposturi

Nr. beneficiari

Nr. de parteneriate

CJS/APL

ONG

2014-2017-2022

3.2.2. Dezvoltarea de adăposturi de

urgență pe timp de iarnă pentru

persoanele care trăiesc în stradă.

Nr. de adăposturi

Nr. beneficiari

Nr. de parteneriate

CJS/APL

ONG

2014-2017-2022


60

4. Dezvoltarea serviciilor sociale destinate victimelor violenţei în familie.


4.1. Creşterea gradului de siguranţă

a victimelor violenţei în familie prin

înfiinţarea centrului de primire în

regim de urgenţă al victimelor

violenţei domestice / modernizarea /

dotarea celor existente.

4.1.1. Înființarea unui centru de primire

în regim de urgență al victimelor

violenței domestice în subordinea

DGASPC.


Nr. de beneficiari


beneficiarilor


4.2 Scăderea numărului victimelor

violenţei în familie prin asigurarea

de servicii de prevenire – centre de

consiliere pentru victimele violenţei

în familie.

4.2.1. Dezvoltarea unei rețele de centre

de consiliere pentru prevenirea și

combaterea violenței în familie.

Nr. de centre funcționale

Nr. de parteneriate

CJS/APL

ONG

2014-2017-2022

II. PERSOANE ADULTE CU DIZABILITĂȚI

5. Îmbunătăţirea rețelei de servicii sociale destinate persoanelor cu dizabilități.


5.1. Prevenirea instituționalizării

persoanelor cu dizabilități prin

dezvoltarea de servicii specifice.

5.1.1. Dezvoltarea unei rețele de servicii

de îngrijire la domiciliu pentru

persoanele cu dizabilități.

Nr. de primării care furnizează

servicii de îngrijire la domiciliu.

Nr. de beneficiari

Nr. de parteneriate

CJS/APL

ONG

2013-2017-2022

5.1.2. Creșterea numărului de asistenți

personali angajați în județul Sibiu.

Nr. asistenți personali angajați CJS/APL 2013-2017-2022


61

5.1.3. Dezvoltarea unei rețele de centre

de zi pentru persoanele cu dizabilități.

(centre de recuperare/readaptare, centre

de inserție/reinserție socială, centre de

socializare, centre de terapie

ocupațională și alte terapii speciale,

centre de asistare și îngrijire pe timpul

zilei, ateliere protejate).


Nr. de beneficiari

Nr. de parteneriate

CJS/APL

ONG

2013-2017-2022

5.2 Dezvoltarea de noi servicii

sociale rezidențiale destinate

persoanelor adulte cu dizabilități în

judeţul Sibiu

5.2.1. Înfiinţarea şi dotarea de locuinţe

protejate pentru persoanele adulte cu


Nr. locuințe protejate

Nr. beneficiari

Nr. parteneriate

CJS/DGASPC

APL

ONG

2016-2022

5.2.2. Înființarea unui centru rezidenţial

pentru persoanele adulte cu dizabilități

(maladia Alzheimer)


Nr. de beneficiari

CJS/DGASPC

2016-2017

5.2.3. Înființarea de centre de tip respiro

pentru persoanele cu dizabilități în

județul Sibiu.


Nr. de beneficiari

Nr. de parteneriate

CJS/DGASPC

APL

ONG

2017-2022

5.2.4. Înființarea unui centru de

recuperare și adaptare pentru persoane cu

deficiențe senzoriale în Municipiul Sibiu.


1 parteneriat încheiat

Nr. de beneficiari


beneficiarilor

Asociația

Nevăzătorilor din

România - filiala

Sibiu

Consiliul Local

Sibiu

CJS/DGASPC

2013-2015


62

5.2.5. Înființarea unui centru de

recuperare și reabilitare / centru de tip

respiro pentru persoane cu deficiențe

senzoriale în Cisnădioara.


1 parteneriat încheiat

Nr. de beneficiari


beneficiarilor

Asociația

Nevăzătorilor din

România - filiala

Sibiu

CJS/DGASPC

2014-2016

5.3. Creşterea calităţii vieţii

persoanelor cu dizabilități

instituţionalizate în centrele

rezidenţiale aflate în structura

DGASPC Sibiu.

5.3.1. Modernizarea și reabilitarea CIA

Agnita.

Nr. beneficiari

CIA Agnita funcțional la standarde


beneficiarilor

CJS/DGASPC

CIA Agnita

2013-2017

5.3.2. Modernizarea, reabilitarea și

echiparea CITO Dumbrăveni I

(transformarea acestuia în CRRPH).

Nr. beneficiari

CRRPH Dumbrăveni funcțional la

standarde


beneficiarilor

CJS/DGASPC

CITO

Dumbrăveni I

2013-2017

5.3.3. Finalizarea lucrărilor și relocarea

CIA Biertan 1.

1 centru nou funcțional la standarde

Nr. de beneficiari


beneficiarilor

CJS/DGASPC

CIA Biertan I

2013-2014

5.3.4. Înființarea de ateliere protejate

pentru persoanele cu dizabilități

instituționalizate în CITO Dumbrăveni

II.

Nr. de ateliere

Nr. de beneficiari

1 parteneriat public-privat încheiat


beneficiarilor

CJS/DGASPC

CITO

Dumbrăveni II

Asociația Phoenix

Speranța

2013-2016

5.3.5. Reorganizarea/reabilitarea și

modernizarea conform standardelor

CRRPH Tălmaciu I.

Nr. de beneficiari



beneficiarilor

CJS/DGASPC

CRRPH Tălmaciu

I

2017-2022

5.3.6. Restructurare / reabilitare /

modernizare CRRN Rîu Vadului

Nr. de beneficiari



beneficiarilor

CJS/DGASPC

CRRN Rîu

Vadului

2017-2022


63

5.3.7. Înființarea unui centru pilot de

evaluare a potențialului de muncă pentru

persoanele cu dizabilități din județ.


Nr. de beneficiari

CJS/DGASPC

Asociația Phoenix

Speranța

2013-2014

5.4. Creşterea şanselor de integrare

pe piaţa muncii a persoanelor cu

dizabilități

5.4.1. Dezvoltarea de servicii de tip

economie socială (unităţi protejate,

ateliere protejate) în parteneriat public-

public și public privat pentru zonele

Mediaş şi Sibiu, în conformitate cu

legislaţia ce urmează a fi aprobată în

domeniu;

Nr. de servicii de tip economie

socială înființate

Nr. de parteneriate încheiate

CJS/DGASPC

APL

ONG

2017-2022

III. PERSOANE VÂRSTNICE

6. Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din judeţul Sibiu


6.1. Prevenirea instituționalizării

persoanelor vârstnice.

6.1.1. Dezvoltarea de servicii de îngrijire

la domiciliu pentru persoanele vârstnice

din judeţul Sibiu.

Nr. de primării care furnizează

servicii de îngrijire la domiciliu.

Nr. de beneficiari

Nr. de parteneriate

CJS/APL

ONG

2013-2017-2022

6.1.2. Dezvoltarea de centre de zi

destinate persoanelor vârstnice.


Nr. de beneficiari

Nr. de parteneriate

CJS/APL

ONG

2013-2017-2022

6.2. Dezvoltarea de servicii

rezidențiale destinate persoanelor

vârstnice.

6.2.1. Dezvoltarea de cămine pentru

persoane vârstnice în județul Sibiu.


Nr. de beneficiari

CJS/APL

ONG

2013-2017-2022


64

7. Implementarea unui management strategic al resurselor umane.


7.1. Formarea continuă a

persoanelor angajate în sistem în

baza unui plan de formare adaptat

nevoilor specifice rolului şi

statusului fiecărui angajat şi

realizarea de schimburi de

experienţă şi bune practici naţionale

şi internaţionale.

7.1.1. Participarea la cursuri de

formare/perfecționare.

Nr. de persoane instruite

Nr. de cursuri urmate

Nr. de schimburi de experiență

Nr. de seminarii/work-shopuri

CJS

DGASPC

APL

Permanent

8. Asigurarea funcționării conform standardelor specifice de calitate a tuturor serviciilor sociale din județul Sibiu.


8.1. Asigurarea dotărilor necesare

funcționării serviciilor sociale

raportat la nevoia conform tipului

de beneficiar.

8.1.1. Dotarea serviciilor sociale din

județul Sibiu cu echiapmenetele necesare

funcționării la standarde.

Nr. de servicii dotate

Nr. de beneficiari

CJS

DGASPC

APL

ONG

2013-2017-2022

9. Crearea unui sistem de structuri parteneriale reale şi active cu societatea civilă pentru acoperirea nevoilor zonale de servicii

sociale, permanent (CJ, DGASPC, APL, ONG și alte instituții interesate).


9.1. Cofinanţarea serviciilor sociale

de interes judeţean furnizate de

ONG acreditate de la bugetul

judeţean.

9.1.1. Plan anual de cofinanțare din

bugetul județului Sibiu pentru servicii

sociale acordate de furnizori privați

(Agenda socială).

Nr. servicii cofinanțate

Nr. de beneficiari

CJS

DGASPC

ONG

2013-2022

Anual

9.2. Subvenţionarea unor servicii

sociale de interes local furnizate de

ONG acreditate de la bugetul local.

9.2.1. Plan anual de subvenționare din

bugetul consiliului local pentru servicii

sociale de interes local acordate de

furnizori privați.

Nr. servicii subvenționate

Nr. de beneficiari

CL

ONG

2013-2017-2022

Anual


65

9.3. Dezvoltarea de parteneriate

public-public și /sau public - privat

pentru dezvoltarea de grupuri de

ajutor mutual pentru persoanele

dependente (Alcool, droguri, alte

substanțe)

9.3.1. Încheierea de parteneriate pentru

dezvoltarea de grupuri de ajutor mutual

pentru persoanele dependente (alcool,

droguri, alte substanțe).

Nr. de parteneriate încheiate

Nr. de grupuri de ajutor mutual

Nr. de beneficiari

CJS

DGASPC

APL

Centrul de

prevenire,

evaluare și

consiliere

antidrog Sibiu

ONG

2013-2017-2022

9.4. Dezvoltarea de centre de

voluntariat la nivelul judeţului care

să vină în sprijinul comunităţilor

locale în furnizarea de servicii

sociale adecvate nevoilor

identificate.

9.4.1. Campanie de încurajare a

voluntariatului și atragerea de voluntari

care să participe la furnizarea de servicii

sociale adecvate nevoilor identificate în

comunitățile locale.

O campanie derulată

Nr. de persoane voluntare

Nr. de servicii oferite de aceștia

CJS/DGASPC

APL

ONG

2013-2017-2022

Strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale ...Strategia județeană de dezvoltare a...

Documents

Transcript of Strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale ...Strategia județeană de dezvoltare a...